Aparitia istorica a tracilor-ipoteze

eneolitic-curentul tracoman
epoca bronzului (tracii timpurii)
individualizare din blocul indo-european in acelasi moment cu grecii si ilyrii, adica in
helladicul tarziu, respectiv epoca tarzie a bronzului
Primele izvoare
Homer: Iliada si Odiseea-razboiul Troiei datat dupa Herodot in ur de !"#$ i%e%n%, de
Platon la !!&', iar de (ratostene la !!)' i%e%n, oricum candva la s*arsitul epocii
bronzului-sunt pomenite cateva neamuri tracice (ciconii condusi de (u*emos, arcasii
peoni de pe +,ios,*rigienii cei gata de harta, misienii) care lupta de partea Troiei
Izvoarele asiriene-sec% -II se aseaza in +natolia o ppolatie noua-mus.u- posibil
*rigienii
In concluzie, in sec% -II i%e%n% e,istau cu siguranta traci, dar este posibil ca izvoarele
sa-i *i ignorat o buna bucata de vreme
Individualizarea grecilor
Pylos-tablite cu scriere in /inear 0 datand din epoca miceniana (helladic tarziu)- se
vorbeste dea o limba inrudita cu greaca veche (miceniana), *apt dovedit de o serie de
nume de divinitati identice, dar si de alte cuvinte: pa-si-reu (demnitar) a dat in greaca
basileu (rege)
1oncluzie: in spatiul 2reciei e,ista o continuitate lingvistica si etnica incepand din
helladicul tarziu% Indirect se poate admite ca in aceeasi epoca de individualizare a
grecilor au aparut si tracii deci in helladicul tarziu sau micenian sau epoca *inala a
bronzului
Tracia-primele mentiuni
Tre-.e-vi-tablita linear 0-posibil numele vechi al Traciei
Hecateu-precizeaza ca limita nordica a Traciei este 3unarea
Tucidide (sec% 4 i%e%n%) ii localizeaza pe traci intre 5-untii 6odopi si Haemus, iar pe
geti dincolo de Haemus
7cyla, din 1arianda (sec% I4 i%e%n)-localizeaza Tracia intre 7trymon si Istru
Pliniu cel 0atran (sec% I e%n)-precizeaza limita 8-Istrul, limita (- Pontul (u,in, limita
7-5area (gee
2eogra*ia Traciei
5unti: Haemus90alcani97tara Planina si 6odopi
6eteaua hidrogra*ica: Hebros95arita, Oiscos9 Is.er, :antra, 7trymon97truma,
+,ios94ardar, 8estos95esta
4ecinii tracilor: la 7-grecii, la 4-illyrii, la 8(-cimerienii, ulterior scitii
8eamuri tracice intre Istros si Haemus
Tribalii ;intre 5orava si Is.ar-neam razboinic si greu de stapanit in <"< au lupte cu
regele odrisilor, 7ital.es, in ''& il in*runta pe =ilip II regele 5acedoniei si-i cer prada
de razboi, in ''# +le,andru 5acedon organizeaza o e,peditie impotriva lor
5oesii9mysii-unii migreaza in +sia 5ica si participa la razboiul Troian% (ste atestat
si un rege, Telephus, *iul lui Heracles% In 5isia lui Telephus ar *i auns din greseala
aheii plecati spre Troia
Trizii si crobyzii-intre :antra si litoralul pontic-regele Isanthes
8eamuri tracice dintre Haemus si 6odopi
Peonii- intre izvoarele 4ardarului si 5oravei-(Herodot-*emeile aduc ert*e zeitei
+rtemis)
3entheletii-pe cursul superior si milociu al 7trymonului
7erdii- la izvoarele Is.arului
7atrii si besii- de-o parte si de alta a 8estosului, in zona muntoasa-oracolul lui
3ionysos
Trausii-intre 8estos si Hebros
Odrisii-pe valea Hebrosului
8eamuri tracice sudice (8 2reciei si Turcia europeana)
5igdonii-intre gurile de varsare ale +,iosului si 7trymonului
Odomantii-intre urile de varsare ale 7trymonului si 8estosului, deci pe malul 8 al
5arii (gee-(+risto*an-+carnienii)
1iconii-intre gura de varsare a 8estosului si cea a Hebrosului, tot pe malul nordic al
(geei
+bsintii-pe malul Propontidei (5% 5armara)-zeul Pleistoros
7intii-I% /emnos
8eamuri tracice din +sia 5ica
5ysii
Phrygii- Homer, 7trabon,
0ithynii- Herodot-se stabilesc in sec% 4II i%e%n
Regatul Odrisilor-Izvoare
Herodot (<)<-<"#)-Istorii
Tucidide (<>$-'&>)-Istoria razboiului peloponesiac
-eno*on (<">-'##)-+nabasis
3iodor din 7icilia (sec% I i%e%n)-0iblioteca istorica
Polybius ("$$-!!))-Istorii
Intemeierea statului odrisilor
7ec% 4I-asecensiunea imperiului persan (cucerirea Ioniei, e,peditia lui 3arius din #!<-
#!' impotriva scitilor, trans*ormarea Traciei in satrapie persana (7.udra)
<&$-rascoala cetatilor ioniene spriinita de +thena, urmata de interventia lui -er,es in
2recia
<)$- 7alamina? <@&-Plateea-persii pierd controlul Pen% 0alcanice
Imediat dupa <)$, pe *ondul razboaielor medice, pro*itand de in*rangerile su*erite de
persi, pe ruinele *ostei satrapii 7.udra, se intemeiaza regatul odrisilor
Potrivit lui Herodot, intemeietorul statului odrid a *ost Teres
3omnia lui Teres
8ucleul statului este arealul odrid-valea in*erioara a Hebrosului% Pe vremea lui Teres
teritoriul este restrans
Politica e,terna este orientata spre stabilirea unor relatii de buna vecinatate cu scitii,
vecinii din 8(-alinata matrimoniala (*iica lui Teres este casatorita cu regele scitilor,
+riapeithes, din casatorie rezultand un *iu, Octamasades)
Teres moare la &" de ani (/ucian din 7amosata)- in ur de <<$A
6egatul odrisilor sub 7ital.es (<<$-<"<)
Potrivit lui Tucidide, regatul aunge la ma,ima e,pansiune? stapaneste tot litoralul de
la +bdera pana la varsarea Istrosului, sunt integrati toti tracii dintre Haemus si 6odopi
si getii de dincolo de Haemus-de la 7 spre 8-!! zile de mers pe os
3iodor din 7icila- de la ( spre 4- cale de !' zile de mers pe os (posibil ca 7trymonul
sa *i *ost limita vestica)
3iodor din 7icilia- portretul lui 7ital.es: intelept, bland *ata de supusi, viteaz, atent cu
averea statului
Percepe tribut de la neamurile supuse si de la unele cetati grecesti-!$$$ de talanti
3ezvolta o armata considerabila: !"$%$$$ de pedestrasi si #$%$$$ calareti
7ital.es-politica e,terna-relatiile cu scitii
3eteriorarea relatiilor cu scitii-+riapeithes se recasatoreste cu o grecoaica, cu care are
un *iu97.yles% +par rivalitati intre cei doi *ii (7.yles si Octamasades)% 7.yles este
alungat caci se compromite in *ata supusilor printr-un mod de viata grecesc, dar
primeste azil politic de la 7ital.es% Bn rival al lui 7ital.es (*iul lui Teres) este adapostit
de sciti
Octamasades porneste cu o armata spreTracia, dar , datorita intelepciunii lui 7ital.es,
este evitat con*lictul printr-un schimb de azilanti
7ital.es-politica e,terna-relatiile cu grecii
7ital.es duce o politica de apropiere *ata de greci% 1auze: ascensiunea 5acedoniei si
controversele teritoriale dintre 6egatul odrisilor si 5acedonia CPerdicas II (<#<-<!<)D,
