CURS DE

PSIHOLOGIE JURIDIC
Titular curs: Lect.univ.dr. Miaela Rus
! "#$% !
Cursul 1
CULTURA SI DREPTUL
1.1NORMELE SOCIALE SI NORMA JURIDICA.
1.2VALORILE.
Sociologia acorda o importanta aparte normelor , adica regulilor ce exista
in societate pentru a dirija comportarea membrilor ei .Normele pot fi formale
sau informale ,explicite sau implicite,prescriptive sau proscriptive.Ele sunt
standarde si practici proprii unei societati date ,ce reprezinta cai de gandire
,simtire si comportare asteptate si cerute sau solicitate in anumite conditii
specificate.Ele sunt impuse ,in primul rand prin mijloace informale.In plus
normele de comportare ne spun cum trebuie sa reactionam si sa raspundem
celor ce nu urmeaza normele respective .De exemplu, noi suntem invatati ca
nu trebuie sa mituim functionarii publici- o norma de comportare.Noi
suntem de asemenea invatati ce trebuie sa facem , SA !AI DE"#A$A
SA N %A&E!, daca descoperim pe cineva mituind un functionar public-o
norma reactiva.In fiecare societate exista reguli ce dirijeaza comportarea.Ele
sunt invatate in si prin procesul de socializare sau mai precis prin procesul
de institutionalizare. A institutionaliza ar pute fi definit ca fiind procesul de
trecere a unei societati dintr-o stare initiala intr-o stare finala , de la starea de
barbarism cand fiecare individ se conduce dupa propriile reguli la o stare
finala in care singurul conducator este sfanta norma de drept.Apare astfel
intrebarea referitoare la societatea romaneasca 'in care dupa cum putem cu
totii observa apare drama proastei constructii si mai ales a proastei
implementari a normei de drept-inegal aplicata ( )*+A,E %I +A#E
&+NSIDE#A,A + S+&IE,A,E A%-A,A IN S,A#E %INA-A ,SA
D+A# NA &A#E A DE*ASI, &.IN#I-E $A#$A#IS!-I/
In plus fiecare societate utilizeaza snctiuni pentru a intari regulile
'apare forta coercitiva a statului materializata prin organe ce trebuie sa
asigure implementarea normei de drept(.
Sanctiunile pozitive sunt recompense pentru indivizii ce sustin regulile.
sanctiunile negative sunt pedepse pentru indivizii ce le violeaza.0iata
sociala ,prin urmare , este organizata 'sau structurata -patterned ( nu numai
deoarece exista norme , ci si in general , deoarece exista supunere fata de ele
.*entru a exprima toate acestea se foloseste conceptul de institutionalizare.El
inseamna 'intr-o definitie mai stiintifica( stabilirea unor modele de
interactiune stabile,bazate pe traditii, norme, ritualuri ,legi.Institutionalizarea
face predictibila comportarea sociala , definind comportarea ce se asteapta si
care este considerata legitima , in cazul unor statusuri si roluri sociale
' parinte, preot, angajat,etc...(
*utem spune ca ,in cursul unei zile, oamenii fac multe lucruri pe care
nu le doresc sa le faca si rezista sa faca multe lucruri ce ii tenteaza sa le
faca.Supunerea sau obedienta este un fenomen complex de care se leaga
doua intrebari.*rima dintre ele este fundamentala controlului social ) De ce
se supun sau se conformeaza oamenii normelor/ A doua este definitorie
deviantei) De ce uneori oamenii nu se supun sau se conformeaza normelor/
1.2. VALORILE

In ultima instanta normele unei societati si,prin urmare , in mare masura
si legile ei ,sunt o expresie a valorilor ei-adica a unei idei impartasite social ,
cu privire la ceea ce e bine , drept, frumos si de dorit.Diferenta dintre valori
si norme consta in aceea ca valorile sunt abstracte ,respectiv niste concepte
generale ,in timp ce normele sunt reguli de comportare sau linii de conduita
destinate oamenilor aflati in situatii particulare.
0alorile unei societati sunt importante deoarece ele influenteaza
continutul normelor ei .Daca o societate pretuieste educatia ,acordandu-i o
inalta valoare ,atunci normele ei vor asigura scolarizarea generala a
oamenilor.Daca ea va pretui monogamia , atunci normele ei nu vor permite
casatoria cu mai mult de un partener in acelasi timp.In principiu ,in cele din
urma , toate normele pot fi legate de o valoare sociala de baza. Normele
ce prescriu,in detaliu ,operatiunile activitatii intr-un birou sau la o linie de
asamblare a productiei ,reflecta , de exemplu ,valoarea inalta ce o punem pe
eficienta .Normele ce solicita unui student sa fie mai politicos si mai formal
in raporturile cu profesorii ,decat in raporturile lui cu colegii ,oglindesc
valoarea inalta de care se bucura in societate autoritatea si invatarea .Norma
ce solicita barbatilor sa poarte parul scurt ,reflecta valoarea ce se acorda in
unele societati masculinitatii'sau mai precis liniei clare de demarcatie dintre
masculin si feminin(.
Spre deosebire de norme, a caror existenta poate fi usor observata in
comportarea de zi cu zi a oamenilor ,valorile sunt ,deseori ,mult mai greu de
identificat.0alorile unei societati trebuie sa fie deduse din normele ei , astfel
incat analiza valorilor sociale se bazeaza intr-o mare masura pe interpretarile
oferite de cei ce observa realitatea sociala.
na dintre cele mai cunoscute incercari de a identifica valorile majore
ale societatii americane este aceea a lui #obin 1illiams
2
, ce a detectat un
numar de 3orientari valorice3 de baza, exprimate in normele de comportare.
Acestea sunt) performanta si succesul, activitatea si munca, umanismul,
eficienta si pragmatismul, progresul, confortul material, egalitatea,
libertatea, conformitatea, stiinta si rationalitatea, nationalismul si
patriotismul, democratia, individualismul si superioritatea unui grup rasial
sau etnic in raport cu altul. Este evident faptul ca unele dintre aceste valori
nu sunt in intregime concordante unele cu altele. !ulte dintre ele au suferit,
deja, anumite sc4imbari sau se afla intr-un permanent proces de sc4imbare.
+ parte dintre ele sunt acceptate de unii americani si respinse de altii. Este
de asemenea foarte clar faptul ca lista lui #obin 1illiams nu epuizeaza
intreg domeniul de afirmare a valorilor. Alti sociologi, cum este de pilda,
5ames .eslin
6
, au oferit liste diferite ale valorilor, existente in societatea
americana. Aceasta mentionand anumite valori de pe lista lui #obin
1illiams a adaugat, totodata, educatia, religiozitatea, suprematia masculina,
dragostea romantica, monogamia, 4eterosexualitatea. Desi aceste analize
asupra valorilor nu sunt total convergente si se pot dovedi a fi imprecise, ele
ofera, totusi informatii si clarificari utile despre o cultura data si despre
normele ce calauzesc comportarea oamenilor.
,otalitatea normelor si valorilor unei societati sau a unui grup de
oameni formeaza cultura acestora .Studiile sociologice dedicate culturii scot
in evidenta mai multe probleme deosebit de importante.
2
7Introduction to sociolog89 : 2;;6 : b8 .arper-&ollins *ublis4ers, Inc.
6
Idem
Curs nr.2
ANALIZA PSIHO-SOCIOLOGIC A ACTULUI
INFRACIONAL

COMPLEXITATEA CAUZAL A FENOMENULUI INFRACIONAL
+ viziune coerent< asupra dinamicii =i interac>iunii elementelor
?ntregului ansamblu de factori care concur< la producerea actului infrac>ional
nu poate oferi dec@t o concep>ie sistemica asupra conduitei =i manifest<rilor
psi4ocomportamentale.
An>elegerea apari>iei fenomenului infrac>ional =i al evolu>iei sale p?n<
c@nd se concretizeaz< ?n act infrac>ional, presupune apelarea la unele no>iuni
=i concepte apar>in@nd principiilor conexiunii =i determinismului
2
. An
concordan>< cu pricipiul conexiunii originea =idinamica fenomenului
infrac>ional nu poate fi rezultatul unui factor monocauzal si nici al mai
multor factori, ci numai al interac>iunii dintre ace=ti factor, care ?i d<
configurarea =i care are un caracter obiectiv.
"rani>ele dintre posibilul =i imposibilul infrac>ional sunt relative,
deoarece evolu>ia st<rilor de manifestare are un caracterconcret =i reprezint<
expresia con>inutului intern =i al variabilit<>ii gamei care favorizeaz< ori
suprim< unele direc>ii.
Necesitatea fenomenului infrac>ional este modalitatea de existen>< ori
de manifestare a unor st<ri, propriet<>i, raporturi sau tendin>e criminogene,
2
Stanca , I. &ontribu>ii la studiul etiologiei infrac>ionalit<>ii juvenile, Ed. !in de Interne, $ucuresti, 2;;6
circumscrise la nivelul factorilor biopsi4osociali, lua>i ?n interactiunea lor,
decurg@nd din natura intern< a acestora =i, ?n condi>ii constante, se
desf<=oar< ca inevitabilitate, intrBun anumit fel bine precizat.
%enomenul care precede =i provoc< producerea unui alt fenomen se
nume=te cauz< =i care, din perspectiv< criminologic<, are drept con>inut
interac>iunea factorilor factorilor biopsi4osociali ce determin<, ?n mod
necesar, infrac>iunea. &auza este condi>ia necesar< f<r< de care un anumit
comportament nu s-ar manifesta =i totodat< ea precedeaz< efectul fiind
invariabil urmat< de acela=i efect.
Efectul reprezint< fenomenul sau procesul care succede cauza =i a
c<rui producere estedeterminat< de aceasta. Intre cauz< =i efect se stabile=te
un raport de necesitate.
Dificultatea dezv<luirii rela>iilor cauzale ?n determinarea fenomenului
infrac>ional deriv< din faptul c< acestea se coreleaz< cu ?ntreaga re>ea a
celorlalte rela>ii prezente ?n structura =i dinamica sa. *entru facilitarea
decel<rii lor, indeosebi la nivelul faptelor penale concrete, teoreticienii =i
practicienii sunt preocupa>i de izolarea rela>iilor cauzale din universul
rela>iilor posibile, oprindu-se ?ndeosebi la mobilurile =i raporturile pe care se
fundamentez< latura subiectiv< a infrac>iunii studiate. +rice infrac>iune
devine astfel punctul de intersec>ie dintre lan>urile cauzale care este, ?n
acela>i timp, determinat si determinator , av@nd at@t valoare de cauz<, c?t =i
valoare de efect.
An etiologia infrac>ional< se ?mpletesc cauzele interne ce >in de natura
uman<, sicial< a persoanei =i cauzele externe ce vizeaz< diver=i factori
culturali, economici , juridici etc. *onderea, ?n cazul infrac>iunilor concrete,
o de>in ?ns< cauzele interne care au o importan>< specific< mai mare ?n raport
cu cele externe.
Actul infrac>ional antreneaz< ?n grade diferite , practic toate structurile
=i func>iile psi4ice ?ncep@nd cu cele cognitiv-motiva>ionale =i termin@nd cu
cele afectiv-volitive, implicate fiind =i activit<>ile ca =i ?nsu=irile psi4ice.
6
%ACE-E A&,-I IN%#A&DI+NA-
*?n< la luarea 4ot<r?rii de a comite infrac>iunea, psi4icul infractorului
este dominat de perceperea =i prelucrarea informa>iilor declan=atoare de
motiva>ii ale c<ror polaritate se structurez< dup< modelul unor sinteze
aferent :evolutive, servind deliber<rilor asupra mobilului comportamentului
infrac>ional. An calitate de pas ini>ial al form<rii mobilului comportamental
infrac>ional se situeaz< trebuin>ele a c<ror orientare antisocial< este de o
importan>< fundamental<, ?ntruc?t prin prisma acestora se percepe situa>ia
extern<.
An faza preinfrac>ional< se constituie premisele subiective ale
s<v@r=irii faptei, determinate at@t de predispozi>iile psi4ice ale f<ptuitorului,
c@t =i de ?mprejur<rile favorizante cu valen>e declan=atoare. Aceast< faz<
este marcat< de o puternic< tensiune interioar< find evaluate in special
condi>iile de risc precum =i miza pus< ?n joc. &apacitatea de proiec>ie =i
anticipare a consecin>elor influen>eaz< ?n mare m<sur< actul decizional.
%aza infrac>ional< propriu-zis< const< ?n apari>ia proceselor de analiz<
=i sintez< a datelor despre locul faptei =i de structurare a acestora ?ntr-o gam<
de variante concrete de ac>iune . *lanul de ac>iune ?n aceast< faz< are o
reprezentare mental<.
+dat< definitivat< 4ot<r@rea de a comite infrac>iunea, latura
imaginativ< a comiterii acesteia este sprijinit< de ac>iuni concrete cu
6
Dumitrescu %. &urs de psi4ologie judiciar<, Ed. At4eneum, $ucure=ti, 2;;2
caracter preg<titor. Astfel ?n faza deliber<rii comportamentul infractorului
este de expectativ<, dup< luare 4ot<r?rii acesta se caracterizeaz< prin
activism,. ,recerea la ?ndeplinirea actului se asociaz< cu tr<irea unor st<ri
emo>ionale intense. -ipsa de control asupra comportamentului ?n timpul
oper<rii, o caracteristic< a unei activit<>i normale, poate genera o serie de
erori, lacune care ulterior, fiind exploatate, vor contribui la identificrea
autorului.
