Sunteți pe pagina 1din 24

ANLXL

Anexa 1
Scurt glosar al termenilor utilizai n domeniul pieei energiei termice
Acces la reea: dreptul operatorilor si al consumatorilor de a se racorda /bransa in condiiile legii, la
reelele termice.
Agent termic sau purttor de energie termic: luid apa, abur, utilizat pentru a acumula, a
transporta si a ceda energia termica. Agentul termic poate i:
Primar, este aburul sau apa ierbinte care se produc in centralele sistemului de alimentare cu energie
termica,
Secundar, cum este apa calda obinuta in schimbatoarele de caldura din staiile termice, prin
preluarea caldurii din agentul primar.
Ap cald de consum: apa calda, in circuit deschis, utilizat in scopuri gospodaresti sau igienico-sanitare.
Branament termic: legatura dintre o reea de distribuie secundara si un consumator de energie
termica.
Condensat: apa obinuta prin condensarea aburului olosit.
Condominiu: imobil, bloc de locuine, cladire - o proprietate imobiliara din care unele pari sunt
proprietai indiiduale, reprezentate din apartamente sau spatii cu alta destinaie dect cea de locuina, iar
restul, pari alate in proprietate comuna. Prin asimilare poate i deinit condominiu si un t ronson, cu una
sau mai multe scari, din cadrul cladirii de locuit, i n condiiile in care se poate delimita proprietatea
comuna.
Consum de energie termic: cantitatea de caldura reinuta de consumator din purtatorii de energie
termica dierena dintre cantitatea de caldura primita si cea restituita,.
Consum pentru nclzire: consumul de energie termica olosita pentru incalzirea spaiilor din cladiri
industriale, instituii, locuine.
Consum tehnologic: consumul de energie termica pentru scopuri tehnologice.
Consumator de energie termic: persoana izica sau juridica ce utilizeaza energia termica, pe baza de
contract, in instalaiile sale conectate nemijlocit la instalaiile unui urnizor.
Consumator colectiv de energie termic: cel puin doi consumatori de energie termica, alimentai prin
acelasi bransament termic.
Consumator autoproductor de energie termic: consumatorul care, in aara actiitailor sale de
baza, produce si energie termica, pe care o utilizeaza exclusi sau in principal pentru neoile sale proprii.
Cogenerare - producere simultana de energie termica si de energie electrica si,sau mecanica, in cadrul
unui singur proces, in instalaii tehnologice special realizate pentru aceasta.
Central de cogenerare a energiei - ansamblul de instalatii, constructii si echipamente necesare pentru
producerea energiei el ectrice si termice in regim de cogenerare.
Distribuie a energiei termice - actiitatea de transmitere a energiei termice, inclusi transormarea
parametrilor agentului termic, realizata prin utilizarea reelelor termice de distribuie.
Distribuitor de energie termic: persoana juridica, titular de licena pentru distribuia energiei termice.
Agentul economic care urnizeaza consumatorilor energia termica primita de la unul sau mai muli
producatori. Il este considerat consumator, in raport cu producatorul de energie termica, si urnizor, in
raport cu consumatorul de energie termica.
Lchipament de msurare: aparatura si ansamblul instalaiilor care seresc la masurarea parametrilor
agenilor termici, a puterii si a cantitaii de energie termica.
Gestiunea energiei termice - totalitatea actiitailor de inregistrare si urmarire a lirarilor de ageni
termici - abur, apa ierbinte si apa calda - la consumatorii inali cu reerire la cantitate, calitate, grad de
asigurare conorm preederilor contractuale.
Furnizare a energiei termice - actiitatea prin care se asigura, pe baze contractuale, comercializarea
energiei termice.
Furnizor de energie termic - persoana juridica, titulara a unei licene de urnizare, care asigura
alimentarea cu energie termica a unui consumator, pe baza unui contract de urnizare.
Instalaii de alimentare cu energie: totalitatea instalaiilor de producere, transport si distribuie a
energiei termice executate in scopul asigurarii consumatorului cu aceasta energie.
Instalaii de producere a energiei termice: toate instalaiile care produc abur, apa ierbinte sau apa
calda.
Instalaiile de transport i distribuie a energiei termice sau reele termice: conductele, staiile
intermediare de pompare si staiile termice destinate transportului, transormarii si distribuiei agenilor
termici de la instalaiile de producere pna la cele de utilizare.
Instalaii de utilizare a energiei termice: totalitatea instalaiilor si receptoarelor care consuma energia
termica.
Instalaii ale consumatorilor : totalitatea instalaiilor si receptoarelor care utilizeaza energie, situate dupa
limita de proprietate.
Loc de consum: ansamblul instalaiilor de utilizare ale unui c onsumator, alate in aceeasi incinta,
alimentate din una sau mai multe staii termice.
Licen - act tehnic si juridic emis de autoritatea de reglementare competenta prin care se autorizeaza o
persoana juridica romna sau straina sa desasoare actiitai r eglementate de prezenta lege.
Operator - persoana juridica, titular de licena,autorizaie de operare pentru prestarea uneia sau mai
multor actiitai speciice sericiului public de alimentare cu energie termica.
Pre - contraaloarea unitatii de energi e termica urnizata unui consumator.
Pre reglementat - pre al energiei termice urnizate si al sericiilor de transport si distributie , dupa caz,
aprobat de autoritatea de reglementare competenta.
Productor de energie termic: persoana juridica, titul ar de licena pentru producerea energiei termice.
Agentul economic la care unul dintre obiectiele de baza este producerea de abur, apa ierbinte si,sau apa
calda in centralele electrice de termoicare CIT,, in centrale termice CT, sau in instalaiile d e producere
a energiei termice.
Productor independent de energie termic: agentul economic care exploateaza singur capacitai de
producere a energiei termice in scopul comercializarii.
Producere a energiei termice - actiitatea de transormare a unei orme de energie in energie termica,
inmagazinata in agentul termic.
Punct de delimitare a instalaiilor dintre furnizor i consumator : locul in care instalaiile proprietate
a consumatorului se racordeaza la instalaiile urnizorului de energie termica.
Punct termic: ansamblul instalaiilor din cadrul unui SACIT prin care se realizeaza adaptarea
parametrilor agenilor termici la necesitaile consumului si prin intermediul caruia se alimenteaza cu
