Schema echivalenta in complex se construieste considerand pentru bobine circuitul echivalent cu

surse de tensiune comandate in curent (vezi paragraful 4.3.2).

Rezulta ecuatiile
I I I I I I
I I
I I
I I I
I I I I I I
!
! 2 !
2
! 2 2
3
2
! 2
! !
2 2
3 ! 2
2
! 2
!
! 2 !
3 ! ! 2
" ( ) " ( )
"
"
" "
" ( ) " ( )
+ + + + + + +

+ + + + + +

'

deci # ecuatii cu necunoscutele

I I I I I
! 2 ! 2 3
" $ " $ $ $ .

%eci algoritmul de scriere a ecuatiilor curentilor ciclici este&
se fac toate transformarile posibile ale surselor de curent in surse de tensiune si ale comenzilor in
tensiune in comenzi in curent
se aleg cele '()*+ , ! bucle fundamentale astfel incat sursele de curent netransformate sa fie
plasate in coarbore
considerand ca aceste bucle sunt parcurse de niste curenti fictivi I I I
B ! 2
$ $....$
(curentii
ciclici)$ se aleg sensurile acestora si se scrie sistemul de ecuatii&
I
i
R
k
k B
i
I
j
R
k
k B
i
k B
j
" "

E
k
k B
i

si ecuatiile suplimentare
4.8. Teoreme ale circuitelor de curent aternativ
-cuatiile circuitului echivalent cu surse si impedante complexe sunt similare ecuatiilor unui
circuit liniar de curent continuu (vezi paragraful 4...!). %in acest motiv enunturile teoremelor sunt
asemanatoare cu cele din paragraful 2./ si demonstratiile nu vor fi reluate.
!!/
4.8.1. Teoremele impedantelor echivalente
)egarea in serie a impedantelor&
0
es
0
1
n
1

!
. %eoarece 0
es
( R
es
, 2
es
si 0
1
( R
1
, 2
1
rezulta
R
es
R
1
1
n

!
si
2
es
2
1
1
n

!
)egarea in paralel a impedantelor&
3
ep
3
1
1
n

!
$ deci
4
ep
4
1
1
n

!
si
'
ep
'
1
1
n

!
4.8.2. Teorema superpozitiei
5ie un circuit de c.a. cu mai multe surse& -
!
$ ... $ -
l
$ I
s
$
l,!
$...$I
sm
. 6rice curent (sau tensiune)
din circuit se poate scrie ca o suma a curentilor (tensiunilor) din aceeasi latura produsi de fiecare
sursa independenta separat$ celelalte surse independente fiind pasivizate.
%e exemplu
I I
1
1
m
! !
!

unde I
!1
este curentul produs in latura ! de sursa independenta
din latura 1$ celelalte surse independente fiind pasivizate.
7eorema este o consecinta a caracterului liniar al ecuatiilor circuitului. Sursele comandate
nu se pasivizeaza.
4.8.3. Teoremele generatoarelor echivalente
Generatorul echivalent de tensiune al unui dipol 5ie un dipol liniar cu bornele 8 si '.

6ricat de complicat ar fi acest circuit el se poate echivala cu un circuit format dintr*o sursa de
tensiune 9
8':
in serie cu o impedanta 0
8':
unde 9
8':
este tensiunea de mers in gol masurata
la bornele 8 si ' (impedanta 0 fiind scoasa din circuit) si 0
8':
este impedanta echivalenta intre
bornele 8 si ' a circuitului pasivizat (sursele comandate nu se pasivizeaza).
!!;
%aca circuitul pasivizat este o combinatie serie * paralel de impedante atunci determinarea
lui 0
8':
se poate face cu regulile din paragraful 4...!. %aca circuitul contine surse comandate sau
nu este un circuit serie * paralel$ atunci se conecteaza intre 8 si ' o sursa independenta de tensiune
de valoare !< ( sau o sursa independenta de curent de valoare !8) si 0
8':
rezulta in urma
determinarii lui I sau 9.
8plicatie. Sa se calculeze
Z Z
AB AB :
! ( )
e t t
e t t
i
s
t t
!
2 2 2
2
2 2
4
2 2
4
( ) cos
( ) sin( )
( ) cos( )