Elementul caracteristic psi4ologiei infractorului dup< s<v@r=irea faptei
este tendin>a de a se ap<ra, de a se sustrage identific<rii, ?nvinuirii =i
sanc>iunii.
An faza a treia :faza postinfrac>ional<- avem o serie de ac>iuni cu o
configura>ie foarte variat<, con>inutul s<u fiind determinat ?n mare m<sur< de
modul ?n care s-a desf<=urat faza anterioar<. &omportamentul infractorului
?n aceast< faz< est reflexiv-ac>ional, ?ntreaga lui activitate psi4ic< fiind
marcat< de viziunea panoramic< a celor petrecute la locul s<v?r=irii faptei.
%uga de la locul unde s-a produs o infractiuni =i grija de a-=i procura
un alibi nu este un indiciu clar al culpabilitatii. Se cunosc cazuri c@nd
persoane care ?nt@mpl<tor au asistat sau au descoperit o infrac>iune, nu
r<m@n la locul faptei pentru a nu fi suspectate sau citate ca martor.
Asemenea comportare este tipic< recidivi=tilor, care ?n urma antecedentelor
penale ar fi u=or invinui>i.
In urm<rirea scopului, infractorii nu ezit< in a ?ntrebuin>a orice
mijloc care i-ar putea ajuta) minciuna, perfidia, atitudini variate pomind de la
ideea de a inspira comp<timire pentru nedreptatea ce li se face sau pentru
situa>ia ?n care au ajuns 3sili>i de ?mprejur<ri3 =i p@n< la arogan>< fa>< de
anc4etator sau c4iar intimidarea acestuia.
*rocesarea informa>iilor referitoare la evenimentele
petrecute, determin<, la nivel cerebral apari>ia unui focar de excita>ie
maxim<, cu ac>iune in4ibitorie asupra celorlalte zone, =i ?n special asupra
celor implicate ?n procesarea acelor evenimente care nu au leg<tur< cu
infrac>iunea, iar la nivel comportamental dominant< defensiv<.
Cursul nr.3
TIPOLOGIA DELINCVENIAL
Aspectele juridice ale delictelor nu se limiteaz< numai la
definirea, identificarea =i explicarea no>iunii =i structurii acestora, ci se
extind =i asupra g<sirii unor criterii certe de clasificare, ?n vederea depist<rii
caracteristicilor lor generale =i specifice.
Eua8
F
?ncadreaz< delincven>ii ?n patru categorii)
a( Nesocializat 'subsocializat(. Acesta este un grup
problematic pentru societale. Sunt cei care arat< c< nu vor s< se sc4imbe =i
au cea mai pesimist< prognoz< de adaptare.
b( Socializat 'socializatul agresiv(. Ace=tia manifest< o
buna rela>ionare fa>< de partenerul din rela>ia infrac>ional< 'furt, plasare de
droguri etc.(. *redomin<, in general, in mediile urbane aglomerate.
c( Deficit de atenie. *ersoanele ale c<ror comportamente
sunt susceptibile de a fi influen>ate de mediu, duc@nd la delincven>< ?n
func>ie de circumstan>e. Este vorba de o influen>< la nivelul patternului
cognitiv =i la nivelul tr<s<turilor de personalitate.
d(Anxietate-retragere. Eua8 considera anxietatea ca fiind
o motiva>ie a3comportamentului infrac>ional.
F
Eua8, ..&.-*atterns of delinGuent be4avior in .andbooH of juvenile delinGuenc8,Ed. 5o4n 1ile8, NeI
JorH, 2;KL
M clasificare a delictelor se poate face in func>ie de obiectul acestora
N
,
mai exact dup< valorile sociale lezate, disting@ndu-se) delicte contra
patrimoniului 'public sau particular(, contra persoanei, autorita>ii, contra
bunelor moravuri, delicte economice, delicte contra siguran>ei institu>iilor de
stat etc.
Alt< clasificare a delictelor se realizeaz< ?n func>ie de
elementele constitutive ale acestora)
2( Dup< latura subiectiv< 'delicte cu inten>ie sau din culp<,
delicte cu mobil =i f<r< mobil etc.(O
6( Dup< latura obiectiv< 'delicte comise prin ac>iune. delicte comise
prin inac>iune, delicte de rezultat, delicte de pericol etc.(O
F( Dup< num<rul de subiec>i 'delicte cu un singur
participant, delicte cu mai multi participan>i, ?n grup etc.(.
In func>ie de intensitatea delictelor de gravitatea
prejudicilor de modalit<>ile =i mijloacele de s<v@r=ire, acestea pot fi)
Pdelicte simple 'u=oare(, f<r< urm<ri sociale deosebite
'furtul necalificat, calomnia,insulta, cer=etoria etc.(O
P delicte calificate, cu urm<ri negative mai pronun>ate, s<v@r=ite cu
anumite mijloace =i ?n anumite modalit<>i 'furtul calificat(O
P delicte grave care pun ?n pericol via>a =i s<n<tatea
indivizilor, securitatea institu>iilor =i a statului 'asasinatul , genocidul
,pirateria aeriana sau naval<, traficul de droguri(
%enomenul delincvent include dimensiuni =i aspecte diferite ?n func>ie
de s<v@r=irea, descoperirea, ?nregistrarea =i judecarea delictelor =i crimelor,
dup< cum urmeaz< .
Q
N
$anciu, D.-&ontrol social =i sanc>iuni sociale, Ed. .8perion RRI, $ucure=ti,2;;6
Q
Idem
a. Delincvena 'criminalitatea( real denumit< =i cifra
neagr< a criminalit<>ii. Ea cuprinde totalitatea actelor =i faptelor antisociale
cu caracter penal s<v@r=ite ?n realitate, indiferent dac< ele au fost descoperite
=i ?nregistrate de institu>iile penale.
&riminalitatea reprezint< adev<rata dimensine a ilicitului penal, ?ns<
estimarea ei este aproape imposibil<, datorit< impedimentelor de natur<
te4nico-criminalistice, opera>ionale =i statisticeO
b. .Delincvena 'criminalitatea( descoperit, care cuprinde faptele
s<v@r=ite ?n realitate =i care au fost depistate =i identificate de c<tre serviciile
specializate. De regul<, cifra delincven>ei descoperite este inferioar< celei
reale, deoarece nu toate delictele sunt descoperite =i nu to>i delincven>ii sunt
identifica>iO unele delicte nu sunt reclamate. altele, nu sunt ?nregistrate, altele
sunt retractate c4iar de c<tre victima etc.O
c. Delincvena 'criminalitatea( judecat, reprezint< acea
parte din delincven>a descoperit< =i ?nregistrat< de unit<>ile de politic care
este judecat< =i sanc>ionat< de instan>ele penale. 0olumul ei este mult
diminuat, ?ntrucat nu toate delictele descoperite ajung s< fie judecate. Astfel
unele delicte sunt gra>iate =i aministiate, altele nu mai sunt sanc>ionate
datorit< ?mplinirii termenelor legate de prescrip>ie, decesul delincventului
etc.
CURS NR. 4
*SI.+-+"IA 0I&,I!EI
6.2 N+,INI DE 0I&,I!+-+"IE
Studiul fenomenului infrac>ional nu poate fi complet dac< nu avem ?n
vedere c< orice act infrac>ional aduce dup< sine =i apari>ia de victime.
Domeniul =tiin>ific care studiaz< victima este victimologia.
+biectul de cercetare =i ac>iune al victimologiei actuale, ca
latur< a criminologiei, se refer< la starea =i condi>ia unei victime individuale
sau generate, stare ce este confirmat< prin criterii identificabile ca suferin><
fizic<, moral< sau material<. Aceast< stare rezult< din efectul =i consecin>ele
unei forme de agresiune
S
.
0ictimologia are o precis< delimitare ce opereaz< ?n cadrul raportului
dintre o form< de agresiune =i efectul unei consecin>e, confirmate de
existen>a unei victime =i a victimiz<rii ei.
0ictimologia este un concept rela>ional, ?n care tipurile de rela>ii nu
sunt numai simple =i directe, ci pot avea c4iar un caracter polimorf.
Analiza si cunoasterea rolului pe care il ocupa victima in activitatea
infractionala si in cea juridica, contribute la formularea unor recomandari
preventive si autoprotective in raport cu pericolul victimiz<rii.
Intr-un sens mai larg orice persoan< poate fi un fel de victim<. Astfel,
to>i suntem victime ale efectelor negative pe care Ie are civiliza>ia asupra
noastr<) ritmul de via>< care dep<=e=te uneori posibilit<>ile noastre de a face
fa>< solicit<rilor la care suntem supu=i, poluarea etc.O de asemenea suntem
victime poten>iale ale unor accidente de circula>ie, ale unor accidente de
S
*iroz8nsHi,,.,Scripcaru, ". & $erlescu, E.!., Psiopatologie relaional, Ed. 5unimea, Ia=i, 2;;S
munc<, iar unii dintre noi ne autovictimiz<m prin consumul exagerat de
b<uturi alcoolice, fumatul excesiv etc.
*rin victim< se ?n>elege orice persoan< care f<r< s<-=i fi asumat
con=tient riscul, deci f<r< s< vrea, sufer< direct sau indirect consecin>ele
fizice, materiale sau morale ale unei actiuni sau inac>iuni criminale
L
.
Statusul sau ipostaza de victim< presupune ac>iunea unui agent
victimizator, reprezentat de persoana infractorului. Nu orice persoan< lezat<
?ntr-o ac>iune infrac>ional< este neap<rat =i victim<.
&el care pune ?n mi=care o ac>iune infrac>ional<. &el care ini>iaz<
aceast< ac>iune cu bun< =tiin><, nu poate fi considerat victim<-aici dac< este
grav r<nit sau omor@t ?n cadrul ac>iunii respective. n sp<rg<tor prin
flagrant =i impu=cat 'de c<tre persoane abilitate prin lege( nu este victim<.
De asemenea nu pot fi considerate victime obiectele distruse de infractori
sau institu>iile prejudiciate de activit<>ile acestora.
A=a cum rezult< din studiul actelor infrac>ionale, ?ntre infractor =i
victim< este de fapt o rela>ie de ordin social, o interac>iune care constituie
esen>a ac>iunii delictuale.
%A&,+#I 0I&,I!+"ENI
Situa>ia psi4ologic< a victimei este foarte complex<. In
cadrul ac>iunii infrac>ionale, direct sau indirect, victima contribuie la
activarea mecanismelor latente agresive ale infractorului. De aici rezult<
no>iunea de poten>ial de receptivitate victimal<, respectiv capacitatea de a
deveni victima unor infrac>iuni.
+ form< aparte de receptivitate o constituie impresionabilitatea
victimei. Astfel, unele persoane devin victime prin gradul lor de naivitate,
L
$ogdan,,. &colab. -Proble!e de piologie judiciar, Ed. Ttiin>ific<, $ucure=ti, 2;LF
fiind impresionate de comportamentul =i >inuta elegant< pe care unii o
afi=eaz<, acord@ndu-le credit moral. De obicei, infractorii intelectuali, profit<
de acest lucru =i determin< victima s< participe ?n mod activ la ac>iunea
infrac>ional<.
&ontribu>ia victimei la s<v@r=irea unei infrac>iuni, nu se rezum<
numai la provocare, ci ea const< din orice act care, direct sau indirect,
antreneaz< un mod de manifestare susceptibil de a deveni periculos.
Interesul nostru pentru studiul victimei este cu at@t mai mare, cu c@t
orice persoana poate deveni victima unei infractiuni.
*si4ologia judiciar< urm<re=te stabilirea naturii reale a relatiei dintre
infractor =i victim<. Aceasta ?nseamn< s< studiem victima.
"radul de vulnerabilitate victimala depinde de dou< categori de
factori)
a( factori personali: v@rst<, sex, preg<tire socio-cultural<, inteligen><,
aspect bio-constitu>ional, caracteristici psi4o-comportamentale, calit<>i
morale, atitudini 'infatuarea, arogan>a,neglijen>a,=.a)
b( factori situaionali: medii , locuri frecventate, izolarea
social<, jocurile de noroc. rela>iile extraconjugale, perversiuni sau inversiuni
sexuale etc.
#ealitatea confirm< c< un num<r ?nsemnat de victime provin,din
r@ndul copiilor> v?rstnicilor =i femeilor.
%ormele cele mai grave de victimizare a copiilor sunt) maltratarea fizic<,
incestul, violul. t@l4<ria etc.
*ersoanele ?n v@rst< prezint< un grad ridicat de vulnerabilitate
victimal<, deoarece for>a fizic< =i psi4ic< este diminuat<O posibile deficien>e
senzoriale =i motorii, amnezie, dificult<>i la nivelul activit<>ii intelectuale =i
de obicei locuiesc
singure, in locuri mai izolate.
Agresorii acestui gen de victime provin de cele mai multe ori din
familie, din anturajul apropiat prieteni, vecini, persoane care le ?ngrijesc
etc.( sau din cei 3specializa>i3 in acest gen de infrac>iuni.
%ormele cele mai frecvente de ac>iune sunt) furtul, t?l4<ria, violul,
omorul =.a., infractorii c<ut@nd s<-=i ?nsu=easc< valorile materiale pe care
victimele le de>in 'bani, valut<, bijuterii, tablouri, obiecte de uz casnic.
?mbr<c<minte etc.(.
%emeile reprezint< un grad ridicat de vulnerabilitate victimal< datorit<
unor particularit<>i psi4ologice proprii) sensibilitate, ging<=ie, fine>e, aspect
fizic pl<cut, for>a fizic< redus<, uneori ,credulitate, arogan><, indiferen>a,
consum de b<uturi alcoolice, anturaj dubios etc., toate acestea fiind abil
exploatate de infractori.
