Sunteți pe pagina 1din 219

Prefata

9
Lucrarea de fata se adreseaza studentilor de la forma de
invatamant la distanta si reprezinta o sinteza a principalelor aspecte care
vin in sprijinul celor preocupa^i de implementarea
contabilita^ii de gestiune in activitatea intreprinderii, cat i a celor care doresc sa
profeseze
in acest
domeniu.
Structura lucrarii se axeaza pe urmatoarele aspecte definitorii: elementele fundamentale ale
contabilita^ii de gestiune, determinarea costului de produc^ie sau de prelucrare a stocurilor in
concep^ia metodelor clasice de calculate, a metodei costurilor standard sau normata, variabilitatea
cheltuielilor, incident varia^iei activita^ii asupra costurilor, rezultatelor i
stocurilor.
Pornind de la elementele fundamentale ale contabilita^ii de gestiune, prin informa^iile de
actualitate pe care le ofera, lucrarea va ghida studen^ii spre identificarea metodelor de calculate ce
permit stabilirea costului de produce i a profitului pe produs, lucrare, serviciu.
Succesiunea capitolelor urmeaza o organizare logica, porninduse de la o prezentare a ceea ce
inseamna contabilitatea de gestiune, urmarinduse introducerea graduala a principalelor no^iuni
teoretice i practice necesare a fi asimilate de catre student. Se continua cu o prezentare a modului de
determinare a costului de produc^ie i inregistrarea acestuia, astfel incat cititorii sa in^eleaga
mecanismele de determinare a costurilor produc^iei realizate. !lterior, se
analizeaza succesiv, in mod detaliat, fiecare din metodele de calculate
utilizate de agentul economic in raport de specificul activita^ii. "n acest
mod, cursan^ii vor dobandi atat o imagine de ansamblu asupra
contabilita^ii de gestiune, cat i cunotin^ele i competence necesare
aprofundarii acesteia.
Autorii
Capitolul I
ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE CONTABILITAJII DE
GESTIUNE
1.1. Defini^ia i obieti!e"e ontabi"itafii #e $e%ti&ne
# conceptia monista, conform careia sistemul contabil este integrat intro singura
contabilitate i a carei informatie este destinata atat utilizatorilor interni cat i celor externi $
# conceptia dualista, conform careia sistemul contabil este delimitat in doua componente :
contabilitatea fmanciara sau generala, baza a tuturor constructor contabile i al carui obiect il
onstituie inregistrarea, clasata i regrupata, a informatiilor relative la micarile de valori generate
de activitatea intreprinderii, iar, pe de alta parte, contabilitatea de gestiune, care se sprijina pe
contabilitatea financiara i al carei obiect il constituie urmarirea %gestiunii intreprinderii% prin
intermediul unui indicator reprezentativ, i anume %costul productiei%.
^ "mportanta, functiile si rolul contabilitatii de gestiune
Contabilitatea de gestiune, in calitate de imagine contabila a funcfionarii intreprinderilor
i organizafiilor, descrie modul in care sunt utilizate resursele, care este efectul utilizarii
acestora i ofera un model economic care ii ajuta pe manageri.
Contabilitea de gestiune, in calitate de imagine contabila a funcfionarii intreprinderilor i
organizafiilor, descrie modul in care sunt utilizate resursele, care este efectul utilizarii acestora i
ofera un model economic care ii ajuta pe manageri
&
'o"&" ontabi"itatii #e $e%ti&ne (
Intreprinderea trebuie sai analizeze costurile deoarece un cost este un
consum de resurse, sa in^eleaga i sai optimizeze rezultatul. 'aca regrupam
cele zece func^ii enun^ate mai sus, putem estima ca aceasta analiza este necesara
pentru:
( stabilirea prejurilor. 'ar, dupa cum se observa, pia^a lasa adesea pu^ina
libertate din acest punct de vedere i singura preocupare a producatorilor
este aceea de a reui sa ob^ina costul produselor i serviciilor vandute sub
pre^ul sau de vanzare : prioritatea este aceea de a in^elege cum se formeaza
costurile i care este influenza asupra lor decat de a cunoate care sunt
repercursiunile asupra clientului $
( evaluarea stocurilor care influen^eaza calculul rezultatului contabil.
