0

Academia de Studii Economice Economie Internationala si

Afaceri Europene


Modele Economice
Modelul Renan - Germania
Fratila Iulia Irina si Lazar Denisa Maruta Anul I

1


Cuprins:

Germania - informatii generale ..................................................................................................................... 2
Prezentarea datelor ........................................................................................................................................ 3
Output-ul de corelatie ................................................................................................................................... 3
Reprezentarea grafica .................................................................................................................................... 5
Output-urile de regresie ................................................................................................................................ 5
a.Output-ul de regresie pentru PIB ........................................................................................................... 6
b.Output de regresie pentru rata inflatiei .................................................................................................. 7
c.Output rata somajului ............................................................................................................................. 8
d.Output studenti ....................................................................................................................................... 9
e.Output cheltuieli cu sanatatea .............................................................................................................. 10
Concluzii ..................................................................................................................................................... 11













2


Germania - informatii generale

Multa vreme, Germania a reprezentat o situatie particulara, avand in vedere istoria ei
economica si traditiile politice si culturale. In aceasta tara, relatiile banca-industrie sunt foarte
puternice, atat in termeni de finantare a investitiilor, cat si in cei de participare si de control. In
mod corelativ, pietele financiare joaca un rol mai modest decat in tarile anglo-saxone. Fosta
republica federala instalase un regim de gestiune comuna, cu participarea sindicatelor de salariati
in consiliile de supraveghere a intreprinderilor. Federalismul impune ca statul sa fie mai putin
interventionist chiar daca el gaseste legaturi la nivelul regiunilor. Germania de astazi este nu
numai mostenitoarea istoriei germane unitare, ci mai ales mostenitoarea celor doua Germanii,
comunista si occidentala, aparute dupa cel de al doilea razboi mondial. Dar cu atat mai mult
Germania occidentala, Republica Federala a Germaniei, se constituie in osatura democratica, de
o soliditate democratica aparte. Pentru ca Germania de astazi s-a nascut din doua dictaturi,
nazista si comunista, si experienta partidelor din fosta Republica Federala a Germaniei constituie
un exemplu de reconstituire a democratiei, cu tenacitate, cu multa aplicatie si fara nici un
compromis.
Germania apartine modelului Renan, are cea mai mare economie nationala din Europa, a
patra din lume ca PIB nominal, si a cincea din lume in functie de paritatea puterii de cumparare.
Modelul Renan mai este denumit modelul bunastarii generale si este o forma de capitalism
consensual in care statul intervine intr-o mica masura iar angajatii au o serie de drepturi si de
obicei fac parte din sindicate generale. Modelul renan are simtul disciplinei, prefera reguli cat
mai precise. Astfel, se depun eforturi de promovare profesionala a tuturor salariatilor si
asigurarea, pe cat posibil, armonia sociala si eficienta economica. Totodata modelul renan
atribuie o functie mai extinsa: care merge de la crearea de locuri demunca pana la
competitivitatea nationala. In materie de sanatate si invatamant nu se manifesta o tendinta de
reducere a rolului autoritatilor publice. In acest sistem, fraiele capitalismului se afla in mainile
bancilor, soarta lor nu se joaca la bursa. Affectio societatis, sentimentul de apartenenta la
intreprindere este prezent la modelul renan si tot atat de puternic pe cat a devenit de slab in
modelul anglo-saxon. Modelul renan se bazeaz pe cateva principii:
Mecanismul economic trebuie sa se sprijine pe piata, careia trebuie sa i se asigure o
cat mai mare libertate de functionare, in principal in ceea ce priveste preturile si
salariile.
Mecanismele pietei nu pot sa determine singure ansamblul vietii sociale si ele trebuie
echilibrate, contrabalansate de un imperativ social, statul garantand protectia sociala
si libera negociere intre partenerii sociali.
Interventia statului si dirijismul sunt compatibile doar in cazul in care nu provoaca
distorsiuni (abateri suparatoare) concurentei si asigura depasirea unor momente
dificile de restructurare economica.
3


Se observa performantele economiilor renane oriunde in lume. Astfel, pentru a evidentia modelul
german, am ales 5 indicatori: Produsul Intern Brut (in milioane EUR), rata inflatiei (ca procent),
rata somajului, numarul studentilor si cheltuielile cu sanatatea, acesti indicatori urmand sa ne dea
o imagine de ansamblu asupra economiei germane din mai multe puncte de vedere.
Ca perioada de timp pentru analiza, am ales perioada 2008-2012.

Prezentarea datelor


GDP (mil
euro)
HICP- inflation
rate(%)
Unemployment rate
(%)
Students
1000
Health expenditure
(%gdp)
2008 2428500 2,80 8,70 2278,90 10,50
2009 2473800 0,20 9,10 2245,10 10,70
2010 2374200 1,20 8,60 2438,60 11,80
2011 2609900 2,50 7,90 2555,60 11,50
2012 2666400 2,10 7,60 2763,10 11,30


Output-ul de corelatie

Pentru a evidentia legaturile statistice si economice dintre cele 5 variabile selectate, am facut
matricea de corelatie. (data analysis- correlation in Excel). Analiza de corelatie are ca obiectiv
evaluarea gradului de interdependenta intre variabilele considerate intr-un model de regresie, in
particular, intre variabila dependenta si cele independente.