'obinele cuplate avand un nod comun se poate sparge cuplaul. =rin pasivizare si calculand
impedantele echivalente

_
,

:
2 2
2 2
$
circuitul capata o forma mai simpla. Se conec*
teaza intre 8 si ' o sursa de tensiune cu
E V !
si rezulta
I

0
8'
I

+
+

+

+ !
>
!
2
! 3
>
:
! >
! 3
! >
!:
Generatorul echivalent de curent al unui dipol 5ie un dipol liniar cu bornele 8 si '
!2:
6ricat de complicat ar fi acest circuit el se poate echivala cu un circuit format dintr*o sursa de
curent I
8'sc
in paralel cu o impedanta 0
8':
unde curentul I
8'sc
corespunde scurtcircuitului intre
bornele 8 si '.
%aca in schemele echivalente ale diportilor rezistivi liniari (vezi paragraful 2.4.3.3.) se inlocuiesc
rezistentele cu impedante si conductantele cu admitante se obtin schemele echivalente ale
diportilor de c.a...
4.8.4. Teorema transferului maxim de putere activa
Se considera o sursa de tensiune electromotoare - si de impedanta interna 0
i
$ la bornele
careia se leaga o impedanta 0. Se pune problema urmatoare& ce relatie trebuie sa existe intre 0
i
si
0
8'
astfel incat pentru un - dat puterea activa absorbita de 0 sa fie maxima.
5ie 0
i
( R
i
, 2
i
si 0 ( R , 2 . ?urentul din circuit este
I
E
R R
i
j X X
i

+ + + ( )
si deci puterea
activa absorbita de 0 este
P RI
RE
R R
i
X X
i

+ + +
2
2
2 2
( ) ( )
Se observa ca functia =(R$2) are un maxim in raport cu 2 pentru 2( *2
i
. <aloarea acestui maxim
este
= R 2
i
=
@
R
R-
R R
i
( $ ) ( )
( )

+
2
2
. @aximul functiei
P
M
R ( )
are loc pentru R(R
i
(vezi
teorema transferului de putere in curent continuu * paragraful 2.4.4.). Rezulta ca puterea activa
asorita de sarcina este ma!ima daca Z " Z
i
# (teorema transferului maxim de putere activa).
%aca Z " Z
i
#

