Intro PN

Retele Petri si Aplicatii
Asist. Dr. Oana Captarencu

http://www.infoiasi.ro/otto/pn.html
otto@infoiasi.ro
Ret ele Petri si Aplicat ii p. 1/45
Evaluare
Nota nala: 40% TS1 + 20% TS2 + 40%LSA
TS1, TS2 - teste scrise
Activitate laborator/seminar (LSA):
lucrare (30%)
proiect (50%)
activitatea n timpul seminarului (20%)
Referat (optional): 2 puncte (se adaug a la nota nal a)
Conditii minimale: LSA 5, TS1 +TS2 7
Nota nal a: minim 5.
Retele Petri
Retele Petri: o metod a formal a (matematic a) folosit a pentru
modelarea si vericarea sistemelor (concurente/distribuite)
Retele Petri
Notiunea de sistem:
A regularly interacting or interdependent group of items forming a unied whole
(Webster Dictionary)
A combination of components that act together to perform a function not possible
with any of the individual parts (IEEE Standard Dictionary of Electrical and
Electronic Terms)
Retele Petri
Notiunea de sistem:
A regularly interacting or interdependent group of items forming a unied whole
(Webster Dictionary)
A combination of components that act together to perform a function not possible
with any of the individual parts (IEEE Standard Dictionary of Electrical and
Electronic Terms)
Sistemele:
alc atuite din componente care interactioneaz a
ndeplinesc o anumit a functionalitate
evenimente si st ari
concurent a, comunicare, sincronizare
Retele Petri
Exemple de sisteme:
sisteme automatizate de productie
sisteme de control al tracului aerian
sisteme de monitorizare si control n industrie
retele de comunicare
sisteme software distribuite
etc...
Modelarea si vericarea sistemelor
Vericarea sistemelor reale: are drept scop vericarea unor
propriet ati dezirabile, nca din stadiul de proiectare
Un model surprinde caracteristici esentiale ale sistemului
Modele (formale) pentru vericarea sistemelor:
automate/sisteme tranzitionale
algebre de procese
logici temporale
retele Petri
etc...
Retele Petri pentru modelarea sistemelor
Retele Petri:
Carl Adam Petri, 1962
Retele Petri:
grafuri bipartite
Retele Petri:
grafuri bipartite
reprezentare explicit a st arilor si evenimentelor dintr-un
sistem
Retele Petri:
grafuri bipartite
sistem
reprezentare grac a intuitiv a
Retele Petri:
grafuri bipartite
sistem
semantic a formal a
Retele Petri:
grafuri bipartite
sistem
semantic a formal a
expresivitate (concurent a, nedeterminism,
comunicare,sincronizare)
Retele Petri:
grafuri bipartite
sistem
semantic a formal a
existenta metodelor de analiz a a propriet atilor
Retele Petri:
grafuri bipartite
sistem
semantic a formal a
existenta metodelor de analiz a a propriet atilor
numeroase unelte software pentru editarea/vericarea
propriet atilor retelelor Petri
Retele Petri
Domenii de aplicabilitate:
Protocoale de comunicare, retele
Sisteme software si hardware
Algoritmi distribuiti
Protocoale de securitate
Biologie, Chimie, Medicin a
Economie (uxuri de lucru)
etc..
Retele de tip P/T
Denitie
Regula de producere a tranzitiilor (comportament)
Propriet ati
Retele de tip P/T - Denitie
