Ceramica

Aparitia rotii olarului (intermediari celtii,

respectiv grecii)
Coexista ceramica lucrata la roata cu cea lucrata
cu mana
Ceramica lucrata cu mana este foarte
traditionalista, cultiva forme de traditie
hallstattiana, nu este receptiva la influente
externe, nu este inovativa. Forme: catuie, vas
borcan cu apucatori in forma de butoni, chiupuri,
strecuratori. Este ceramica ieftina, de uz
cotidian, care se face adesea in casa

Ceramica lucrata la roata
Ceramica lucrata la roata
Are culoare cenusie, neagra, mai rar rosie
Se produce in ateliere specializate
Este deschisa inovatiilor si influentelor
(celtice, grecesti sau romane)
Standardizata
Forme: fructiera cu picior inalt, ulciorul,
vasele cu 2 torti si picior inelar
Catuia
Catuia
Vas borcan cu proeminente butoni
Vas borcan
Vas borcan
Fructiera
Strecuratoare
Ulcior
Tehnici de decorare
Incizia (motivul bradutului)
Pictura (motive geometrice sau motive vegetale si
animaliere)
Ornamentele plastice in relief (brauri, butoni)
Stampilarea (rozeta cu 4-8 brate)
Lustruire (ornamente bradut, zig-zag, linii)-preluata de la
celti
Grafitarea- preluata de la celti
Turnarea in tipare-tehnica noua preluata din lumea
elenistica (imitatii dupa cupele deliene si megariene)-
ateliere Popesti, Radovanu
Imitatii si influente
Imitatii dupa cupe deliene si megariene
Imitatii dupa amforele grecesti (anepigrafice) ,
mai ales dupa cele de Rhodos
Sunt preluate si alte forme ceramice grecesti
(lekythos, kylix, rhyton)
Ceramica a fost influentata de cea elenistica
(spatiul extracarpatic), de cea celtica
(Transilvania) si, mai tarziu, de cea romana
Ceramica de curte
Este tipica Transilvaniei (cetatile dacice,
Rudele, Meleia) si sec. I p. Chr.
Foloseste motive vegetale (vita de vie) sau
aviforme si animaliere
Se utilizeaza 2 nuante: rosu si cafeniu
Pictura se face peste o angoba de culoare
deschisa
Face parte din categoria ceramicii fine-
este si foarte rara, este ceramica de lux
Ceramica de curte
Ceramica de curte
Ceramica de curte
Cupa megariana
Cupa megariana