spriinul acordat de 7ital.es unui pretendent la tronul 5acedoniei (=ilip, *ratele lui
Perdicas II)
1asatoria lui 7ital.es cu o grecoaica din +bdera-primul semn al acestei apropieri
6azboiul peloponesiac (<'!-<$<) si revolta din Pen% 1halcidica
7parta si +thena isi cauta aliati printre vecini (5acedonia, 6egatul odrisilor)
<'!-8imphodoros, *ratele sotiei lui 7ital.es, primeste titlul de proxenos (Tucidide)
=iului lui 7ital.es i se daruieste cetatenia ateniana
5acedoniei i se cedeaza orasul Therme
+lianta cu +thena
<'!- se incheie un tratat de alianta cu +thena, iar solii spartani sunt ucisi
<"&- campania lui 7ital.es in Pen% 1halcidica si razboiul impotriva 5acedoniei-
campania de '$ de zile
1ampania din 5acedonia nu da rezultate (lipsa de masini de razboi pentru asedierea
cetatilor, *rigul iernii, lipsa autorului atenian)
Tradarea lui 7euthes (nepotul lui 7ital.es, cumparat de Perdicas II, casatoria cu
7tratoni.e, sora lui Perdicas II)
<"<- 7ital.es moare intr-o lupta impotriva tribalilor- 3elion
7euthes (<"<-<!$)
(ste *iul lui 7paradocos (*ratele lui 7ital.es)
6enunta la politica e,pansiva, duce o politica de conservare a hotarelor
Tucidide vorbeste despre cresterea tributului perceput-<$$ de talanti, la care se adauga
multe daruri
7e imbunatatesc relatiile cu 5acedonia ca urmare a casatoriei cu 7tratoni.e
3ecaderea 6egatului odrisilor
<!$-regatul se imparte celor " mostenitori : 7euthes II si +madocos
=iecare parte isi cauta aliati pentru a o suprima pe cealalta% +madocos cultiva prietenia
gen% grec +lcibiade, iar 7euthes II angaeaza mercenari greci condusi de -eno*on
-eno*on l-a cunoscut personal si lasa o descriere a unui ospat de la curtea lui 7euthes
II (iarna lui <$$-'&&)
1ei doi se pare ca isi normalizeaza relatiile, iar +madocos moare de moarte naturala in
ur de '&$
6eviriment temporar al statului in timpul lui 1otys I (')'-'>$)-reuneste regatul
7*arsitul
'>$ -1otys I asasinat de un grec (implicarea +thenei in asasinat)-statul se imparte in '
regate mici
'<"-'<!-Tracia este cucerita de regele 5acedoniei-=ilip II- Philipopolis, Tracia este
ane,ata, dar isi pastreaza autonomia si dreptul de a bate moneda proprie
''#- odrisii apar ca aliati ai lui +le,andru in e,peditia impotriva tribalilor, iar in '''
participa la batalia de la Issos (1ilicia) imp% lui 3arius III
Izvoarele consemneaza mai multe rascoale ale odrisilor impotriva autoritatii
5acedoniei pe vremea lui +le,andru si /isimah, printre care una condusa de 7euthes
III imediat dupa '">
7euthes III ('"'-'!!) este *oarte activ si dupa moartea lui +le,andru, in '"',
intervenind in luptele pentru putere ale diadohilor, acordand autor cand lui /isimah,
cand lui +ntigonos
Odrisii isi vor gasi eliberarea doar in ")!, cand moare /isimah (Eurupedion), devenit
intre timp suveran al Traciei, dar in zona apar alti pretendenti: celtii care, dupa ce
ataca 2recia in "@& si e*uiesc sanctuarul de la 3el*i, sunt in*ranti, dar raman in Pen%
0alcanica si intemeiaza sub conducerea lui Eomontorius in Tracia un regat96egatul
de la Tylis ("@@-!>))- Polibius
!>)-5acedonia este cucerita de romani si este impartita in < regate autonome
!<)-5acedonia este trans*ormata in provincie romana alipindu-i-se si Tracia de 4est%
Tracia de (st ramane regat clientelar, dar autonom pana in anul <> e%n% cand este
trans*ormata in provincie romana
Getii si istoria lor in izvoarele timpurii (sec. VI-IV i.e.n.). Situatia
politica in Balcani.
#!<-#!"- (,peditia lui 3arius imp% scitilor%1onsecinte: Tracia intra sub control persan
si se intemeiaza satrapia 7.udra
#$$-<&<- rascoala cetatilor grecesti din Ionia, in *runte cu 5iletul imp% persilor%
7priinul acordat de +thena duce la declansarea razboaielor medice
<&"-e,peditie persana imp % grecilor-succes
<&$- 5arathon- persii sunt in*ranti de generalul 5iltiade
<)>- rascoala in (gipt imp% Persilor
<)> moare 3arius
Imp% Persan trece printr-o situatie critica
7ituatia politica din 0alcani
-er,es I (<)>-<>#) reia o*ensiva imp% grecilor
<)"- rascoala a 0abilonului
<)$- Termopyles-victoria persilor
<)$- 7alamina- victorie navala a grecilor
<@&-lupta de la Plateea- generalul persan 5ardonius moare in lupta, persii sunt in*ranti
de Pausanias
Persii renunta la politica e,pansiva
3upa <)$-se intemeiaza 6egatul Odrisilor
In sec% I4-principalul *actor de putere in 0alcani este 5acedonia care, in '<!, (=ilip
II) cucereste Tracia
3upa '"' (moartea lui +le,andru 5acedon)-au loc < razboaie intre diadohi care
slabesc 5acedonia
Istoria getilor
Prima atestare a getilor-in sec% 4I i%e%n
Prima atestare a dacilor-Trogus Pompeius-Oroles-rege al dacilor- sec% II i%e%n%
7tabon (>' i%en% -"' e%n)-2eogra*ia- lamureste cei doi termeni: geti si daci si spune ca
ar vorbi aceeasi limba
7intagma geto-daci- de evitatFFFFF- este un termen hibrid *olosit de istoricii
contemporani- Earl 7trobel
Prima atestare a getilor-in sec% 4I i%e%n
Prima atestare a dacilor-Trogus Pompeius-Oroles-rege al dacilor- sec% II i%e%n%
7tabon (>' i%en% -"' e%n)-2eogra*ia- lamureste cei doi termeni: geti si daci si spune ca
ar vorbi aceeasi limba
7intagma geto-daci- de evitatFFFFF- este un termen hibrid *olosit de istoricii
contemporani- Earl 7trobel
Izvoarele timpurii-sec% 4 i%en%
7o*ocle-tragedia Triptolem- regele 1harnabon al getilor
Herodot-Istorii
Hellanicos din 5itilene
Herodot-Istorii
(,peditia lui 3arius imp% scitilor-#!<-#!"-@$$%$$$ ostasi si >$$ de corabii
1auzele e,peditiei
7unt amintiti getii de la sud de 3unare (sectorul dobrogean) care au nechibzuinta de-a
se opune persilor, dar sunt repede in*ranti
1onsecintele e,peditiei
Herodot *ace re*erire si la evenimente ulterioare, aratand ca getii de la nord de Haemus
au *ost integrati in 6egatul Odrisilor
In <"& getii participa la e,peditia de '$ de zile a regelui 7ital.es
7ec% I4- (,peditia lui =ilip II
'<!-Tracia este cucerita de =ilip II
(,peditia lui =ilip II din ''& imp% regelui scit +theas- consemnata intr-un mod
anecdotic de Trogus Pompeius- Istoria lui =ilip (lucrare pierduta, dar partial cunoscuta
datorita lui Iustinus)-
+theas, stramtorat de luptele cu histrienii condusi de un rex histrianorum, ar *i cerut
autor lui =ilip II prin intermediul cetatii +pollonia
