Evoluia geologic a teritoriului Romniei

Conf. univ. dr. Glicherie Caraivan

n structura geologic actual a spaiului romnesc se disting dou ansambluri
geostructurale majore: unitile de Vorland(de platform !i unitile carpatice" edificate
#n orogene$a alpin.
n Precambrian se formea$ fundamentul cristalin al unitilor de platform"
precum !i o parte a !isturilor cristaline din domeniul carpatic.
n Proterozoicul superior se acumulea$ formaiunea !isturilor ver$i (%asivul
central dobrogean" care va fi cutat !i metamorfo$at #n cadrul orogene$ei bai&aliene
(Proterozoic superior' Cambrian inferior.
(a #nceputul )aleo$oicului" #n Cambrian" teritoriul rii noastre era acoperit de
ape" cu e*cepia )latformei moldovene!ti !i a )latformei moesice. +epo$itele
cambriene sunt repre$entate prin !isturi clorito'sericitoase" cuarite !i calcare cristaline.
,reptat" pe parcursul Ordovicianului" marea ocup teritorii tot mai vaste" astfel
#nct #n Silurian" e*ondat era doar arealul !isturilor ver$i din +obrogea central.
n domeniul carpatic s'au acumulat depo$ite calcaroase !i argiloase'gre$oase"
care au fost transformate #n !isturi clorito'sericitoase ale seriilor epimetamorfice din
)oiana -usc !i Carpaii .rientali.
%i!crile de cutare de la sfr!itul Silurianului (fa$a eric au determinat
e*ondarea )latformei moldovene!ti !i fragmentarea #n blocuri a )latformei moesice.
n +obrogea de nord" fa$a breton (Devonian superior a orogene$ei hercinice
duce la e*ondarea regiunii !i la punerea #n loc a granitelor antecarapelitice.
)latforma moesic era acoperit de o mare epicontinental" #n care s'au format
depo$ite calcaroase" predominant recifale.
n aria carpatic" Devonianul este cuprins #n seriile epimetamorfice. /a$a
breton a provocat e*ondarea Carpailor %eridionali.
n Carboniferul inferior" aspectul paleogeografic era asemntor celui din
+evonian.
Cutrile fa$ei sudete de la sfr!itul Carboniferului inferior" se manifest puternic
#n Carpai !i in geosinclinalul nord'dobrogean" avnd ca efect edificarea .rogenului
nord'dobrogean" metamorfo$area depo$itelor din aria carpatic" intru$iunea unor mase
granitoide #n Carpaii %eridionali !i 0puseni" precum !i e*ondarea general a
domeniului carpatic.
n Carboniferul superior" cea mai mare parte a teritoriului rii era e*ondat. n
1anat se instalea$ un regim lagunar'lacustru" de molas" #n care se formea$ roci
carbonatice !i detritice cu intercalaii de crbuni.
n Permianul inferior se instalea$ un regim continental'lacustru. n estul rii"
masivul muntos al %cinului se continua mult spre est" pe arealul actual al %rii 2egre"
unde se presupune ca e*ist un vast uscat'%asivul )ontic.
0re loc scufundarea +epresiunii predobrogene. Catenele hercinice din Carpai
pre$entau unele depresiuni. n 1anat !i 0puseni au loc erupii de lave !i cinerite" legate
de ultimele fa$e ale orogene$ei hercinice.
)e )latforma moesic" #ntr'un regim continental lacustru se acumulea$ depo$ite
detritice ro!ii.
n Mezozoic" scoara terestr este marcat de ciclul tectonomagmatic alpin.
n Triasicul inferior" o mare epicontinental invadea$ arealul carpatic" )latforma
moesic !i +obrogea de nord" #n care se depun depo$ite detritice.
n Triasicul mediu" sedimentarea devine predominant recifal. Configuraia
rmului !i adncimea foarte variat a ba$inelor permite formarea unor litofaciesuri
diversificate: calcare negre bituminoase ()durea Craiului" )er!ani" .rogenul nord'
dobrogean" dolomite masive (3ghima!" )er!ani" calcare ro!cate (0gighiol'
+obrogea" !isturi argiloase" asociate cu erupii ba$ice !i radiolarite ()ersani.
n Triasicul superior se produc regresiuni locale #n Carpaii .rientali !i
+obrogea. n %unii 0puseni se e*ondea$ domeniul 1ihor')durea Craiului. n Carpaii
.rientali se depun calcare #n plci" calcare de tip 3allstatt. n .rogenul nord'dobrogean
se remarc un facies de fli! (4tratele de 2albant !i faciesuri calcaroase.
n )latforma Valah" mi!carile de ridicare determin trecerea de la faciesuri
marine la faciesuri continental'lagunare.