Deni tie 1 O retea Petri este un 4-uplu N = (P, T, F, W) astfel
nct :
1. P multime de locatii, T multime de tranzitii, P T = ;
2. F (P T) (T P) relatia de ux;
3. W : (P T) (T P) N ponderea arcelor
(W(x, y) = 0 ddac a (x, y) F).
P = {p
1
, p
2
, p
3
}
T = {t
1
, t
2
, t
3
}
F = {(p
1
, t
1
), (t
1
, p
2
), (t
1
, p
3
),
(p
3
, t
3
), (t
3
, p
1
), (p
2
, t
2
)}
W(p
1
, t
1
) = 1, W(t
1
, p
2
) = 1,
W(t
1
, p
3
) = 1, W(p
3
, t
3
) = 1,
W(t
3
, p
1
) = 1,W(p
2
, t
2
) = 2
p1
t1
p2
t2
2
p3 t3
Retele de tip P/T
Dac a x P T, atunci:
- Premultimea lui x: x = {y|(y, x) F};
- Postmultimea lui x: x = {y|(x, y) F} .
p1
t1
p2
t2
2
p3 t3
- t
1
= {p
1
}, t
2
= {p
2
}, t
3
= {p
3
}
- t
1
= {p
2
, p
3
}, t
2
= , t
3
= {p
1
}
- p
1
= {t
3
}, p
2
= {t
1
}, p
3
= {t
1
}
- p
1
= {t
1
}, p
2
= {t
2
}, p
3
= {t
3
}
Retele de tip P/T
Deni tie 2 O retea este pur a dac a, pentru orice x P T,
x x = .
2
p1
t2
p2 t1
Deni tie 3 O retea este f ar a elemente izolate, dac a, pentru
orice x P T, x x =
Marcare a unei retele de tip P/T
Deni tie 4 (Marcare, retele marcate)
Fie N = (P, T, F, W) o retea P/T. O marcare a lui N este o
functie M : P N.
Fie N = (P, T, F, W) o retea P/T si M
0
: P N. Atunci
(N, M
0
) se nume ste retea Petri marcat a.
p1
t1
p2
t2
2
p3 t3
M = (1, 0, 0)
Distributia punctelor n locatiile unei retele = marcarea
retelei (starea sistemului modelat)
Retele Petri
Tranzitii: reprezint a actiuni sau evenimente din sistemul
modelat
Punctele din locatii: pot modela resurse/valori booleene
Locatiile input: contin resurse (reprezentate de punctele din
locatie) care vor folosite de c atre actiune, preconditii
pentru producerea unui eveniment
Ponderea unui arc input: cte resurse de un anumit tip sunt
necesare producerii actiunii
Ponderea unui arc output: num arul de resurse de un anumit
tip rezultate prin producerea actiunii
Exemplu
Model producator consumator:
Producatorul (P) poate produce cte un produs (ntr-un
buffer)
Un consumator (C) preia cte dou a produse din buffer
St ari produc ator: produc ator activ (preg atit s a produc a),
produc ator n repaus.
Evenimente: P produce un produs, C consum a produse, P
redevine activ
Exemplu
Model producator consumator:
Producatorul (P) poate produce cte un produs (ntr-un
buffer)
Un consumator (C) preia cte dou a produse din buffer
St ari produc ator: produc ator activ (preg atit s a produc a),
produc ator n repaus.
Evenimente: P produce un produs, C consum a produse, P
redevine activ
p1
t1
p2
t2
2
p3 t3
buffer
consuma
producator
in repaus
revine
producator activ produce
Regula de producere a tranzitiilor
Fie N = (P, T, F, W) o retea Petri, M o marcare a lui N si t T
o tranzitie a lui N.
Tranzitia t este posibil a la marcarea M (M[t
N
) dac a
W(p, t) M(p), pentru orice p t.
Tranzitia t este posibil a la marcarea M (M[t
N
) dac a
W(p, t) M(p), pentru orice p t.
Dac a t este posibil a la marcarea M, atunci t se poate
produce, rezultnd o nou a marcare M
(M[t
N
M
), unde
M
(p) = M(p) W(p, t) +W(t, p), pentru toti p P.