&ea mai int@lnit< forma de victimizare a femeii este violul. Acesta este
expresia unei agresiuni sexuale exercitate de agresor asupra unei persoane de
sex feminin, sub impactul for>ei fizice sau a presiunii psi4ologice. De regul<,
violatorii provin fie din categoria persoanelor cunoscute, fie din categoria
unor indivizi cunoscu>i numai din vedere sau complet necunoscu>i.
+ alt< modalitale de victimizare a femeii este maltratarea =i c4iar
uciderea acesteia de c<tre so>. &auzele care due la acest gen de infrac>iuni
sunt diverse) conflictele intrafamiliale, gelozie, infidelitate conjugal<,
alcoolism sau unele boli psi4ice de care sufer< so>ul.
In general, b<rba>ii provoac< un num<r mai mare de victime dec?t
femeile. Acest lucm este explicabil prin faptul c< b<rba>ii sunt mai agresivi
dec@t femeile =i se implic< mai mult ?n situa>iile conflictuale violente.
Se apreciaz< c< sunt =i profesii cu o vulnerabilitate victimal< ridicat<,
iar altele cu una mai sc<zut<. *rintre profesiile din r@ndul c<rora se
recruteaz< mai multe victime se afl< cele de factor po=tal, casier, =ofer,
reporter etc. Explica>ia const< ?n faptul c< astfel de profesii implic< prezen>a
persoanelor respective ?n locuri izolate
unde pot fi atacate cu u=urin><. 0ulnerabilitatea victimal< poate fi atenuat<
prin gradul ridicat de socializare =i integrare psisocial< pe care ?l implic<
unele profesii.
S-a constatat c< 3timpul3 =i 3spa>iul constituie factori
victimogeni. Astfel, ?n zilele de s?mb<t< =i duminic<, num<rul
victimelor este mai mare dec?t ?n celelalte zile ale s<pt<m?nii, iar ?n spa>iile
?nc4ise =i izolate favorizeaz< comiterea unor infrac>iuni cu violen><.
&+!*+#,A!EN,- 0I&,I!A-
0ictima nu este implicata ?n mod identic ?n derularea unui act
infrac>ional, iar interac>iunea comportamental< a celor doi 3parteneri3 are
caracteristici diferite. In faza preinfractional< rela>iile dintre cuplul
infrac>ional 'infractor-victim<(, de cele mai multe ori, sunt de indiferen>< De
regul< ini>iativa apar>ine infractorului,atitudinea viitoarei victime fiind
aproape nerelevant< pentru declan=area ac>iunii infrac>ionale.
In faza infrac>ional< raporturile func>ionale dintre infractor-victim<
nu se modific< ?n mod esen>ial, except?nd cazurile c?nd prin
comportamentul manifestat victima ?l determin< pe infractor s< ?=i sc4imbe
planul de ac>iune sau c4iar s< renun>e la unele din obiectivele sale.
&omportamentul victimei din aceast< faz< este marcat at?t de modul de
ac>iune al infractorului, c?t =i de st<rile emo>ionale puternice pe care le
tr<ie=te 'team<, fric<, spaim<, groaz<(.
Activismul comportamental al victimei se accentueaz< substantial ?n
faza postinfrac>ional<, ?n special pe parcursul desf<=ur<rii anc4etei penale =i
a cercet<rii judec<tore=ti, av@nd uneori un rol decisiv ?n derularea acestora
In cadrul ac>iunii infrac>ionale victima dintr-o persoan< oarecare
devine 3cineva3. de care se ocup< autorit<>ile, mass-media etc. In aceast<
situa>ie apare fenomenul psi4ologic numit 3sc4imbare de rol3, care duce la
modificarea comportamentului ini>ial) persoana 'victima( ?ncepe s< tr<iasc<
noul rol 3pozeaz<3 ?n victim<, accentueaz<, amplific< ac>iunea infrac>ional<.
In acest fel victima c?stig< simpatii se bucur< de credit, simte nevoia de a fi
comp<timit<.
Dorind s< aib< o pozi>ie c?t mai favorabil< ?n proces, victima poate
3ajusta3 faptele infractionale ?n mod con=tient, fie prin exager<ri, fie prin
omisiuni. In unele cazuri aceste ajust<ri sunt influen>ate de afectivitate,
sugestibilitate, imagina>ie etc. 5ocul psi4ologic, dramatizarea - nu
?ntotdeauna con=tient< pe care o realizeaz< victima, ne determin< ca =i fa><
de ea s< proced<m cu acela=i spirit critic ca =i fa>< de orice alt participant la
actul infrac>ional.
Depozi>iile victimelor trebuie analizate cu grij<, c4iar cu
circumspec>ie, ?ntruc@t ele joac< un rol special ?n procesul judiciar.
M pruden>< deosebit< se impune ?n cazurile c@nd victimele sufer<
traumatisme, ca urmare a infrac>iunilor comise prin violen><, deoarece =ocul
produs de traumatism poate denatura con>inutul obiectiv al depozi>iilor.
Cursul nr.5
CLASIICAREA VICTIMELOR
&omportamentul uman nu poate fi etic4etat =i clasificat ?n
categorii individuale strict distincte =i clar stabilite, orice clasificare av@nd
un caracter mai mult sau mai pu>in arbitrar.
M clasificare victimala riguros stiintifica poate constitui si un
instrument deosebit de util pentru prevenirea victimizarii multor persoane.
&u toate problemele pe care le ridica victima, numerosi autori au
incercat sa realizeze diverse clasificari, in functie de o serie de criterii si
variabile. Astfel, criminologul german .ans von .entig '2;NK(, pe baza
sintezei unor criterii psi4ologice, biologice si sociale
distinge victimele innascute' born victims( de victimele societatii 'societ8
- made victims(. &onform acestei clasificari se disting 2F categorii de
victime) victime tinere, victime varstnice, victime femei, consumatorii de
alcool si stupefiante, imigrantii, minoritatatile etnice,
indivizii normali, dar cu inteligenta redusa indivizii 'temporar( deprimati
indivizii ac4izitivi'lacomi(, indivizii destrabalati si desfranati, indivizii
singuratici. 'izoiati(, c4inuitorii 'torturantii( si indivizii 3blocati3 'in
datorii( si 3nesupusii3 'mai greu victimizati(.
%iecare dintre aceste tipuri de victime prezinta caracteristici
comportamentale specifice care le confera un grad sporit de
victimizare
K
.
K
$ogdan ,. USantea,I-Analiza psiosocial a victi!ei. "olul ei in procesul judiciar. Ed. !.I., $ucuresti,
2;KK
&ritic@nd clasificarea lui .ans von .endg, criminologul american
Step4en Sc4afer
;
arat< c< aceasta nu se refer< la caracteristicile victimelor,
ci mai degraba la tipurile de situa>ii psi4ologice =i sociale.
Sc4afer propune o clasificare mai consistent< sub aspectul logico-
stiin>ific, criteriul acesteia fiind gradul de participare =i de responsabilitate
al victimei ?n interac>iunea ei cu infractorul.
,ipologia victimal< a lui Step4en Sc4afer cuprinde O
2(. #icti!e care anterior faptului infracional nu au avut
nici o legtur cu fpta$ul. 0ictima nu are nici o parte de vin< ?n actul
infrac>ionalO incidental victima s-a aflat la locul infrac>iunii.
Astfel, este cazul func>ionarului de la g4iseul unei b<nci care nu are nici o
leg<tur< cu infractorul, el devine victim< numai pentru c<, int@mpl<tor, la
ora respectiv< se afla acolo.
An cazurile de acest tip, ac>iunea infractorului este rezultatul unei
decizii unilaterale luate de el, victima sub nici un aspect nu are vreo parte
de vin<, caracteristicile sale fizice sau psi4ice nu sunt determinante.
6(. #icti!e provocatoare sunt acelea care anterior
victimiz<rii lor au comis ceva, con=tient sau incon=tient, fa>< de infractor.
Asemenea cazuri pot fi int@lnite atunci c@nd cineva 'victima ulterioar<( se
comport< arogant fa>< de viitorul infractor sau dac< nu ?=i tine o promisiune
dat< solemn ori dac< intr< ?n leg<turi amoroase cu iubita infractorului etc.
!ulte fapte de acest fel pot st@rni instinctele agresive ale r<uf<c<torului,
care apoi 3trece u=or la act3, victimiz@ndu-2 pe cel care i-a provocat starea
de frustrare.
F(. #icti!e care precipit declan$area aciunii
rufctorului. Este cazul persoanelor care, prin conduita lor,
;
Sc4afer, S.-#icti!olog%. &e victi! and 'is (ri!inal. Pretice )'all (o!pan%, "eston, 0rginia, 2;LL
influen>eaz< r<uf<c<torii ?n a comite infrac>iuni, de=i ?ntre cei doi
protagoni=ti nu a existat o leg<tur< comportamentul neglijent al viitoarei
victime ?l incit< pe infractor 'persoana care tr@nte=te portiera autoturismului,
dar uit< s< o ?ncuieO femeia care umbl< seara prin locuri pu>in frecventate =i
are o costuma>ie provocatoare etc.(.
Sc4afer sublinia c< oric@t de ademenitoare ar fi VVocaziile3,ele nu au
nici un efect asupra unor persoane care sunt perfect integrate ?n societate =i
accept< normele moral-legale. ,otu=i =i ?n aceste cazuri o parte din vin<
apar>ine victimei, care prin comportamentul neglijent, prin lips< de grij< fa><
de bunuri sau propria persoan< o fac s< devin< prad< u=oar< pentru
infractori.
N(. #icti!e slabe sub aspect biologic, ale c<ror sl<biciuni fizice =i
psi4ice trezesc ideea comiterii unor acte criminale ?mpotriva lor 'copiii,
b<tr@nii, debilii fizic sau mintal(. De=i constitu>ia biologic<, lipsa posibilit<>ii
de ap<rare adecvat< sau c4iar de raportare ulterioar< faciliteaz< sau c4iar
precipit< comiterea infrac>iunii, totu=i victima nu poate avea nici o parte din
responsabilitate. M parte din responsabilitate le revine persoanelor care, prin
gradul de rudenie sau profesiune, ?=i neglijeaz< datoria expun@nd la
victimizare pe cei fa>< de care au r<spunderi moral-legale.
Q(. #icti!e slabe sub aspect social sunt considerate de autor acei
indivizi care, prin statusul de etnici minontari sau apar>in@nd unor religii
neagreate de c<tre comunitate, f<r< s< aib< nici un fel de vin< real<
personal<, cad frecvent victime agresiunii manifestate de catre
reprezentan>ii comunit<>ii. *opula>ia de culoare din anumite ><ri cu
ideologie rasist<, diversele secte ale unor religii ne?mbr<>i=ate de
majoritatea popula>iei, constituie victime fa>< de care lin=ajul se
aplic< unori cu destul zei.
*+.#icti!e autovicti!izante sunt acele persoane care
orienteaz< agresiunea c<tre propria persoan< ele ?nsele ajung s< devin<
proprii lor criminali. ,oxicomaniile, suicidul, etc. sunt acte deviante sau
c4iar criminale ?n care cel lezat joac< rolul dublu de criminal =i de victim<,
responsabilitatea nicidecum nu poate fi ?mp<r>it< ?n aceste cazuri intre
infractor =i victim<.
L(. #icti!e politice sunt persoanele care au de suferit din cauza
convingerilor lor, convingeri care nu trebuie s< se materializeze neap<rat ?n
ac>iuni.
M interesant< tipologie este cea pe care criminologul 1olf
!iddendorf vis a vis de victimele escrocate)
,..#icti!a -generoas- care este deseori p<gubit< nu prin faptul c< ar dori
vreun avantaj material din rela>ia cu infractorul, ci 3din cauza
responsabilit<>ii sale de a s<ri ?n ajutorul oricui ?i cere concursul.
6(. #icti!ele -bunelor ocazii- sunt cele ce fac cump<r<turi ocazionale
de la indivizi necunoscu>i care se pretind a fi ?n 3jen< financiar<
momentan<3 =i ofer< la pre>uri derizorii diverse obiecte de mare valoare.
.).#icti!ele devotiunii =i ale afectivitii. An aceast<
categorie intr< religio=ii fanatici, care sunt dispu=i s< doneze bani, bunuri. sa
renunte la propriet<>i .,ot din aceasta categorie de victime fac parte =i acele
femei mai v?rstnice care vor s< se c<s<toreasc< cu orice pre>.
N(. #icti!ele laco!iei $i ale doritorilor de !ari ca$tiguri
ilicite./n cazul acestora este greu de stabilit ce parte de vin< are fiecare
dintre protagoni=tii actiunii. &umparatorii de ac>iuni care imediat vor cre=te,
finan>atorii unor sisteme sigure de c?=tig la rulet<, sunt mostre din ifinitele
variante pe care escrocii mai rafina>i le utilizeaz< pentru atragerea =i jefuirea
victimelor.
%atta4 '2;SL( diferen>iaz< victimele dup< gradul de
participare si implicare m comiterea actelor infrac>ionale)
nonparticipare) latent, predispus) provocatorO participantO fals
&ea mai simpl< clasificare pare a fi cea realizat< dup<
criteriul agentului victimizator) victime ale omorului, ale loviturilor
cauzatoare de moarte, ale t?l4<riei ale violului, ale furtului. ale in=el<ciunii
etc.
CURS nr. !
AUTOVICTIMI"AREA
In general, agresivitatea se manifest< ca urmare a interac>iunii
dintre dou< categorii de factori) impulsurile latente sau manifeste din
interiorul nostru =i reac>iile stimulative din exterior.