%anifestrile magmatice sunt legate de linii de fractur adnci" avnd un caracter
basic evident (erupii de diaba$e" melafire #n )ersani" culoarul %ure!ului" 2iculiel.
n Triasic" are loc scufundarea treptat a +epresiunii predobrogene" proces care
va continua activ !i #n 5urasic.
urasicul #ncepe cu o transgresiune general a mrii. n !iasicul inferior" marea
care acoperea +epresiunea predobrogean s'a e*tins !i asupra $onei ,ulcea.
+obrogea central !i sudic" precum !i estul )latformei valahe erau e*ondate.
n centrul !i nordul Carpailor .rientali s'au format calcarele ro!ii de 0dneth
(3ghima!" -aru" pe cnd #n $ona sudic (Codlea s'au depus formaiuni continental'
lagunare cu crbuni de facies de Gresten.
n Carpaii %eridionali" marea liasic acoperea att domeniul getic" ct !i cel
danubian" continundu'se spre nord #n $ona %unilor Codrului6 se depun formaiuni #n
facies de Gresten" cu trecere la cele marine.
n 1ihor')durea Craiului s'au acumulat depo$ite predominant detritice marine !i
lacustre.
n !iasicul mediu !i superior" #n partea de vest a rii se constata o adncire a
mrii" marcat fie prin faciesuri bituminoase pelitice (1anat" fie prin calcare cu amonii
(0puseni.
n Carpaii .rientali" mi!crile intraliasice au determinat retragerea mrii" care
revine #ns #n (iasicul superior.
n )latforma moesic !i +obrogea se e*tinde domeniul continental.
n Dogger asistm la e*tinderea domeniului marin #n Carpaii .rientali" la #nceput
cu ape puin adnci" care treptat se adncesc. 4e depun calcare amonitice (4trunga"
3ghima!" marne ()iatra Craiului. n +epresiunea predobrogean se formea$ roci
pelitice de mare relativ adanc.
n marea epicontinental care acopera )latforma valah !i +obrogea de sud se
formea$ depo$ite predominant gre$ose !i marnoase.
n Malm" #n regiunile carpatice se manifest fenomene vulcanice submarine"
care eliberea$ mari cantitati de silice" pe seama creia s'au format jaspuri !i
radiolarite.
%area se e*tinde #n 0pusenii de sud" meninndu'se #n Carpaii .rientali" 1anat"
$ona 1ihor')durea Craiului" )latforma valah" )latforma sud dobrogean !i #n
+epresiunea predobrogean.
(a #nceput predomin sedimentarea pelagic (facies calcaros cu amonii. 4pre
sfr!itului %almului" adncimea mrii se reduce #n Carpaii .rientali" 0puseni !i #n
partea de est a %eridionalilor" permind instalarea faciesurilor recifale calcaroase de
4tramberg" #n vreme ce #n Carpaii %eridionali continu sedimentarea calcarelor cu
amonii.
#n marea epicontinental care acoperea )latforma valah !i sud dobrogean s'
au acumulat depo$ite calcaroase" iar #n +epresiunea predobrogean se formau
faciesuri lagunare de tip )urbec&ian.
(a sfr!itul urasicului mi!crile &immerice noi au determinat ridicarea unor
sectoare ale scoarei att #n domeniul carpatic" ct !i #n Vorlandul acestuia.
#n Cretacic" aspectul paleogeografic se schimb mult. 4e #nal !i devin uscate.
)latforma moldoveneasc" domeniul continental al +epresiunii predobrogene !i
.rogenul nord dobrogean. %asivul central dobrogean este penepleni$at.