Exemplu
o tanzitie este posibil a dac a locatiile input contin suciente
puncte:
p1
p2
t1
t2
p3
p4
t3
p5
2
3
2
2
Exemplu
puncte:
p1
p2
t1
t2
p3
p4
t3
p5
2
3
2
2
Exemplu
puncte:
p1
p2
t1
t2
p3
p4
t3
p5
2
3
2
2
Producerea unei tranzitii modic a marcarea retelei
Exemplu I
Model produc ator consumator:
Exemplu I
p1
t1
p2
t2
2
p3 t3
buffer
consuma
producator
in repaus
revine
Exemplu I
p1
t1
p2
t2
2
p3 t3
buffer
consuma
producator
in repaus
revine
Exemplu I
p1
t1
p2
t2
2
p3 t3
buffer
consuma
producator
in repaus
revine
Exemplu I
p1
t1
p2
t2
2
p3 t3
buffer
consuma
producator
in repaus
revine
Exemplu I
p1
t1
p2
t2
2
p3 t3
buffer
consuma
producator
in repaus
revine
Exemplu I
p1
t1
p2
t2
2
p3 t3
buffer
consuma
producator
in repaus
revine
Exemplu I
p1
t1
p2
t2
2
p3 t3
buffer
consuma
producator
in repaus
revine
Exemplu II
Automat care furnizeaz a produse
Exemplu II
produse
produse
consumate
C introduce
moneda
monezi
acceptate
ofera
produs
reincarca
monezi
introduse
A accepta
moneda
A respinge moneda
A repaus
Exemplu II
produse
produse
consumate
C introduce
moneda
monezi
acceptate
ofera
produs
reincarca
monezi
introduse
A accepta
moneda
A respinge moneda
A repaus
Exemplu II
produse
produse
consumate
C introduce
moneda
monezi
acceptate
ofera
produs
reincarca
monezi
introduse
A accepta
moneda
A respinge moneda
A repaus
Exemplu II
produse
produse
consumate
C introduce
moneda
monezi
acceptate
ofera
produs
reincarca
monezi
introduse
A accepta
moneda
A respinge moneda
A repaus
Exemplu II
produse
produse
consumate
C introduce
moneda
monezi
acceptate
ofera
produs
reincarca
monezi
introduse
A accepta
moneda
A respinge moneda
A repaus
Exemplu II
produse
produse
consumate
C introduce
moneda
monezi
acceptate
ofera
produs
reincarca
monezi
introduse
A accepta
moneda
A respinge moneda
A repaus
Exemplu II
produse
produse
consumate
C introduce
moneda
monezi
acceptate
ofera
produs
reincarca
monezi
introduse
A accepta
moneda
A respinge moneda
A repaus
Exemplu II
produse
produse
consumate
C introduce
moneda
monezi
acceptate
ofera
produs
reincarca
monezi
introduse
A accepta
moneda
A respinge moneda
A repaus
Exemplu II
produse
produse
consumate
C introduce
moneda
monezi
acceptate
ofera
produs
reincarca
monezi
introduse
A accepta
moneda
A respinge moneda
A repaus
Secvente de aparitie a tranzitiilor
Regula de producere a tranzitiilor se poate extinde la secvente
de tranzitii:
Deni tie 5 (secvente de aparitie)
Fie = t
1
t
2
. . . t
k
T
si M o marcare. se nume ste secvent a