energie termica unul sau mai muli consumatori.
Racord termic: ansamblul instalaiilor prin care se ace legatura intre o reea de distribuie primara si o
staie termica.
Reea termica ansamblul de conducte, instalaii de pompare, altele dect cele existente la producator,
si instalaii auxiliare cu ajutorul carora energia termica se transporta in regim continuu si controlat.
Serviciu public de alimentare cu energie termic - sericiu public de interes general, care cuprinde
totalitatea actiitailor desasurate in scopul alimentarii centralizate cu energie termic a a cel puin doi
consumatori racordai la reea.
Sistem de alimentare centralizat cu energie termic SACIT,: ansamblul instalaiilor si
construciilor, situate intr-o zona precis delimitata, legate printr -un proces comun de uncionare,
destinate producerii, transportului si distribuiei energiei termice prin reele termice pentru cel puin doi
consumatori.
Transport al energiei termice - actiitatea de transmitere a energiei termice de la producatori la reelele
termice de distribuie sau la consumatori i racordai direct la reelele termice de transport.
Transportator de energie termic - persoana juridica, titular de licena pentru transportul energiei
termice.
Utilizator de reea termic - transportator, distribuitor sau consumator de energie termica , racordat la
un sistem de alimentare centralizata cu energie termica.
Zon de protecie/siguranta - zona adiacenta construciilor si instalaiilor obiectielor SACIT, extinsa
si in spaiu, in care se introduc restricii sau interdicii priind regimul co nstruciilor si de exploatare a
ondului unciar pentru asigurarea proteciei si a uncionarii normale a obiectiului energetic precum si
in scopul eitarii punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si a mediului.
Zona unitara de incalzire: areal geograic apartinand unei unita i administrati teritoriale in interiorul
caruia se promoeaza o singura solutie tehnica de incalzire.
Anexa 2. Consumul de gaze naturale i electricitate la centralele termice, SA 1ermocom (2006)
1abelul AJ. Consumul anual de gaz natural la centralele termice, S.A."1ermocom" ,2006,, m3
Denumirea C1 Ian Ieb Mart Apr Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct Noi Dec 1otal
Centrale termice urbane
Vest 848 304 365 121 6 601 699 0 0 0 0 0 0 1 164 625 5 08 91 6 199 383 34 2S8 J03
Sud 6 288 195 5 68 132 5 048 420 38 28 39 534 40 613 28 944 32 160 39 983 9 915 3 36 45 4 42 855 26 33J 49S
Lst 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6002 Muncesti 438 83 39 1 384 151 24 39 0 0 0 0 0 0 18 60 28 895 J 7JJ 7S7
Centrale termice suburbane
6003 Bacioi 65 921 58 23 48 16 0 0 0 0 0 0 6 39 010 59 414 27J SJ6
6011 Vadul -Voda 230 185 214 009 180 881 0 0 0 0 0 0 15 35 130 65 162 90 934 27S
6021 Bubuieci 109 65 101 04 8 01 0 0 0 0 0 0 4 042 58 941 8 191 430 624
6022 L. Primar. 1 969 1 09 1 613 0 0 0 0 0 0 0 1 208 1 322 7 82J
6031 1ogatin 25 692 22 3 18 684 0 0 0 0 0 0 5 682 16 548 20 361 J09 704
6041 Ghidighici 3 886 0 055 59 14 0 0 0 0 0 0 11 01 38 024 4 626 300 466
6051 Durlesti 113 02 101 34 83 220 0 0 0 0 0 0 4 99 68 203 88 488 4S9 309
6061 Vatra 108 09 100 59 81 064 0 0 0 0 0 0 3 601 64 416 9 515 438 064
6081 Dobruja 12 24 15 100 122 33 0 0 0 0 0 0 4 216 5 926 126 628 6S8 8S0
6091 Gratiesti 5 662 68 860 5 333 0 0 0 0 0 0 12 214 42 61 49 92 306 802
6121 Colonia, sc. 12 84 11 681 9 506 0 0 0 0 0 0 0 058 9 336 S0 428
6122 Colonia, ,.c 4 128 3 81 2 91 0 0 0 0 0 0 601 2 44 2 941 J6 869
6123 Colonia, lp. 2 243 2 14 1 804 0 0 0 0 0 0 0 1 488 1 681 9 363
6124 Colonia, Ao 2 323 2 152 1 818 0 0 0 0 0 0 143 1 61 1 48 9 80J
6131 Ciorescu 269 300 246 946 200 022 0 0 0 0 0 0 16 883 156 098 195 134 J 084 383
6141 Cricoa 284 436 251 832 216 256 0 0 0 0 0 0 4 46 13 305 195 23 J J2S S33
6142 Cricoa, Sc. 30 329 2 304 21 290 0 0 0 0 0 0 192 1 662 20 134 JJ6 9JJ
6161 Stauceni 220 454 19 90 158 199 0 0 0 0 0 0 5 422 125 90 162 631 870 403
1otal J6 378 4J4 JS J70 490 J3 377 706 62 684 39 S34 40 6J3 28 944 32 J60 39 983 2 0S3 J8S J0 024 482 J2 2S4 282 69 S02 477
1abelul A2. Consumul anual de energie electrica la centralele termice S.A. 1ermocom ,2006,, k\h
Denumirea C1 Ian Ieb Mart Apr Mai Iun Iulie Aug Sept Oct Noi Dec 1otal
Centrale termice urbane
Vest 1 40 600 1 318 320 1 38 920 32 160 11 280 8 400 13 200 12 000 3 600 352 62 1 42 605 1 332 655 7 36J S02
Sud 1 359 941 1 339 849 1 163 990 54 100 55 860 53 249 32 600 26 950 66 310 410 25 1 144 5 1 111 322 6 8J9 473
Lst 23 808 19 3 16 981 9 201 6 593 5 936 5 194 5 103 5 639 10 201 13 640 12 183 J33 8S6
6002 Muncesti 820 89 260 86 360 5 000 1 560 1 620 1 580 1 20 1 680 2 500 59 160 82 460 4J0 720
Centrale termice suburbane
6003 Bacioi 5 420 6 0 5 450 491 355 20 230 10 318 59 5 69 5 856 3J J6S
6011 Vadul lui Voda 92 896 89 159 84 149 4 866 3 545 2 80 1 99 14 1 056 12 505 42 598 42 908 378 678
6021 Bubuieci 16 080 20 160 16 320 1 200 960 400 240 320 560 2 960 11 680 10 400 8J 280
6022 L. Primar. 123 13 9 11 0 0 0 0 0 1 96 118 S6S
6031 1ogatin 3 846 4 308 3 814 13 3 3 0 0 11 1 939 4 194 3 916 22 047
6041 Ghidighici 30 844 31 40 29 040 900 84 660 540 664 20 10 264 19 40 19 320 J4S 2J6
6051 Durlesti 24 520 22 060 22 080 280 260 280 280 340 380 5 620 23 060 19 300 JJ8 460
6061 Vatra 20 940 21 920 19 580 180 200 100 140 180 160 4 600 21 80 19 620 J09 400
6081 Dobruja 36 20 36 20 32 280 180 0 0 0 60 0 860 31 380 33 900 J79 J00
6091 Gratiesti 33 960 30 000 29 340 600 360 480 360 480 360 8 400 20 880 25 440 JS0 660
6121 Colonia, sc. 1 901 1 60 1 80 12 0 6 0 1 0 2 1 690 1 2 8 976
6122 Colonia, ,.c 1 352 1 19 1 265 5 1 9 0 0 348 1 266 1 219 6 6SJ
6123 Colonia, lp. 112 16 41 1 14 6 0 0 2 106 95 S44
6124 Colonia, Ao 112 101 104 3 1 0 0 0 0 18 102 103 S44
6131 Ciorescu 59 35 55 549 54 401 2 84 2 610 2 51 1 544 2 056 2 133 11 50 59 030 59 321 3J2 962
6141 Cricoa 64 60 56 63 62 280 3 19 2 862 1 969 1 62 1 221 2 81 4 433 62 191 58 589 322 S74
6142 Cricoa, Sc. 3 286 3 000 2 56 0 0 0 0 0 0 0 6 990 3 000 J9 032
6161 Stauceni 69 492 68 002 59 469 3 268 2 186 2 803 2 226 2 83 2 182 12 994 66 435 342 369 236
1otal 3 397 800 3 2JS 482 3 070 S06 JJ8 S26 89 438 8J S70 6J 884 S4 249 87 890 860 488 3 023 969 2 920 839 J6 982 64J
Anexa 3. Consumul anual de electricitate la staiile de pompare, SA 1ermocom (2006)
1abelul A3. Consumul anual de energie electrica la staiile de pompare ,2006,, k\h
Staia Ian Ieb Mart Apr Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct Noi Dec 1otal
