Conferinele de la Ialta i Potsdam

n februarie 1945 a avut loc cea de-a doua reuniune a celor trei
mari, de ast dat la Ialta, n Crimeea. S-au discutat chestiuni rivind
sf!ritul r"boiului i mrirea #ermaniei n "one de ocuaie militar,
rearaiile de r"boi, roblemele le$ate de Carta i crearea %&',
ncheierea r"boiului cu (aonia entru care Stalin a an$a)at
articiarea 'niunii Sovietice.
*deea mririi lumii la *alta i-a fcut loc fr un temei real,
situaia fiind tranat de re"ultatele militare ale r"boiului, de conceia
lui Stalin c n teritoriul ocuat de armata sovietic trebuie s fie
introdus i sistemul olitic sovietic. ntr-o anumit msur, soarta rilor
vest i est-euroene se hotr!se nainte de *alta, rin mersul mai mult
sau mai uin firesc al evenimentelor olitice i militare.
+a Potsdam ,1- iulie-. au$ust 1945/ a avut loc cea de-a treia
nt!lnire la nivelul cel mai nalt, fiind re"eni Stalin, 0ruman ,1oosevelt
murise la 1. arilie 1945/ i Churchill, nlocuit la .- iulie cu 2ttlee, liderul
3artidului +aburist i noul remier al 2n$liei.
2ici, rin acordurile ncheiate, s-au adotat msurile ce trebuiau
ntrerinse de cele atru state nvin$toare ,2n$lia, Statele 'nite ale
2mericii, 'niunea Sovietic i 4rana/ n "onele lor de ocuaie din
#ermania, rin de"armarea comlet i dena"ificare, n ideea
democrati"rii rii i meninerii unitii sale. 3entru re$tirea tratatelor
de ace cu #ermania i aliaii si, a fost creat Consiliul minitrilor de
e5terne ai marilor uteri. Stalin a reafirmat an$a)amentul de a articia
la r"boiul motriva (aoniei, ceea ce s-a nt!mlat ns destul de
t!r"iu, de la 6 au$ust 1945.
Test