nit a de aparitie, posibil a la M, dac a exist a marc arile
M
1
, M
2
, . . . , M
k
astfel nct:
M[t
1
M
1
[t
2
M
2
. . . M
k1
[t
k
M
k
Se mai noteaz a: M[M
k
.
Secventa vid a de tranzitii, notat a cu , este secvent a de aparitie
posibil a la orice marcare M a retelei, si are loc: M[M.
O secvent a innit a de tranzitii = t
1
, t
2
, . . . este secvent a innit a
de aparitie, posibil a la marcarea M, dac a: M[t
1
M
2
[t
2
M
3
. . ..
Notatii
Fie = (N, M
0
) o retea P/T marcat a . Se denesc urm atoarele
functii:
t
: P N, t
(p) = W(p, t), p P

t
+
: P N, t
+
(p) = W(t, p), p P
t : P Z, t(p) = W(t, p) W(p, t)
Dac a T
este o secvent a de tranzitii, se dene ste

: P Z:
Dac a = , atunci este functia identic 0.
Dac a = t
1
, . . . , t
n
, atunci =
n
i=1
t
i
.
Secvente de aparitie
p1
p2
p3
t1
3
2
t
1
(p
1
) = 2, t
1
(p
2
) = 1, t
1
(p
3
) = 0
t
+
1
(p
1
) = 1, t
+
1
(p
2
) = 3, t
+
1
(p
3
) = 1
t
1
(p
1
) = 1, t
1
(p
2
) = 2, t
1
(p
3
) = 1
Secvente de aparitie
p1
p2
p3
t1
3
2
t
1
(p
1
) = 2, t
1
(p
2
) = 1, t
1
(p
3
) = 0
t
+
1
(p
1
) = 1, t
+
1
(p
2
) = 3, t
+
1
(p
3
) = 1
t
1
(p
1
) = 1, t
1
(p
2
) = 2, t
1
(p
3
) = 1
Propozi tie 1 Fie t o tranzitie, T
si M, M
marc ari.
Dac a M[tM
, atunci M
= M + t.
Dac a M[M
, atunci M
= M +
Marc ari accesibile
Deni tie 6 Fie = (N, M
0
) o retea P/T marcat a.
O marcare M
este accesibil a din marcarea M, dac a exist a

o secvent a nit a de aparitie astfel nct: M[M
.
Marc ari accesibile
0
O marcare M

.
Marcarea M este accesibil a n , dac a M este accesibil a
din marcarea initial a M
0
.
Marc ari accesibile
0
O marcare M

.
0
.
Multimea marc arilor accesibile dintr-o marcare M, n , se
noteaz a [M
([M cnd este clar despre ce retea este

vorba).
Marc ari accesibile
0
O marcare M

.
0
.
Multimea marc arilor accesibile dintr-o marcare M, n , se
noteaz a [M
([M cnd este clar despre ce retea este

vorba).
[M
0
se nume ste multimea marc arilor accesibile n reteaua

.
Propriet ati pentru secvente de aparitie
Propozi tie 2 Fie M o marcare si o secvent a nit a de
aparitie, astfel nct M[M
. Dac a
este o secvent a de
aparitie (nit a sau innit a) posibil a la marcarea M
, atunci
este secvent a de aparitie posibil a la M.

. Dac a
este o secvent a de
, atunci

Propozi tie 3 O secvent a innit a de aparitie este posibil a
la o marcare M ddac a orice prex nit al lui este posibil la
M.
. Dac a
este o secvent a de
, atunci

Propozi tie 3 O secvent a innit a de aparitie este posibil a
la o marcare M ddac a orice prex nit al lui este posibil la
M.
Propozi tie 4 Fie M si M marc ari, o secvent a de aparitie
posibil a att la M ct si la M, astfel nct: M[M
si
M[M
. Atunci M
(p) M(p) = M
(p) M(p), pentru

orice locatie p P.
Propozi tie 5 Fie M, M
si L marc ari, T
o secvent a de
tranzitii, posibil a la M.
Dac a nit a si M[M
, atunci (M +L)[(M
+L).
Dac a innit a si M[, atunci (M +L)[
Demonstratie:
nit a: inductie dup a || = n.
innit a: se arat a c a orice prex nit al lui este posibil la M +L.
M = (2, 1, 1, 0)[t
1
t
2
(1, 0, 1, 2) = M
(3, 2, 2, 0)[t
1
t
2
?
Deni tie 7 Fie M si M
dou a marc ari.