llC1 91 920 85 920 88 800 0 0 0 0 0 0 120 480 0 267 240
llC-2 62 60 60 0 0 30 36 391 99 160 100 J 282
llC-3 114 000 112 000 106 000 0 0 13 0 184 13 206 90 000 84 16 S06 903
llC-4 442 280 448 540 493 220 960 980 1 200 1 200 0 1 200 118 614 489 95 464 142 2 462 293
llC-5 356 920 349 820 342 460 248 80 236 680 238 92 91 200 19 19 241 200 201 600 288 15 21 946 2 886 932
llC-6 96 920 95 260 111 560 1 262 3 202 1 58 0 3 600 0 30 600 104 399 93 5 S42 J38
llC- 205 600 198 000 225 400 600 400 0 0 0 0 36 95 164 600 188 000 J 0J9 39S
llC-8 1 19 39 995 49 980 313 415 92 614 949 622 85 214 55 216 585 650 859 848 089 1 015 25 1 034 96 8 790 0J9
llC-9 232 900 219 500 255 20 6 60 0 1 200 1 200 1 200 2 400 44 400 248 40 234 120 J 248 J40
llC-10 108 000 108 000 118 800 61 200 2 000 5 600 21 600 14 396 9 200 93 380 125 636 139 933 J 0J7 74S
llC-12 560 000 594 000 593 060 0 0 2 000 4 000 865 1 680 42 400 00 910 613 99 3 JJ2 7J4
llC-13 35 000 44 000 25 060 4 640 0 3 000 9 000 12 000 9 000 12 000 05 000 68 000 3 64S 700
llC-14 318 800 314 800 343 600 0 0 0 0 0 0 40 000 246 000 294 000 J SS7 200
llC-15 60 000 60 000 62 400 0 0 0 0 2 400 0 0 50 361 55 160 290 32J
llC-16 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
llC-18 158 200 153 400 180 400 0 0 0 0 0 0 34 800 11 800 158 200 802 800
llC-19 46 600 43 200 49 520 80 80 80 80 0 200 800 22 880 1 480 J88 000
llC-21 1 260 2 513 1 860 18 1 26 893 1 15 48 3 293 535 4 111 1 835 20 J27
llC-22 46 320 43 280 44 000 25 120 24 320 20 800 8 160 9 120 2 600 34 960 48 080 50 320 382 080
llC-11 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 38 81 J22
1otal 4 7S4 S2J 4 S67 790 4 722 233 76S S07 9S4 340 968 768 3S2 406 280 686 J 0J6 904 J S46 306 4 423 034 4 388 6S6 28 74J JSJ
Anexa 4. Volumul energiei termice produse la centralele termice, S.A. 1ermocom (2006)
1abelul A4. Volumul anual al energiei termice produse la centralele termice S.A. 1LRMOCOM ,2006,, Gcal
Denumirea C1 Ian Ieb Mart Apr Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct Noi Dec 1otal
Centrale termice urbane
Vest 59 30 55 926 50 08 0 0 0 0 0 0 8 852 38 86 4 151 260 604
Sud 4 195 43 234 38 11 2 285 301 221 240 296 6 031 28 142 33 5 J97 9J7
Lst 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6002 Muncesti 3 090 2 840 2 36 156 0 0 0 0 0 0 1 254 1 96 J2 042
Centrale termice suburbane
6003 Bacioi 469 410 340 0 0 0 0 0 0 5 21 411 J 906
6011 Vadul lui Voda 1 543 1 435 1 194 0 0 0 0 0 0 113 918 1 205 6 408
6021 Bubuieci 83 69 599 0 0 0 0 0 0 30 440 586 3 262
6022 L. Primar. 15 13 12 0 0 0 0 0 0 0 8 10 S8
6031 1ogatin 196 13 142 0 0 0 0 0 0 42 124 153 830
6041 Ghidighici 505 486 410 0 0 0 0 0 0 86 284 352 2 J23
6051 Durlesti 863 2 633 0 0 0 0 0 0 3 510 663 3 477
6061 Vatra 830 6 61 0 0 0 0 0 0 2 481 594 3 3JS
6081 Dobruja 1 315 1 196 923 0 0 0 0 0 0 31 56 942 4 974
6091 Gratiesti 451 415 344 0 0 0 0 0 0 88 295 355 J 948
6121 Colonia, sc. 98 89 2 0 0 0 0 0 0 0 53 0 382
6122 Colonia, ,.c 32 29 23 0 0 0 0 0 0 4 18 22 J27
6123 Colonia, lp. 1 16 13 0 0 0 0 0 0 0 10 12 68
6124 Colonia, Ao 1 16 14 0 0 0 0 0 0 1 11 12 72
6131 Ciorescu 2 056 1 880 1 544 0 0 0 0 0 0 125 1 165 1 452 8 22J
6141 Cricoa 2 120 1 91 1 604 0 0 0 0 0 0 33 1 295 1 455 8 423
6142 Cricoa, Sc. 232 208 162 0 0 0 0 0 0 1 132 14 882
6161 Stauceni 1 499 1 36 1 092 0 0 0 0 0 0 40 835 1 064 S 897
1otal J23 J09 JJ3 9S8 J00 669 433 28S 30J 22J 240 296 JS S46 7S 680 92 J99 S22 936
Anexa S. Lungimea reelelor termice ale or. Chisinau, in doua ei ,01.01.200,
1abelul AS. Reelele de cartier ,incalzire) metri
Diametru, mm
Raion
2S 32 40 S0 70 80 J00 J2S JS0 200 2S0 300 3S0
1otal
Ciocana - total 294 8 0S7 7 973 9 777 8 39S 3 004 S 8J8 3 228 J 020 S2 28 47 64S
incl. subterane 155 405 460 8 668 8 349 2 841 5 55 3 218 1 020 52 28 44 0
na,aena+ 139 652 513 1 109 46 163 243 10 2 85
Centru - total 4J7 J JJJ J2 887 8 296 8 60J 7 742 2 064 3 892 J 468 S93 47 070
incl. subterane 268 50 10 352 6 991 13 5 500 1 631 2 256 1 294 111 36 324
na,aena+ 149 361 2 536 1 305 1 428 2 242 433 1 636 14 482 10 46
Rcani - total 472 J JJ6 J9 S94 J2 966 JJ J28 JJ 699 S 629 4 088 83S 67 S26
incl. subterane 286 11 1 129 11 03 9 424 9 011 4 141 3 540 665 56 609
na,aena+ 186 406 2 465 1 263 1 63 2 55 1 488 548 10 10 91
Botanica - total 392 624 J3 774 JS 6JJ J3 3J9 JJ 877 7 668 7 J48 J 876 499 72 786
incl. subterane 286 624 12 982 15 109 12 38 10 54 6 485 6 409 1 668 466 6 520
na,aena+ 106 92 502 581 1 123 1 183 39 208 33 5 26
Buiucani - total 6S2 J 307 9 327 JJ 40S 8 06J 6 948 4 380 4 662 2 2S2 J SS2 S0 S44
incl. subterane 462 919 8 069 9 900 069 4 982 3 66 3 86 1 402 1 292 41 26
na,aena+ 190 388 1 258 1 506 992 1 966 614 95 850 261 8 818
Chiinu - total J S40 392 4 4SJ 63 639 S6 2SJ S0 88S 46 660 22 744 2S 608 9 6S8 3 664 S2 28 28S S7J
incl. subterane 1 016 286 3 158 55 936 51 162 45 02 38 596 18 863 21 64 8 246 2 888 52 28 246 948
na,aena+ 525 106 1 293 03 5 089 5 4 8 131 3 881 3 961 1 412 6 0 0 38 622
1abelul A6. Reelele de cartier ,apa calda menajera) metri
Diametru, mm
Raion
2S 32 40 S0 70 80 J00 J2S JS0 200 2S0 300 3S0
1otal
Coicana - total 3S9 2 446 S 687 7 364 7 886 2 SS2 6 S63 3 902 769 J02 37 630
incl. subterane 220 2 055 4 949 6 495 801 2 414 6 320 3 892 69 102 35 01
aer liber 139 391 38 869 85 138 243 10 2 613
Centru - total 373 7JS 7 883 7 364 S 947 S 774 7JJ J 484 230 90 30 S7J
incl. subterane 222 546 6 916 5 913 4 58 4 213 582 990 230 90 24 288
aer liber 151 10 96 1 452 1 360 1 561 129 494 6 283
Rcani - total 439 48J 9 87J JJ 4SJ 9 J48 J0 0S0 3 8J2 3 J74 682 49 J08
incl. subterane 284 344 8 455 9 459 905 42 2 86 2 855 512 40 162
aer liber 155 13 1 416 1 992 1 243 2 59 936 319 10 8 94
Botanica - total 60 SJS 6 9S8 JJ 934 J0 662 9 937 S 687 S 90S 2S3 SJ 909
incl. subterane 60 515 6 36 11 086 9 345 8 60 4 699 4 586 122 45 393
aer liber 518 59 1 042 1 111 988 1 320 131 5 06
Buiucani - total 607 863 6 6J7 7 42J 7 J43 S 6J8 3 062 3 728 2SJ 408 3S 7J6
incl. subterane 40 659 5 296 6 354 5 88 4 561 2 469 2 844 251 408 29 18
aer liber 138 204 1 321 1 06 1 266 1 058 593 884 6 529
Chiinu - total J 4J9 60 2 933 33 774 43 8S7 40 264 39 266 JS 823 20 8S4 S 3J8 J 267 J02 0 204 934
incl. subterane 96 60 2 283 29 09 3 60 34 209 32 653 13 039 1 594 5 00 1 26 102 0 14 046
aer liber 443 0 650 4 613 5 846 5 9 6 393 2 84 3 260 311 0 0 0 30 0
1abelul A7. Lungimea reelelor magistrale si de distribuie, metri Pe circuite