puterea activa =
d
cedata de sursa este consumata in cantitati egale de R si R
i
deci randamentul circuitului este (=A =
d
(:$#.
$servatii
!2!
i) daca R siAsau 2 atunci ! dar =:
ii) daca in loc de sursa de tensiune avem o sursa de curent cu parametrii I
s
si 0
i
$ impedanta
de sarcina 0 absoarbe puterea activa maxima tot daca Z " Z
i
#
ii) deoarece generatoarele de curent alternativ au o impedanta interna inductiva$ rezulta ca
pentru a absorbi o putere activa maxima sarcina trebuie sa aiba un caracter capacitiv.
4.9. Rezonanta dipolilor
4.9.1. Definitii si exemple
-xista doua definitii ale rezonantei& prima se foloseste in electroenergetica$ a doua se
utilizeaza la circuitele electronice.
%e&initia ' 9n dipol de c.a. este la rezonanta daca absoarbe pe la borne o putere reactiva nula$
adica B
abs
(9I sin ( :.
%eci la rezonanta defazaul dintre 9 si I este nul (sin ( : ( :). %aca impedanta echivalenta
la bornele dipolului este 0(R,2$ B(2IC (: 2 ( : deci la rezonanta reactanta echivalenta este
nula si dipolul are o comportare rezistiva la borne.
%e&initia ( a) Se considera la bornele dipolului o sursa de tensiune cu pulsatie variabila si valoare
efectiva constanta.. =ulsatiile de rezonanta sunt cele pentru care I() are maxime si minime.
E!emplu
* dipolul este la rezonanta pentru pulsatiile
!
$
2
$
3
$
4
$
#
* in cazul maximelor de curent (
!
$
3
$
#
) avem rezonanta de tensiune$
* in cazul minimelor de curent (
2
$
4
) avem rezonanta de curent.
Se observa ca deoarece I ( 3 9 si 9 ( ct$ curba 3 () are aceeasi alura cu I ().
!22
) Se considera la bornele dipolului o sursa de curent cu pulsatie variabila si valoare efectiva
constanta.. =ulsatiile de rezonanta sunt cele pentru care 9() are maxime si minime.
E!emplu
* dipolul este la rezonanta pentru pulsatiile D
!
$ D
2
$ D
3
$ D
4
$ D
#
* in cazul minimelor de tensiune (D
!
$ D
3
$ D
#
) avem rezonanta de tensiune$
* in cazul maximelor de tensiune (D
2
$ D
4
) avem rezonanta de curent.
%eoarece 9 ( 0 I si I ( ct$ curba 0() are aceeasi alura cu 9().
$servatii
i) cele doua definitii ale rezonantei nu duc in general la aceleasi pulsatii de rezonanta
ii) rezonanta de tensiune are loc la pulsatiile pentru care 3() are maxime locale si deci
0()(!A 3() are minime locale
iii) rezonanta de curent are loc la pulsatiile pentru care 3() are minime locale si deci
0()(!A 3() are maxime locale.
E!emple. a)
( )
I I I
)
R j *
j +)
)
R *
R j + R * * +
+
+
+
+ +

_
,

1
]
1
! 2
2 2 2
2 2 2

Se calculeaza puterea aparenta complexa S ( 9IE si se anuleaza puterea reactiva obtinandu*
se pulsatiile de rezonanta dupa definitia !&

! 2
!
!
2
$
t
*+
+R
*
F se observa ca daca R:
atunci
2

!
)?
. Se calculeaza minimele si maximele lui I() respectiv ale lui 0()
!23
Z
+
R *
R *
+
2
!
2 2
2 2 2
2
!
2
( )

+
+

_
,

si

Z
2
: are solutiile

2
! 2
2
2
! 2
2
$
t
+
R
*
+
*
R
*+
(daca R: atunci
2

!
)?
). =ulsatiile de rezonanta obtinute dupa cele doua definitii nu sunt
aceleasi.
b) Impedanta complexa a circuitului R)? serie este Z R jX R j *
+
+ + ( )

!
. Rezulta
Z R *
+
2 2
!
2
( ) ( )

+ . %upa prima definitie$ pulsatia de rezonanta corespunde lui 2(: deci

:
!

)?
. %upa a doua definitie$ se calculeaza

Z
2
:
( )
si se obtine aceeasi valoare pentru

: .
%aca 9(ct in raport cu $ la rezonanta I ia valoarea maxima deoarece 0 ia valoarea minima
0(
:
)(R.. =entru acest circuit 9
c
(
:
)(G2
c
GI( 9
)
(
:
)(G2
)
GI si 9
c
(
:
)( *9
)
(
:
) deci 9(
:
)(9
R
(
:
)
,9
?
(
:
) , 9
)
(
:
)(9
R
(
:
). -ste posibil ca la rezonanta si in urul pulsatiei de rezonanta 9
?
si 9
)
sa
aiba valori mai mari decat tensiunea 9 a sursei de alimentare. Se noteaza cu
,
)
*
)
R
)
+
)
R
R
*
+
:
!

factorul de calitate al circuitului unde 9
)
$ 9
?
$ 9
R
se considera la
rezonanta. %aca B
:
>! (
*
+
R )$ tensiunea bobinei si cea a condensatorului depasesc tensiunea
sursei de alimentare.
c) ?ircuitul R)? paralel are propietati selective in frecventa duale celui R)? serie.
!24
9tilizand ambele definitii se obtine aceeasi pulsatie de rezonanta a acesui circuit

:
!