M M
ddac a M
(p) M(p), p P.
M > M
ddac a M M
si p P : M(p) > M
(p).
Propozi tie 6 Fie M si M
dou a marc ari astfel nct M M
.
Atunci orice secvent a de aparitie posibil a la marcarea M este
posibil a si la marcarea M
.
M
M = L marcare astfel nct M
= M +L
innit a: M[ = M
= (M +L)[
nit a: M[M si M
= (M +L)[(M +L)
Lema 1 Fie N o retea oarecare, U, V T astfel nct
V U = . Dac a (U V )
astfel nct M[M
, atunci
M[|
U
|
V
M
.
t1
p t2
U
V
t
1
V si t
2
U.
t
1
t
2
=
M[t
1
t
2
M
, atunci:
M[t
2
t
1
M

Lema 1 Fie N o retea oarecare, U, V T astfel nct
V U = . Dac a (U V )
astfel nct M[M
, atunci
M[|
U
|
V
M
.
Demonstratie:
Fie N o retea oarecare, t
1
, t
2
T astfel nct t
1
V si t
2
U. Deci t
1
t
2
= .
Se arat a c a:
M[t
1
M
2
[t
2
M
= M[t
2
M
2
[t
1
M
M[t
2
(adic a p t
2
: W(p, t
2
) M(p)).
Fie M[t
2
M
2
. Se arat a c a M
2
[t
1
.
Se arat a c a M[t
2
M
2
[t
1
M
.
Exemplu
U = {t
1
, t
2
}, V = {t
3
, t
4
} M = (0, 1, 0, 1, 0)
Exemplu
U = {t
1
, t
2
}, V = {t
3
, t
4
} M = (0, 1, 0, 1, 0)
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2 t3
t4
2
Exemplu
U = {t
1
, t
2
}, V = {t
3
, t
4
} M = (0, 1, 0, 1, 0)
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2 t3
t4
2
Exemplu
U = {t
1
, t
2
}, V = {t
3
, t
4
} M = (0, 1, 0, 1, 0)
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2 t3
t4
2
Exemplu
U = {t
1
, t
2
}, V = {t
3
, t
4
} M = (0, 1, 0, 1, 0)
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2 t3
t4
2
Exemplu
U = {t
1
, t
2
}, V = {t
3
, t
4
} M = (0, 1, 0, 1, 0)
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2 t3
t4
2
Exemplu
U = {t
1
, t
2
}, V = {t
3
, t
4
} M = (0, 1, 0, 1, 0)
= t
2
t
4
t
3
t
1
t
4
M = (1, 0, 1, 0)[t
2
t
4
t
3
t
1
t
4
(0, 0, 2, 0, 2) = M
M[t
2
t
1
t
4
t
3
t
4
M
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2 t3
t4
2
Exemplu
U = {t
1
, t
2
}, V = {t
3
, t
4
} M = (0, 1, 0, 1, 0)
= t
2
t
4
t
3
t
1
t
4
M = (1, 0, 1, 0)[t
2
t
4
t
3
t
1
t
4
(0, 0, 2, 0, 2) = M
M[t
2
t
1
t
4
t
3
t
4
M
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2 t3
t4
2
Exemplu
U = {t
1
, t
2
}, V = {t
3
, t
4
} M = (0, 1, 0, 1, 0)
= t
2
t
4
t
3
t
1
t
4
M = (1, 0, 1, 0)[t
2
t
4
t
3
t
1
t
4
(0, 0, 2, 0, 2) = M
M[t
2
t
1
t
4
t
3
t
4
M
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2 t3
t4
2
Exemplu
U = {t
1
, t
2
}, V = {t
3
, t
4
} M = (0, 1, 0, 1, 0)
= t
2
t
4
t
3
t
1
t
4
M = (1, 0, 1, 0)[t
2
t
4
t
3
t
1
t
4
(0, 0, 2, 0, 2) = M
M[t
2
t
1
t
4
t
3
t
4
M
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2 t3
t4
2
Exemplu
U = {t
1
, t
2
}, V = {t
3
, t
4
} M = (0, 1, 0, 1, 0)
= t
2
t
4
t
3
t
1
t
4
M = (1, 0, 1, 0)[t
2
t
4
t
3
t
1
t
4
(0, 0, 2, 0, 2) = M
M[t
2
t
1
t
4
t
3
t