+theas moare in lupta, =ilip captureaza de "$%$$$ de *emei si copii si "$%$$$ iepe% /a
intoarcere, este atacat de tribali care pretind umatate din prada de razboi
Problema: cine este rex histrianorum?- ipoteza 4l%Iliescu
7ec% I4-(,peditia lui +le,andru 5acedon
+rian (sec% II e%n)-+nabasis-se bazeaza pe o lucrare pierduta a lui Ptolemeu a lui
/agos, participant la e,peditie
''#- +le,andru organizeaza o e,peditie punitiva impotriva tribalilor razvratiti
+mbuscada in munti-organizata de traci
/upta de pe raul /yginos
6etragerea tribalilor pe Insula Peuce
Trecera lui +le,andru peste 3unare (<$$$ de pedestrasi si !#$$ de calareti)-unde se
a*la o armata a getilor care numara !$%$$$ de pedestrasi si <$$$ de calareti si un oras
prost intarit
7olia regelui 7yrmos al tribalilor-
(,peditia lui +le,andru 5acedon% Probleme
3espre ce oras intarit este vorbaA GimniceaA
1are este numele actual al raului /yginosA 6osicaA - ipoteza +le,andru 4ulpe-
evenimentele trebuie plasate undeva intre Timo. si a Is.er, la ( de Portile de =ier
(,peditia generalului macedonean Gopyrion
Izvoare: 1urtius 6u*us (sec% I e%n)-Istoria lui +le,andru (geti), Trogus Pompeius (sec%
I e%n%)-Istoria lui =ilip (sciti), 5acrobius (sec% I4-4)-7aturnale (Olbia)
3ata e,peditiei: 1urtius 6u*us spune ca ea a avut loc in timpul e,peditiei lui
+le,andru 5acedon in India-deci in '">
8u este clar nici anul (''! sau '">A), nici impotriva cui a *ost e,peditia (geti sau
scitiA)
Posibil sa *i *ost " e,peditii una in ''! imp% scitilor, ocazie cu care a *ost atacata si
cetatea Olbia (0oristhene) si una in '">, imp% getilor%
/a intoarcerea din e,peditie, Gopyrion si intreaga armata ('$%$$$) mor ca urmare a
unei *urtuni neasteptate
7euthes III pro*ita de eveniment-izbucneste o rascoala a odrisilor imp% autoritatii
5acedoniei
Situatia politica in Balcani in sec. III-I
'"'- moartea lui +le,andru 5acedon-razboaiele dintre diadohi-destramarea regatului
'$#-/isimah se proclama rege al Traciei, apoi isi o nevasta din neamul odrisilor,
sperand la imbunatatirea relatiilor cu odrisii
")!-moare /isimah in batalia de la Eurupedion
"@&-marea invazie celtica din 0alcani-traverseaza Tracia, il in*rang pe Ptolemeu
=ulgerul, regele 5acedoniei, ataca 2recia, e*uiesc sanctuarul de la 3elphi% 3upa ce
sunt in*ranti, se despart in ' ramuri, indreptandu-se spre 7irmium (scordiscii), +sia
5ica (galatai), Tracia-regatul de la Tylis (1omontorius)
"!) rascoala a tracilor-se prabuseste regatul de la Tylis
""&-"")-patrund romanii in 0alcani-sub prete,tul ca supusii reginei Teuta (illyrii)
pericleteaza interesele comerciale ale romanilor pe coasta dalmata
6eviriment politic al 5acedoniei in timpul domniei lui =ilip 4 (""!-!@& i%e%n)%
5acedonia cucereste cateva cetati grecesti si intervine in con*lictul dintre 6oma si
1arthagena, promitand sustinerea militara a lui Hannibal
Politica curaoasa a lui =ilip 4 va duce la " razboaie intre =ilip 4 si 6oma ("!#-"$#?
"$$-!&@)%
!)"-dupa ce *usese in*rant in cele " razboaie, =ilip cere autorul unor barbari de neam
germanic, bastarnii
!@&-bastarnii raspund cu intarziere la chemarea lui =ilip 4
!@&-!>)-Perseu, urmasul lui =ilip 4, are aceeasi politica ostila 6omei
!@!-!>)-are loc al III-lea razboi dintre 5acedonia si 6oma
!>)-Perseu este in*rant la Pydna si este luat prizonier
!>)-5acedonia este impartita in < regate care intra sub control roman
!<)- 5acedoniei i se alipeste estul Traciei si este trans*ormata in provincie romana
!<>- 2recia este cucerita si trans*ormata in provincie romana
6oma isi indreapta atentia spre +sia 5ica unde mostenise la moartea lui +ttalos III
6egatul Pergamului, regat care inca de pe vremea lui +ttalos I a cultivat bune relatii
cu 6oma si care a utat 6oma in toate cele trei razboaie cu 5acedonia
6ascoala lui +ristonicos impotriva 6omei
!"&-este in*ranta rascoala si Pergamul este trans*ormat in prov% +sia
In zona Pontului si +siei mici se pun bazele unei coalitii antiromane, *ormata din mici
regate din zona-initiator 5ithridates 4I (upator (!!!->' i%e%n)-6egatul Pontului
( regat obscur cu capitala la +maseia, 7inope)% 7unt atrasi in coalitie barbarii si
cetatile grecesti din Pont
7ec% III-I-5ithridates 4I
)#->' i%e%n% -' razboaie ale lui 5ithridates 4I cu romanii
>' ;in*rangerea de*initiva a coalitei%
Brmari: 4 6egatului Pontului este alipit 0ithyniei-prov% Pontus et 0ithynia, iar (
6egatului Pontului devine regat clientelar 6omei
7ec III-I
/a intoarcerea din e,peditie-/isimah este atacat in trecatorile din 0alcani de catre
odrisii lui 7eutes III
'!!-/isimah incheie pacea cu cetatile grecesti si le recunoaste autonomia
'!$-'$&-reizbucneste rascoala cetatilor grecesti-stipendiata de Ptolemeu, regele
(giptului
+re loc un al "-lea asediu al cetatii 1allatis- '$@- este in*rant
'$#-/isimah se proclama rege al Traciei
3romichaites
Izvoare: 3iodor din 7icilia (0iblioteca Istorica), 7trabon (2eogra*ia), Pausanias
(3escrierea 2reciei), Trogus Pompeius, Plutarh, /e,iconul 7uidas
Izvoarele sunt contradictorii: unele spun ca ar *i get, altele ca ar *i trac, iar /e,iconul
7uidas spune ca ar *i rege al odrisilor
3iodor din 7icilia este cel care relateaza in detaliu con*lictul dintre /isimah si
3romichaites
Potrivit lui 3iodor-" con*licte distincte
'$$-"&@-/isimah este in*rant, iar *iul sau +gatho.les este luat prizonier
(liberarea lui +gatho.les in speranta ca 3romichaites isi va reprimi teritoriile (A)
7e crede ca, in realitate, a *ost eliberat pentru ca in "&@ se incheie un armistitiu intre
diadohi prin care isi promit autor reciproc
1auzele e,peditiei: un eventual autor dat de 3romichaites coloniilor grecesti rasculate
sau neintelegeri teritoriale
"&'-"&!-al doilea con*lict
/isimah este luat prizonier si dus in cetatea Helis
Ospatul moralizator
+lianta matrimoniala-*iica lui /isimah este data de sotie lui lui 3romichaites
Probleme: unde este tara lui 3romichaites, unde este Helis, care sunt cauzele
con*lictelor (teritoriale, protectoratul asupra coloniilor grecesti)
3upa "@& (6egatul de la Tylis)
Tacerea izvoarelor literare
" inscriptii de la Histria
5onede batute de un mic rege local-5os.on-8% 3obrogei, zona Tulcea
Histria-Inscriptia nr%!