Diametru, mm
Circuit
S0 70 80 J00 J2S JS0 200 2S0 300 3S0 400 S00 600 700 800 900 J000 J200
1otal
CL1-J
subteran 96 1 665 3 258 5 332 2 144 10 994 10 456 9 1 6 838 58 111 946 8 182 1 01 4 521 41 439 80 623
aer liber 223 564 510 99 1 43 2 325 544 314 182 2 563 2 01 215 1 193 13 138
1otal: J 0J9 2 229 3 768 6 329 2 J44 J2 43J J2 78J J0 3JS 7 JS2 S8 7 JJJ 8 J28 8 J82 3 634 6 S92 2S6 J 632 93 76J
CL1-2
subteran 13 115 131 1 062 23 3 328 4 521 224 6 026 599 8 128 534 2 516 4 15 2 21 4 31 52 629
aer liber
2 63 920 861 505 1 829 35 2 382 865 1 898
11
84 1 442 3 00 2 020
1otal: J73 JJ7 768 J 982 23 4 J89 S 026 9 0S3 6 76J S99 J0 SJ0 7 S34 3 38J 6 0SS J4 S9S 0 S 8J3 3 070 79 649
HPK
subteran 16 305 602 1 118 92 3 391 2 569 961 2 99 25 2 055 4 215 848 96 20 125
aer liber
55 536 365 323 1 332 824 65 404 1 042 1 038 848 532
1otal: J6 360 J J38 J 483 J 2S0 4 723 3 393 J 726 3 40J 2S 3 097 S 2S3 J 696 96 27 6S7
3PK
subteran 214 265 692 1 640 6 4 092 2 666 1 802 2 49 2 145 024 1 366 338 24 4
aer liber 149 328 1 090 54 603 848 35 2 42 42 384 6 300
1otal: 2J4 26S 84J J 968 6 S J82 2 720 2 40S 3 34S 2 S20 9 4SJ J 408 384 338 3J 047
MPK
subteran 155 161 25 159 81 120 1 43
aer liber 260 116 36
1otal: JSS J6J 2S JS9 8J7 380 JJ6 J 8J3
1otal: o r.u.: J S77 2 97J 6 SJS JJ 923 3 448 26 684 24 737 23 879 20 77S 682 23 238 30 366 J4 667 J0 J69 2J S2S 2S6 7 44S 3 070 233 927
subteran 1 354 2 350 4 683 9 313 3 125 21 964 21 029 19 88 18 358 682 19 439 26 19 12 912 5 324 580 41 4 810 19 561
aer liber
223 621 1 832 2 610 323 4 20 3 08 4 001 2 41 0 3 99 3 64 1 55 4 845 13 945 215 2 635 3 00 54 366
1abelul A8. Lungimea reelelor magistrale si de distribuie, metri Pe sectoare
Diametru, mm
Sectorul
S0 70 80 J00 J2S JS0 200 2S0 300 3S0 400 S00 600 700 800 900 J000 J200 1otal
Nord (Coicana)
sectorul `1
subteran 9 265 313 1 230 890 1 534 82 5 068
aer liber 303 8 60 436 466 1 58 88 1 60 5 342 1 114 220 12 12
1otal 3J2 343 3J3 J 290 J 326 2 000 J 7S8 J 6JS J 607 S 342 J JJ4 220 J7 240
sectorul `2
subteran 136 15 204 24 464 1 566 2 06 599 98 319 514 3 50 2 092 4 31 16 899
aer liber 433 284 93 08 89 212 2 62
1otal S69 299 204 247 SS7 J S66 2 067 S99 798 3J9 SJ4 4 2JS 2 989 4 S83 J9 S26
Sud (Centru)
sectorul `3
subteran 16 305 602 1 118 96 3 391 2 569 961 2 99 25 2 055 4 215 848 96 20 165
aer liber 55 536 365 282 1 332 824 65 404 1 042 1 038 848 491
1otal J6 360 J J38 J 483 J 249 4 723 3 393 J 726 3 40J 2S 3 097 S 2S3 J 696 96 27 6S6
sectorul `4
subteran 455 33 1 06 1 609 220 2 160 1 280 1 98 2 08 1 669 536 68 12 982
aer liber 30 68 41 129 133 366 142 135 591 1 12
1otal 48S 33 J J44 J 686 26J 2 289 J 4J3 2 J64 2 220 J 804 S36 6S9 J4 694
Nord Pmmant)
sectorul `3
subteran 4 103 633 886 253 1 599 1 651 2 304 28 1 29 2 00 2 826 262 80 9 202 15 580
aer liber 185 39 86 216 151 182 994 1 084 215 865 5 082
1otal 47 J03 640 J 07J 2S3 J 996 2 437 2 S20 879 J 297 2 882 2 826 J 2S6 J J64 224 J 067 20 662
sectorul `4
subteran 233 246 133 925 550 3 156 18 30 1 620 58 2 63 860 333 3 234 32 15 105
aer liber 40 82 348 145 138 163 80 996
1otal 273 328 J33 J 273 SS0 3 30J 7J8 S08 J 783 S8 2 637 860 333 3 3J4 32 J6 J0J
sectorul `5
subteran 122 5 51 32 1 051 1 912 2 682 2 39 3 803 2 315 14 665
aer liber 430 408 266 110 130 1 344
1otal J22 S SJ 7S7 J 4S9 2 J78 2 792 2 S27 3 803 2 3JS J6 009
1abelul A9. Lungimea reelelor magistrale si de distribuie, metri (continuare)
Diametru, mm
Sectorul
S0 70 80 J00 J2S JS0 200 2S0 300 3S0 400 S00 600 700 800 900 J000 J200
1otal
Sud (Botanica)
sectorul `1
subteran 438 286 519 68 3 454 4 816 4 62 3 1 981 2 856 3 043 19 1 20 23 24 448
aer liber 113 103 28 1 006 281 561 10 328 2 689
1otal 438 399 622 687 3 74J S 822 4 9S3 73 J 98J 2 8S6 3 043 740 J 2J7 S6S 27 J37
sectorul `2
subteran 51 110 1 40 48 1 43 1 032 2 446 1 255 2 430 4 369 598 89 96 16 469
aer liber 2 222 412 5 445 1 086 113 489 6 144 116 2 850 12 31
1otal SJ JJ2 293 882 48 2 SJ8 J 477 3 S32 J 368 2 9J9 4 369 67S 879 7 JJJ JJ6 2 8S0 29 200
Nord (Buiucani)
sectorul `6
subteran 313 911 1 24 2 10 196 2 68 3 490 24 2 065 3 91 1 686 2 050 21 618
aer liber 153 349 356 95 448 388 1 89
1otal 466 J 260 J 274 2 J70 J96 3 J24 3 S8S 724 2 SJ3 3 97J J 686 2 0S0 388 23 407
sectorul `
subteran 11 199 412 1 009 2 082 1 86 1 465 1 544 1 435 5 622 810 16 562
aer liber 133 150 328 891 603 400 35 2 42 42 384 5 33
1otal JJ7 332 S62 J 337 2 973 J 867 2 068 J 944 J 8J0 8 049 8S2 384 22 29S
1otal Chiinu: J S77 2 97J 6 SJS JJ 923 3 448 26 684 24 737 23 879 20 77S 682 23 238 30 366 J4 667 J0 J69 2J S2S 2S6 7 44S 3 070 233 927
subteran 1 354 2 350 4 683 9 313 3 125 21 964 21 029 19 88 18 358 682 19 439 26 19 12 912 5 324 580 41 4 810 19 561
aer liber 223 621 1 832 2 610 323 4 20 3 08 4 001 2 41 0 3 99 3 64 1 55 4 845 13 945 215 2 635 3 00 54 366
Anexa 6. Histogramele D-L ale reelelor termice SACLT - Chiinu
DISTRIBl|IA DIAMITRILOR PI LlNGIMIA TOTALA A CONDlCTILOR SACIT-Chisinau
conducte magistrale si de distribuie,
Lungimea Lungimea cumulativ
Diametrul
conductei,
mm metri km
0 1 62 0, 1 62 0,
0 3 18 1,4 4 83 2,0
80 6 11 2,6 10 934 4,
100 11 214 4,8 22 148 9,
12 2 43 1,2 24 891 10,
10 2 382 11, 2 23 22,4
200 24 023 10,3 6 296 32,
20 23 118 9,9 99 414 42,6
300 19 992 8,6 119 406 1,1
30 0 0,3 120 16 1,
400 22 190 9, 142 366 61,0
00 31 836 13,6 14 202 4,6
600 16 0 ,2 190 92 81,8
00 10 20 4,4 201 1 86,2
800 21 38 9,2 222 69 9,4
900 2 0,1 222 90 9,
1 000 44 3,2 230 39 98,
1 200 3 00 1,3 233 46 100,00
233 46S J00,00
conducte de cartier,
Lungimea Lungimea cumulatia Diametrul,
mm
metri km
40 602, 2,1 602, 2,1
0 62830, 22,2 68883,2 24,3
0 68,4 19, 12461,6 44,0
80 02,6 1,9 1404,2 62,0
100 46,4 16,2 221180,6 8,2
12 2298,3 8,1 24398,9 86,2
10 281,6 9,0 26960, 9,2
200 908,4 3,4 29268,9 98,
20 3663,6 1,3 282932, 100,0
300 2,0 0,0 282984, 100,0
30 28,0 0,0 283012, J00,0
28 30J2,S J00,0
conducte Apa calda managera ,
Lungimea Lungimea cumulatia Diametrul,
mm
metri km De cartier
40 4632, 2,3 4632, 2,3 2,1
0 33933,6 16,6 3866,1 18,8 24,3
0 431, 21,1 8123,6 39,9 44,0
80 4023,0 19, 121996,6 9,6 62,0
100 39264,3 19,2 161260,9 8,8 8,2
12 1981,4 ,8 1242,3 86,6 86,2
10 2064,2 10,1 19916, 96, 9,2
200 41,6 2,6 203334,1 99,4 98,
20 11,0 0,6 20411,1 100,0 100,0
300 102,0 0,0 204613,1 100,0
20 46J3,J J00,0
Diagrama S-L a reelelor S.A. Termocom, Chiinau
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
100,0
0 200 400 600 800 1000 1200
Diametrul conductelor, mm
L
u
n
g
i
m
e
a