4
M
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2 t3
t4
2
Exemplu
U = {t
1
, t
2
}, V = {t
3
, t
4
} M = (0, 1, 0, 1, 0)
= t
2
t
4
t
3
t
1
t
4
M = (1, 0, 1, 0)[t
2
t
4
t
3
t
1
t
4
(0, 0, 2, 0, 2) = M
M[t
2
t
1
t
4
t
3
t
4
M
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2 t3
t4
2
Exemplu
U = {t
1
, t
2
}, V = {t
3
, t
4
} M = (0, 1, 0, 1, 0)
= t
2
t
4
t
3
t
1
t
4
M = (1, 0, 1, 0)[t
2
t
4
t
3
t
1
t
4
(0, 0, 2, 0, 2) = M
M[t
2
t
1
t
4
t
3
t
4
M
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2 t3
t4
2
Proprietatea de m arginire
Fie = (M, M
0
) o retea Petri marcat a.
Deni tie 8 (m arginire)
Fie = (M, M
0
O locatie p este m arginit a dac a:
( n N)(M [M
0
)( M(p) n)
Fie = (M, M
0
( n N)(M [M
0
)( M(p) n)
Reteaua marcat a este m arginit a dac a orice locatie p P
este m arginit a.
Fie = (M, M
0
( n N)(M [M
0
)( M(p) n)
este m arginit a.
Reteaua N este structural m arginit a, dac a exist a o marcare
M astfel nct (N, M) este m arginit a.
Fie = (M, M
0
( n N)(M [M
0
)( M(p) n)
este m arginit a.
Reteaua N este structural m arginit a, dac a exist a o marcare
M astfel nct (N, M) este m arginit a.
M arginire-exemple
p1
t1
p2 t2
M arginire-exemple
p1
t1
p2 t2
reteaua este m arginit a: M(p) 1, p P
M arginire-exemple
p1
t1
p2 t2
p1
p2 t1
p3
t2
M arginire-exemple
p1
t1
p2 t2
p1
p2 t1
p3
t2
reteaua este nem arginit a:
p
2
poate contine o innitate de puncte!
Propozi tie 7 O retea P/T marcat a = (N, M
0
) este
m arginit a ddac a multimea [M
0
este nit a.
0
) este
0
este nit a.
(=) Fie n astfel nct (M [M
0
)(p P)(M(p) n). Num arul maxim de
marc ari este (n + 1)
|P|
.
(=) Se consider a n = max{M(p)|M [M
0
, p P}.
0
) este
0
este nit a.
0
|P|
.
0
, p P}.
Propozi tie 8 Dac a = (N, M
0
) este m arginit a, nu exist a
dou a marc ari M
1
, M
2
[M
0
astfel nct M
1
[M
2
si
M
2
> M
1
.
0
) este
0
este nit a.
0
|P|
.
0
, p P}.
Propozi tie 8 Dac a = (N, M
0
) este m arginit a, nu exist a
dou a marc ari M
1
, M
2
[M
0
astfel nct M
1
[M
2
si
M
2
> M
1
.
Dac a M
1
[M
2
si M
2
> M
1
= M
2
[M
3
(prop. 6) si M
3
> M
2
(prop. 4). Deci
M
3
[M
4
, M
4
> M
3
, etc.
Propriet ati: pseudo-viabilitate
Fie = (N, M
0
Deni tie 9 (pseudo-viabilitate)
O tranzitie t T este pseudo-viabil a din marcarea M,
dac a exist a o marcare M
[M astfel nct M
[t.
O tranzitie t T este pseudo-viabil a dac a este
pseudo-vaibil a din M
0
(exist a o marcare accesibil a
M [M
0
astfel nct M[t). O tranzitie care nu este
pseudo-viabil a se nume ste moart a.
Reteaua marcat a este pseudo-viabil a dac a toate
tranzitiile sale sunt pseudo-viabile.
Exemple
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2
t3
Exemple