)valuarea este o consecin^a a existen^ei consumurilor perioadei i , in
contrapartida, a noilor valori ob^inute, vandute sau nu, care alcatuiesc
stocurile de produse, cu atat mai mult cu cat unele dintre acestea sunt
utilizate in folosul propriu *de exemplu, produc^ia de imobilizari+. ,r,
regula generala *a se vedea "-S &+ este aceea ca stocurile se evalueaza la
costul lor i care trebuie identificat $
( masurarea performanfei produselor, proceselor i entita^ilor pentru
informarea celor care gireaza intreprinderea . -cest aspect se instituie ca un
obiectiv major al contabilitatii de gestiune din zilele noastre $
( sprijinirea controlului intern , in sensul clasic de urmarire a resurselor i de
respectare a instruc^iunilor date, deoarece resursele sunt supuse fraudei i
risipei .
.
.
'in cele prezentate putem desprinde urmatoarele definitii date
contabilitatii de gestiune :
/
Contabilitatea de gestiune este un sistem de Defini)ia
informare contabila care vizeaza sprijinirea
ontabi"i* managerilor i influenfarea comportamentelor in
ta+ii #e********, vederea modelarii relafiilor dintre resursele
$e%ti&ne alocate i consumate i finalitafile care urmeaza
Contabilitatea de gestiune este un sistem prin care se
calculeaza i analizeaza valoarea fluxurilor interne in intreprindere.
Ea trebuie sa fie adaptata activitafii, > structurii funcfionale a
intreprinderii i cerinfelor decidenfilor fafa de evolufiile mediului
economic i
"n contextul definitiei date putem contura urmatoarele ase obiective
ale contabilitatii de gestiune :
i0000000000000000000
* de a calcula costurile pertinente ale diferitelor functii, activitati sau procese
asumate de catre intreprindere in contextul structurii organizatorice
pentru o mai buna stapanire a acestora $
*i* de a deternnna bazele de evaluare a anumitor elemente de bilant ale
intreprinderii *stocuri, productie imobilizata+$
-* de a explica cauzele costurilor, rezultatelor produselor, lucrarilor i
serviciilor pentru a le compara preturile de vanzare corespondente $
-* de a studia comportamentul cheltuielilor in raport cu nivelul de activitate
al intreprinderii$
-* de a stabili previziunea cheltuielilor i veniturilor curente $
-* de a interpreta diferentele dintre elementele previzionate i cele
constatate.
INTR!ARI
1
2. 3are este rolul contabilitatii de gestiune 4
&. 3are sunt cele zece functii ale contabilitatii de gestiune 4
.. Pentru ce intreprinderea trebuie sai analizeze costurile 4
/. 3um poate fi definita contabilitatea de gestiune 4
1. 3are sunt cele ase obiective ale contabilitatii de gestiune 4
5
1... Cone/t&" #e o%t&ri i ro"&" "or in "&area #ei0ii"or
3ostul este o categorie economica universal acceptata i are la origine
verbul latin "constare", care inseamna a stabili, a fixa ceva, verb din care sa
desprins no^iunea de "costa" pentru a exprima %cat sa consumat sau sa platit%
pentru un lucru sau un obiect. !lterior, de la aceasta no^iune sa ajuns la
no^iunea de cost, al carui con^inut este legat de un consum de valori care la
ocazionat i care, pentru a putea fi reflectat, trebuie sa aiba la baza expresie
valorica.
3onsumurile de valori fiind efectuate in scopul ob^inerii unui produs,
unei lucrari sau prestarii unui serviciu conduc la efectuarea unei calcula^ii pentru
a fi posibila insumarea lor, iar rezultatul ob^inut constituie un indicator sintetic
cunoscut sub denumirea de "cost deproducfie".
'in punct de vedere practic, consumurile de valori, in majoritatea
intreprinderilor, nu se efectueaza pentru ob^inerea unei singure unita^i de produs,
lucrari sau serviciu, ci pentru o cantitate determinata, in func^ie de specificul
procesului tehnologic i modului de organizare a procesului de produc^ie. "n
acest context, costul unitar al produsului constituie un indicator determinat pe
baza unui calcul matematic, ca raport intre expresia valorica a consumurilor de
valori *cheltuielile+ pe care le efectueaza o intreprindere cu ob^inerea i
desfacerea produc^iei sale, pe o anumita perioada de gestiune i cantitatea de
produse, de lucrari sau servicii.