&and forta agresiva acumulata in interior se orienteaza spre persoana care a
produs-o, aceasta devine autoagresivitate, autoagresiune.
Autoagresiunea cuprinde atitudini, acte, fapte manifestari de
agresivitate si de violenta fata de propria persoana.
Autoagresiunea cunoaste o gama variata de comportamente care
culmineaza cu sinuciderea. Aceasta reactie comportamentala extrema care
este suicidul, are la baza dezec4ilibrul forta si semnificatia stimulilor interni,
respectiv extemi si modalitatea de raspuns a persoanei.
!ajoritatea definitiilor date suicidului scot in evidenta elementul intentional,
faptul ca persoana in mod constient isi suprima viata. Sincidul este o actiune
voita a subiectului care consta in suprimarea propriei vieti.
Situatiile dificile, tentativele autolitice si suicidul, exprima o grava
perturbare a starii de constiinta a acelor persoane ce isi pot pierde
capacitatea de rezistenta si depasire a functionarii, in proiectia lor de
afirmare. Aceste constatari cuprind dominantele unor situatii expresive
pentru categorii difVerite ce apartin unor culturi, traditii, relatii
psi4opatologice si ale unor situatii din traiectoria unor societati.
Situatiile autolitice succed si agraveaza starile cunoscute ca fiind dificile
pentru o persoana si conditia sa de existenta si afirmare in viata.
*reocuparile dominante in situatiile existentiale si autoanaliza lor
individuala se pot constitui ulterior in acte de suicid, acte dezvoltate in
procese de constiinta si conduite polimorfe de auto si 4etero-agresivitate
2M
.
M categorie aparte de victime sunt persoanele care orienteaza procesu2
victimizarii catre sine, acesta devenind, de fapt, proces de autovictimizare.
%orma tipica, si cea mai grava, o constituie suicidul. In fiecare an in unele
tari, un mare numar de persoane se sinucid. Sinuciderea fiind un act
nenatural, multi considera ca cel care se sinucide este anormal, bolnav
mintal. In realitate insa nu este asa.
Exista, de asemenea, o serie de conceptii populare, in mare parte
gresite,privitoare la sinucidere )
2. *ersoanele care vorbesc despre suicidO
6. Suicidul se intimpla fara nici un fel de instiintare sau alarmaO
F.*ersoanele sinucigiase intotdeauna vor sa moara.
!ajoritatea definitiilor date suicidului scot in evidenta. elementul
intentional, faptul ca persoana in mod constient isi suprima propria vointa.
2M
*iroz8nsHi, ,, Scripcaru, ". U $erlescu, E. !.-Psiopatologie relaional, Ed. 5unimea, Ia=i, 2;;S
Astfel, "unt4er Waiser
22
arata ca, suicidul este o actiune voluntara
indreptata constient spre scopul suprimarii propriei vieti.
Alex ,4io
26
diferentiaza ,.pe drumul suicidului3 mai multi 9calatori9 eu
variate feluri de experienta. nii uneori a!eninta ca se vor sinucide dar
niciodala u pun in aplicare asemenea afirmatii. Altii incearca sa-si suprime
propria viata, dar nu reusesc.
In structura personalitatii sinucigasilor pot fi gasite anumite
predispozitii latente care in conditii situationale adecvate pot fi activate.
,recerea la act este conditionata atat de structura specifica a personalitatii
sinucigasului 'labilitate, egpcentrism. indiferenta
3aVfectiva etc.(, cat si de incitatiile exterioare. care pot fi c4iar de intensitate
minima, dar resimtite acut ca frustrante, nefavorabile, neconforme cu
cerintele si sentimentele intime ale subiectului. Ei cred ca moartea este
singurul mod de rezolvare a problemelor pe care le au.
&onsiderata o forma specifica de conduita devianta, prin sinucidere
nu se urmareste autodesfiintarea, ci mai degraba moartea, fuga de viata si
modul in care aceasta se prezinta sau este perceputa la un moment dat.
Sinuciderea presupune parcurgerea a trei faze diferite
2F
)
, Suicidatia 'faza de incubatie, de aparitie a ideii de a
termina cu totul si de a-si pune capat zilelor. &auzele sunt de natura
psi4opatologica 'tulburari psi4ice grave stari depresive
severe etilism cronic etc.(, de natura sociala 'esec profesional, familial etc.(
sau de natura psi4osomatica 'boli incurabile, infirmitati fizice, malformatii
congenitale etc.(
22
$ogdan ,-*robleme de psi4ologie judiciara, Ed. Stiintifica, $ucuresti,2;LF
26
,4io,A., Deviant beavior,.arper &ollins *ublis4ers, Inc.,2;KK
2F
Dragomirescu, 0.,-Psiosociologia co!porta!entului deviant, 0d. 1tiinific $i 0nciclopedic, $ucure=ti, 2;LS
2. Suicidactia faza de trecere de la idee la decizie ea
incluzand si cautarea formelor, metodelor si. procedeelor de realizare a
actului propriu-zis. In aceasta faza asistam la o crestere marcata si
progresiva a starii de tensiune intrapsi4ica, este momentui 3exploziei
autodistructive3 cand individul adopta decizia infaptuirii suicidului.
.3 &rau!atizati- faza de realizare efectiva, de punere in
practica a modalitatilor autodistructive. Important in aceasta etapa a
conduitei suicidare sunt metodele folosite si efectul lor.
,raumatizatia poate fi urmata de reusita sau nu, in acest ultim caz ea
ramanand la nivelul de tentativa de suicid.
Astfel se diferentiaza trei categorii de suicid si anume)
a3 Suicidul a!enintare *ersoanele care ameninta cu
suicidul urmaresc de fapt, atingerea unor scopuri in viata, tendinta acestora
fiind mai mult sa traiasca decat sa moara. Atunci cand nu reusesc sa-si
atinga scopurile propuse unele dintre aceste persoane pun in aplicare
amenintarile lor 'santajul suicidar(.
&omportamentele presuicidare sunt adesea avertismente sau forme de
amenintare pe care cei din jur nu le receptioneaza ca atare ori nu le acorda
importanta cuvenita si nu realizeaza starea de pericol in care se aria eel ce
emite asemenea avertismente. In aceasta situatie se impune ajutorul social
sau medical.
b3Suicidul-tentativa. *ersoanele care fac parte din aceasta
categorie sunt usor labile, ne4otarate, neconvingatoare, ambigue in intentia
lor. %oarte adesea afirma ca 3nu-mi pasa daca mor sau traiesc3. &ele mai
multe tentative de suicid se petrec in locuri sau conjuncturi in care salvarea
este posibila probabila sau c4iar inevitabila.
c3 Suicidul reusit Doua treimi din cei care se sinucid sunt cunoscuti a
fi avand cel putin o tentativa suicidara in perioada anterioara. &ei mai multi
dintre ei au comunicat direct sau indirect tentativa lor suicidara altor
persoane. Actul suicidar implica existenta'reala sau imaginara( a unei
probleme care aparent nu are solutie si din care suicidantul nu poate iesi
decat prin actul tragic al sinuciderii.
*ornind de la notele scrise de catre sinucigasii-reusiti si de la
relatarile celor care incearca sa se sinucida, se pot discerne mai multe tipuri
de sentimente suicidare cum ar fi) sentimente de scuza, de remuscare, de
vinovatie, de razbunare, de generozitate si uneori sentimente suprarealiste.
In ceea ce priveste structura personalitatii, toate statisticile
demonstreaza ca frecventa sinuciderii cunoaste o curba ascendenta de la
varsta de 2N-2Q ani pana la varsta de QM de ani cu doua cresteri foarte
accentuate la adolescenta si la varsta a treia
2N
.
Adolescenta este perioada cea mai vulnerabila, in care fortele
impulsionale se confrunta cu exigentele valorilor morale. -a varsta a treia,
legea vulnerabilitatii determinata de varsta biologica ramane valabila.
-egea vulnerabilitatii este dovedita si prin raportul dintre numarul
sinuciderilor la adolescenta si la varsta a treia, care este de FX;.
&ercetarile cele mai pertinente arata ca nu exista o ereditate suicidara
propriu-zisa, ci numai un procentaj ridicat de anumite predispozitii
suicidare, sau trasaturi psi4opatologice generale.
Adolescentul sinucigas se dezvolta intr-un mediu
psi4osocial cu grave perturbari structurale si relationale. ,otusi, este greu de
stabilit un raport precis intre perturbarile mediului socio-familial si
frecventa suicidului, pentru ca exista o multitudine de modalitati prin care
2N
*aunescu,&.-Agresivitatea si conditia u!ana, Ed. ,e4nica, $ucuresti,2;;N
copilul sau adolescentul receptioneaza si integreaza aceste influente.
!otivarea conduitelor autoagresive la tineri 'cu personalitati vumerabile(
se face pe seama dificultatilor de adaptare, a esecului in procesul de
scolarizare, instruire sau de ordin sentimental, inadaptari pe fondul
imaturitatii afective, volitive si din punct de vedere a constiintei sociale. Se
impune identiticarea factorilor de ordin predispozant, favorizant si
declansant 'biogeni,neuropsinogeni, socioculturali etc.(.
Adolescentii suicidari au o conduita in limitele largi ale
normalitatii, dar sunt prezente si unele tulburari de comportament reactii
depresive, stari reactive, uneori foarte exagerate din cauza 4ipersensibilitatii
si a exploziei de personaiitate.
Sindromul presuicidar la adolescenti se manifesta prin
depresie, anxietate, agitatie. perturbari ale somnului. manifestari
psi4osomatice, sc4imbari in comportamentul social, cu afectivitate labila,
iritabilitate crescuta si agresivitate manifesta, o pierdere a stimei de sine etc.
Depistarea adolescentilor care prezinta acest sindrom este
deosebit de utila in practica prevenirii sinuciderilor.
Incadrata in autoagresivitate, sinuciderea este o forma
ambivalenta de autopedepsire si 4eteropedepsire, in sensul ca adolescentul,
prin acest act isi pedepseste parintii, stiind astfel ca ii distruge sufleteste, si
in acelasi timp, se pedepseste pe sine pentru fapte - de multe ori imaginare.
Adler a emis ideea ca sinuciderea este o forma de 4ipercompensare fata de
sentimentul de inferioritate.
Adolescentul recurge la sinucidere pentru a demonstra lumii
importanta si valoarea lui si pentru a arata anturajului cat pierde prin
disparitia sa
2Q
.
2Q
*aunescu-+p.cit
%recventa sinuciderilor este mai mare la barbati decat la
femei. !ariajul influenteaza pozitiv rata sinuciderilor atat la barbati cat si la
femei. Astfel, vaduvii se sinucid mult mai frecvent decat celibatarii, urmeaza
divortatii si pe ultimul loc sunt cei casatoriti. *e langa manaj, existenta
copiilor pare sa constituie un factor de diminuare a riscului de sinucidere
&u cat nivelul intelectual si cultural este mai ridicat. cu atat scad
tendintele suicidare. *ersoanele cu o pregatire superioara au capacitatea de
a descoperi sistemele de compensare. Situatia socio-morala intareste
motivatia existentiala.
*ornind de la notele lasate de sinucigasii reusiti si de la relatarile lor
putem descrie N tipuri de sentimente suicidare)
2.Sinucigasii pot avea sentimente de scuza si aparare in raport cu unele
persoane
6.Sinucigasii pot avea sentimente vindicative fata de unele persoane sau
fata de sine, acuzand pe altii pentru mizeria si distrugerea lor
F.Sinucigasii pot deveni marinimosi si generosi fata de lumea pe care
o abandoneaza
N.. Sinucigasii pot deveni inundati de senti!ente suprarealiste si aceasta
se poate intimpla c4iar in momentele de sfirsit ale vietii. ,ensiunea puternica
ce i-au condus spre suicid incepe sa scada si un calm coplesitor pune
stapinire pe ei. In timpul starii de calm, ei sint dominati de sentimente
suprarealiste. De exemplu, cei care-si taie venele spun ca n-au simtit durere
deloc si ca vederea si mirosul singelui i-au determinat sa se intoarca la
realitate si la viata. nii sinucigasi au avut c4iar orgasm, urmat de un
sentiment linistitor de relax are si apoi somn confortabil si adinc.
In ceea cc priveste raspunsul persoanelor ce au o anumita legatura cu
sinucigasul, se pare ca de cele mai multe ori acesta consta intr-un sentiment
de vinovatie
2S
. Sinuciderea parentala este puternic traumatizanta pentru
copii, mai ales cei mici, care, fiind atit de coplesiti de sentimentele de
vinovatie. pot ti confruntati cu serioase dezorganizari mentale.
Adultii, de asemenea pot cu mare dificultate sa evite agresiunea
sentimentelor de vinovane.
Spre deosebire de copiii mici, adultii pot mai usor sa-si neutralizeze
sentimentele de vinovatie. procedind in mai multe feluri )
a( Ei pot sa se perceapa &A %iind buni si ca s-au purtat corect cu cei ce
se sinucidO
b3 Ei pot sa vada suicidul ca fiind inevitabil. Si c4iar daca s-ar fi purtat
extraordinar de atent fata de acestia, tot nu i-ar fi impiedicat de la finalizarea
intentiei suicidare.
ci Ei pot considera suicidul bun pentru persoanele
implicate.