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2
t3
t
1
este tranzitie moart a
t
2
pseudo-viabil a
t
3
este tranzitie moart a
Propriet ati: blocaje
Fie = (N, M
0
Deni tie 10 (blocaje)
O marcare M a retelei marcate este moart a dac a nu
exist a o tranzitie t T astfel nct M[t.
Reteaua este f ar a blocaje, dac a nu exist a marc ari
accesibile moarte.
Exemple
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2
t3
Exemple
p1
p2
p3
p4
p5
t1
t2
t3
Marcarea (0,0,0,1,0) este moart a, deci reteaua are blocaje.
Propriet ati: viabilitate
Deni tie 11 (viabilitate)
Fie N = (P, T, F, W) o retea de tip P/T si = (N, M
0
) o retea
Petri marcat a.
O tranzitie t T este viabil a dac a M [M
0
, t este
pseudo-viabil a din M (M
[M astfel nct M
[t).
Reteaua marcat a este viabil a dac a orice tranzitie t T
este viabil a.
reteaua N este structural viabil a dac a exist a o marcare M
astfel nct (N, M) este viabil a.
Exemple
2
2
p1
t1
p2
t2 p3 t3
Retea pseudo-viabil a, viabil a si f ar a blocaje.
Exemple
Exemple
t
1
,t
2
,t
3
: nu sunt viabile
t
4
,t
5
: viabile
reteaua este pseudo-viabil a
Reversibilitate
Deni tie 12 Reteaua marcat a este reversibil a dac a marcarea
sa initial a este accesibil a din orice marcare M [M
0
.
Reversibilitate
Deni tie 12 Reteaua marcat a este reversibil a dac a marcarea
sa initial a este accesibil a din orice marcare M [M
0
.
2
2
p1
t1
p2
t2 p3 t3
Propriet ati ale retelelor Petri
Fie = (N, M
0
Propozi tie 9 Orice retea marcat a viabil a este si
pseudo-viabil a.
Fie = (N, M
0
pseudo-viabil a.
Propozi tie 10 Orice retea marcat a viabil a, avnd cel putin
o tranzitie, este f ar a blocaje.
Fie = (N, M
0
pseudo-viabil a.
Propozi tie 11 Dac a o retea f ar a locatii izolate este viabil a,
atunci orice locatie poate marcat a, din orice marcare
accesibil a.
Fie = (N, M
0
pseudo-viabil a.
accesibil a.
Propozi tie 12 O retea marcat a reversibil a este viabil a
ddac a este pseudo-viabil a.
Fie = (N, M
0
pseudo-viabil a.
accesibil a.
Propozi tie 12 O retea marcat a reversibil a este viabil a
ddac a este pseudo-viabil a.
Propozi tie 13 O retea marcat a reversibil a este f ar a blocaje.
Exemple
Q: orice retea pseudo-viabil a este si viabil a?
Q: orice retea pseudo-viabil a este si f ar a blocaje?
Q: orice retea viabil a este si reversibil a ?
Exemple
p1 p2
p3
p4
t1
t2
Exemple
p1 p2
p3
p4
t1
t2
Exemple
p1 p2
p3
p4
t1
t2
Retea pesudo-viabil a (toate tranzitiile pseudo-viabile).
Reteaua are blocaje (marcarea (0, 0, 1, 1) este moart a).
Reteaua nu este viabil a!
Exemple
Retea viabil a, care nu este reversibil a:
p1
t1
p2
t2
p3 t3
p4
(1, 0, 0, 0)[t
2
(0, 1, 1, 0)[t
1
(1, 0, 1, 0)[t
3
(1, 0, 0, 1).