t
o
t
a
l


a

c
o
n
d
u
c
t
e
l
o
r
,
%
magistrale+distr
de cartier

(magistrale+distr)
D i a g r a m a S - L a r e e l e l o r S . A. T e r m o c o m , C h i i n a u
0
5 0 0 0 0
1 0 0 0 0 0
1 5 0 0 0 0
2 0 0 0 0 0
2 5 0 0 0 0
3 0 0 0 0 0
0 2 0 0 4 0 0 6 0 0 8 0 0 1 0 0 0 1 2 0 0
Di a m e t r u l c o n d u c t e l o r , m m
L
u
n
g
i
m
e
a

t
o
t
a
l


a

c
o
n
d
u
c
t
e
l
o
r
,
%
ma g is t r a le + d is t r
d e c a r t ie r

( ma g is t r a le + d is t r )
Diagrama S-L a reelelor S.A. Termocom, Chiinau
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
100,0
0 50 100 150 200 250 300 350 400
Diametrul conductelor, mm
L
u
n
g
i
m
e
a

t
o
t
a
l


a

c
o
n
d
u
c
t
e
l
o
r
,
%
de cartier
Diagrama S-L a reelelor S.A. Termocom, Chiinau
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
100,0
0 50 100 150 200 250 300
Diametrul conductelor, mm
L
u
n
g
i
m
e
a

t
o
t
a
l


a

c
o
n
d
u
c
t
e
l
o
r
,
%
ACM
Diagrama S-L a reelelor S.A. Termocom, Chiinau
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
100,0
0 50 100 150 200 250 300
Diametrul conductelor, mm
L
u
n
g
i
m
e
a