)latforma moldoveneasc rmne e*ondat pn #n Cenomanian" cnd marea
revine" dinuind pn #n Cretacicul superior.
7scatul transilvan" care reunea masivul cristalinului -odnei cu cel al (pu!ului !i
Gilului" precum !i cristalinul %eridionalilor de est" pre$enta un relief accidentat !i era
supus unei ero$iuni intense.
%area acoperea partea de est a $onei cristalino'me$o$oice din Carpaii .rientali"
$ona flisului" 0pusenii de sud" 1anatul de est" )latforma valah !i +obrogea de sud.
)rin ridicarea unor cordiliere #n regiunile carpatice" apar diferenieri notabile ale
condiiilor de sedimentare.
4udul +obrogei !i estul )latformei valahe au fost acoperite de o mare
epicontinental cald" #n care s'au depus calcare detritice" #n vestul )latformei valahe
marea era mult mai adnc" formndu'se calcare pelagice.
)n #n "lbian" teritoriul eu*inic (actualul areal al %rii 2egre era repre$entat
de un 8%asiv %edian9 e*ondat.
n "lbian se formea$ 8cuvertura eu*inic9" ale crei depo$ite se #ngroa!
progresic spre est. #n Cretacicul superior #ncepe fle*urarea scoarei terestre" legat de
procesul de formare a depresiunii %rii 2egre. 4e conturea$ astfel un povrni!
continental abrupt (8pragul eu*inic9" care delimitea$ aria 8+epresiunii :stria9"
continuat spre vest cu 1a$inul 1abadag.
#n Carpaii .rientali" #nc de la #nceputul Cretacicului inferior marea s'a e*tins
spre est" ocupnd att $ona cristalino'me$o$oic" ct !i $ona intern !i o parte din $ona
marginal a flisului.
%i!crile orogene din fa$a austric determin e*ondarea $onei cristalino
me$o$oice. %area cretacic revine #n #raconian$Senonian. %area acoper Vorlandul
carpatic iar" printr'un canal larg" acoperea !i arealul %unilor 0puseni.
/a$a laramic de la sfr!itul Cretacicului desvr!e!te cutarea $onei cristalino'
me$o$oice !i a fli!ului intern.
n Carpaii %eridionali" #n fa$a austric a avut loc un #nceput al #nclecrii pn$ei
getice peste autohton. 0 urmat apoi o perioad de e*ondare (apian'albian. +up
vraconian" marea acoperea ambele domenii" depunnd depo$ite de flis. n fa$a
laramic s'a continuat avansarea pn$ei getice !i s'a produs cutarea definitiv a
Carpailor %eridionali.
n %unii 0puseni" cele dou fa$e de cutare au dus la formarea pn$ei Codru"
peste autohtonul de 1ihor. +up mi!crile laramice" $ona muntoas a 0pusenilor
rmne e*ondat" constituind un bloc rigid.
7n efect important al mi!crilor laramice este formarea" #n Carpaii romne!ti a
unor depresiuni tectonice mari (+epresiunea ,ransilvaniei" +epresiunea getic"
+epresiunea panonic. n urma acestor mi!cri s'a e*ondat )latforma moesic !i
+epresiunea predobrogean. . alt consecin a acestor mi!cri a fost punerea #n loc
a maselor eruptive banatitice (#n Carpaii %eridionali !i 0puseni.
n Paleocen" la #nceputul erei %eozoice" domeniul marin s'a restrns mult.
Carpaii s'au transformat #n blocuri continentale ride. n Carpaii .rientali" marea
paleogen s'a retras #ntr'un canal strmt #ntre $ona flisului intern !i )latforma
moldoveneasc. +epresiunea ,ransilvaniei !i +epresiunea )anonic erau e*ondate #n
cea mai mare parte" iar )latforma moldoveneasc" +obrogea !i )latforma moesic au
continuat s fie uscat.
n Eocen se produce o transgresiune important a mrii6 ca dovad sunt
depo$itele ;ocene epicontinentale gsite #n diferite uniti" att la e*teriorul arcului
carpatic" ct !i #n interiorul arcului (2V !i 4V ,ransilvaniei. Cele dou mri se legau pe
la nordull cristalinului din nordul %aramure!ului.