Marcarea initial a (1, 0, 0, 0) nu este accesibil a din (1, 0, 0, 1).
Exemple
Q: Exist a o relatie ntre proprietatea de m arginire si cea de
viabilitate?
Exemple
viabilitate?
p1
t1
p2 t2
Exemple
viabilitate?
p1
t1
p2 t2
(1, 0)[t
1
[t
2
(0, 1)[t
1
[t
2
(0, 1)...
Retea m arginit a si este viabil a
Exemple
viabilitate?
p1
t1
p2 t2
(1, 0)[t
1
[t
2
(0, 1)[t
1
[t
2
(0, 1)...
p1
p2 t1
p3
t2
Exemple
viabilitate?
p1
t1
p2 t2
(1, 0)[t
1
[t
2
(0, 1)[t
1
[t
2
(0, 1)...
p1
p2 t1
p3
t2
Retea nem arginit a, este viabil a
Exemple
viabilitate?
p1
t1
p2 t2
(1, 0)[t
1
[t
2
(0, 1)[t
1
[t
2
(0, 1)...
p1
p2 t1
p3
t2
Retea nem arginit a, este viabil a
Exemple
t1
t2
p2
t3
t4
p3
p5
t5
p4 p1
Exemple
t1
t2
p2
t3
t4
p3
p5
t5
p4 p1
Exemple
t1
t2
p2
t3
t4
p3
p5
t5
p4 p1
Exemple
t1
t2
p2
t3
t4
p3
p5
t5
p4 p1
Exemple
t1
t2
p2
t3
t4
p3
p5
t5
p4 p1
Exemple
t1
t2
p2
t3
t4
p3
p5
t5
p4 p1
Exemple
t1
t2
p2
t3
t4
p3
p5
t5
p4 p1
Retea nem arginit a (locatia p
4
), neviabil a (M = (0, 0, 0, 2, 1) si t
1
)
Exemple
t1
t2
p2
t3
t4
p3
p5
t5
p4 p1
Retea nem arginit a (locatia p
4
), neviabil a (M = (0, 0, 0, 2, 1) si t
1
)
M arginire si viabilitate
Teorema 1 Orice retea conex a (f ar a elemente izolate) m arginit a
si viabil a este tare conex a.
Demonstratie: Se arat a c a pentru orice (x, y) F, exist a un drum de la y la x.
Caz 1: x P, y T.
Fie V = {t T|exist a drum de la y la t} (y V )
U = {t T|nu exist a drum de la y la t}
V U = .
x y
V
U
Caz 1: x P, y T.
V U = .
x y
V
U
Caz 1: x P, y T.
V U = .
x y
V
U
t
Exemple
Reteaua nu este tare conex a nu este viabil a sau m arginit a:
p1
t1
t2
t3
p2
Reciproca teoremei nu este adev arat a: reteaua este tare conex a, dar nu este viabil a.
p1
t2
t3
p2
2

Intro PN

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intro PN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Retele Petri si Aplicatii

Asist. Dr. Oana Captarencu

(p) = M(p) W(p, t) +W(t, p), pentru toti p P.

si M o marcare. se nume ste secvent a

(p) = W(p, t), p P

este o secvent a de tranzitii, se dene ste

este accesibil a din marcarea M, dac a exist a

este accesibil a din marcarea M, dac a exist a

este accesibil a din marcarea M, dac a exist a

([M cnd este clar despre ce retea este

este accesibil a din marcarea M, dac a exist a

([M cnd este clar despre ce retea este

se nume ste multimea marc arilor accesibile n reteaua

este secvent a de aparitie posibil a la M.

este secvent a de aparitie posibil a la M.

este secvent a de aparitie posibil a la M.

(p) M(p), pentru

dou a marc ari.

dou a marc ari astfel nct M M

M = L marcare astfel nct M

astfel nct M[M

Ret ele Petri si Aplicat ii p. 26/45

astfel nct M[M

S-ar putea să vă placă și