t
o
t
a
l


a

c
o
n
d
u
c
t
e
l
o
r
,
%
ACM
de cartier
Anexa 7
Calculul necesarului de energie termic al unui sistem de alimentare centralizat
Metoda adaptata la preederile Directiei cogenerarii ale lI |10|,
A. Necesarul de energie termic al SACLT
1, Necesarul de energie termica al unui sistem centr alizat de alimentare cu energie termica SACIT,
se determina ca iind suma dintre necesarul de energie termica pentru incalzire si necesarul de
energie termica pentru prepararea apei calde de consum.
2, Necesarul de energie termica pentru nclzire depinde in principal de:
a, caracteristica termica de incalzire a incintei, care exprima pierderile speciice de energie termica, aceasta
este dependenta de caracteristicile de izolant termic ale elementelor de construcie, de grosimea acestora,
etc.
b, olumul exterior al incintei si de orientarea acesteia,
c, temperatura interioara a incintei, care este in uncie de destinaia incintei. n cazul cladirilor de locuit,
la estimarea necesarului de energie termica pentru incalzire se a aea in edere asigurarea conortului in
interiorul incintei, indierent de temperatura exterioara, iteza ntului sau umiditatea relatia a aerului.
Valoarea de calcul a i considerata -20
o
C, conorm standardelor in igoare.
d, temperatura exterioara - aceasta este ariabila in cursul sezonului de incalzire. La dimensionarea
surselor de producere a energiei termice se a considera aloarea minima exterioara -
c
e
t , speciica
localitaii in care este amplasat SACIT-ul..
e, durata sezonului de incalzire este de aproximati sase luni. Sunt deinite cinci zone de temperaturi
exterioare de calcul, in uncie de zona in care este amplasat SACIT -ul, durata medie a sezonului de
incalzire ariaza intre 3900 si 400 ore pe an. Calendaristic, perioada sezonului de incalzi re incepe intre 1
octombrie - 1 noiembrie si se termina intre 30 martie - 1 aprilie. n cazul in care media temperaturilor
exterioare inregistrata in trei zile consecutie scade sub,depaseste - 10
o
C, incalzirea incepe, respecti
inceteaza.
, inceperea sau incetarea urnizrii energiei termice pentru inclzire poate i stabilit pe plan local de
ctre operator, sau de ctre autoritatea local , in conormitate cu clauzele contractuale pre zute in
contractul de prestri sericii priind urnizarea energie i termice.
3, n zilele mai calduroase din cursul sezonului de incalzire, aloarea orara a necesarului de energie
termica pentru incalzire poate scadea pna la cca. 29 -30 din
max
inc
q . n cursul sezonului de incalzire
aloarea medie a necesarului de energie termica pentru incalzire este de cca. 0 din max
max
inc
q .
4, La dimensionarea surselor de producere a energiei termice se a ine cont de aloarea maxima a
necesarului de energie termica pentru incalzire, respecti:
max
inc
c
inc
q q
, n cazul in care soluia analizata are in edere echiparea sursei de producie cu unitai de
cogenerare de inalta eiciena, acestea or unciona in regim de baza, iar pentru preluarea rurilor
de consum or i preazute inst alaii de r. Dimensionarea unitailor de cogenerare se a ace astel
inct sa poata prelua reduceri ale consumului termic aa de capacitatea nominala in limitele admise
de tehnologia utilizata.
6, Necesarul de energie termica pentru prepararea apei calde de consum depinde de marimea
consumului, de temperatura apei reci si de temperatura impusa a apei calde, care este de - 0
o
C.
, La dimensionarea instalaiilor pentru prepararea apei calde se considera urmatoarele alori medii
ale temperaturii apei reci: -
o
C pentru perioada de iarna si - 1
o
C pentru perioada de ara.
Valoarea medie anuala a apei reci este de - 10
o
C.
8, La dimensionarea necesarului de energie termica pentru prepararea apei calde se a ine cont de
numarul de consumatori si de comportamentul acestora, precum si de simultaneitatea consumurilor.
De asemenea, se a aea in edere posibilitatea ca in iitor alte locuine sa se racordeze la sistemul de
alimentare centralizata cu energie termica.
9, Consumul de apa calda ariaza orar in cursul zilei. n cazul consumatorilor urbani se inregistreaza
doua goluri de consum si anume: noaptea intre orele 23 -4 si ziua intre 10-12. De asemenea, intre 6 -
8 si respecti 19 -22 se inregistreaza rurile de consum.
10, Valoarea orara medie zilnica a necesarului de energie termica pentru prepararea apei calde de
consum reprezinta cca 0 din aloarea orara maxima, max . Spre deosebire de curba clasata a
necesarului de energie termica pentru incalzire, care inregistreaza dierene oarte mari intre alorile
minime si maxime, curba clasata a necesarului de energie termica pentru prepararea apei calde de
consum este aplatisata, iar acest apt constituie un aantaj la dimensionarea instalaiilor pentru
prepararea apei calde de consum.
11, Pentru dimensionarea instalaiilor de preparare apa calda de consum se considera:
max
5 . 5
acc
c
acc
q q
12, Necesarul de energie termica al unui sistem de alimentare centralizata cu energie termica se
determina cu ormula:
c
acc
c
inc
c
u
q q q
13, Curba clasata a necesarului de energie termica pentru incalzire si pentru preparare apa calda de
consum este neuniorma, ara atingnd circa 1 din consumul maxim de iarna, aloarea medie a
necesarului de energie termica, in uncie de condiiile climaterice, este sub 0 din aloarea sa de
calcul.
B. Lnergia termic livrat din sursa sistemul centrali zat
1, Inergia termica lirata din sursele de producere a energiei termice ale sistemului centralizat
trebuie sa acopere necesarul de energie termica pentru incalzire si apa calda de consum, pierderile de
energie termica din reelele termice de transport si distribuie si de cele din staiile termice.
2, n cazul in care la analiza soluiilor se considera echiparea surselor de producere cu unitai de
cogenerare de eiciena inalta se or aea in edere urmatoarele:
a, eiciena globala medie anuala a unitaii de cogenerare raportul dintre energia produsa anual in
cogenerare - electrica si termica - si energia coninuta in combustibilii utilizai pentru cogenerare, trebuie
sa ie de cel putin 80, exceptie pot ace doar unitatile de productie care utiliz eaza biomasa ca resursa
energetica primara, unde randamentul energetic total trebuie sa ie de cei putin 0, corelat cu
preederile Directiei 2004,8,IC.
b, eiciena economica a soluiei de cogenerare rezulta din dimensionarea raportului dintre energia
termica urnizata din unitaile de cogenerare si cea totala urnizata att din unitaile de cogenerare ct si
din sursele de r.

Anexa 8. Alocarea nediscriminatorie a cheltuielilor totale la o central de cogenerare

n lucrare este abordat problema alocrii cheltuielilor la o instalaie de cogenerare i prezentat o metod de soluionare, bazat
pe aplicarea raportului cheltuielilor totale la o central termoelectric (CTE) i la o central termic (CT)

1. Introducere
Pentru o instalaie de cogenerare (IC), ca i pentru orice alt instalaie de producere a energiei, apare
necesar de a determina preul de cost i/sau tariful la energia livrat.
In caz general, pentru un produs dat (i) preul de cost c
i
se calcul simplu - prin raportarea
cheltuielilor totale C
i
, aferente produsului i, la volumul produciei V
i
: c
i
= C
i
/ V
i
. (1)

In cazul cogenerrii (cldur + electricitate, fig.A8.1), ca i trigenerrii (cldur + electricitate + frig)
sau multigenerrii (i = n), in care energiile respective se produc simultan n cadrul unei i aceleai
instalaii prin arderea unui combustibil calculul (1) ridic problema repartiiei efortului total realizat
C

pe energiile produse (C
1
,..., C
i
, ...,C
n
).


Figura A8.1. Producerea combinat a dou forme de energie

Problema alocrii cheltuielilor la CET este una veche i pentru ea nu exist o soluie unic. Din acest
motiv, de-a lungul timpului au fost elaborate multiple metode, ce au la baz diferite criterii de
alocare; printre ele metoda fizic, metoda exegetic, metoda economic etc.
Pentru o IC vom nota prin CTA
IC
cheltuielile totale actualizate, pe o perioada de calcul ce cuprinde
T ani, iar repartiia acestor cheltuieli pe energiile produse - prin CTA
W,IC
i CTA
Q
,
IC
. Pentru
cheltuielile (anuale) de calcul, numite de altfel i cheltuieli nivelate sau cheltuieli (anuale) echivalente,
vom aplica notaiile respective CA
IC
, CA
W,IC
i CA
Q
,
IC
.
Evident, se poate scrie (fig.2)
CTA
IC
= CTA
W,IC
+ CTA
Q
,
IC
(2)
i CA
IC
= CA
W,IC
+ CA
Q
,
IC
. (3)
Valoarea medie a preul de cost pentru energiile produse la IC pe perioad de T ani
c
W,IC
= CTA
W,IC
/ W
act
(4)

i c
Q,IC
= CTA
Q,IC
/ Q
act
, (5)

unde W
act
i

Q
act
reprezint volumul energiei electrice i termice produse pe perioada considerat
(valori actualitate la rata i) -

t
T
t
t act
i W W ) 1 (
1
+ =

=
(6)
i
t
T
t
t act
i Q Q ) 1 (
1
+ =

=
. (7)

Preul de cost pentru energiile produse la IC pe o perioad de un an (sau mai puin)

c
W,IC
= CA
W,IC
/ W

(8)

i

c
Q,IC
= CA
Q,IC
/ Q (9)
IC
Efort financiar
i/sau material
Energie:
electric (W)
termic (Q)

unde W

i

Q sunt cantitile celor dou energii, produse pe perioada considerat.
Calcului preului de cost conform formulelor (4)-(5) i (8)-(9) presupune cunoaterea repartiiei
cheltuielilor totale pe cele dou forme de energie. In particular, se cere ca investiiile, combustibilul i
alte consumuri comune s fie repartizate pe energiile produse. Majoritatea cheltuielile la o IC, sunt
cheltuieli comune, non-separabile pe energiile W i Q, cu excepia cheltuielilor ce in de prepararea
apei de adaos i se refer la producerea de cldur.
Este cunoscut, c producerea combinat a dou sau mai multe forme de energie se realizeaz cu
cheltuieli totale mai mici dect in cazul producerii separate. Economia obinut E urmeaz a fi ntr-un
fel repartizat pe energiile produse - E
W
i E
Q
.
O soluie de alocare a cheltuielilor la IC corespunde unei variante de repartiie a economiei E pe
energiile W i Q -
E
W
= CA
CTE
- CA
W,IC
= W( c
W,CTE
- c
W,IC
),
E
Q
= CA
CT
- CA
Q,IC
= Q ( c
Q,CT
- c
Q,IC
),
unde E
W
i E
Q
- economiile obinute pe produsele W i Q; c
W,CTE
i c
W,IC
- preul de cost al
energiei electrice la CTE i IC; c
Q,CT
i c
Q,IC
- preul de cost al energiei termice la CT i IC.



Figura A8. 2. Alocarea cheltuielilor totale pe cele dou forme de energie

Alegerea unei soluii privind alocarea cheltuielilor la IC conduce:
ctre nite valori concrete ale preului de cost (si/sau tarif) pentru energia electric i energia termic;
la o repartiie a economiei obinute pentru cele dou energii (vizavi de producerea separat),
favoriznd mai mult sau mai puin una sau alt form de energie.

