Ce este colectarea selectiv?

Colectarea selectiv este una dintre etapele reciclrii, alturi de separarea i procesarea
unora dintre componentele deeurilor, n vederea transformrii lor n produse utile.
Aproape toate materialele care intr n compoziia deeurilor: hrtia, sticla, ambalaele
din plastic, cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare.
Colectarea selectiv a deeurilor este soluia la ndemna tuturor i presupune depozitarea
deeurilor n locuri special amenaate n vederea reciclrii. Conform !" #$%& $''#
(completat i modificat prin %)*$&$''# + instituiile publice, asociaiile, fundaiile,
persoanele fizice sunt obli,ate s colecteze selectiv deeurile de ambalae n containere
diferite, inscripionate n mod corespunztor i amplasate n locuri speciale accesibile
cetenilor.
-ipuri de colectare selectiv:
.in u n u.
/rin aport voluntar.
a+ Colectarea din u n u
0n funcie de tipul de deeuri de ambalae, se poate obine o eficien a colectrii de la 1'
la )' 2, n cazul n care campania de comunicare cu populaia este eficient, iar aceasta
se implic.
.eeurile reciclabile pot fi colectate:
fie separat pe tip de deeu 3 sticl, hrtie, carton, plastic, etc
fie toate tipurile de deeuri n ansamblu
Colectarea n amestec are totui dezavantae, n sensul c trebuie prevazut sortarea n
4aval5 (dup colectare+ pe tip de deeu.
Aceast modalitate de colectare nu permite colectarea sticlei n amestec, deoarece sticla
spart poate contamina celelalte deeuri
b+ Colectarea prin aport voluntar
6ficiena colectrii selective este cuprins ntre %' i #' 2 din cantitatea total de deeuri
de ambalae n funcie de:
7atura deeului (eficiena este mai slab n cazul metalelor+
.ensitatea echipamentelor de colectare voluntar
Amplasarea containerelor (zone cu acces liber, la periferia cilor de comunicatie, etc.+
Comunicarea cu populaia este obli,atorie, acetia trebuind s cunoasc centrele de
colectare voluntar care e8ist i tipurile de deeuri care sunt acceptate.
/utem aun,e la o eficien mai mare a colectrii dac densitatea containerelor de
colectare este de % container&1'' locuitori n zonele urbane i % container&$'' locuitori n
zonele cu habitat dispersat.
/rin colectarea selectiv a deeurilor de ambalae putem recupera urmatoarele tipuri de
deeuri:
9ticl
:iare, reviste
Ambalae menaere
Care sunt normele ;6?
Ca ar membr ;6, <omnia are un cadru le,al ce transpune n plan naional le,islaia
european din domeniul mana,ementului deeurilor de ambalae. 6l ofer tuturor
actorilor responsabili premisele eseniale pentru ndeplinirea eficient, sustenabil i fr
costuri e8cesive a obiectivelor de reciclare i de valorificare. /entru a=i respecta
an,aamentele fa de ;6, conform !" #$%&$''1 modificat i completat prin !"
%)*$&$''#, <omnia trebuie s ndeplineasc obiective anuale de reciclare i de
valorificare aflate ntr=o cretere ,radual pn n $'%>.
!" #$%&$''1 modificat i completat prin !" %)*$&$''# transpune n le,islaia
naional .irectiva ?@&#$&C6, modificat i completat prin .irectiva $''@&%$&C6 cu
privire la ambalae i deeuri de ambalae. /otrivit normelor n vi,oare, operatorii
economici obli,ai le,al s atin, inte de valorificare i reciclare a propriilor ambalae
sunt cei care:
introduc pe pia produse ambalate
ambaleaz produse ambalate
introduc pe pia ambalae de desfacere
0ndeplinirea intelor nationale de valorificare i reciclare este strict condiionat de
implementarea colectrii selective a deeurilor. Aceasta face parte din an,aamentele
<omaniei fa de ;6. Colectarea selectiv, ca opiune strate,ic, este inclus n planul de
implementare al .irectivei ;6 referitoare la ambalae i deseuri de ambalae prezentat si
a,reat de Comisia 6uropeana n timpul ne,ocierilor de aderare a <omniei.