Desi pana acum s-au elaborat mai multe teorii privind etiologia actiunilor
suicidare )ele pot fi impartite in doua mari categorii si anume ) I. teorii
psiiatrice4 4 II. teorii sociologice
,5
Diferenta esentiala intre cele doua grupe
de teorii consta in faptul ca, in timp ce teoriile psi4iatrice presupun, in
general, ca exista ceva 7rau6 cu persoanele care se suicid, teoriile
sociologice presupun ca nu exista ni!ic rau cu acestea. *entru ce mai multi
psi4iatri, boala mintala ar fi principala cauza a sinuciderii.
,eoriile sociologice sustin, pe de alta parte, ca principala cauza
sinuciderii nu este legata de individ ci mai mult de grupul de apartenentaO
Astfel, DurH4eim
2K
arata ca exista doua cauze majore ale sinucideri a(
2S
,4io,A.-+p. cit.
2L
,4io, A.,+p.cit.
2K
DurH4eim, E., Suicide,NeI JorH)%ree *ress, 2;Q2
integrarea sociala7 b( reglarea sociala. 8ntegrarea sociala se refera la
atasarea voluntara a indivizilor la grupul sau societatea de care apartin si
reglarea sociala presupune iuterventia coercitiva 'restringerea,
constringerea, controlul( grupului sau societatii asupra comportamentului
membrilor.
In cazul conduitei suicidare, in general, trebuie adoptata urmatoarea
sc4ema de interventie
2;
)
a3.Preventia sau pre-interventia actioneaza asupra etapei clinice a
suicidactiei si cuprinde totalitatea masurilor profilactice indreptate asupra
individului sau comumtatii sociale in scopul prevenirii conduitei suicidare,
a cauzelor care o pot genera, in aceasta categorie de masuri se pot distinge
doua grupe) masuri psi4oprofilactice 'educatie sanitara, psi4opedagogica
etc.( si masuri
psi4osociale 'insertie socio-familiala pozitiva, relatii interpersonale pozitive
etc.(. !asurile psi4oprofilactice se opun actiunii cauzelor patologice de
ordin individual, ale conduitei suicidare, iar masurile psi4osociale - actiunii
cauzelor de ordin comunitar, sociale ale conduitei suicidare.
b( Interventia sau etapa terapeutica include totalitatea
masurilor cu caracter curativ indreptate asupra persoanei sau asupra
circumstantelor sociale, extraindividuale, in scopul combaterii factorilor
care o intretin sau o agraveaza. In aceasta categorie de masuri se pot
distinge trei grupe) masuri medicale. masuri psi4iatrice 'terapie biologica,
psi4oterapie, terapie ocupationala( si masuri
medico-sociale 'socio-pedagogice, protectie sociala, siguranta
medico-legala(.
c( "ecuperarea sau post-interventia cuprinde. totalitatea masurilor de
2;
Dragomirescu,0.,Proble!atica si !etodologie !edico-legala, Ed. !edical,$ucuresti,2;KM
eliminare a urmelor cazei suicidare, de anulare a consecintelor conduitei
suicidare, indreptate atat asupra individului cat si asupra comunitatii sale
sociale. In cadrul acestor masuri de recuperare distingem doua grupe)
masuri individuale 'psi4oterapie, asistenta psi4iatrica constand in terapie si
supraveg4ere psi4iatrica,
socioterapie( si masuri sociale 'adaptare familiala, profesionala, sociala(. In
general masurile recuperatorii urmaresc indepartarea efectelor traumatizatiei
pe plan somatic, iar pe plan psi4ologic, restabilirea ec4ilibrului normal al
personalitatii individului.
CURS nr. #
Evaluara !"#$"r%a#n%ulu& s&#ula% !u a'u%"rul
%(n&!&& $"l&)ra*
Scurt istoric al 7$iodetectiei 5udiciare9
Anc< din secolul al R0III-lea preocup<rile unor specialisti ca
1illiam 5ames si ".&. -ange '2KKQ(, ..0. E8sencH, 5o4n E. #eid si %red E.
Inbau, &esare -ombroso au dus la dezvoltarea unor te4nici ce aveau mai
t@rziu s< se constituie ?ntr-o disciplin< am spune de sine st<t<toare -
7$iodetectia9. An urm<torul secol psi4ologul .ugo !unsterberg, 5ames
!acWenzie cardiolog britanic '2;MK(, 5.A. -arson '2;6K( au contribuit la
dezvoltarea biodetectiei, fiecare av@nd aportul sau, dar cel din urm< 5.A.
-arson fost ofiter de politie pune bazele primei generatii a pol8grap4-ului si
implicit a biodetectiei moderne. An tara noastr< te4nica biodetectiei si
te4nicile pol8grap4-ului s-au introdus si utilizat ?nc< din anul 2;LM. Scoala
rom@neasc< de biodetectie fat< de alte scoli prezint< o particularitate izvor@t<
din nevoia generat< de sistemul judiciar care nu consider< drept prob<
biodiagramele rezultate din test<rile la pol8grap4. Aceast< particularitate
const< ?n faptul c< prin cercetare si munc< asidu< s-a ajuns la conversiunea
probelor, un procedeu prin care probele biodetectiei se convertesc ?n probe
juridice apte de a fi luate ?n considerare ?n cercetarea penal< si nu numai. *e
mapamond biodetectia a avut un istoric variat astfel c< de la tar< la tar< a
cunoscut diferite forme de dezvoltare si aplicare. Dac< ar fi s< pornim de la
prima tar< cu cea mai bogat< activitate de cercetare ?n domeniul biodetectiei
- aceasta este S..A. unde experti ca) 5.A. -arson, Welles si 5o4n #eid au
dus o activitate de ?mbun<t<tire a aparatelor pol8grap4 si implicit a testelor
f<cute cu acestea. Astfel 5.A. -arson ?n colaborare cu profesorul de
psi4ologie #obert "isele ?n 2;6M creaz< pol8grap4ul portabil capabil s<
?nregistreze ?n acelasi timp F functii vitale) - tensiunea arterial< - pulsul -
respiratia. Welles, ?n 2;6K, realizeaz< 7Welles *ol8grap49 dup< ideea
?mprumutat< de la 5.A. -arson. !ai t@rziu ?n 2;NQ pol8grap4ul cunoaste o
nou< ?mbun<t<tire adus< de 5o4n #eid care realizeaz< 7*ol8grap4ul #eid9
capabil s< ?nregistreze ?n acelasi timp Q reactii psi4o-somatice umane si
anume) - tensiunea arterial< - pulsul - respiratia - reactia electro-
dermogalvanic< - reactia neuromuscular<. Exemplul S..A. ?l urmeaz<
5aponia, tar< cu o puternic< dezvoltare a te4nicii, dar care nu efectueaz< nici
o ?mbun<t<tire pol8grap4ului, ci doar preia te4nica american< utiliz@nd-o ?n
cadrul politiei ?n c@teva cazuri si asupra unor persoane 'suspecti si martori(.
#ezultatele nu s-au l<sat asteptate dovedind o eficacitate de ;S,NY a testelor
efectuate. + tar< a carei preocupare a vizat te4nica pol8grap4ului este
Israelul, care si-a adus o contributie important< la perfectionarea te4nic< a
pol8grap4-ului si a metodei de investigare. #ezultatele ?n acest sens sunt
comunicate de Israel la 7&onferinta profesional< a politiilor stiintifice
A.*.A. &onvention9 ?n 2;LF ?n statul american !iami %lorida. An t<rile est-
europene aflate sub comunism ca) *olonia, Iugoslavia, #om@nia etc. An
Iugoslavia 7te4nica pol8grap49 a fost testat< pentru prima oar< ?n 2;Q; iar ?n
2;SL pol8grap4ul intra ?n practica organelor de cercetare iugoslave. An
*olonia la sf@rsitul lui 2;SF a fost introdus< 7te4nica variograp4ului9 ca
preambul al 7te4nicii pol8grap4-ului9.
CURS nr. $
Notiunea si obiectul 7$iodetectiei 5udiciare9
*entru a da o definitie biodetectiei trebuie s< pornim de la
etimologia cuv@ntului astfel c< avem prefixul 7bio9 - care este de origine
francez<, element de compunere cu sensul de viat< 'vezi D.E.R. pag. KQ( si
substantivul 7detecta9 care provine din frantuzescul 7detecter9 ?nsemn@nd
identificarea, determinarea unui element care este ascuns. $iodetectia - este
acea disciplin< stiintific< care se ocup< cu detectia comportamentului
simulat scot@nd la iveal< adev<rul ?ntr-o anume cauz< aflat< ?n cercetare
fiind o form< de interventie uman< ?n cauza cercet<rii, oferind un plus de
informatie si verific@nd totodat< alte informatii dob@ndite. *ornind de la
etimologia cuv<ntului si de la notiune Z definitie, obiectul biodetectiei este
desemnat de comportamentul simulat, ca element ascuns, care trebuie
cercetat. Simularea nu este altceva dec@t o dedublare, o form< contradictorie
?ntre aparent si inaparent, o form< de pref<catorie, de falsificare. De aici
rezult< c< simularea este un binom care are ca termeni aparenta si
inaparenta. Aparenta - este cunoscut< afisat< abil, c4iar naiv, cu insistent<,
produc@nd dezinformarea, acesta duc@nd la realitatea secret<, intim<
constituit< de inaparent<. $iodetectia are ca scop descoperirea simul<rii, de
aici descoperirea autorului infractiunii si ?n unele cazuri mobilul acesteia.
*ornind de la identificarea autorului putem afirma c< metoda 7$iodetectiei
judiciare9 nu este numai o metod< exclusiv psi4ologic< ci si o metod<
criminalistic<. Stim c<, criminalistica este o stiint< care se ocup< cu te4nica
de investigare mai ales dac< avem ?n vedere componentele) cibernetic<,
operativ< si legal< ale acesteia. &aracterul psi4ologic al acestei metode, baz<
a acesteia, intervine oblig@ndu-ne s< d<m o denumire mai complex<
includerii sale ca 7metod< psi4ologic< de te4nic< criminalistic<9. *rintre
leg<turile criminalistice cu alte stiinte cum sunt) medicina legal<O dreptul
penalO dreptul procesual penalO criminologia, avem si legatura sa cu stiinta
psi4ologiei judiciare. *ornind de la aceast< legatur< d-nul profesor
universitar Emilian Stancu citeaz<) 7psi4ologia judiciar< serveste
criminalisticii la elaborarea metodelor tactice de ascultare a martorilor,
?nvinuitilor, inculpatilor, c4iar si ?n situatia ?n care acestia sunt minori,
bolnavi sau 4andicapati mintal, ?n efectuarea unor activit<ti de urm<rire
penal<, cum sunt) recunoasterea, confruntarea, perc4ezitia.2 Din acest citat
ne intereseaz< exclusiv 7serveste criminalisticii la elaborarea metodelor de
ascultare a martorilor, ?nvinuitilor, inculpatilor9 si, 7?n
2. Emilian Stancu 7&riminalistica9 'Stiinta investig<rii infractiunilor -
te4nica criminalistic<( , Editura Didactic< si *eda-
gogic<#.A.,$ucuresti2;LF,p.6L efectuarea unor
activit<ti de urm<rire penal<, cum sunt) recunoasterea, confruntarea, ...9. Am
ales aceste dou< citate deoarece vin s< consolideze afirmatia c< metoda
7biodetectiei judiciare9 este o metod< de ascultare a martorilor, invinuitilor
si inculpatilor servind totodat< la efectuarea unor activit<ti de urm<rire
penal< cum sunt) recunoasterea si confruntarea. Datorit< acestor motive
putem afirma ?nc< o dat< c< 7biodetectia judiciar<9 este o metod<
psi4ologic< a criminalisticii, 7ea9 servind la identificarea criminalistic<,
aflarea adev<rului prin faptul c< poate stabili vinov<tia sau nevinov<tia
unei persoane suspecte, invinuite, martor mincinos sau inculpate.
CURS nr. 1%
*rezumtia de nevinov<tie
*rezumtia de nevinov<tie se constituie ca un principiu de drept
?nt@lnit ?n ramuri ale dreptului cum sunt) drept penal, procedur< penal<,
procedur< civil< si nu ?n ultimul r@nd ?n materia criminalisticii si a
7biodetectiei judiciare9.
+ persoan< suspect, ?nvinuit, inoculat, martor, victim< poate fi at@t
vinovat< dar mai ales nevinovat<. An ce priveste nevinov<tia, este usor de
acuzat o persoan< precum c< a s<v@rsit o fapt< prev<zut< de normativul
penal care trebuie pedepsit<. An ce priveste prezumtia de nevinov<tie, acest
punct de plecare ?n cercetarea penal<, lucrurile se complic<, deoarece, acest
principiu coroborat cu principiul 7in dubio pro reo9 poate favoriza o
persoan< vinovat<, care desi vinovat<, datorit< lipsei de probe 'a dubiului(
poate fi scoas< din cercul de suspecti, ac4itat<, etc. De aici rezult< c<
eforturile trebuiesc ?ndreptate c<tre eliminarea efectelor negative ale acestui
principiu 7in dubio pro reo9.
Desigur, am vorbit de efectele negative ale acestui principiu dar el are si
un efect pozitiv, deoarece la fel de bine poate salva prin ac4itare o persoan<
care desi suspect< este nevinovat<. #eferindu-ne strict la acest principiu ?n
cadrul 7$iodetectiei 5udiciare9 vom vedea c< aplicarea sa se dovedeste
pozitiv< rezult@nd c4iar din textul ?ntreb<rilor prin care se poate incrimina
sau disculpabiliza o persoan< parte a cercului de suspecti. %<r< acest
principiu, ?ntr-o tar< care se vrea democratic< av@nd un sistem de drept
aliniat la cerintele democratiei nu se poate pune dreptul ?n slujba afl<rii
adev<rului si a ?nf<ptuirii justitiei.