3escoperita la Histria-!&#&-datata sec% III
6idicata in cinstea a ' soli histrieni care s-au deplasat intr-o tara ostila, condusa de o
capetenie numita Galmodegi.os, reusind sa recupereze >$ de prizonieri si veniturile
cetatii
Probleme: ce venituriA Bnde este tara lui Galmodegi.osA
Histria-Inscriptia nr%"
3atata in ur de "$$ i%e%n% (ste un decret dat in cinstea lui +gatho.les care prin solii si
daruri a obtinut prietenia lui 6hema,os impotriva unei capetenii agresive trace-Goltes
(archon)
7e relateaza ca Goltes ataca cetatea e,act in momentul in care graul dadea in parg desi
i se platea un phoros de >$$ galbeni
+gato.les a organizat un grup de mercenari arcasi pentru apararea cetatii
6hema,os a trimis in autorul Histriei !$$ de calareti, iar *iul sau, Phradmon, inca >$$
1oncluzie: cetatile grecesti isi plateau linistea cu un tribut dat unor capetenii locale
+lte capetenii
Oroles- rege dac-atestat de Trogus Pompeius prin :ustinus- a avut in " randuri lupte cu
bastarnii-datat *ie in ur de "$$, *ie post !@& si localizat in 7( Transilvaniei
6ubobostes- rege dac- atestat de Trogus Pompeius-Hincrementa dacorum per
6ubobosten regemH-datareA
3acii consemnati de =rontinus (7tratagemele) -e,peditia generalului 5inucius 6u*us
impotriva scordiscilor si dacilor-lupta se da intr-o zona muntoasa, candva in perioada
!$&-!$> cand generalul 5inucius 6u*us a *ost proconsul al 5acedoniei-victoria
romanilor urmata de organizarea unui trium* la 6oma
=lorus-vorbeste despre o e,peditie romana condusa de 7cribonius 1urio 1aius
(proconsul 5acedonia) care a auns pana la 3unare-datare in ur de @< i%e%n%-e,peditia
este o reactie la atacurile dacilor la sud de 3unare
(poca /atene
/a Tene9sit din (lvetia, datat in sec% III-I i%e%n-considerat emblematic pentru
civilizatia celtica? termen utilizat initial doar pentru civ% celtica, ulterior e,tins si in
spatiile a*late sub in*luenta acesteia
Perioadizare 3echelette !&!<: I-#$$-'$$? II-'$$-!$$? III-!$$-$
Periodizare 6einec.e: +-#$$-<$$? 0-<$$-'$$? 1 '$$-!$$? 3-!$$-$
Periodizare epoca latene in 6omania:<#$I'$$-!$> e%n%
1aracteristicile epocii, elemente de noutate
=olosirea rotii olarului si aparitia ceramicii de culoare cenusie
Btilizarea plugului cu brazdar din *ier
2eneralizarea armelor din *ier si diversi*icarea uneltelor din *ier, *apt ce permite
aparitia de noi mestesuguri specializate
Intensi*icarea schimburilor, acum pe baza de moneda
+paritia aristocratiei tribale si a unor evidente di*erente patrimoniale, dovedita de
desc% de tezaure, *olosirea unor piese scumpe, de import, morminte princiare
=actorii care au *avorizat trecerea la epoca latene
In*luenta greaca venita pe doua cai: prin intermediul tracilor sudici (6egatul
odrisilor) sau direct, datorata aparitiei cetatilor grecesti din Pont (Histria >#@I>#>)
Patrunderea celtilor in 0anat,1risana, Transilvania (cel mai probabil mai ales dupa
anul '$$)
1eltii
<#$ incepe e,pansiunea celtica
')@- celtii ataca 6oma
3upa ')@ se e,tind mult spre 7: nordul Italiei, spre 4: =ranta, +nglia, 7pania? spre
(:+ustria,1ampia Panonica, zonele centrale si vestice ale 6omaniei
(,pansiunea spre ( incepe dupa '#$, *iind ocupate 0oemia, +ustria si Bngaria
''# sunt semnalati celtii pe litoralul +driaticii de unde trimit o solie lui +le,andru
cel 5are
In*iltrarea celtilor in spatiul romanesc
Patrunderea in spatiul romanesc nu a *ost consemnata de izvoare, dar, pe cale
arheologica si prin deductii logice, ea pare a *i avut loc dupa anul '$$
In*ormatii despre patrunderea lor in Peninsula 0alcanica-Polibius-IstoriiIcartea I4
si Trogus Pompeius-Istoria lui =ilip
")$ ;celtii condusi de 0rennus ataca 5acedonia, Tracia si 2recia, e*uiesc
sanctuarul lui +pollo de la 3el*i
In*ranti, se despart in ' grupe: grupul lui 1omontorius se stabileste in Tracia si
intemeiaza 6egatul de la Tylis? un grup (galatai) se aseaza cu acordul regelui
Pergamului in +sia 5ica-2alatia? alt grup- scordiscii- se aseaza in 7irmium
(con*luenta 7avei cu 3unarea)
8eamuri celtice
7cordiscii: 7irmium, 0anat, posibil ca au controlat si Oltenia *ara a se aseza insa
+nartii si (poateA) tauriscii: 1risana si Transilvania
0ritolagii-zona 0ugeacului si a 3obrogei unde sunt cateva toponime celtice:
8oviodunum, +liobri,, +rrubium
3escoperiri celtice in 6omania
)$ de asezari (5oresti, 7eica 5ica, 1iumesti)
@$ de necropole si desc% *unerare
!$$ descoperiri izolate
Gone de concentratie: 7omesul 7uperior si cele doua Tarnave
3escoperiri *unerare celtice
Piscolt (7atu 5are)-cea mai mare necropola-!)# morminte
=antanele (0ihor)-!$$ morminte
1iumesti-'> morminte
+pahida-"! morminte
7anislau -!" morminte
2alatii 0istritei
6emetea 5are (Timis)
3atare latene 0 !, 0", 1!-deci post <$$
Practici *unerare la celti
In (uropa-mormintele celtice sunt toate de inhumatie
In 6omania-practica biritualismul, deci si incineratia
Incineratia se *ace cu depunerea oaselor in urna sau direct in groapa
Piese de inventar: *ibule si bratari, o*rande carne si un cutitas alaturi, *usaiole,
*oar*eci, cutite, cute din piatra
!#J morminte de razboinici cu arme tipice celtilor: lance, spada si scut
5orminte spectaculoase: 1iumesti (cnemide, camasa de zale, coi* cu soim, var* de
lance)? 4urpar (7ibiu), 1risturu 7ecuiesc (Harghita), 1urtuiseni(0ihor)
Piese tipic celtice=oar*ecele de tuns oile
0ratarile cu nodozitatii
=ibulele de tip /atene
5onede dupa model macedonean
1eramica de buna calitate de obicei neagra sau pictata cu decor geometric
Piese de e,ceptie: coi*urile de la 1iumesti si 7ilivas, mistretul de la /uncani
1e s-a intamplat cu celtiiA
Teza asimilarii lor-anterior lui !&)&
Teza retragerii lor spre vest
Teza bunei convietuiri cu autohtonii-greu de crezut
Bastarnii
Populatie de neam germanic
!)"-!)$ se a*la dea undeva in zona gurilor 3unarii, unde primesc solia de regele
5acedoniei, =ilip 4, care promite tinutul locuit de dardani contra autor impotriva
romanilor
!@&-e,peditia condusa de 1londicus
3upa !@& se stabilesc cu siguranta in 5oldova
5omentul stabilirii nu este *oarte sigur datat, 5ircea 0abes sustine o data post
!@&, in timp ce 8iculae 1onovici crede ca primele in*iltrari sunt in ur de "$$, deci
inaintea e,peditiei balcanice