Precondiii ale indeplinirii cu succes a obligatiilor pina in 2013:
%. 0ndeplinirea intelor de valorificare i reciclare asumate de <omnia prin
ne,ocierile cu ;6 se bazeaz pe colectarea selectiv a deeurilor menaere.
Aceasta este o opiune strate,ic inclus n planul de implementare a .irectivei
referitoare la ambalae i deeuri de ambalae prezentat Comisiei 6uropene n
timpul ne,ocierilor de aderare.
$. 0n acest moment, cantitatea de deeuri de ambalae ,enerat n industrie i comer
reprezint apro8imativ >12 din total, cantitate care nu poate fi valorificat n
ntre,ime. Astfel, ncepnd cu $''?, creterea anual a cantitilor colectate din
,ospodrii este esenial pentru atin,erea obiectivelor natonale aflate n cretere
,radual pn n $'%>, cnd vor depsi #'2.
>. Ae,islaia prevede cooperarea tuturor actorilor relevani: populaie, autoriti
locale, firme de salubritate i operatorii economici care preiau responsabilitatea
ndeplinirii obiectivelor de valorificare i reciclare. .e asemenea, le,islaia
prevede ca obli,aia implementrii colectrii selective este o responsabilitate a
autoritilor locale.
@. 0n <omnia persist un deficit de capaciti de reciclare pentru anumite materiale,
cum e cazul sticlei sau al lemnului. 0n reciclarea lemnului, investitile suplimentare
mpiedic deocamdat companiile din domeniu s i mreasc capacitile de
reciclare.
1. 68periena ultimilor ani a artat necesitatea mbuntirii capacitii de a colecta
i opera cu date corecte, inclusiv la nivel naional. Acest lucru este esenial pentru
a asi,ura coeren i credibilitate i st la baza planificrii pe termen lun,. 6ste
eseniala acurateea cule,erii datelor i prelucrrii raportrilor, ai pentru
ambalaele introduse pe piaa ct i pentru cele ncredinate n vederea reciclrii.
Colectarea, reciclarea si tratarea deseurilor reprezinta o prioritate si se regaseste si
in angajamentele asumate de Romania fata de Uniunea uropeana! "egea 2# din
200# este actul normati$ care obliga romanii sa sorteze deseurile! Problema este ca,
deocamdata, nu a fost pus la punct sistemul de colectare selecti$a pe intreg teritoriul
tarii! %oate autoritatile publice locale au obligatia sa infiinteze, cat mai rapid, un
sistem de colectare a deseurilor sortate unde populatia sa poata depozita deseurile
menajere!
;ltimele statistici oficiale, incluzand datele inre,istrate in $''@, arata ca in <omania au
fost ,enerate circa >#>.>%1.''' de tone de deseuri, din care ??,@2 reprezinta deseuri
nepericuloase si ',#2 deseuri periculoase. Cele mai mari cantitati provin din industria
e8tractiva = ?@,?2, urmata de industria prelucratoare. Cel mai mare impact asupra
populatiei il au deseurile municipale care, in $''@, au reprezentat >)' de Bilo,rame pe
cap de locuitor.
Cn <omania %.>''.''' tone de ambalae au fost introduse pe piata in $''*. .in acestea,
umatate sunt incluse in sistemul D/unctul verdeD, si au inre,istrat o rata de reciclare de
circa >#2.
A,entia 7ationala pentru /rotectia Eediului a stabilit un obiectiv de >12 rata de
reciclare a deseurilor municipale in $''), si de @'2 pana in anul $'%%.
7oile state membre trebuie sa aun,a la minim 112 reciclare in $'%$, cu cateva e8ceptii:
Aetonia are cea mai importanta dero,are, pana in anul $'%1, /olonia si Ful,aria = pana in
$'%@ iar <omania si Ealta = pana in $'%>.
/otrivit le,islatiei europene, <omania trebuie sa recicleze >>2 din deseurile de ambalae
,enerate in anul $'') si 112 din cele ,enerate in anul $'%>.
