MILLER a fost cel care a plasat caria dentara in grupa afectiunilor dependente de prezenta bacteriilor. El a demonstrat ca expunerea dintilor extrasi in contact cu microorganisme din saliva si hidrati de carbon determina aparitia demineralizarii smaltului. In anii 50 o serie de studii intreprinse de Orlando subliniaza faptul ca evolutia si progresiunea procesului carios sunt dependente de prezenta bacteriilor. Animale de experienta crescute in conditii de sterilitate,hranite chiar si cu dieta cariogena,nu prezentau carii dentare.Cand aceste animale germ free au fost infectate cu microorganisme cunoscute,ele au prezentat procese carioase. In 1960 KEYES a intreprins o serie de experiente in ideea de a stabili ca leziunea carioasa poate fi considerata o boala infectioasa. Animale tratate cu antibiotice in timpul gestatiei si lactatiei au dat nastere la pui la care au aparut leziuni carioase doar atunci cand au venit in contact cu animale ce prezentau aceleasi leziuni. Cu toate ca exista opinii diferite referitoare la modalitatea sau tipul de microorganisme care produc leziuni carioase,astazi se accepta unanim ideea ca procesul carios nu poate aparea in lipsa acestora.
Aceste afirmatii se bazeaza pe urmatoarele evidente majore: -animalele germ free nu sunt afectate de procesul carios; -dintii neerupti nu prezinta procese carioase,dar dupa eruptie vin in contact cu mediul cavitatii bucale si se cariaza; -microorganismle din cavitatea bucala pot demineraliza in vitro smaltul,determinand leziuni asemanatoare procesului carios;
-prezenta microorganismele a fost demonstrata in smalt si dentina cariata,fiind izolate si cultivate din aceste leziuni Lactobacilii sunt prezenti in numar mare in saliva celor cu carii incipiente si avansate,crestera lor numerica precedand cu 2-3 luni aparitia leziunii.Aceasta corelatie desi este frecventa nu reprez. o regula absoluta. Lactobacilii sunt prezenti practic in orice cavitate bucala unde insa din punct de vedere numeric reprez. a 1/2000 a parte din totalul microorganismelor. Pot fi considerati ca invadatori secundari in unele leziuni carioase,unde contribuie la progresiunea acestora,datorita proprietatilor acidogene si acidurice Streptococii - au fost implicati in aparitia cariei dentare datorita abundentei lor in leziunile carioase dentinare profunde si asocierii lor constatnte cu pulpitele aparute in situatiile in care camera pulpara nu a fost deschisa. Streptococii reprez. o parte importanta a florei normale.Ei ating 28% din totalul florei,29% din flora santului gingival,45% din microflora suprafetei limbii si 46% din microflora salivei. Experientele realizate pe animale gnotobiotice au demonstrat ce din cele 4 specii izolate (Streptococul salivarius,Streptococul sanguis,Streptococul mitior si Streptococul mutans),ultimul este cel mai cariogen. Streptococii prezinta 2 proprietati importante: -acidogeneza -productia de polizaharizi extra si intracelulari Aciditatea produsa de streptococi poate atinge un Ph de 4,4. Streptococul mutans produce glicoziltransferaza si fructoziltransferaza pe care le foloseste in descompunerea zaharozei la obtinerea de polizaharizi extracelulari de tipul dextranului si levanului. Dextranul ramane atast peretelui extracelular si intervine ca element de cimentare intre celule dar si de suparafata dintelui,iar levanul va fi folosit in continuare ca sursa energetica. Celelalte microorganisme acidogene ale cavitatii bucale,cum ar fi Leptotrichia,Nocardia,Actinomyces,bacili fusiformi si levurile produc acid in cantitate mai redusa. Bibliografie : - Cariologie si odontoterapie restauratoare Editura Medicala ,Andrei Iliescu ,Memet Gafar - www. doctoruldedinti.info