Dac< precedentul capitol a vizat prezumtia de nevinov<tie un principiu de
drept care se aplic< si ?n materia 7biodetectiei judiciare9, testarea primar<
este o problematic< ce priveste strict materia 7biodetectiei judiciare9.
*ractica ?n 7biodetectie judiciar<9 c@t si ?n cercetare au impus dou< situatii
de aplicare) - biodetectia primar< - biodetectia devolutiv<, fiecare dintre cele
dou< av@nd aceleasi scopuri si metodologie, dar diferite din punctul de
vedere al procesului penal. An aceast< lucrare obiectul dezbaterii ?l face
numai testarea primar<, care are ca scop 'finalitate( identificarea autorilor de
infractiuni precum si a corpurilor delicte, select@nd din r@ndul persoanelor
suspecte, fat< de care nu s-a formulat nici un fel de ?nvinuire, anumite
elemente care dau dovada, probabil< desigur, c< ar avea legatur< cu pricina
cercetat<. &e trebuie precizat, este momentul ?n care are loc acest proces de
selectare si anume 7faza actelor premerg<toare a procesului penal9. Desigur,
dac< test<rile s-au dovedit eficiente din punct de vedere al conversiunii lor ?n
probe veridice, pot desc4ide activit<ti procesuale complexe care s< duc< la
punerea ?n miscare a actiunii penale, ori s< duc< la arestarea ?nvinuitului sau
inculpatului. &eea ce concretizeaz< caracterul test<rii primare este faptul ca
prin ea se pot cunoaste de la ?nceput punctele de plecare, acuzarea pe drept
sau pe nedrept a unor persoane, oferind astfel adev<rate piste pe care
cercetarea poate s< mearg< f<r< a se ajunge la confuzii si erori ireprosabile.
Exemplele aferente acestui capitol se vor g<si la capitolul K al prezentei
lucr<ri.
CURS nr. 11
&omponentele metodei 7biodetectiei judiciare9
Datorit< cumulului de stiinte ?n crearea materiei 7biodetectiei
judiciare9 ca) - drept - criminalistic< - psi4ologie - fiziologie - cibernetic< -
logic<, s-au constituit mai multe componente, fiecare din perspectiva stiintei
care o reprezint<. Astfel avem urm<toarele componente) A. &omponenta
legal< $. &omponenta operativ< de investigare de tip cri-minalistic &.
&omponenta psi4ologic< D. &omponenta fiziologic< E. &omponenta
cibernetic< %.&omponenta logic< din perspectiva dreptului 'conversiunea
bioinformatiilor(.
A. &omponenta legal<. &a punct de plecare folosim onoarea, demnitatea si
dreptul la integritate fizic< si psi4ic< F , precum si consacrarea principiilor
prezumtiei de nevinov<tie si afl<rii adev<rului, valori si principii care pun
7biodetectia judiciar<9 ?n slujba justitiei. An manualul de psi4ologie judiciar<
- col. Cdreng4ea 0oicu, specialist ?n te4nica 7biodetectiei judiciare9, cu
privire la prezenta component<, citeaz< din Declaratia niversal< a
Drepturilor +mului care precizeaz< ?n art.22 pct. 2 si 6 dup< cum urmeaz<)
2. 7orice persoan< acuzat< de comiterea unui delict are
dreptul s< fie presupus< nevinovat<, p@n< c@nd vinovatia
sa va fi stabilit< ?n mod legal ?n cursul unui proces public ?n
care i-au fost asigurate toate garantiile necesare ap<r<rii
sale.9
6. 7nimeni nu va fi condamnat
pentru actiuni sau omisiuni care nu constituiau ?n momentul c@nd
au fost comise un act cu caracter penal conform drep-
tului national sau international.
C"nvrs&una $r"+l"r - !"ns%&%u&ra $r"+a%&un&&
Este necesar s< pornim prin a defini conceptul 7convers9- acesta fiind un
proces complex, multifunctional care prin rezultatele obtinute dep<seste
sfera identific<rii autorilor de infractiuni. Dup< cum rezult< din definitie
conversiunea este un proces si ca orice proces are mai multe faze sau etape
cum sunt) a. existenta infractiunii b. identificarea celui ce a s<v@rsit
infractiunea c. inexistenta infractiunii d. cunoasterea ?mprejur<rilor care) -
agraveaz< - atenueaz< - ?nl<tur< vinov<tia persoanelor testate e. stabilirea
nevinov<tiei f. stabilirea elementelor ce au ca scop calificarea corect< a
faptelor penale g. avantaje obtinute pe baza biodetectiei ?n cadrul procesului
penal.
a. Existenta infractiunii. An practica judiciar< nu de putine ori, s-a ajuns la
concluzia c< faptele investigate nu exist< ca fapte penale, deci situate ?n
afara ilicitului penal. Si ?n acest domeniu al calific<rii ca fapt< penal< a unei
infractiuni 7biodetectia judiciar<9 a reusit de cele mai multe ori s< obtin<
rezultate pozitive.
b. Identificarea celui care a s<v@rsit infrac-tiunea. &ele mai dese solicit<ri ale
7biodetectiei judiciare9 s-au materializat ?n identific<ri ale autorilor de
infractiuni. Aceast< identificare se face prin identificarea subiectilor
suspecti, prin adresarea unor ?ntreb<ri relevante care s< scoat< ?n evident<
gradul de implicare ?n s<v@rsirea faptei respective. Astfel de ?ntreb<ri se
rezum< la 7Ai s<v@rsit omorul, furtul, t@l4<ria, etc.9 si 7nde este ?ngropat
sau ascuns cadavrul, obiectul'ele(, etc /9. *rima ?ntrebare, urmat< de o
reactie de stres emotional convinge examinatorul-psi4olog c< a insista cu
interogatoriul determin< subiectul ca ?n discutia post-test, pus ?n fata
realit<tii, s< recunoasc< sau s< nu recunoasca fapta. &ea de-a doua ?ntrebare
urmat< si ea de o reactie de stres emotional are rolul de a determina organele
de cercetare s< caute la locul indicat, de regul< g<sindu-se probe materiale
sau corpuri delicte ?n fata c<rora subiectii, presupusi autori ai infractiunilor,
sunt identificati ca autori ai acestora.
c. Inexistenta infractiunii. &onform &odului de procedur< penal<, art.S; si
art.LQ, au forta probatorie declaratiile f<ptuitorului precum si a p<rtii
v<t<mate ?n m<sura ?n care se coroboreaz< cu alte probe. + persoan< care
s<v@rseste o infractiune si depune o pl@ngere, ca parte v<t<mat<, pentru a
ascunde infractiunea respectiv< este inclus< automat ?n cercul de suspecti si
desigur testat< si ea la biodetector unde va da reactii de stres emotional
ned@ndu-si seama c< se divulg< pe sine. Acest lucru permite psi4ologului
examinator ?n discutia post-test s< pun< fat< ?n fat< fapta cu f<ptuitorul,
frap@nd prin exactitatea bioinformatiilor. Astfel bioinformatiile din
biodiagrame se constituie ?n mijloace de prob<, dup< ce s-a f<cut
coroborarea cu declararea p<rtilor v<t<mate si implicit cu declaratiile
f<ptuitorilor care sunt unele si aceleasi persoane. Aplic<nd dispozitiile art.S;
si art.LQ mai sus citate, nici una din respectivele declaratii apreciate
individual nu poate constitui prob< dec@t dac< se coroboreaz< cu alte probe,
?n cazul nostru aceste probe sunt bioinformatiile din biodiagrame.
d. &unoasterea circumstantelor agravante, atenuante si a cazurilor c@nd este
?nl<turat caracterul penal al faptei. An materia circumstantelor agravante,
atenuante si a cazurilor de ?nl<turare a caracterului penal al faptei
7biodetectia judiciar<9 cunoaste o aplicare mai restr@ns<, nu pentru faptul c<
nu ar fi fost eficient< ci pentru simplul fapt c< nu s-a avut ?n vedere folosirea
ei ?n aceast< materie. *utem aprecia c< rezultatele ar fi fost corespunz<toare
si am putea lua ca exemplu art.2LN &od *enal care prevede infractiunea de
omor si art. 2LQ care prevede formele agravate ale acestuia, inclusiv art.2LS
cu forma deosebit de grav< ?n cazul uciderii unei femei care era ?n stare de
graviditate, unde prin ?ntreb<ri relevante care s< vizeze ?mprejur<rile
calificatoare se poate g<si forma agravant< a circumstantei. Dac<
?mprejurarea nu a fost cunoscut< de c<tre infractor, si ?n momentul s<v@rsirii
infractiunii, intervine art.Q2 alin. 6 din &odul penal care prevede c< nu
constituie circumstant< agravant< ?mprejurarea mentionat< anterior. &odul
penal face referire nu numai la cir-cumstantele agravante ci si la cele
atenuante astfel ca ?n art.LF &od penal se prevede c< sunt considerate
circumstante atenuante acele ?mprejur<ri de fapt ce sunt legate de dep<-sirea
limitelor legitimei ap<r<ri sau a st<rii de necesitate, ori s<v@rsirea de
infractiuni prin provocare. &u privire la cazurile ce ?nl<tur< r<spunderea
penal<, autorii infractiunilor pot s< invoce ?n mod simulat una din institutiile
care ?nl<tur< r<spunderea penal< de &odul penal ca) - legitim< ap<rare -
starea de necesitate - cazul fortuit - eroare de fapt - constr@ngerea fizic< si
moral<.
Subiectii pot fi testati prin ?ntreb<ri relevante care pot aduce la lumin<
realitatea situatiilor ce au fost invocate de acestia.
e. Stabilirea nevinov<tiei. An orice cercetare a unui caz se formuleaz<, de
c<tre organele judiciare, un cerc de suspecti. 7$iodetectia judiciar<9, prin
te4nica ce o caracterizeaz<, elimin< din acest cerc persoanele care au fost
suspecte dar nu au avut legatur< cu cauza respectiv<, prevenind astfel erorile
judiciare care s-ar fi putut produce.
f. Stabilirea elementelor ce au ca scop calificarea corect< a faptelor penale.
n prim element care st< la baza unei corecte calific<ri a unei fapte penale
este stabilirea corect< si complet< a 7st<rii de fapt9, care, ?n urma
administr<rii probatoriului, retine continutul legal cel mai apropiat al unei
infractiuni din normativul penal. Dac< se constat< leg<tura dintre starea de
fapt si continutul legal al infractiunii ?ncadrarea ?n textele legii a faptei
comise se va face corect. Invoc@nd principiul legalit<tii procesului penal
putem afirma c< operatiunea juridico-te4nic< de ?ncadrare a unei fapte
penale este important< pentru ?ntregul proces penal dovedindu-se a fi una din
premisele fundamentale ale respec-tivului principiu.
g. Avantajele obtinute pe baza biodetectiei ?n cadrul procesului penal.
Aceste avantaje sunt) 2. stabileste de la ?nceput, cu respectarea normelor de
pro- cedur< penal< si a celor de ad- ministrare a probelor starea de fapt real<O
6. fat< de alte probe pe care timpul le diminueaz<, m<rturi- sirea nu este
influentat< de timpul scurs de la comiterea faptei si p@n< la descoperirea
autorului infractiuniiO
F. testarea cu te4nica bio- detectiei si psi4ologiei judiciare s-a dovedit a fi
cea mai eficien- t< metod< ?n identificarea urme- lor de infractiuni, care prin
alte expertize de mare finete nu s-a obtinut acelasi calificativ al rezultatelorO
N. ?n cazul formelor de co- autorat , complicitate, instigatie si autorat
operatiunea de testare cu te4nica 7biodetectiei judiciare9 a f<cut diferenta
din- tre acestea prin evidentierea unor simetrii ale biodiagramelor
persoanelor testate si prin ?ntreb<ri identice determinate de starea de
participatiune penal<O
Q. metoda testat< la pol8grap4 poate fi utilizat< at@t ?n faza actelor
premerg<toare, precum si ?n tot cursul urm<ririi penale rezolv@nd problemele
ivite pe baza explicatiilor date de subiectul testatO S. biodetectia permite
selectia rapid< si eficient< a suspectilor economisind timp si munc< prin
faptul c< ce nu se g<seste timp ?ndelungat, prin mijloace de investigare
clasice, se poate rezolva printr-o testare corect< a unui subiect bine inclus ?n
cercul de suspecti sau poate c4iar printr-o supozitie.
An concluzie 7biodetectia are importante functii de prevenire special< si
general<, fiind o arm< de mare calibru ?n lupta ?mpotriva celui mai mare
dusman al ?nf<ptuirii drept<tii si justitiei - disimularea adev<rului - , adev<rul
fiind valoarea fundamental< a procesului penal.9
Notiuni uzuale de 7biodetectie judiciar<9
2. Agent agresor oral) - ?ntrebare adresat< oral unei persoane, conectate la
bio-detector, apt< s<-i produc< stare emotional< ce poate fi perceput< la
nivelul mai multor functii fiziologice pe care le ?nregistreaz< biodetectorul.
6. Agent stresor vizual) - fotografii ale victimelor, corpuri delicte ce se
prezint< spre recunoastere persoanei testate si care provoac< st<ri emotionale
?nregis-trabile de biodetector. F. Asimetria segmentelor
biodiagramei) - starea de opozitie grafic< a portiunilor unei
biodiagrame co-respunz<toare tipurilor de ?ntreb<ri incriminatorii si
investigatorii pe de o parte, si a celor neutre, pe de alt< parteO asimetria
segmentelor indic< starea de stres emotional si constituie elementul de baz<
?n diagnosticul test<riiO asimetria segmentelor are loc ?n planul orizontal al
functiilor testate.