/otrivit studiului de piata realizat de /aper /lus, #12 dintre romani ar fi dispusi sa
consume mai putina hartie sau sa refoloseasca pun,ile din plastic, mai putini insa ar
planta copaci sau arbusti, iar proportia celor care ar stran,e hartie pentru reciclare este,
practic, zero.
6tapa $''* = $'%* este perioada in care e8tinderea colectarii selective trebuie sa se
realizeze la nivel national, iar in intervalul $'%* = $'$$ se va realiza implementarea
colectarii selective in zone mai dificile, cum ar fi mediul rural dispersat si zonele
montane.
&iecare roman genereaza cam ' (ilograme de deseuri pe saptamina
DAnual, <omania trebuie sa ,estioneze eficient, in medie, >#,* milioane de tone de
deseuri, adica apro8imativ %''.''' de tone de deseuri pe zi. Aceasta cantitate, ne
plaseaza intr=o pozitie de miloc, daca e sa ne raportam la statele ;6. *%2 din totalul
deseurilor provin la ora actuala din activitati de productie, in timp ce restul de $?2
reprezinta deseuri municipale. Conform estimarilor noastre, aceste cifre vor creste in anii
urmatori, cel putin in cazul deseurilor municipaleD, a declarat ministrul mediului, Attila
Gorodi. /otrivit acestuia, /lanul 7ational de "estiune a .eseurilor estimeaza o crestere
medie de ',)2 pe an a cantitatii acestor tipuri de deseuri, ,enerate pana in $'%>. .in
totalul deseurilor municipale, apro8imativ @'2 reprezinta materiale reciclabile, din care
cca.$'2 pot fi recuperate, nefiind contaminate.
Cn urma colectarii selective prin proiecte pilot, doar $2 din materialele reciclabile total
,enerate sunt valorificate la ora actuala in <omania. DCum arata, insa, 4cosul saptaminal
cu deseuri menaere5 al romanilor? Cn primul rind,,eneram, fiecare dintre noi, acasa, cam
1 Bilo,rame de deseuri pe saptamina. Humatate dintre ele ($,1 Bilo,rame&saptamina+ sunt
deseuri biode,radabileI apoi, o umatate de Bilo,ram o reprezinta sticla, iar o alta
umatate de Bilo,ram, hirtia si cartoanele. <estul de aproape doua Bilo,rame se imparte
pe alte tipuri de deseuri, din care te8tilele reprezinta cam $1' de ,rame pe saptamina, iar
materialele plastice, incluzind celebrele peturi, circa $'' de ,rame 3 o cantitate
importanta, tinind cont de ,reutatea lor redusaD, a mai spus Gorodi. 6l a precizat ca in
ultimii ani, a,entii economici privati au demarat actiuni sustinute de colectare a
cartonului si a /6-=urilor. Cn unele localitati s=au amplasat centre de colectare la care
populatia poate depune (cu sau fara remunerare+ maculatura, carton, sticle, plastic.
Cn <omania, institutiile din industria sticlei, hartiei si cartonului si maselor plastice
suntautorizate si au inceput sa preia aceste deseuri de la centrele de colectare in vederea
reciclarii si&sau valorificarii. DCu alte cuvinte, lucrurile se misca in acest sector, desi mai
avem multe de facutJ .e pilda, avem de ,asit solutii pentru deseurile provenite din
constructii si demolari. Cantitatea acestui tip de deseuri ,enerata in <omania este relativ
scazuta, dar se pro,nozeaza o crestere, determinata de dezvoltarea economica a tarii. 7u
e8ista inca un sistem adecvat de valorificare a deseurilor din constructii si demolari, ci
doar o reutilizare interna in ,ospodaria proprie sau o comercializare pe o piata
nedeclarata. 9trate,iile re,ionale de ,estiune a deseurilor trebuie sa prezinte solutii care
sa vizeze si aceasta cate,orie de deseuri, avand in vedere ca acestea devin o problema
strin,entaD, a afirmat ministrul mediului.