7trabon pomeneste numele a ' neamuri bastarnice: peucinii, atmonii si sidonii (in
6omania-peucinii)
0astarnii-istorie
+u doua lupte cu regele dac Oroles-Trogus Pompeius
Posibile in*iltrari in Transilvania-5oresti-asezare-ceramica bastarnica
+u spriinit coalitia antiromana a lui 5ithridates 4I (upator- in anul @' participa
la luptele pentru portul 1halcedon-unde ar *i murit "$%$$$ (+pian)
>! i%e%n% spriina Histria in lupta impotriva guv% 5acedoniei, +ntonius Hybrida
"&-") bastarnii condusi de regele 3eldo patrund in 5oesia% In batalia de pe raul
1ebros sunt iun*ranti de /icinius 1rassus si aliatul acestuia , 6holes (1assius 3io)
(ste posibil sa *i participat la razboaiele daco-romane caci apar *igurati pe
1olumna lui Traian si pe monumentul de la +damclisi
+par in izvoare pana la "&# e%n%
0astarnii-cultura materiala
Tara de origine este intre Oder si (lba-migratie policentrica, succesiva-coboara pe
4istula, 8istru si 8ipru
1ultura materiala bastarnica-Poienesti /u.asev.a (5oldova, 0asarabia)
/ucrarea de baza- 3ie Poienesti-/u.asev.a.ultur -5ircea 0abes
"$$ de situri, asezari (2helaiesti, 0otosana, /ozna, Tarpesti) si necropole
(Poienesti-"#& morminte, 0orosesti-!#$ morminte, 3olineni-Bcraina)
#$$ morminte in total
0astarnii-practici *unerare
Practica incineratia, cu depunerea in urna oaselor incinerate in urna sau in groapa
5orminte de plan rotund sau oval
Inventare *unerare modeste-de obicei ceramica care are urme de ardere secundara
5ormintele de barbati nu prea au inventar, armele sunt rare-doar ' morminte
aveau arme, restul au brice, sule, cutite
5ormintele de *emei: *ibule, margele din sticla, bratari
Piese tipice bastarnilor
1eramica de culoare neagra, lustruita, cu buza *atetata si torti de *orma literei -
1ateii de vatra
=ibulele de tip pomeranian
1olierele in *orma de coroana (Eronenhalsringe)
Scitii
Herodot-Istorii-in*ormatii despre istoria lor timpurie
7ec% 4III- se aseaza in stepele nordpontice alungandu-I din zona pe cimerieni
#!<I#!"- e,peditia lui 3arius-stopeaza inaintarea lor spre vest, totusi *ac raiduri in
spatiul romanesc caci incep sa apara antichitati scitice in zona
''&, datorita presiunilor dinspre ( ale sarmatilor, sub conducerea lui +theas
incearca sa inainteze spre 74 ;dar sunt stopati de =ilip II
+rheologic sunt atestati dea in sec% I4 in 3obrogea, dar primele in*iltrari ar putea
*i chiar de la s*% sec% 4
8umarul lor in 3obrogea este mare in sec% II- 7cithia 5inor
6egii sciti sunt cunoscuti mai mult din emisiuni monetare% In a*ara de +theas, au
batut moneda in nume propriu , in sec% III-II, +ilios, 7aria.es (+g), Tanusa,
+.rosas,Eanites % Toate monedele sunt batute in ateliere grecesti si au iconogra*ie
tipic greceasca
+ntichitati scitice
1hiscani (0raila)-necropola scitica-'$ de morminte de inhumatie, toate cu
orientare (- 4% Inventare tipice: sageti cu ' muchii, a.ina.ai, cai sacri*icati, piese
de harnasament
2avani-mormant de luptator, cu coi* cu obrazare rabatabile, zabale, aplici, cai
sacri*icati
Piese tipice: sagetile in ' muchii, a.ina.ai, aplicile de curele cu decor zoomor*
(cai, *eline, ursi, cervide)
+u in*luentat arta autohtonilor din sec% 4-I4 si au *ost preluate de la sciti
mormintele cu camera *unerara adapostite de tumuli, precum si unele ritualiri
(sacri*iciul de cai sisacri*iciile umane)
Epoca latene- a!itatul
Herodot-la 8 de 3unare- un imens teritoriu pustiu populat doar de o multime de
albine
+rheologia il con*irma-in Ha tarziu nu e,ista asezari in zona de ses-probabil este
un teritoriunesigur e,pus raidurilor scitice% In schimb zona de deal este locuita-
cultura =erigile-0arsesti
7ituatia pare sa se schimbe in sec% I4-+rianus-e,peditia lui +le,andru 5acedon la
nord de 3unare din ''#-oras slab intarit, lanuri de grau, armata a localnicilor
!$$$$ pedestrasi si <$$$ de calareti
Pentru perioada latene timpurie sunt atestate arheologic asezari la +le,andria,
Gimnicea, +lbesti (1onstanta), 0azdana, 1oto*enii din 3os (ambele in Oltenia)-
sunt asezari *orti*icate cu val si sant%
1oto*enii din 3os are un zid de aparare *oarte elaborat *ormat din " paramenti din
caramizi intre care erau traverse din lemn si pamant de umplutura
3in 5oldova se cunosc in ur de !$$ de asezari *orti*icate: 5osna, 7tancesti,
1otnari
Habitatul in perioada clasica
Tipuri de asezari: rurale (catune), cvasi urbane (polisuri, targuri), cetati
+sezarile rurale- sunt cele mai numeroase, au dimensiuni mici, mic potential
demogra*ic, se caracterizeaza prin activitati agricole si pastorale, nu au dezvoltate
mestesugurile cali*icate ci doar mestesuguri casnice, nu sunt *orti*icate, sunt
omogene din punct de vedere social% 7tructura lor depinde de *orma de relie*
(risipite,compacte)% (,emple:1atelu 8ou, 0ragadiru,1ucorani
Habitat
+sezarile cvasi- urbane sau protourbane% (ste posibil ca ele sa *ie acele dave
pomenite de izvoare- Indreptarul geogra*ic al lui Ptolemeu -sec% II p% 1hr% (<< de
asezari)
(,emple: Piroboridava9Poiana, Tamasidava96acatau, Giridava9Pecica,
0uridava9Ocnita, Porolisum95oigrad, +ngustia90retcu, 1umidava96asnov
+u *unctii comple,e, inclusiv *unctii de aparare (amplasate in zone greu
accesibile, *orti*icate)% 7unt centre de putere, posibil centre tribale sau centre de
resedinta ale unor aristocrati caci langa ele au *ost descoperite morminte cu
inventare de e,ceptie (Popesti, Gimnicea, Poiana)% +u, pe lg% activitati agro-
pastorale si activitati mestesugaresti: ateliere ceramice (ateliul de am*ore si cupe
deliene de la Popesti), ateliere de or*evrarie (*ibule la 1raiva si Popesti, podoabe
de argint la Pecica si 7urcea), ateliere monetare (Poiana, Popesti, Pecica)% 7unt
centre de des*acere a mar*urilor% +u dispus de incercari de sistematizare(acropola
destinata sanctuarelor sau resedintei unui aristocrat, lucrari de terasare% 1ele mai
multe sunt si centre religioase (dispun de cel putin un sanctuar-1arlomanesti,
Ocnita, Pecica, Popesti)
7armizegetusa 0asileion este singurul oras in adevaratul sens al cuvantului
(terasari, drumuri pavate, conducte cu apa, zona sacra)
1etatile-au caracter predominant militar, rol de*ensiv, cu putine *unctii economice
(au ateliere de reparatii a armelor de obicei)% Toate sunt asezatein zone inalte, intre