N. $iodetectia judiciar<)- operatiune complex<, pluri-disciplinar<
'psi4ologic<, ciber-netic<, fiziologic<, logic< si juridic<( av@nd ca obiective
principale) detectia comportamentelor simulate, inocenta-rea si verificarea
credibilit<tii decla-ratiilor persoanelor implicate ?n afaceri judiciareO -
metoda de investigare a proceselor psi4ologice legate de sentimentul
culpabilit<tii penaleO - domeniu special de aplicare a psi4ologiei judiciareO -
un domeniu nou de cercetare stiintific< ce prefigureaz< o nou< stiint< ?n
prezent ?n stadiu de pene-tratie. Q. $iodiagrama 'rezultanta biodetectiei()- ?n
sens fizic, reprezint< cuponul de 4@rtie special< pe care penita
biodetectorului descrie semnele grafice corespunzatoare ritmurilor functiilor
testate sub impactul agentilor stresori. S. $ioinformatie) - semnalul pe care
detectorul ?l ?nscrie pe biodiagram< ca r<spuns la ?ntreb<rile incriminatorii,
de detaliu, neutre sau de control.
L. $ioinformatie
relevant<) - semnalul dat de detector care, sub aspect grafic, indic< o crestere
a tensiunii emotionale la ?ntreb<rile incriminatorii sau de detaliuO bio-
informatia relevant< - este elementul fundamental de la care se pleac< ?n
valorificarea rezultatelor test<riiO ea cuprinde, indic< izvorul mijlocului de
prob<O bioinformatia relevant< poate fi negativ< si conduce la eliminarea
suspiciunii de culpabilitate sau pozi-tiv<, transform@ndu-se ?n procesul
conversiunii ?n prob<.
K. $iodiagrama simpl<) - este biodiagrama obtinut< ?n cazul test<rii unei
singure persoane implicat< ?ntr-o cauz< penal<.
;. $iodiagrama simpl<
pozitiv< de culpabilitate) - este biodiagrama obtinut< ?n cazul test<rii unei
persoane care a dat reactii de stres emotional la ?ntreb<rile incriminatorii si
investi-gatorii conexe-optime. 2M. $iodiagrama simpl< negativ< de
inocentare) - este biodiagrama obtinut< ?n cazul unei persoane care nu a dat
reactii de stres emotional la ?ntreb<rile incriminatorii si la nici una din
?ntreb<rile investigatorii.
22. $iodiagrama simpl<
incert<) - este biodiagrama care nu prezint< elemente apte de analiz<,
fie din cauza v@rstei ?naintate a subiec-tului, a unor maladii, a ?ncerc<rilor de
eludare a test<rii sau a anc4et<rii excesive anterioar< test<rii.
26. $iodiagrama complex<
sau a cazului) - este grupul de biodiagrame constituit cel putin din dou<
biodia-grame simple care sunt complementare ?ntre ele si care numai
?mpreun< dau r<spuns complet la problematica urm<-rit< prin testareO
biodiagrama com-plex<, constituit< din dou< sau mai multe biodiagrame este
o biodiagram< a cazuluiO aceste tipuri de bio-diagrame sunt specifice pentru
infrac-tiunile comise ?n forma participatiunii sau ?n grup f<r< a exista
participatiune ?n sensul legii penale, dec@t pluralitate de subiecti activi ai
infractiunii.
2F. $iodiagrama martor) - biodiagramele martor sunt obtinute de la
persoanele ce au f<cut parte din cercurile de suspecti, dar care, nefiind
purt<tori de matrice infractional<, au fost inocentatiO - aceste biodiagrame
sunt martore pentru diagramele culpabilizatoare, obtinute ?n acelasi caz, de
la suspecti purt<tori de matrice infractional<O -calitatea de biodiagram<
martor deriv< din suspiciunea identic< care a condus la aceiasi testare,
repetat< cu toti suspectii prin care unii au fost inocentati, iar unul sau unii au
fost retinuti pentru conversiuneO - obiectul biodiagramei martor este adev<rul
inocentei subiectului testat ?n cazul lipsei sindromului relevant, de unde, per
a contrario, ?nseamn< c< suspectul din cerc, care prezint< sin-dromul
relevant, este purt<tor de matrice infractional<O aceasta este interpretarea
logic< ce urmeaz< a-si primi validarea prin probeO - biodiagrama martor
?ndeplineste multiple functiuni ?ntre care) a( functie stiintific<, ?n sensul c<
dovedeste aparitia sindromului relevant numai ?n cazul subiectilor purt<tori
de matrice infractional<O b( elimin< operativ persoanele sus-pectate ?n mod
ne?ntemeiatO c( ?nl<tur< suspiciunile nelegitime, con-firm@nd nevinov<tiaO d(
constituie un valoros material de cercetare specific<, care indic< nece-sitatea
reorient<rii spre alti suspecti dac<, dup< epuizarea persoanelor incluse ?n
cercul de suspecti, nu au ap<rut persoanele purt<toare de ma-trice
infractional<. 2N. &@mp bioinformational
subiectiv) - sectorul de biodiagram< care indic< starea de stres
emotional la ?ntreb<rile incriminatorii, ce nu pot fi convertite ?n probe dec@t
prin vointa subiectului testat de a recunoaste ?mprejur<rile de fapt
corespunz<toare cauzelor determin<rii stresuluiO acest c@mp se formeaz< la
?ntreb<rile de genul) 7ai omor@t pe .../9, 7ai furat de la .../9, 7ai violat pe .../9
s.a.m.d.
2Q. &@mp bioinformational
obiectiv) - sectorul de biodiagram< care indic< starea de stres
emotional la ?ntreb<rile investigatorii conexe 'de detaliu(, prin care se caut<
probele materiale si a c<ror conversiune nu depinde de viata subiectului
testat.
2S. &ircuitul aparent
'necibernetic() - relatia interpsi4ologic< ?ntre psi4ologul-expert si
subiectul testat, ?n care subiectul testat, comunic< r<spunsurile conform
vointei sale, de a spune adev<rul sau de a ascunde pe acestaO
-circuitul aparent angajeaz< vointa subiectului testat.
2L. &ircuitul inaparent
'cibernetic() - relatia interpsi4ologic< ?ntre psi4ologul-expert si
subiectul testat care dubleaz<, prin intermediul biodetectorului, circuitul
aparent 'necibernetic(, capteaz< si transmite r<spunsurile sincere ale
subiectului furnizate de mediul fiziologicO
- circuitut inaparent 'cibernetic( an-gajeaz< inteligenta si afectivitatea
subiectului testat care nu pot fi controlate de voint<. 2K. &omponentele
biodetectiei judiciare) - metode specifice unor discipline particulare care se
reunesc ?n operatiunea complex< a 9bio-detectiei judiciare9, facilit@ndu-i
rezul-tateleO - aceste metode apartin considerate disciplinar) a( psi4ologieiO
b( ciberneticiiO c( fiziologieiO d( logiciiO e( dreptului - reunite, ?n modelul
genetic de investigare a comportamentului simu-lat, ele apartin biodetectiei
judiciare.
2;. &omponenta psi4ologic< a biodetectiei judiciare) - cuprinde, ?n esent<,
activit<tile pre-test, de alc<tuire a stimulilor psi4ologici, si post-test, de
discutare a cauzelor sindromului rele-vant dac< biodiagrama indic< existenta
acestui sindromO
- de asemenea, aceast< component< presupune pregatirea psi4ologic< a
subiectului testat cu asigurarea si demonstrarea securit<tii psi4ice si fizice a
acestuia.
6M. &omponenta cibernetic<
a biodetectiei judiciare) - are dou< aspecte esentiale)
a( cel al interpunerii ?ntre psi4olog si subiectul testat a bio-detectorului care
functioneaz< pe principiile ciberneticii 'conexiunii inverse( si descompune
reactivitatea sinergic< ?n functii fiziologiceO b( cel al posibilit<tii psi4o-
logului de a conditiona operant 7efec-tele biofeedbacH9, care sunt cerute de
specificul cauzeiO crearea c@mpurilor bioinfomationale. 62. &omponenta
fiziologic< a biodetectiei judiciare) - const< ?n activit<tile, de mare finete, de
a sesiza ?n bio-diagrame modific<rile produse ?n plan fiziologic sub impactul
?ntreb<rilor relevante si investigatorii conexe-optimeO a descrie complet si
argu-mentat sindromul relevant si a indica cu precizie puntea conversiunii.
66. &omponenta logic< a biodetectiei judiciare) - const< ?n activitatea de
analiz<, pornind de la legile funda-mentale ale logicii, a contradictiilor dintre
NE"A,IA *SI.+-+"I&[ a subiectului testat si A%I#!A,IA pe care o
implic< sindromul relevant si reducerea contradictiei la adev<rul unic,
potrivit legilor identit<tii, non contradictiei si a tertiului exclus.
6F. &omponenta juridic<
a biodetectiei) - const< ?n transformarea bioinformatiilor relevante 'a
sindro-mului relevant( ?n mijloacele legale de prob<.
6N. &omponenta moral< a biodetectiei judiciare) - imposibilitatea absolut< a
subiectului purt<tor de matrice infractional< de a se sustrage legii morale a
imperativului categoric.
6Q. &omportament simulat) - atitudinea de negare de c<tre subiectul testat a
adev<rului cuprins ?n ?ntreb<rile incriminatorii si investigatorii conexe ?n
raport cu starea de stres emotional pe care o indic< biodiagramaO aceasta se
materializeaz< ?ntr-o biodiagram< pozitiv<.
6S. &omportament nedisimulat sau sincer) - atitudine de negare a
subiectului testat, la ?ntreb<rile incri-minatorii si investigatorii, ?n raport cu
lipsa st<rii de stres emotional pe care o indic< biodiagramaO aceasta se
materializeaz< ?ntr-o biodiagram< negativ<.
6L. &onversiunea
bioinformatiilor) - operatiunea de transformare a bioinformatiilor ?n mijloace
de prob<, care confirm< sau infirm< compor-tamentului subiectului,
valid@ndu-l ca simulat sau nedisimulat.
- saltul de la bioinformatia de natur< psi4o-fiziologic< la informatia de
natura juridic<-procesual penal<, cu fort< si valoare probant<.
6K. &onditionare
operant<) - activitatea psi4ologului, ?n raportul s<u nemijlocit cu
subiectul testat, orientat< spre obtinerea bio-informatiilor ce se exprim< la
nivelul biodiagramelor ?n starea de stres sau de calm emotional ?n urma
?ntreb<rilor care I se adreseaz<O conditionarea operant< se realizeaz< prin
toate tipurile de ?ntreb<ri, respectiv) incri-minatorii, de investigare, neutre si
de control pentru a se obtine elementele care s< permit< interpretarea bio-
diagramei si stabilirea diagnosticului biodiagrameiO prin conditionarea ope-
rant< se obtin c@mpurile bioinfor-mationale - subiective si obiective - pe care
le cere cauza ?n care se efectueaz< biodetectia judiciar< si care constituie
puntea 'premisele( conversiunii.
6;. &onstantele modelului genetic al comportamentului
simulat) - elementele stabile si repeta-bile ?n cazul fiec<rei operatiuni
individuale de biodetectie judiciar<)
a( subiectul purt<tor de matrice
infractional<
b( matricea infractional<
c( c@mpul bioinformational
d( sindromul relevant
e( puntea conversiunii
f( matricea moral<
FM. Diagnosticul
biodiagramei) - este rezultatul interpret<rii biodiagramei, concretizat ?n
consti-tuirea st<rilor de stres emotional sau lipsa acestor st<ri la ?ntreb<rile
incriminatorii si la cele investigatorii conexe-optime 'de detaliu(O
- diagnosticul este pozitiv c@nd interpretarea duce la concluzia existentei
st<rii de stres emotionalO - diagnosticul este negativ c@nd interpretarea
concluzioneaz< c< nu exist< stare de stresO - biodiagramele incerte nu sunt
susceptibile de diagnostic.
F2. Efect biofeedbacH) - rezultatul, ?n plan psi4ofiziologic, al ?ntreb<rilor
incrimi-natorii si investigatorii ce se materia-lizeaz< ?n biodiagram< ?n forma
stresului emotional sau a lipsei de stres.
F6. Antreb<ri incriminatorii 'relevante, critice, acuzatoare(, av@nd ca obiectiv
crearea c@mpului bioinformational subiectiv 'vezi si agent stresor() - sunt
propozitiuni interogative adresate de psi4ologul examinator ?n mod
nemijlocit, concis si clar, subiectului, ?n cadrul discutiei pre-test si, apoi, ?n
timpul test<rii, viz@nd s<v@rsirea de c<tre acesta a unei infractiuniO ?ntreb<rile
incri-minatorii sunt stimuli psi4ologici care declanseaz< procesul de
conditionare operant< necesar obtinerii bioinforma-tiilor relevante pozitive
sau negative.
FF. Antreb<ri investigatorii sau de detaliu, av@nd ca scop crearea c@mpului
bioinformational obiectiv) - sunt propozitiuni interogative, formulate
ipotetic, ?n vederea identific<rii unor posibile st<ri de stres emotional la
subiectul testat, care s< permit< stabilirea com-portamentului simulat ?n
leg<tur< cu ?mprejur<rile privind) existenta unor coparticipanti, t<inuitori sau
favo-rizatori, locul unde se afl< ascunse obiectele, produse ale infractiunilor,
corpurile delicte, instrumentele care au fost utilizate la s<v@rsirea infractiunii
si alte situatii de acest gen, pe care subiectul le ascunde pentru a nu fi
demascat.