Planurile Regionale de )estionare a *eseurilor
.in luna aprilie a anului trecut, <omania dispune de un instrument pentru reducerea
poluarii mediului, pentru imbunatatirea sanatatii publice, si pentru promovarea
dezvoltarii durabile = /lanurile <e,ionale de "estionare a .eseurilor (/<".+.
<omania are opt planuri re,ionale pentru ,estionarea deseurilor, fiecare intocmit pentru o
re,iune de dezvoltare a tarii. Cn afara de ministerele mediului si inte,rarii europene, la
elaborarea /lanurilor a contribuit si consortiul international Kichtner=<amboll=9Leco, in
cadrul proiectului /!A<6 MAsistenta tehnica pentru 6laborarea /lanurilor <e,ionale de
"estionare a .eseurilor5, al ;niunii 6uropene. /lanurile vor fi reactualizate periodic, la
interval de cel mult cinci ani.
Ca parte a procesului inte,rator, planurile de ,estionare a deseurilor promoveaza
cooperarea dintre autoritatile re,ionale si cele locale, cetateni si mediul de afaceri.
Aceasta cooperare creeaza baza necesara pentru ca re,iunile de dezvoltare sa se incadreze
in cerintele pentru obtinerea de finantare nerambursabila din partea fondurilor structurale
ale ;6.
/lanurile <e,ionale vor deveni un mecanism util si pentru absorbtia Kondurilor
structurale europene pe a8a CC a /ro,ramului Nperational 9ectorial Eediu 3 Mdezvoltarea
sistemelor de mana,ement inte,rat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate5.
/articiparea publica la elaborarea /lanurilor a avut si scopul de a mari ,radul de
constientizare al publicului asupra necesitatii e8istentei acestor planuri, ceea ce va usura
punerea lor ulterioara in aplicare.
/opulatia va fi instruita cum sa separe la sursa diferitele cate,orii de deseuri. .e
asemenea, se va urmari colectarea intre,ii cantitati de deseuri ,enerate, flu8ul deseurilor
colectate separat va fi eficientizat, toate depozitele necontrolate vor fi inchise si
ecolo,izate, si se vor construi noi depozite controlate, statii de sortare si de compostare,
si instalatii de reciclare.
Cn <omania, autoritatile publice locale trebuie sa asi,ure colectarea selectiva a deseurilor
de ambalae prin serviciile publice de salubrizare, precum si prin amenaarea de spatii
adecvate si amplasarea de containere pentru ,unoiul diferentiat.
Cn <omania e8ista operatori economici reciclatori de deseuri de hartie si carton, materiale
plastice, sticla, lemn materiale feroase si neferoase. Acestia preiau deseurile de la
colectorii autorizati.
Punctul $erde
.upa modelul european, a fost adoptat si la noi sistemul D/unctul OerdeD (.6< "<P76
/;7G-+, a carui marca prezenta pe un ambala certifica faptul ca producatorul a platit o
ta8a, pentru acel tip de ambala, unei or,anizatii nationale de recuperare a ambalaelor, in
concordanta cu .irectiva 6uropeana privind deseurile de ambalae. D/unctul OerdeD este
un simbol care ii arata cumparatorului ca firma producatoare sau importatoare a
produselor respective este o companie care s=a an,aat ca ambalaele produselor sale,
colectate de la populatie in containere separate, sa fie reciclate sau valorificate.
Cn <omania, or,anizatia care implementeaza sistemul D/unctul OerdeD la nivel national
este 6CN 3 <NE AEFAAAH6 9.A, membra /<N 6;<N/6 din anul $''@. Nr,anizatia
a fost infiintata prin asocierea mai multor companii mari, precum Coca=Cola, Frau=
;nion, -etra /aB sau ;nilever, care pun in circulatie mii de tone de ambalae in fiecare
an. Acest ,rup se ocupa de recuperarea si reciclarea deseurilor dupa modelul din ;6,
unde pe ambalaele produselor de baza este imprimata bulina verde = simbolul firmei care
se ocupa de reciclare.