Mai jos vom aborda problema alocrii cheltuielilor pentru o instalaie de cogenerare de mic sau
medie putere.




2. Alocarea cheltuielilor totale prin tratarea nediscriminatorie a celor dou forme de energie
Plecnd de la faptul c producerea combinat a dou forme de energie ofer o reducere substanial
a cheltuielilor totale (un ctig economic), pe prim plan se avanseaz ideia stabilirii unei aa alocri a
cheltuielilor totale la IC (deci i a unor preuri de cost pentru energia electric i termic), ce nu ar
favoriza nici una din energiile produse. Soluia, ce ar corespunde unei tratri nediscriminatorii a celor
dou forme de energie, poate fi obinut n baza aplicrii raportului costurilor caracteristice producerii separate
a energiilor. Metoda alocrii, bazat pe acest principiu, este prezentat mai jos.
Vom prezenta dou modaliti de repartiie a cheltuielilor totale: (i) alocarea pe componentele
cheltuielilor totale (cheltuielile cu investiia, cu combustibilul etc.) i (ii) alocarea direct a
cheltuielilor totale.


IC
Cheltuieli totale
Cheltuieli pariale:
CTA
W,IC
, CA
W,IC
CTA
Q
,
IC,
CA
Q,IC

Q
W
CTA
IC
, CA
IC


2.1 Alocarea pe componentele cheltuielilor totale
Alocarea combustibilului
Vom nota prin B
cogen
cantitatea total de combustibil utilizat la instalaia de cogenerare pe parcursul
unui an, iar prin B
W,cogen
i B
Q,cogen
consumurile de combustibil pentru producerea energiei electrice i
respectiv a energiei termice
B
cogen
= B
W, cogen
+ B
Q, cogen
, (10)
sau B
W, cogen
/B
cogen
+ B
Q, cogen
/ B
cogen
= 1
sau
W,cogen
+
Q,cogen
= 1,
unde
W,cogen
i
Q,cogen
reprezint coeficieni de alocare (de repartiie) a volumului total de combustibil
pe energia electric i respectiv pe energia termic:

W,cogen
= B
W, cogen
/B
cogen
i
Q,cogen
= B
Q, cogen
/ B
cogen


Cunoscnd cantitatea total de combustibil utilizat la instalaia de cogenerare i coeficienii
respectivi de alocare, obinem repartiia combustibilului pe energii
B
W,cogen
=
W,cogen
B
cogen
(11)
B
Q,cogen
=
Q,cogen
B
cogen
. (12)

Expresiile de calcul ale coeficienilor
W,cogen
i
Q,cogen

cogen cogen
cogen
cogen W
Q W b
W b
+

=

(13)
i
cogen cogen
cogen
cogen
Q
Q W b
Q
+
=

, (14)

unde b

= b
CTE
/ b
CT
;

valorile b

urmeaz a fi determinate pe tipuri de combustibil.



De menionat, c formulele (13)-(14) sunt obinute n ipoteza c:
consumul de combustibil pentru producerea energiei electrice B
W,cogen
corespunde unui consum la o
central termoelectric B
CTE
, ce ar produce acelai volum de energie W la un consum specific de
combustibil b
CTE
,

B
CTE
= b
CTE
W

;


consumul de combustibil pentru producerea energiei termice B
Q,cogen
corespunde unui consum la o
central termic B
CT
, ce ar produce acelai volum de energie Q la un consum specific de combustibil
b
CT
,

B
CT
= b
CT
Q
CT .


Avnd cunoscute preul mediu al combustibilului pe perioada de calcul c
comb
,

precum i consumurile
de combustibil pe energiile W i Q , uor determinm cheltuielile pentru combustibil pe cele dou
forme de energie

C
comb,W
= B
W,cogen
c
comb
(15)

i C
comb,Q
= B
Q,cogen
c
comb
(16)

Cheltuielile totale pentru combustibil -
C
comb
= C
comb,W
+ C
comb,Q
. (17)


Alocarea cheltuielilor pentru recuperarea investiiei
Cheltuielile C
I
pentru recuperarea investiiilor fcute n instalaia de cogenerare (amortismentele +
cheltuielile de deservire a creditului) urmeaz a fi repartizate pe energiile produse W i Q - respectiv
pe componentele C
I,W
i C
I,Q
, C
I
= C
I,W
+ C
I,Q
. Aceast alocare se realizeaz n baza cunoaterii
raportului dintre cheltuielile specifice pentru realizarea de capaciti echivalente n CTE i CT
(producere separat).

Expresiile de calcul a cheltuielilor cu investiia C
I,W
i C
I,Q
, fcute pentru capacitile de producere
a energiei electrice i respectiv a energiei termice n regim de cogenerare:
C
I,W
=
W
C
I
(18)
i C
I,Q
=
Q
C
I
(19)
unde
W
i
Q
reprezint

coeficienii de alocare pentru cele dou forme de energii -
cogen term cogen el I
cogen el I
W
P P C
P C
, ,
,
+

=

(20)

i
cogen term cogen el I
cogen term
Q
P P C
P
, ,
,
+
=

. (21)

unde P
el,cogen
reprezint capacitatea instalat (puterea) aferent producerii energiei electrice n regim de
cogenerare (MW); P
term,cogen
- puterea aferent producerii energiei termice n regim de cogenerare, n
MW; C
I


- raportului dintre cheltuielile medii specifice pentru realizarea de capaciti echivalente n
CTE i CT (producere separat), C
I


= c
I,CTE
/ c
I,CT
; c
I,CTE
i

c
I,CT
- cheltuielile specifice pentru
recuperarea investiiilor fcute ntr-o central termoelectric i respectiv ntr-o central termic, n
Lei/MW.

Alocarea altor cheltuieli comune

Pe lng cheltuielile cu investiia i cheltuielile pentru combustibil sunt i alte cheltuieli comune
pentru cele dou forme de energie C
comun
,

cheltuieli ce in de exploatarea instalaiilor. Aceste cheltuieli
urmeaz a fi repartizate pe energiile W i Q - respectiv n componentele C
comun,W
i C
comun,Q
. Evident,
C
comun
= C
comun,W
+ C
comun,Q
.
Valoarea cheltuielilor C
comun
pentru o instalaie de cogenerare poate fi determinat din balana
cheltuielilor totale -
C
comun
= C
Total
- C
I
- C
comb
- C
ag.term
, (22)
unde C
Total
- cheltuielile totale anuale; C
I
- cheltuielile anuale cu investiia; C
comb
- cheltuielile anuale
pentru combustibil; C
ag.term
- cheltuielile cu prepararea agentului termic (tratarea chimic i termic a
apei de adaos necesar acoperirii pierderilor tehnologice).
Repartiia cheltuielilor C
comun
se realizeaz n mod similar cheltuielilor cu investiia i combustibilul, pe
baza aplicrii raportului dintre cheltuielile specifice de exploatare, fcute ntr-o central
termoelectric i respectiv ntr-o central termic.
Expresiile de calcul a celor dou componente -
C
comun,W
=
W
C
comun
(23)
i C
comun,Q
=
Q
C
comun
, (24)
unde coeficienii de alocare
W
i
Q
se determin conform formulelor
cogen term cogen el
cogen el
W
P P C
P C
, , exp
, exp
+

=

(25)

i
cogen term cogen el I
cogen term
Q
P P C
P
, ,
,
+
=

. (26)
In (25)-(26) C
exp


reprezint raportului dintre cheltuielile specifice de exploatare n CTE i CT,
C
exp


= c
exp,W
/ c
exp,Q
; c
exp,W
i

c
exp,Q
- cheltuielile specifice de exploatare fcute n CTE i respectiv n
CT, n Lei/MW.