>$$-!"$$ m altiudine% 7unt greu accesibile si nu sunt locuite permanent% 1ele mai
multe sunt cetati de re*ugiu% Totusi au asociate cladiri de cult (2radistea
5uncelului-> sanctuare, 1ostesti-0lidaru, 1ostesti-1etatuie, 0anita, Piatra 1raivii,
Tilisca)
1onstructii: turnuri ;locuinta, magazii,turnuri de supraveghere, ziduri de incinta
prevazute cu bastioane in colturi, cisterne de apa
Tehnica de constructie a zidurilor este tipic elenistica? " paramente intre care sunt
traverse de lemn si emplecton (opus incertum, opus Kuadratum, opus mi,tum)
Turnul locuinta-are baza din piatra si etaul din din caramida slab arsa, este
acoperit cu tigla% Parterul este *olosit ca magazie, etaul este resedinta
comandantului garnizoanei sau a unei capetenii loicale
"eramica latene
+paritia rotii olarului (intermediari celtii, respectiv grecii)
1oe,ista ceramica lucrata la roata cu cea lucrata cu mana
1eramica lucrata cu mana este *oarte traditionalista, cultiva *orme de traditie
hallstattiana, nu este receptiva la in*luente e,terne, nu este inovativa% =orme:
catuie, vas borcan cu apucatori in *orma de butoni, chiupuri, strecuratori% (ste
ceramica ie*tina, de uz cotidian, care se *ace adesea in casa
1eramica
+paritia rotii olarului (intermediari celtii, respectiv grecii)
1oe,ista ceramica lucrata la roata cu cea lucrata cu mana
1eramica lucrata cu mana este *oarte traditionalista, cultiva *orme de traditie
hallstattiana, nu este receptiva la in*luente e,terne, nu este inovativa% =orme:
catuie, vas borcan cu apucatori in *orma de butoni, chiupuri, strecuratori% (ste
ceramica ie*tina, de uz cotidian, care se *ace adesea in casa
1eramica lucrata la roata
+re culoare cenusie, neagra, mai rar rosie
7e produce in ateliere specializate
(ste deschisa inovatiilor si in*luentelor (celtice, grecesti sau romane)
7tandardizata
=orme: *ructiera cu picior inalt, ulciorul, vasele cu " torti si picior inelar
Tehnici de decorare
Incizia (motivul bradutului)
Pictura (motive geometrice sau motive vegetale si animaliere)
Ornamentele plastice in relie* (brauri, butoni)
7tampilarea (rozeta cu <-) brate)
/ustruire (ornamente bradut, zig-zag, linii)-preluata de la celti
2ra*itarea- preluata de la celti
Turnarea in tipare-tehnica noua preluata din lumea elenistica (imitatii dupa cupele
deliene si megariene)-ateliere Popesti, 6adovanu
Imitatii si in*luente
Imitatii dupa cupe deliene si megariene
Imitatii dupa am*orele grecesti (anepigra*ice) , mai ales dupa cele de 6hodos
7unt preluate si alte *orme ceramice grecesti (le.ythos, .yli,, rhyton)
1eramica a *ost in*luentata de cea elenistica (spatiul e,tracarpatic), de cea celtica
(Transilvania) si, mai tarziu, de cea romana
1eramica de curte
(ste tipica Transilvaniei (cetatile dacice, 6udele, 5eleia) si sec% I p% 1hr%
=oloseste motive vegetale (vita de vie) sau avi*orme si animaliere
7e utilizeaza " nuante: rosu si ca*eniu
Pictura se *ace peste o angoba de culoare deschisa
=ace parte din categoria ceramicii *ine-este si *oarte rara, este ceramica de lu,
#ractici $unerare-epoca latene timpurie
(nisala (<$$ morminte, &>J de incineratie)? sec% I4
7telnica- peste "$$ de morminte-birituala, echilibru intre cele " rituri-sec% 4-I4
Gimnicea-1ampul mortilor-sec% I4-II-!>> morminte, aproape toate de incineratie
Poienesti -necropola de incineratie
Practici *unerare- latene timpuriu
7e practica ambele rituri, dar predomina incineratia
(,ista atat morminte plane cat si tumulare
Oasele incinerate se depun direct in groapa, in urne sau in ciste
Inventare *unerare: ceramica, podoabe, *ibule, rareori arme (var*uri de sageti,
var*uri de lance, coi*uri, sabii)
Practici *unerare-epoca clasica
7e constata e,istenta a *oarte putine morminte desi asezari se cunosc multe
5ormintele aristocratiei (*iresc, putin numeroase) sunt atestate prin tumuli
descoperiti langa davae-Popesti, Poiana, 1ugir (mormant de incineratie) cu coi*,
situla din bronz
3in 5untenia se cunosc doar cateva morminte din necropola de la Gimnicea (!>)
3in Oltenia ;mici necropole de incineratie in groapa la 2ruia, 1orlate, Tulburea-
7pahii- se pare ca apartin scordiscilor
Oltenia-Ocnita-')" de comple,e initial publicate ca *iind morminte de incineratie%
(le contin oase de animale, oase incinerate, *ragmente ceramice, chirpic% +naliza
oaselor incinerate a dovedit ca nu sunt umane deci, cel mai probabil, sunt gropi
menaere
1ategoria Ldescoperirilor macabreH (5ircea 0abes)-"$$ de comple,e raspandite in
"$ de situri (7ighisoara, 0rad, Orlea)-gropi rotunde situate in perimetrul asezarilor
cu schelete incomplete, in pozitii ne*iresti- probabil sacri*icii umane (prizonieri de
razboi)-aduse zeului razboiului (ar con*irma te,tul lui Iordanes din 2etica care
vorbeste despre sacri*icii aduse zeului 5arte)
3upa cucerirea romana reapar mormintele de incineratie tipice
1ontinuare- epoca clasica
Iordanes (2etica) -L3eceneu i-a ales pe barbatii cei mai Mntelepti, i-a Mnvatat teologia si
le-a spus sa ridice sanctuare si ce divinitati sa cinsteascaH%
Te,tul lui Iordanes a *ost interpretat ca *iind e,presia unei posibile re*orme religioase
in sec% I i%e%n% care a avut drept urmare si modi*icari ale practicilor *unerare- Lpractici
discrete sau invizibileH (5% 0abes)
%orminte princiare din perioada latene timpurie
+gighiol
Peretu
1iulnita
7unt morminte de e,ceptie, tumulare, de obicei de inhumatie, uneori cu camere
*unerare, cu inventar *oarte bogat
5ormantul de +gighiol
7apat de I% +ndriesescu in !&'! dupa ce a *ost e*uit de " ori
(ste un mormant tumular, cu " camere *unerare care comunica intre ele si o a treia,
separata (camera cailor)
+ccesul la camerele *unerare se *ace printr-un dromos
1amerele si dromosul sunt *acute din piatra *asonata
5ormantul contine un schelet de barbat si altul de *emeie (sacri*icataA)
Inventarul mormantului de la +gighiol
1oi* din argint aurit
" cnemide din argint (nu sunt pereche)
" cercei de aur
&& de perle din argint
" pahare bitronconice din argint
# phiale din argint (una cu inscriptie Eotyos egbeo)
!$$ de var*uri de sageti cu ' muchii
1ateva am*ore
1amera cailor
1ontinea scheletele a ' cai sacri*icati
Piese de harnasament
+ *ost descoperita in situ- nu a *ost e*uita
5ormantul de la Peretu