9istemul D/unctul OerdeD ii implica pe toti cei care au responsabilitati in circuitul
ambalaalelor: producatori, importatori, imbuteliatori, pe de o parte, autoritati locale si
cetateni, pe de alta parte. /rin sistemul D/unctul OerdeD, a,entii economici pot transfera,
prin contract, responsabilitatea de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalae catre
or,anizatia 6co=<om Ambalae 9A, care, la randul sau, incheie parteneriate cu autoritati
locale, firme private sau municipale de salubritate si cu companii care, ulterior, valorifica
sau recicleaza ambalaele colectate si sortate.
6CN=<NE AEFAAAH6 9.A., reprezentantul marcii .er "rQne /unBt5 =/unctul Oerde,
a inte,rat la sfirsitul anului $''*, ?%* companii care au pus pe piata ##%.''' tone de
ambalae, cu urmatoarea structura: %?,@ 2 sticla, >',?2 plastic, $1,$2 hartie=carton,
@,#2 metal, si %?,)2 lemn. Cantitatea de ambalae valorificate de 6CN=<NE
AEFAAAH6 9.A. pentru membrii sistemului a fost de apro8imativ $@'.''' tone.
6forturile de dezvoltare a sistemului au avut ca scop intimpinarea anului $''), cind
a,entii economici se vor confrunta, conform le,islatiei, cu cea mai mare crestere a
obiectivelor de reciclare pe fiecare tip de material inre,istrata pina in $'%>. MAnul $'')
este marcat de crestere cu >''2 a obiectivului de reciclare la hirtie si metal, si de 1'2 la
sticla si lemn5. 6co <om Ambalae 9A este pre,atit sa indeplineasca aceste cerinte pentru
operatorii economici din <omania la cresteri de costuri minime si multiplicarea
serviciilor oferite ,ratuit5, a declarat Eu,urel <adulescu, /resedintele Consiliului de
Administratie al 6CN=<NE AEFAAAH6 9A.
+area *ebarasare
N problema este si reciclarea deseurilor electrice, electronice si electrocasnice. .e altfel,
autoritatile au inceput sa se implice in ample campanii de colectare a acestor deseuri.
/ana acum. au avut loc doua campanii de tip DEarea .ebarasare. Cn aprilie, au fost
adunate de la populatie peste #@# de tone de deseuri electrice, electronice si
electrocasnice, dupa ce anul trecut, pe > noiembrie, bilantul a fost de peste #'' de tone.
Actiunea de colectare a deseurilor, or,anizata de Einisterul Eediului si .ezvoltarii
.urabile, s=a desfasurat in %%' orase cu mai mult de $'.''' de locuitori. Cn clasamentul
pe udete, cea mai mare cantitate de .666, apro8imativ *% de tone, a fost colectata in
9uceava, in timp ce in Oalcea nu s=a strans nici macar o tona de deseuri, potrivit datelor
A,entiei 7ationale de /rotectie a Eediului.
Cn Capitala au fost colectate %'' de tone, umatate din aceasta cantitate numai din
sectorul %.Campania DEarea debarasareD va continua in toamna, cand, tot timp de o zi,
vor fi colectate .666 din orase, dar si din mediul rural. .e asemenea, in perioada >'
aprilie $''*=>% martie $''), 6CN -CC a reusit sa colecteze apro8imativ )'' tone de
deseuri electrice si electronice, din care peste @$' t au fost colectate in primele trei luni
ale acestui an. 6co -ic este asociatia non=profit a producatorilor si a distribuitorilor de
echipamente electrice si electronice, care preia de la membrii sai responsabilitatile le,ale
privind colectarea, reutilizarea, reciclarea si valorificarea .666. Cn <omania, pentru
fiecare produs C-RC, se aplica Dtimbrul verdeD de 1 lei pentru 666 mari cum ar fi AC.,
televizoare, copiatoare, calculatoare, monitoare, centrale telefonice, de % leu pentru 666
mici ca telefoane mobile, .O. plaSere, /.A, detectoare radar, etc. /entru echipamentele
industriale de tipul aparaturii de suprave,here, antene, emitatoare, este colectata o valoare
neta de $ lei pe Bilo,ram. 68ista si electronice de consum cum sunt aparatele radio sau
C. plaSerele portabile, care sunt scutite de plata 4timbrului verde5.