PIB HICP Rsomaj Studenti
Chsanatat
e
PIB 1

HICP 0,693971401 1

Rsomaj -0,814795094 -0,936764112 1

Studenti 0,746843159 0,846333173 -0,971783627 1
Chsanatat
e -0,153655433 0,582094347 -0,433734958 0,441077852 1

4


Vom analiza mai departe, legaturile de intensitate medie, legaturile puternice si cele
foarte puternice.
Legaturile de intensitate medie se afla intre (0,5;0,75]
Legaturile puternice se afla intre (0,75;0,95]
Legaturile foarte puternice se afla in intervalul (0,95;1]
Se observa ca valorile mai mari ca 0,5 sunt: 0,69, |-0,81|, 0,74, |-0,93|, 0,84, 0,58 si 0,97.
Pentru a determina in ce masura variabila independeta contribuie la modificarea variabilei
dependete vom elabora un model de regresie liniara simpla si apoi vom determina daca acesta
este valid, adica daca exista, sau nu, o legatura liniara intre variabile. Astfel, vom nota cu y
variabila dependenta de celelalte valori si cu x pe cea independenta.
Y = a+
1
x *b+
2
x *c+...+
n
x *w + u
u = variabila reziduala, reprezentand influentele celorlalti factori ai variabilei Y, nespecificati in
model, considerati factori intamplatori, cu influente nesimnificative asupra variabilei Y.
Astfel, vom efectua ecuatiile de regresie pentru legaturile de intensitate medie, puternice si foarte
puternice.
Se observa din output-ul de corelatie ca PIB-ul se afla in corelatie cu rata inflatiei, rata
somajului si cu numarul studentilor. Se observa ca atunci cand PIB-ul creste, rata inflatiei creste,
iar odata cu cresterea PIB-ului, rata somajului scade si numarul studentilor creste.
Rata inflatiei depinde de PIB, de rata somajului, de numarul studentilor si de cheltuielile
cu sanatatea.
Rata somajului depinde de PIB, de rata inflatiei si de numarul studentilor.
Numarul studentilor depinde de PIB, de rata inflatiei si de rata somajului.
Cheltuielile cu sanatatea depind de rata inflatiei.





5



Reprezentarea grafica


Output-urile de regresie

Un model multifactorial, in forma generala, se prezinta astfel:
y
t
=b
0
x
0t
+b
1
x
1t
+b
2
x
2t
+ + b
j
x
jt
+ + b
k
x
kt
+u
t
unde:

n t , 1 , n = numarul termenilor seriilor statistice;
k 1, j , k = numarul variabilelor exogene. La nivelul esantionului, modelul multifactorial
liniar format din doua componente se prezinta astfel:

n
t
t t t j
x b x b b y b F
1
2
2 2 1 1 0

min

Parametrii se pot determina si cu ajutorul mediei celor mai mici patrate, insa in cazul de fata
parametrii au fost generaii cu ajutorul Excel-ului.
Vom realiza o regresie cu ajutorul functiei Data analysis- regression din excel. Verificarea
verosimilitatii modelului se face cu ajutorul analizei dispersionale.
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2012
2011
2010
2009
2008
t t t t
u x b x b b y
2 2 1 1 0
6



a.Output-ul de regresie pentru PIB



In cazul relatiei dintre PIB si celelalte 3 variabile se poate spune ca este o relatie
puternica.
R square = 0,8658 si ne arata ca cei 3 factori alesi influenteaza PIB-ul in proportie de
86%, intre variabile existand o legatura directa si puternica. R Square exprima cat din
variatia frecventei PIB-ului este explicat de variatia celorlalti indicatori.
Adjusted R Square (Raportul de corelatie ajutat) = 0.46 arata ca 46% din variatia totala
este datorata liniei de regresie, tinand cont de numarul de grade de libertate.
Standard Error se calculeaza ca abaterea standard a rezidurilor. In cazul nostrum are
valoarea de 90347,53947.
Observations reprezinta numarul de observatii din esantion, in cazul nostru fiind vorba de
5 observatii.
Testul ANOVA este folosit pentru validarea modelului de regresie utilizat. Variatia
explicata prin modelul de regresie este de 52671054112, iar media variatiei explicate,
corectata prin numarul de grade de libertate este de 17557018037. Variatia neexplicata de
modelul de regresie, adica variatia reziduala este de 8162677888, iar media variatiei
reziduale corectata de numarul de grade de libertate este de 8162677888.
7