Cheltuielile totale pe energii i calculul preului de cost al energiei

In urma repartiiei efectuate a cheltuielilor - C
comb
, C
I
i

C
comun
pe energiile W i Q, determinm
cheltuielile totale CA
W,CET
i CA
Q,CET
-
CA
W,IC
= C
comb,W
+
0
0
11 , 15
,
/ T C
W I
+

C
comun,W

CA
Q,IC
= C
comb,Q
+
0
0
11 , 15
,
/ T C
Q I
+

C
comun,Q
+ C
ag.term
iar mai apoi,
conform formulelor (8)-(9), i preurile de cost ale energiilor produse
c
W,IC
= CA
W,IC
/ W
cogen
i

c
Q,IC
= CA
Q,IC
/ Q
cogen
.

2.2. Alocarea direct a cheltuielilor totale

Mai sus, cheltuielile totale au fost repartizate pe produsele W i Q pe componente cheltuieli cu
investiia, pentru combustibil etc. Prezint interes de a aloca n mod direct cheltuielile totale la IC
CA
CET
pe energiile W i Q, pe baza cunoaterii raportului r

al preului de cost al energiei electrice la


CTE i energiei termice la CT,
r


= c
W,CTE
/ c
Q,CT
.


Expresiile de calcul ale cheltuielilor CA
W,IC
i CA
Q,IC
-
CA
W,IC
= k
1
CA
IC
(18)
i CA
Q,IC
= k
2
CA
IC
, (19)
unde k
1
i k
2
reprezint

coeficienii de alocare

cogen cogen
cogen
Q W r
W r
k
+

=

1
, (13)
i
cogen cogen
cogen
Q W r
Q
k
+
=

2
. (14)

Pentru repartiia obinut pot fi determinate preurile de cost
c
W,IC
=CA
W,IC
/ W
cogen
i

c
Q,IC
= CA
Q,IC
/ Q
cogen
.


2.3. Calcul numeric

Vom ilustra aplicarea metodei propuse pentru un proiect de implementare a instalaiilor de
cogenerare. Proiectul include un singur agregat de cogenerare, de tip Tedom, seria Quanto C3800,
cu puterea electric instalat de 3 884 kW i termic de 4 312 kW, dotat cu motoare cu ardere intern
de tip CAT G3616 pe gaze naturale, producie a faimoasei firme americane Caterpillar.

Durata anual de funcionare a instalaiei T
f
= 5 000 h/an, gradul de folosire a capacitii electrice
- 100% i termice - 50%. Investiia iniial - I = 2 150 000 USD, durata de studiu - T = 15 ani, la
anul 8 - reparaie capital, I
rep
= 645 000 USD .
Cheltuielile anuale C
I
pentru recuperarea investiiilor fcute n instalaia de cogenerare constituie -
C
I
= ( I + I
rep
(1+i)
-8
) /
0
0
11 , 15 T = 2429883 / 7,1909 = 337910,8 USD.
Parametrii tehnici: consum gaze v = 1000,9 m
3
/h (5 004 500 m
3
/an), consum ulei - 10 789 l/an.
Cheltuielile anuale pentru:
combustibil - C
comb
= 600 496 USD.
uleiul lubrifiant - C
ulei
= 24 897 USD/an.
ntreinere i reparaii curente - C
.r.
= 215 000 USD/an.
agentul termic - C
ag.term
= 46 345 USD/an.

Pentru instalaia de cogenerare cheltuielile medii anuale de calcul (CA) constituie - 1 224 649USD.
Volumul anual de producie: energie electric - W = 19 420 MWh/an,
energie termic - Q = 9269 Gcal/an (10 780 MWh/an).

Alocarea pe componente

Alocarea combustibilului
Coeficientul de alocare (de repartiie) a volumului total de combustibil pe energia electric -
82 , 0
10780 19420 5 , 2
19420 5 , 2
=
+

=
+

=

cogen cogen
cogen
cogen W
Q W b
W b


unde pentru raportul b

( b

= b
CTE
/ b
CT
) este acceptat o valoarea medie - b


= 2,5.
Consumul de combustibil pentru producerea energiei electrice, respectiv constituie -
B
W,cogen
=
W,cogen
B
cogen.
=0,82 5004500 = 4103,7 mii m
3
/an,
iar cheltuielile pentru acest combustibil
C
comb,W
= B
W,
cogenc
comb
= 4103,7 120 = 492,4 miiUSD/an.
n mod similar pentru energia termic:

Q,cogen
= 1 -
W,cogen
= 1- 0,82 = 0,18.
B
Q,cogen
=
Q,cogen
B
cogen
= 0,18 5004500 = 900,8 mii m
3
/an.
C
comb,Q
= B
Q,cogen
c
comb
= 900,8 120 = 108096 USD/an.

Alocarea cheltuielilor pentru recuperarea investiiei
Coeficientul de alocare a cheltuielilor cu investiia pe energia electric
78 , 0
4312 3884 0 , 4
3884 0 , 4
, ,
,
=
+

=
+

=

cogen term cogen el I


cogen el I
W
P P C
P C


unde pentru C
I


, C
I


= c
I,CTE
/c
I,CT
, este acceptat o valoare medie - C
I


= 4,0.
Cheltuielile cu investiia fcute pentru capacitile de producere ale energiei electrice
C
I,W
=
W
C
I
= 0,78 337 910,8 = 263 570,4 USD/an.

n mod similar pentru energia termic:

Q
= 1 -
W
= 1 0,78 = 0,22.
C
I,Q
=
Q
C
I
= 0,22 337 910,8 = 74 340,4 USD/an.
Alocarea altor cheltuieli comune
Valoarea cheltuielilor comune - C
comun
= C
.r.
+ C
ulei
= 239 897 USD/an.
Alocarea cheltuielilor comune pe energia electric
77 , 0
4312 3884 8 , 3
3884 8 , 3
, , exp
, exp
=
+

=
+

=

cogen term cogen el


cogen el
W
P P C
P C

,
C
comun,W
=
W
C
comum
= 0,77 239897 = 184720,7 USD/an,
unde pentru C
exp

, C
exp

=c
exp,W
/ c
exp,Q
, s-a acceptat C
exp

= 3,8.
Pentru energia termic:
Q
= 1 -
W
= 1 0,77 = 0,23.
C
comun,Q
=
Q
C
comun
= 0,23 239 897 = 55 176,3 USD/an.

Cheltuielile totale pe energii i calculul preului de cost al energiei
Cheltuielile totale anuale pe energiile W i Q -
940691
, , , ,
= + + =
W comun W comb W I IC W
C C C CA
USD.
7 , 283957
. , , , ,
= + + + =
term ag Q comun Q comb Q I IC Q
C C C C CA
USD
Preul de cost al energiei electrice -
c
W,IC
= CA
W,IC
/W
cogen
= 940691/19420000 = 0,048 USD/kWh= 4,8 cUSD/kWh.

Preul de cost al energiei termice -

c
Q,IC
= CA
Q,IC
/ Q
cogen
= 283957,7 / 9 269 = 30,6 USD/Gcal.

Alocarea direct
Repartiia direct a cheltuielilor totale pe componentele W i Q.
Coeficientul de alocare pentru energia electric -
76 , 0
10780 19420 74 , 1
19420 74 , 1
1
=
+

=
+

=

cogen cogen
cogen
Q W r
W r
k
,
unde pentru raportul r

a fost identificat o valoare medie - r

= c
W,CTE
/c
Q,CT
=

1,74.

Cheltuielile totale pe componente -
CA
W,IC
= k
1
CA
IC
= 0,76 1 224 648,8 = 930 733 USD.
CA
Q,IC
= k
2
CA
IC
= 0,24 1 224 648,8 = 293 916 USD,

unde k
2
= 1 k
1
= 1 0,76 = 0,24.

Preurile de cost pentru repartiia obinut -
c
W,IC
= CA
W,IC
/ W
cogen
= 930 733 / 19 420 000 = 4,8 cUSD/kWh;
c
Q,IC
= CA
Q,IC
/ Q
cogen
= 293916 / 9269 = 31,7 USD/GCal.
De notat, c preurile de cost ale energiei, rezultate din aplicarea cele dou metode s-au dovedit a fi
foarte apropiate.