1ercetat in !&@$ de (% 5oscalu
5ormant tumular, langa de*unct se a*la un var* de lance si capul si picioarele unui
cal sacri*icat
/a " m de de*unct se a*la o groapa in care s-au depus rotile unui car trecute prin
*oc
3irect pe solul antic depusi ' caini si oase de bovina
1azan acoperit cu o tava-in cazan s-a gasit un tezaur compus din:coi*, cap de
sceptru din argint, ' phiale, <@ de aplici
Bure!ista
7ec% I i%e%n%-7ituatia din 0alcani
)&->' i%e%n%-au loc cele trei razboaie ale lui 5ithridates 4I (upator (6egatul
Pontului) cu romanii-ii tin pe romanii departe de 3unare
6omanii se apropie de 3unare
@#-@'- prima e,peditie romana care atinge 3unarea-7cribonius 1urio (guv%
5acedoniei), urmaraindu-i pe scordisci si pe daci aunge la 3unare
@! i%en%- Terentius 4aro /ucullus-aunge si el la 3unare cu ocazia unei campanii
represive , de urmarire a moesilor si besilor%(ste distrusa cetatea +pollonia,
celelalte cetati grecesti se predau, in ele instalandu-se garnizone romane% Politica
ve,atorie, ta,ele duc la rascoala cetatilor grecesti
>! i%e%n% -+ntonius Hybrida-incearca sa inabuse razmerita cetatilor grecesti
(spriinite probabil de bastarni), dar su*era o grea in*rangere la Histria
(poca 0urebista-izvoare scrise
+ungNnd Mn *runtea neamului sau, care era istovit de razboaie dese, getul
0urebista l-a Mnaltat atNt de mult prin e,ercitii, abtinere de la vin si ascultare *ata
de porunci MncNt , Mn cNtiva ani, a *aurit un stat puternic (megale arhe) si a supus
getilor cea mai mare parte din populatiile vecine% 0a Mnca a auns sa *ie temut si de
romani% 1aci trecNnd plin de Mndrazneala 3unarea si &e$uind 'racia( p)na *n
%acedonia si Ill+ria a pustiit pe celtii care erau amestecati cu tracii si illyrii
(scordiscii A) si a nimicit pe de-a Mntregul pe !oii a*lati sub conducerea lui
"ritasiros ("ampia #annonica) si pe taurisci% 7pre a tine Mn ascultare poporul, el
si-a luat autor pe 3eceneu, un sarlatan care ratacise multa vreme Mn (gipt,
MnvatNnd acolo semne de prorocire, multumita carora sustinea ca talmaceste vointa
zeilor% 0a Mnca de un timp *usese socotit si zeu, asa cum am aratat cNnd am vorbit
despre Galmo,is% 1a o dovada pentru ascultarea ce i-o dadeau (getii) este si *aptul
ca ei s-au lasat Mnduplecati sa taie vita de vie si sa traiasca *ara vin% 1Nt despre
0urebista, acesta a pierit din pricina unei rascoale, mai Mnainte ca romanii sa apuce
sa trimita o armata Mmpotriva lui% Brmasii acestuia la domnie s-au dezbinat,
*arNmitNnd puterea Mn mai multe parti% 3e curNnd, cNnd Mmparatul +ugust a trimis o
armata Mmpotriva lor, puterea era Mmpartita Mn # state% +tunci Mnsa, stapanirea se
Mmpartea Mn <% +st*el de Mmpartiri sunt vremelnice si se schimba cNnd Mntru-un *el,
cNnd Mntr-altul ; (7trabon ;2eogra*ia)
+poi, Mn timpul domniei la goti a lui 0urebista, a venit Mn 2otia 3eceneu, pe
vremea cNnd S+lla a pus m)na pe putere la Roma% Primindu-l pe 3eceneu,
0urebista i-a dat o putere aproape regala% 3upa s*atul acestuia, gotii au Mnceput sa
pustiiasca pamNnturile germanilor pe care acuma le stapNnesc *rancii %%%
1omunicNnd acestea si alte multe gotilor cu maiestrie, 3eceneu a devenit Mn ochii
lor o *iinta miraculoasa, MncNt a condus nu numai pe oamenii de rNnd, dar chiar si
pe regi caci atunci a ales dintre ei pe barbatii mai de seama si mai Mntelepti pe care
i-a Mnvatat teologia, i-a s*atuit sa cinsteasca anumite divinitati si sanctuare *acNdu-i
preoti si le-a dat numele de pilleati, *iindca, dupa cum cred, avNnd capetele
acoperite cu o tiara, pe care o numim cu un alt termen pilleus, ei *aceau sacri*icii%
6estul poporului a dat ordin sa se numeasca capillati, nume pe care gotii Ml
reamintesc pana astazi Mn cNntecele lor, deoarece i-au dat o mare consideratie% Iar
dupa moartea lui 3eceneu, ei au avut Mn aproape aceeasi veneratie pe 1omosicus,
*iindca era tot asa de iscusit% +cesta era considerat la ei si ca rege si ca preot
supremn si ca udecator, datorita priceperii sale si Mmpartea poporului dreptate ca
ultima instanta% Parasind si acesta viata, s-a urcat pe tron, ca rege al gotilor,
1oryllus, care a condus timp de <$ de ani popoarele sale din 3acia%-(Iordanes ;
2etica)
Inscriptia de la 3ionysopolis (0alcic)-in cinstea lui +cornion
7e pastreaza doar <& de randuri (dar primele & mutilate, se mai pot citi "-'
cuvinte)
In aceste prime randuri se poate citi un toponim: +rgedavon si cuvantul parinte% In
aceasta cetatear*i auns la un moment dat +cornion si ar *i obtinut o dezlegare (A-
poate de tribut)
3espre 0urebista ni se spune ca este cel dintNi si cel mai mare dintre regii din
Tracia si ca a stapNnit dincolo si dincoace de 3unare% +cornion a auns Mn mare
prietenie cu 0urebista, a obtinut *oloase pentru cetatea sa si l-a s*atuit pe rege, care
i-a devenit binevoitor% +cornion a *ost si sol al lui 0urebista pe lNnga #ompeius cu
care s-a MntNlnit la ,eracleea -+ncestis (in 0itolia), reusind sa obtina bunavointa
romanilor%
5arile probleme
3in parcurgerea literaturii, se remarca *recventa unor probleme si Mntrebari care
devin obsesive:
1are a *ost nucleul politic de la care a pornit 0urebista opera de uni*icare si de
cucerire
=ormatiunea politica Mntemeiata de 0urebista a *ost sau nu stat, iar, daca a *ost stat,
de ce tip a *ost
1are a *ost capitala lui 0urebista
1are este succesiunea cronologica a e,peditiilor lui 0urebista
Prin ce miloace a reusit 0urebista supunerea *ormatiunilor politice getice si dacice
si uni*icarea lor
8ucleul initial si capitala lui 0urebista
+rgedavaA Bnde este +rgedavaA- Popesti (pe raul +rgesius-ipoteza 6adu 4ulpe)
7argedavaA-adica o dava de pe 7argetia (1ostesti)-ipoteza 1onstantin 3aicoviciu
+rgedava ar putea *i in 3obrogea-1% 3aicoviciu
GargedavaA-ipoteza 8icolae 2ostar-6acatau sau 0rad, in 7% 5oldovei potrivit lui
Ptolemeu
7e pare ca +rgedava din inscriptia de la 0alcic nu are nicio legatura cu 0urebista,
deci nu poate lamuri problema nucleului initial
Te,tul lui 7trabon il numeste pe 0urebista barbat get, deci uniunea lui de triburi
trebuie cautata in zona e,tracarpatica
1apitala lui 0urebista
Propuneri: 1ostesti, 7armizegetusa 6egia, Popesti
H% 1risan-capitala itineranta
Problema statului
5egale arhO9mare stapanire