Geosinclinalul fli!ului paleogen era cuprins #ntre dou scuturi cu constituie
diferit" iar relieful fundului pre$enta o serie de cordiliere" care erau de fapt resturi ale
cutelor caledoniene !i hercinice. 0cest fapt e*plic variaia litologiei sedimentelor pe
lateral" de la vest la est.
1a$inul marin" care a acoperit regiunea #n acest timp" se e*tindea att spre vest"
ct !i spre est de actual linie de rspndire a depo$itelor ;ocene. ;*tinderea spre vest
este indicat de faptul c #n vecinatatea linei tectonice depo$itele ;ocene dep!esc
grosimea de <=>> m. $ona de ma*im grosime a acestor depo$ite se afl #n lungul
$onei Gura 4iriului'Comandu. 0cest lucru s'ar e*plica printr'o mobilitate mai mare a
$onei interne !i o acumulare mai intens a sedimentelor ;ocene.
n Oligocen" +obrogea de sud devine uscat" #n +epresiunea ,ransilvaniei !i #n
+epresiunea Getic" marea continu #n limite mai restrnse. Geosinclinatul flisului se
colmata din ce #n ce mai mult. n .ligocenul inferior" sedimentarea a decurs #n condiiile
unui ba$in de tip eu*inic" relativ adnc" care primea un aport terigen argilos.
n Oligocenul superior" geosinclinalul flisului e*tern #!i mic!orea$ adncimea.
n cea mai mare parte s'a depus gresia de ?li@a" care pre$int variaii de facies #n
e*tremitatea de nord (1ucovina !i cea de sud" Oligocenul din pintenul de 3omoraciu
se pre$int #n faciesul stratelor de )ucioasa" care cuprinde #n partea superioar
intercalaii de gresii (gresia de /usaru.
n nord !i #n nord'vestul +epresiunii ,ransilvaniei" Oligocenul se de$volt #n
faciesul sisturilor bituminoase foioase cu resturi de pe!ti.
(a sfr!itul acestei epoci !i #n "&uitanian au e*istat condiii favorabile formrii
turbriilor" deci depo$itelor lacustre continentale cu crbuni (strate de Cetate" strate de
Aimbor. 0celea!i condiii au e*istat #n Oligocenul superior'aBuitanian !i #n ba$inul
)etro!ani (Carpaii %eridionali.
n "&uintanian au avut loc mi!cri orogenice importante. Ca efect al acestor
mi!cri s'a produs cutarea principal a $onei flisului. n $ona flisului e*tern au rmas #n
$onele depresionare unele lagune marine" #n care" sub aciunea climatului cald !i arid s'
au format depo$ite lagunare: marne cu intercalaii de gips si sare. 0celea!i caractere
pre$int !i depo$itele aBuitaniene din +epresiunea Getic. n +epresiunea ,ransilvaniei
au e*istat condiii favorabile pentru formarea crbunilor.
n "&uitanian" 0rcul carpatic era e*ondat6 deasemenea !i )latforma
moldoveneasc" +obrogea #n #ntregime !i soclul )latformei esice. n +epresiunea
,ransilvaniei" marea #!i trimitea un brat #n ba$inul )etro!ani. (a e*teriorul arcului
carpatic se afla un culoar marin" care se prelungea #n nordul +epresiunii Getice.
n 'urdigalian" aspectul paleogeografic se deosebe!te numai prin depunerea
unor conglomerate cu de$voltri locale (1rebu" )ietricica" )le!u" %gura 4ltioarele"
1re$oi" ,ite!ti. n nord !i #n nord'estul 1a$inului ,ransilvaniei" #n 1urdigalian s'au
depus depo$ite detritice fosilifere (strate de Coru! !i 3ida.
n (elvetian" marea s'a meninut #n aceea!i regiune" avnd tendina de
regresiune. 4'au depus marne" gresii moi" tufuri !i gipsuri.
n Tortonian" att #n $ona neogen !i +epresiunea Getic" ct !i #n +epresiunile
,ransilvaniei !i %aramure!ului" depo$itele #ncep cu un ori$ont de tufuri dacitice cu
intercalaii de marne cu globigerine'cu grosimi #ntre =>'<>>m.