FN. Antreb<ri investigatorii
conexe) - ?ntrebare de tip investigator care provoac< st<ri de stres
emotional, dovedind leg<tura cu ?ntrebarea incriminatorie.
FQ. Antreb<ri investigatorii
neutre) - sunt ?ntreb<ri investigatorii ipo-tetice, nevalidate de st<ri de
stres emotional, nefiind ?n legatur< cu incrimin<rile.
FS. Antreb<ri de control) - sunt cele la care se cunoaste aprioric c< se va
r<spunde nesincer 'mincinos(O - scopul acestora este de a se obtine o stare se
stres, necesar< efectu<rii comparatiilor cu st<rile de stres la ?ntreb<rile
incriminatoriiO se determin< astfel, pragul de stres.
FL. Antreb<ri neutre) - sunt propozitiuni intero-gative simple, care nu au
legatur< cu incriminareaO - scopul lor este de a obtine secventa care s<
reflecte starea de calm psi4ologicO - portiunile de biodiagram< cores-
punz<toare ?ntreb<rilor neutre sunt segmente etalonO - ?n conversiune
segmentele etalon sunt de referint< pentru a aprecia dac< segmentele la
?ntreb<rile relevante 'incriminatorii( si investigatorii conexe-optime se
constituie ca segmente relevante sau nuO - ?n cazul asimetriei ?ntre
segmentele neutre si cele relevante, biodiagrama este pozitiv<O - ?n cazul
simetriei ?ntre segmentele neutre si cele la ?ntreb<rile incri-minatorii,
biodiagrama este negativ< 'de inocentare(.
FK. !atricea infractiunii) - starea subiectiv< permanent< 'peren<( a persoanei
care a s<v@rsit o fapt< penal<, care cuprinde totalitatea elementelor -?n forma
psi4ologic reprezentativ< - ce au precedat, ?nsotit si urmat actul infractionalO
- matricea infractiunii este sensibil<, ea poate fi reactivat< si dislocat< prin
procedeul condition<rii operante, extrapolat< ?n c@mpurile bioinforma-
tionale de natur< subiectiv< si obiectiv< ale biodiagrameiO - matricea
infractional<, existenta ei obiectiv< ?n constiinta infractorului, permite
biodetectia.
F; !atricea moral<) - starea subiectiv< de cunoastere permenent< 'peren<(,
specific< individului uman, normal biopsi4ic, a continutului legii morale - a
binelui si r<ului - pe care acesta nu o poate eluda si nici evaziona, nici
psi4ologic nici fiziologicO - aceasta este a doua premis< matriceal< a
biodetectiei.
NM. !etoda intensiv<) - testarea compor-tamentului simulat rezolv< printr-o
activitate unic<, ?n mod eficient, problematica complex< a identific<rii
autorilor de infractiuni) a existentei sau inexistentei infractiuniiO a
?mprejur<rilor de calificare sau agra-vareO eliminarea suspectilor nevino-vatiO
g<sirea corpurilor delicte si a urmelor, etc.
N2. !odelul genetic de investigare al comportamentului simulat) - asimilarea
reciproc< a nivelurilor) operativ, psi4ologic, ciber-netic, fiziologic, logic,
juridic, moral si filozofic ?n procesul de biodetectie judiciar<, ?ntr-o structur<
unitar< - genetic< si operational<, dar si gnoseologic<.
N6. *untea conversiunii 'premisele conversiunii() - bioinformatiile rele-
vante, cuprinse ?n c@mpul bioinforma-tional de natur< obiectiv<, care permit,
f<r< dificultate, obtinerea mijloacelor legale de prob< de culpabilitate sau
inocent<.
NF. *roba psi4ocibernetic<) - orice prob< obtinut< pe baza biodetectiei
judiciare este o prob< psi4o-cibernatic< al c<rei adev<r se verific< cauzalO -
probele psi4o-cibernetice sunt probe de gradul M 'zero(, ele nu pot fi
comb<tute ?n nici un felO - ?n practica Scolii rom@nesti de biodetectie
judiciar<, fundamentat< pe conversiunea bioinformatiilor relevante, probele
psi4ocibernetice au fost cu regularitate validate de justitie.
NN. #eactivitatea sinergic<) - starea de stres generalizat< la nivel psi4o-
somatic sub impactul stimulilor incriminatoriO - alerta organismului
subiectului purt<tor de matrice infractional<O - reactivitatea sinergic< se
mate-rializeaz< ?n sindromul relevant.
NQ. Segment incriminatoriu 'relevant, critic, acuzator() - portiunea traseelor
din biodiagram< care reflect<, sub aspect grafic, starea psi4ic< a subiec-tului
purt<tor de matrice infractional< la ?ntreb<rile incriminatorii.
NS. Segment conex incrimin<rii) - portiunea traseelor din biodiagram< care
reflect<, sub aspect grafic, starea psi4ic< a subiectului pur-t<tor de matrice
infractional< la ?ntre-b<rile investigatorii sau de detaliu, care se afl< ?n
legatur< cu ?mpre-jur<rile concrete ale s<v@rsirii infrac-tiunii.
NL. Segment neutru) - portiunea traseelor din biodiagram< corespunz<toare
st<rii psi4ice de calm a subiectului testat la ?ntreb<rile neutre.
NK. Segment de control) - portiunea traseelor din biodiagram< corespunz<toare st<rii
psi4ice a subiectului testat la ?ntre-b<rile de control.
N;. Simetria psi4ofiziologic< relevant<) - starea de ec4ivalent<, asem<-
nare, analogie, corespondenta ?ntre segmentele de biodiagram< provocate de
acelasi gen de ?ntreb<riO
- izvorul simetriei psi4o-fiziologice este reactivitatea sinergic< la ?ntreb<rile
incriminatorii conexe-optime.
QM. Simetria segmentelor relevante negativ) - corespondenta grafic< a
segmentelor de biodiagram< ce ?nve-dereaz< lipsa st<rii de stres la ?ntre-
b<rile incriminatorii.
Q2. Simetria segmentelor obtinute prin repetarea, total< sau partial<, a
testului 'simetria orizontal<( - corespondenta grafic< ?ntre segmentele
obtinute prin repetarea ?ntreb<rilor incriminatorii si investi-gatorii la nivelul
fiec<rei functii 'orizontal<(O - simetria ?n plan orizontal poate fi pozitiv< sau
negativ<, dup< cum indic< prezenta sau lipsa st<rii de stres emotional. Q6.
Simetria intern<) - reprezint< o legitate a biodiagramelor individuale,
incluz@nd simetria vertical< si simetria orizon-tal<. QF. Simetria complex<) -
reprezint< o legitate a mai multor biodiagrame individuale, aflate ?n raporturi
reciproc comple-mentare 'subiecti coparticipanti la infractiune(. QN. Stimuli
psi4ologici) - vezi agenti stresoriO stimulii psi4ologici se pot constitui si din
alte elemente apte s< produc< starea de stres emotional, ca de exemplu)
fotografii, diapozitive, obiec-te ce au apartinut victimei, corpuri delicte
prezentate spre recunoastere, etcO - stimulii pot fi orali, vizuali sau auditivi.
QQ. Sindrom relevant) - totalitatea simptomelor psi4o-fiziologice care
exprim< starea de alert< psi4ologic<, de stres emotional a subiectului testat,
indic@nd c< acesta este purt<tor de matrice infractional<O - sindromul
relevant este expresia fiziologic< a stresului psi4ologic, el evidentiaz<
existenta contradictiei dintre NE"A,IA subiectului testat si A%I#!A,IA
de natur< fiziologic< a functiilor testate. QS. Stare de stres
emotional) - modificarea frecventei si inten-sit<tii activit<tii functiilor
psi4o-fiziologice testate, ?n raport cu expresia normal< a acestora, la
?ntreb<rile cu caracter incriminatoriu si investigatorii conexe.
QL. Subiect purt<tor de matrice culpabilizatoare
'infractional<() - persoana care, supus< biodetectiei judiciare,
manifest< sin-drom relevantO ?n practic<, cu rarisime exceptii, toate
persoanele care au manifestat sindrom relevant s-au do-vedit a fi vinovate.
QK. ,raseu testat) - functiile fiziologice ale c<ror modific<ri se verific< sub
impactul ?ntreb<rilor incriminatorii si investi-gatorii conexeO - ?n ordinea de
sus in jos a bio-diagramei acestea sunt) - traseul respirator toracicO - traseul
respirator abdominalO - traseul bioelectricO - traseul tensiunii arteriale - puls
bra4ialO - traseul tensiunii arteriale - puls distal. Q;. ,estare primar<) - este
verificarea prin intermediul biodetectiei judiciare a per-soanei ?n leg<tur< cu
care se pune problema identific<rii ca autor, aceasta fiind inclus< ?n cercul de
suspectiO ?n cadrul test<rii primare se rezolv< si celelalte probleme privind
elucidarea c@t mai complet< a cazului prin obtinerea si a altor bioinformatii,
?n afara celei apte s< conduc< la identificarea autorului. SM. ,estarea
devolutiv<
sau complex<) - este verificarea, prin inter-mediul modelului genetic de
inves-tigare a comportamentului simulat, a unor persoane cu calit<ti
procesuale dob@ndite, respectiv ?nvinuiti sau in-culpati, p<rti v<t<mate,
martori, care au fost audiati ?n diferite faze ale procesului si ?n leg<tur< cu
care se pune problema sincerit<tii declaratiilor, ca urmare a aparitiei unor
contradictii ce bloc4eaz< luarea unei decizii legale si temeinice, impun@nd
clarific<ri esen-tiale, la nivelul ?ntregii probatiuni, deja administrate.
S2. ,riung4iuri ale
biocurentilor) - figura geometric< de form< triung4iular< sau sector de
cerc 'elips<( pe care o formeaz< biocurentii la ?ntreb<rile incriminatorii si
cele investigatorii conexe-optime cu v@rfuri de tensiune diferentiate,
expresie a fidelet<tii fiziologicului fat< de psi-4ologic.
S6. 0@rf de tensiune) - punctul maxim atins de segmentul relevant al unei
biodia-grame, care exprim< ?n modul cel mai concludent starea de stres
emotional, evidentiind existenta bioinformatiei apt< a fi convertit< ?n mijloc
de prob<O - v@rful de tensiune emotional< se depisteaz< prin raportarea la
segmentul etalon 'care reflect< starea de calm relativ a subiectului testat(, a
segmentelor relevante.
&#S nr. 26
,endinte moderne ale 7biodetectiei judiciare9
7$iodetectia judiciar<9 a reprezentat, reprezint< si va reprezenta o nou<
metod< de investigare si nu numai. Ea va continua s< se dezvolte at@t din
punct de vedere te4nico-cibernetic c@t si a metodologiei test<rii. Din primul
punct de vedere se mizeaz< pe o perfectionare a aparaturii de testare ?n spet<
7pol8grap4-ul9 m<rindu-i-se capacitatea de a absorbi bioinformatii de la
nivelul mai multor functii. An ce priveste al doilea punct de vedere se vor
face eforturi ?n prelucrarea ?ntreb<rilor pe baza carora are loc 7depistarea
com-portamentului simulat al persoanei testate9, ?ntreb<ri care prin form< si
continut trebuie s< releve c@t mai clar leg<tura dintre cauza aflat< ?n
cercetare si persoana testat< 'suspect(. Stim c< baza ciberneticii este
7feedbacH-ul9 asa numita 7cale de ?ntoarcere9. !ai explicit, un semnal
transmis la un receptor este trimis de acesta pe calea de ?ntoarcere la sursa
care l-a emis. Acest principiu al 7feedbacH-ului a rezultat din stiinta
fiziologiei sistemului nervos considerat ca cel mai complex si perfect sistem
cibernetic. An materia psi4ologiei, potrivit acestui principiu 7o persoan< pus<
?ntr-o anumit< situatie va emite r<spunsuri a c<ror frecvent< si intensitate va
creste dac< consecintele lor sunt pozitive si va descreste dac< aceste
consecinte sunt negative sau nule.9 K Dup< cum se ?ntrevede, 7biodetectia
judiciar<9 ?si va l<rgi sfera de aplicare at@t ?n sfera ilicitului penal, unde
cunoaste o dezvoltare considerabil<, c@t si ?n sfera vietii civile, ?n materie
comercial<, etc. An ce priveste sfera ilicitului penal va fi intregit< cu
aplicarea sa si ?n problematica depist<rii ?mprejur<rilor agravante si
atenuante pentru infractiunile care potrivit legii penale cunosc incrimin<ri
calificate ca agravante sau atenuante. Scoala rom@neasc< si-a adus aportul la
dez-voltarea 7biodetectiei judiciare9 prin faptul c< este initiatoarea
procesului de conversiune si constituire a probatiunii, a bioinformatiilor
rezultate din biodiagrame. An ce priveste calitatea test<rii si implicit a
7biodetectiei judiciare9 aceasta se concretizeaz< ?n m<rtuisiri ale persoanelor
testate f<cute ?n discutiile post-test, determinate de exactitatea
bioinformatiilor cu care examinatorul a frapat respectivele persoane. An
materia 7biodetectiei judiciare9 este aplicat acelasi principiu al 7feedbacH-
ului9 dar datorit< specificului biologic acesta poart< numele de
7biofeedbacH9, deoarece informatia este biologic<. Introducerea metodei
7biodetectiei judiciare9 ?n materia civil< si ?n alte materii, reprezint< o alt<
tendint< modern< a 7biodetectiei judiciare9.