)?
. )a
rezonanta
-
R
j +
* R
( ) ( )

:
!
:
!
:
!
+
deci 3 are valoarea minima. %aca 9(ct in raport cu
$ la rezonanta I ia valoarea minima deoarece I(39. =entru acest circuit I
c
(
:
)(9AG2
c
G( I
)
(
:
)(9AG
2
)
G si I
c
(
:
)( *I
)
(
:
) deci I(
:
)(I
R
(
:
) ,I
?
(
:
) , I
)
(
:
)(I
R
(
:
). -ste posibil ca la rezonanta si in
urul pulsatiei de rezonanta I
?
si I
)
sa aiba valori mai mari decat curentul I prin sursa de alimentare.
Se noteaza cu B
:
factorul de calitate
,
I
*
I
R
I
+
I
R
R
+
*
:

unde I
)
$ I
?
$ I
R
se considera la rezonanta.
%aca B
:
>! (
+
* R

!
)$curentul bobinei si al condensatorului depasesc curentul total.
4.9.2. plicatii tehnice ale rezonantei
a.+ompensarea &actorului de putere =resupunem ca avem o linie de transport al energiei electrice
la capatul careia este conectat consumatorul inductiv (asa cum sunt maoritatea consumatorilor
energetici) din figura a..
?urentul absorbit de consumator este &
I
9
R
9
)
+

deci
I )
R *
+
!
2
!
2 2

si cos (
P
)I
)
R)
R *
*
R *

+
2
2
!
2
!
2 2
2 2 2

.
Se conecteaza un condensator in paralel cu consumatorul astfel incat

*
+

!
(circuitul
b). In acest caz avem un circuit R)? derivatie la rezonanta a carui impedanta de intrare este 0(R si
curentul absorbit de receptor este I
)
R
I " . =uterea reactiva absorbita de consumatorul inductiv
in paralel cu condensatorul ? este nula$ si pierderile de putere activa pe linia de transport (de
!2#
rezistenta r ) vor fi minime & =H
linie
( rIH
2
I =
linie
( rI
2
. In acest caz factorul de putere cosD(! si
avem o compensare totala a &actorului de putere.
?onsumatorii industriali nu au tot timpul aceiasi parametri (se opresc anumite utilae$ in
anumite zile nu se lucreaza$ etc). =entru a nu se aunge la functionarea in regim capacitiv (care
produce efecte nedorite in sistem) mentinand pierderile de putere pe linie la un nivel rezonabil se
face o compensare partiala a &actorului de putere (de exemplu cosD(:$;2). In acest caz calculul
capacitatii condensatorului care se leaga in paralel cu consumatorul inductiv se face astfel& diferenta
intre puterea reactiva absorbita de consumatorul necompensat B(9Isin si cea absorbita de
consumatorul compensat partial BH(9IsinD este absorbita de condensator (B
?
(?9
2
). -xprimand
puterile reactive in functie de puterea activa = absorbita de consumator (B(=tg$ BH(=tgD)
rezulta ?
=tg =tg
9

"
2
F in acest calcul se considera ca 9 nu se modifica prin conectarea
condensatorului.
b) Montaje Boucherot
Se considera cele doua circuite din figura de mai os. %aca parametrii bobinei si condensatorului
indeplinesc conditia de rezonanta (
2
)? ( !) atunci curentul prin impedanta 0 are valoarea 9A)
pentru primul circuit si 9? pentru al doilea circuit$ deci este independent de valoarea lui 0 .
8ceasta proprietate se poate verifica foarte usor.
c)+ircuite de re/istenta constanta
Impedanta de intrare intr*un astfel de circuit nu depinde de frecventa$ desi circuitul contine si
elemente reactive. ?ele doua circuite din figura de mai os au 0(R atunci cand parametrii
indeplinesc conditia& R
2
( )A?. <erificarea acestei propietati este un exercitiu simplu.
!2>