+up fa$a lagunar" #n care s'au depus marne cu sare" %area ,ortonian a avut
o puternic transgresiune. (a e*teriorul Carpailor" ea a invadat )latforma
%oldoveneasc" +obrogea de sud" )latforma moesic. n diferite golfuri ale Carpailor
%eridionali !i 0puseni ptrundea marea" formnd o reea de canale care separ masele
muntoase #ntr'un arhipelag de insule.
(a sfr!itul Tortonianului au avut loc mi!crile tectonice din fa$a stiric. ;fectul
acestor mi!cri a fost ridicarea general a Carpailor !i cutarea $onei %iocene.
n Sarmaian" #n urma ridicrii Carpailor s'a produs separarea %editeranei
orientale din $ona alpin !i a prelungirii sale ' de la est de ba$inul Vienei ' de
%editerana occidental. %editerana oriental a #nceput s se #ndulceasc #n 4armatian"
devenind salmastr.
n interiorul arcului carpatic s'a format o mare intern" care ocupa +epresiunea
)anonic. 0ceasta se leag prin culoarul %ure!ului cu +epresiunea ,ransilvaniei.
(a e*teriorul arcului carpatic" #n )latforma moldoveneasc" #n $ona neogen !i #n
+epresiunea Getic" marea a suferit la sfr!itul ,ortonianului o regresiune scurt"
corespun$toare 'uglovianului. .dat cu Sarmaianul inferior (#ol)inianul marea s'
a e*tins mult spre est" ocupnd amplasamentul actual al %rii 2egre !i continundu'se
dincolo de %area Caspic !i 0ral. n ara noastr ea invadea$ !i )latforma moesic. #n
'essarabian marea a revenit !i asupra +obrogei sudice. n ?ersonian" marea
sarmatic este #n regresiune" e*tin$ndu'se #n limite mai restrnse. +up caracterele
petrografice ale depo$itelor sarmatiene" se admite c acestea s'au format #ntr'o mare
epicontinental de platform.
n Pliocen" marea !i'a redus #ntinderea ca urmare a mi!crilor de ridicare a
Carpailor din fa$a atic de la sfr!itul Sarmaianului. 0ceast fa$ este pus #n
eviden !i de discordan unghiular e*istent" #n unele locuri" #ntre depo$itele
sarmatiene !i cele )liocene.
-esturile acestei mri #ndulcite se reduc la cteva lacuri i$olate.
(acul panonic se gsea #n partea de vest a rii !i trimitea mai multe golfuri" care
#naintau #n interiorul depresiunilor intramontane din vestul 0pusenilor !i %eridionalilor
(depresiunile 1orod" 1eius" Aarand" Caransebe!" %ures. 4edimentarea #n acest lac a
continuat #n tot )liocenul pn #n partea inferioar )leistocenului.
(acul din centrul +epresiunii ,ransilvaniei" #n )liocen" a pierdut legatura cu (acul
)anonic. ;l se e*tindea #n limite ceva mai restrnse dect #n 4armatian. n partea
central sedimentarea a continuat pn #n )ontian. n +acian !i -omanian el s'a
mic!orat mult !i s'a deplasat spre sud. ;*istau o serie de lacuri temporare" #n care s'au
putut acumula diverse depo$ite: partea de est a ba$inului )etro!ani" ba$inul 3aeg"
ba$inul Carii 1rsei (Cpeni" 1araolt" ba$inele din regiunea vilor superioare ale .ltului
!i %ure!ului" ba$inele Ciucul inferior" Ciucul 4uperior" 1orsec" Gheorgheni.
(acul )liocen de la e*teriorul arcului carpatic ocupa partea sudic a platformei
moldovene!ti" $ona neogen a Carpailor .rientali" +epresiunea Getic" )latforma
moesic !i o $on restrns din +obrogea de sud (.strov. (acul )liocen avea o
adncime din ce #n ce mai mare de la sud spre nord" a!a #nct depo$itele se subia$ !i
se filea$ spre +unre" fundamental cretacic ie!ind chiar la $i. Aonele de rm ale
lacului dacian se caracteri$au prin mla!tini cu vegetaie lu*uriant de turbrii" #n care s'
au format strate de crbuni.