Significance F = 0,45. Pentru ca modelul sa fie valid, Significance F ar fi trebuit sa fie
<0,05.
P-value nu este mai mic ca alfa la niciuna din variabile, astfel parametrii nu sunt
semnificativi diferiti de 0.
PIB= 12351171,01-111305,60*rata inflatiei-742279,8*rata somajului-1394,15*nr studentilor

b.Output de regresie pentru rata inflatiei



Se observa ca exista o legatura foarte puternica intre rata inflatiei si celelalte 4 variabile
2
R este coeficientul de determinare si ne arata n ce msur factorii alesi influenteaz variabila
y. n cazul nostru
2
R este 1, deci i vom observa dependena ridicat a ratei inflatiei fa de
acesti indicatori.
Ecuatia de regresie va fi:
Rata inflatiei= 104,32-0,0000085*PIB-5,81*rata somaj-0,0089*student-0,93*ch cu sanatatea
8



c.Output rata somajului



Multiple R=0,99 , ceea ce inseamna ca intre variabile exista o legatura foarte puternica.
R square=0,99 , astfel variabilele alese determina semnificativ rata somajului
P value (intercept)= 0,04 si ne arata ca acest parametru este semnificativ diferit de 0.
Rata somajului= 15,96-8,7*PIB-0,15*rata inflatiei-0,002*student






9


d.Output studenti



Aici exista o legatura puternica intre variabile (Multiple R=0,99), iar nr studentilor depinde cu 98
de procente de parametrii alesi.
Significance F = 0,13. Daca ar fi fost sub 0,05 ar fi fost un model valid.
Ecuatia de regresie:
Student = 7367,58 0,0003*PIB 69,96*rata inflatiei 462,98*rata somajului






10


e.Output cheltuieli cu sanatatea



Multiple R = 0,01 ceea ce ne arata ca exista o legatura slaba intre parametri.
Faptul ca Significance F = 0,98, ne spune ca modelul nu este valid.
Functia caracteristica pentru acest indicator este:
Cheltuieli cu sanatatea = 11,17- 0,006*rata inflatiei








11


Concluzii
Modelul de regresie multipla estimate s-a dovedit a fi unul precis, adica are un coefficient
de determinare mare R Square fiind cuprins intre 0,86 si 1 pentru toate variabilele independente,
adica variabila dependent se explica in masura de 86% si pana la 100% de catre variabilele
independente incluse in model.
Dupa doi ani consecutivi (2010 si 2011) in care Germania a mentinut un ritm inalt de
crestere economica, evolutia pe ansamblul anului 2012 a fost marcata de deteriorarea climatului
economic global recesiunea profunda manifestata la nivelul tarilor de la periferia sudica a
Uniunii Europene, incetinirea vizibila a ritmului de crestere a pietelor emergente, precum si
sporirea incertitudinii legate de criza datoriilor suverane din Zona euro, factori a caror jonctiune
a contribuit la temperarea avantului economiei germane. Insa, in ciuda acestui fapt, putem
spune ca PIB-ul va creste in urmatorii ani constant, data fiind analiza celor 5 ani.
Putem spune ca pe viitor rata somajului va scadea (ea este oricum foarte mica,
comparativ cu alte tari). Regiunile germane care inregistreaza cele mai mici niveluri ale
somajului, dupa Bavaria Superioara, sunt regiunile Freiburg si Tuebingen care au o rata a
somajului de doar 2,9%, respectiv 3%. Schimbarile din Codul Muncii facute de nemti au dus la
angajari masive, astfel ca tara a devenit un model pentru statele din sudul Europei. In principiu,
reducerea drastica a beneficiilor pe care le primeau somerii a condus la aceasta performanta.
Totodata, in economiile de tip Renan, nivelul de pregatire superioara este mult mai
accesibil. Sistemul de invatamant superior din Germania se caracterizeaza prin densitatea
institutiilor sale, a profesorilor universitari cu inalta calificare pentru fiecare domeniu de
specialitate. Dupa cum am observant conform datelor analizate, numarul studentilor va creste in
viitor deoarece modelul german asigura studentilor securitate, disciplina si un sistem de
invatamant bazat pe profesionalism.
Sistemul de sanatate al Germaniei este finantat de guvern in proportie de 77%, finantarea
privata sustinand 23% din cheltuielile cu serviciile medicale. Cheltuielile cu sanatatea reprezinta
aproximativ 10% din Produsul Intern Brut, iar numarul de medici practicani din tara este printre
cel mai mare din lume 3,3 la mia de locuitori. Astfel, se poate spune ca in privinta acestui
domeniu, Germania exceleaza, urmand ca in viitor sa se specializeze mai mult, iar cheltuielile cu
sanatatea sa creasca direct proportional cu nevoia expresa a oamenilor de un sistem de sanatate
solid.
In concluzie putem afirma, fara indoiala, ca Germania apartine Modelului Renan de
economie de piata, data fiind analiza celor 5 indicatori ce ne-au oferit o imagine de ansamblu
asupra economiei germane din perspective diferite. Germania este una din cele mai prospere tari
europene, motiv pentru care poate fi desemnata ca model demn de urmat in ceea ce priveste
organizarea economica si sociala.