5ihail 5acrea, 3ionisie Pippidi-vasta uniune de triburi
I%H% 1risan, 1% 3aicoviciu-stat
7tat sclavagist incepator de tip militar-1% 3aicoviciu
7tat de tip tributal sau asiatic-I% H% 1risan
7tat teritorial e,tensiv (ca al odrisilor)
=ormatiune politico-militara e*emera ;Earl 7trobel
7tatul presupune: cancelarie, armata, ustitie, adunari, *unctionari care sa adune
ta,ele, vami, personae care sa asigure relatiile cu e,teriorul, sistem monetar
coerent, sistem religios cat de cat unitar
7ingurele dovedibile sunt armata, o religie cat de cat coerenta si o incercare de
re*orma religioasa *acuta de 3eceneu
Inceputul domniei si politica interna
Inceputul domniei in ur de )" i%e%n%, poate ceva mai devreme-3eceneu a venit in
tara gotilor cand 7ylla a preluat puterea la 6oma, adica anul )", cand s-a proclamat
dictator
Primele campanii de cucerire incep in ur de >$, deci din )" si pana in >$ este
intervalul in care 0urebista a uni*icat *ormatiunile politice getice si dacice
5iloace: pasnice (casatorii) sau violente (urme de distrugeri in cateva dave
:1Nrlomanesti, Gimnicea, 6adovanu, 1ascioarele, 1rasani, 1etateni)
7-a crezut ca pericolul roman ar *i usurat si grabit uni*icarea-greu de crezut ca
pPricolul roman a *ost perceput de conducatori marunti
5iloace religioase-3eceneu se pare ca a avut mare putere de convingere
1ampaniile de cuceriri
7trabon prezinta cuceririle lui 0urebista Mn urmtoarea ordine:
trece 3unarea si e*uieste Tracia, 5acedonia si Illyria, ocazie cu care, poate la
Mntoarcere, Mi pustieste pe celtii care traiau amestecati cu tracii si illyrii- mai mult
ca sigur este vorba de scordisci (neam celtic), situati la sud de *luviu si la vest de
5orava, Mn zona de varsare a 7avei Mn 3unare
nimiceste pe de-a Mntregul pe boii a*lati sub conducerea lui 1ritasiros si pe taurisci
(tot celti)%

Pare a *i vorba de doua campanii di*erite% 3acQ 7trabon respecta ordinea

evenimentelor, campania sudica a *ost prima% 1ercetatorii de la 1lu, 1% 3aicoviciu
si I% H% 1risan cred ca cea vestica a *ost cea dintNi%
7copul campaniei sudice pare a *i mai ales a*ul% Totusi, decretul Mn cinstea lui
+cornion precizeaza ca 0urebista a stapNnit teritoriul de o parte si de alta a
3unarii% 3esigur ca a*irmatia ar putea sa se re*ere strict la cursul in*erior al
3unarii, deci sa aiba Mn vedere 3obrogea si nu si zona de la sud de 6omania%
1ercetarile arheologice arata ca, dupa campania lui 0urebista, scordiscii au ramas
pe loc, nu au *ost dizlocati%
1ampania vestica
1ampania vestica ar *i avut loc pe la >$ i%e%n%
I%H% 1riRan considera ca acest razboi ar *i *ost nu unul de cucerire, ci unul de
eliberare, Mn urma caruia ar *i *ost recuperate de la celti teritoriile dacice din zona
Tisei% 0oii si tauriscii locuiau Mn zona +ustriei si a 1Nmpiei Pannonice, respectiv Mn
Bngaria si 7lovacia% 1ampania ar *i *ost purtata pNna la 3unare, Mn dreptul
0ratislavei% 7e crede ca 0urebista s-a *erit sa mearga mai departe, spre vest, pentru
ca ar *i riscat un razboi cu regele suebilor, +riovist% 6ezultatul a *ost ca celtii ar *i
*ost nimiciti cu totul% 7e crede ca aceasta campanie a avut loc Mn anul >$ deoarece
1aesar vorbeste la un moment dat despre boii care s-au stabilit pe la #&-#) Mn
teritoriul de azi al (lvetiei% 7tramutarea lor este pusa in legatura cu campania
distrugatoare a lui 0urebista, singura care i-ar *i putut determina sa se mute Mn
masa%
1ampania pontica
1oloniile grecesti-interesante din motive economice
3evenise o practica ca unele capetenii tracice sau getice sa se erieze in protectori
ai coloniilor si sa perceapa tribut
0urebista pro*ita de " momente *avorabile: moartea lui 5ithridates 4I in >' si
in*rangerea lui +ntonius Hybrida in >!%
1ampania este greu databila, a *ost candva dupa #& i%e%n%, cel mai probabil in
intervalul ##-<)
+nul ## este sugerat de relatarile lui 3ion 1hrisostomos% (l a auns la Olbia in
anul &# e%n si a povestit ca orasul se resimtea inca in urma atacului getilor care
avusese loc cu !#$ de ani inainte in urma caruia *usesera cucerite toate cetatile de
la Olbia si pana la +pollonia
In <) campania era incheiata caci inscriptia de la 0alcic a *ost sapata in piatra in
anul <), candva intre @ iunie si & august% Pompeius avea titlul de imperator,dar
inca nu *usese in*rant in batalia de la Pharsalus de catre Pompei (care are loc la &
august)
Olbia cucerita prima prin lupte, urmeaza Tyras care probabil se supune de
bunavoie% (gyssus (Tulcea) are urme de distrugeri, deci se pare ca a *ost cucerit
prin lupte
Histria-decretul in cinstea lui +ristagoras vorbeste despre distrugerea zidurilor
cetatii si e*ortul acestuia de a le re*ace% 7anctuarul lui +pollo Tamaduitorul
ramasese *ara preot, averile cetatenilor erau secatuite
Tomis si 1allatis-nu e,ista in*ormatii, posibil s-au predat de buna voie
3ionysopolis (0alcic)-s-a predat, a *ost in bune relatii cu burebista
Odessos (4arna)-inscriptie care vorbeste despre intoarcerea unor cetateni din
beenie
5esembria (8asebar)cucerita cu armele-s-a descoperit o inscriptie care vorbeste
despre ' strategi care au condus o oaste impotriva lui 0urebista
+pollonia (7zopol) era distrusa de gen% /ucullus din anul @! si nu putea sa se
opuna unui atac, probabil s-a predat
5oldova
5oldova apartinea bastarnilor si ramane o enigma cucerirea ei, nu este consemnata
de izvoare
+rheologic se constata disparitia culturii Poienesti ;/u.asev.a
7e crede ca ar *i *ost cucerita de 0urebista inainte de campania pontica
7*arsitul domniei lui 0urebista
<)- Pompeius (cu care este probabil ca 0urebista avea o intelegere mediata de
+cornion) este in*rant la Pharsalul de catre 1aesar
7uetonius si +ppianus spun ca 0urebista devenise un *el de dusman personal al lui
1aesar si ca 4aesar avea in plan o e,peditie impotriva getilor si alta impotriva
partilor
7uetonius spune ca Octavianus ar *i *ost trimis de 1aesar la pollonia spre a pregati
e,peditia impotriva getilor
1ampania getica nu a mai avut loc caci 1aesar este asasinat in <<
In acelasi an moare asasinat si 0urebista in timpul unei rascoale% 5otivulA (vitarea
atacului roman (A)% Ipoteza este credibila doar daca 0urebista ar *i *ost asasinat
inainte de moartea lui 1aesar
Teritoriul s-a dezmembrat in < parti, ulterior in #