%i!crile orogenice de la sfr!itul Romanianului au constituit: fa$a valah"
deoarece ele s'au resimit #n sectorul +ambovia D 4lnic de 1u$u. 0ceste ultime
mi!cari orogenice au produs cutarea $onei amintite #n anticlinale !i sinclinale" uneori
faliate" precum !i cute diapire. Ca efect al acestor mi!cri a avut loc ridicarea #n mas a
#ntregului lan carpatic. . consecin a acestui fapt a fost tierea profilului rurilor ce
coborau din Carpai" urmat de o puternic aciune de ero$iune !i transport.
-idicarea #n mas# a Carpailor a dat na!tere la un relief ridicat" ceea ce a creat
condiii pentru instalarea ghearilor #n )leistocen.
;rupiile din %eogen. n timpul %eogenului s'au produs" la interiorul Carpailor"
erupii vulcanice considerabile. 0cestea au #nceput #n Tortonianul inferior !i s'au
continuat cu intermitene pn la sfr!itul Pliocenului. Ca re$ultat al acestor erupii s'
au pus #n loc importante mase efu$ive" constituite din ade$ite" riolite" dacite" ba$alte"
tufuri !i aglomerate. +epo$itele eruptive formea$ masicele 3arghita D Climani"
Vratec D Guti D .a! !i unele pri din %unii 0puseni. ;rupiile )liocene s'au insinuat
pe liniile de fractur.
n Cuaternar s'a continuat ridicarea #n mas pe vertical a #ntregului lan
carpatic !i aciunea de colmatare treptat a lacului de la e*teriorul Carpailor" care a
disprut la sfr!itul )leistocenului superior. 0dncimea cea mai mare !i e*istena cea
mai lung a avut'o lacul pleistocen #n sudul )latformei moldovene!ti !i nord ' estul
)latformei moesice" unde sunt bine de$voltate depo$itele lacustre tipice.
-idicarea #n mas a Carpailor a avut drept consecine: formarea teraselor #n
trepte de'a lungul rurilor6 aciunea de captare a unor ruri ce curgeau pe versantul
estic !i sudic al Carpailor asupra celor de la interiorul arcului6 instalarea ghearilor pe
crestele mai #nalte de =>>> m.
(a interiorul arcului carpatic" +epresiunea ,ransilvaniei constituia tot un uscat.
0u continuat s e*iste !i lacurile din estul !i sud'estul depresiunii: ba$inele /gra!ului"
Crii 1rsei" Ciucului" Gheorgheni" etc.
(acul panonic a avut #n Cuaternalul inferior" o e*tindere mare #n care timp s'au
sedimentat depo$ite lacustre. 0cest lac dispare dup formarea defileului +unrii" prin
drenarea lui de ctre acest fluviu.
,eritoriul din faa arcului carpatic era" la #nceputul Cuaternalului" mult mai ridicat
deasupra lacului ponto'aralo'caspic !i #!i avea rmul la o distan de <E> &m est de
actualul rm de la Constana6 vile aveau un nivel de ba$ cu =>> m mai jos dect cel
actual.
(a sfr!itul Pleistocenului a avut loc sedimentarea leossului pe o bun parte din
teritoriul rii noastre (+obrogea" )latforma moldoveneasc" )latforma moesic" o parte
din $ona neogen" +epresiunea panonic.
(a sfr!itul Pleistocenului a avut loc un eveniment deosebit de important:
prbu!irea unei pri din continent !i formarea %rii ;gee !i a strmtorii 1osfor. 0cest
fapt a avut drept consecin ptrunderea apelor %rii %editerane care se aflau la un
nivel mai ridicat" #n %area 2eagr de ast$i. 2ivelul %rii 2egre a crescut" invadnd
soclul dobrogean pn la limita de rm actual. -urile au fost reduse" nivelul de ba$
s'a ridicat !i gurile inundate au fost barate de cordoane litorale" devenind limane. ,ot #n
acest timp s'a format !i +elta +unrii.
+in (olocen pn #n $ilele noastre" prin evoluia lent sub aciunea agenilor
e*terni !i a reelei hidrografice se ajunge la relieful actual al rii noastre.