6
7
In faza de aprovizionare
8. r
In f faza de producfie
Inf faza de
distribufie
este format din pretul de
cumparare al stocurilor
materiale sau marfurilor,
la care se pot adauga
taxele de import i orice
alte cheltuieli necesare
pentru a aduce stocurile in
forma i la locul final
pentru a fi disponibile
derularii activitatii
este expresia valorica a ceea ce
il costa pe producator
pentru obtinerea unui
produs, a unei lucrari sau
unui serviciu, cost
format din pretul de
cumparare al stocurilor
consumate i altor
costuri adaugate de
intreprindere in procesul
nu este un cost propriuzis,
el repre zinta
totalitatea chel
tuielilor de
desfacere. 'efinitia
sa poate fi deci
conceputa, ca i
costurile precedente,
prin referire la
costurile angajate
!tilitatea unui astfel de cost este
evidenta : pe de o parte, el
devine parte componenta
a costului de productie, in
limita consumurilor
efectuate, pe de alta parte
este un instrument de
analiza i decizie
deoarece se poate
determina o marja pe
diferenta dintre pretul de
vanzare i costul de
productie reprezinta
marja asupra costului de
productie
2
f
2
r
Costul complet reprezinta efortul depus de producator
pentru obtinerea i vanzarea unui produs, lucrare sau serviciu i
este format din costul de productie, cheltuielile generale de
administratie i costul de distributie.
9iecare tip de cost, enuntat mai sus, se caracterizeaza prin trei
elemente, independente unele de altele, care pot fi prezentate schematizat dupa
cum urmeaza :
"
:
'aca avem in vedere rolul costurilor in luarea deciziilor, costurile in raport
de con^inutul lor pot fi delimitate astfel :
; 3osturile complete : costuri complete tradi^ionale *fara ajustari sau
adaugari+ $ costuri complete economice *cu ajustari sau adaugari pentru o
mai buna analiza economica+
; 3osturile par^iale : costuri variabile *prin luarea in considerare numai a
cheltuielilor care variaza in raport cu produc^ia sau cu vanzarea i
excluderea cheltuielilor fixe+ $ costuri directe *prin luarea in considerare a
cheltuielilor variabile i a celor fixe proprii produselor, calculate direct+
'efine1 ( utilizarea informa^iilor legate de costurile activita^ii faciliteaza
luarea unor decizii in legatura cu volumul i structura activita^ii in vederea
creterii profitului *men^inerea in fabricate a unor produse, renun^area la
fabricarea altora sau introducerea in fabricate a noi produse+. "nforma^iile cu
privire la nivelul, structura i evolu^ia costurilor prezinta un rol deosebit in
privin^a adoptarii deciziilor in scopul creterii eficien^ei activita^ii desfaurate i,
totodata, prezinta important pentru controlul activita^ii interne a intreprinderii.
<
INTR!ARI I A#$ICA %II
2. 3um poate fi definit costul de productie avand in vedere opticile enuntate4
&. 3e categorii de costuri pot fi determinate conform "-S & i ,=9P
2:&5>&??. 4
.. 3are sunt elementele caracteristice costurilor 4
/. 'ispuneti de urmatoarele informatii referitoare la o societate:
1.
5. "n timpul perioadei au fost utilizate in productie materii prime in
valoare de 2.6.& u.m., iar costul bunurilor vandute a fost de 5.??? u.m.
'eterminati: costul materiilor prime achizitionate$ costurile de productie ale
perioadei i costurile produselor finite obtinute.
2. 'e0o"!are
!. Calculul costului materiilor prime ac"izifionate
:. Pornind de la relatia de echilibru a stocurilor *sold initial @ intrari A
ieiri @ sold final+, costul materiilor prime achizitionate *intrarile in stoc+ se
determina astfel:
<. 3ostul materiilor prime achizitionate *"+ A 3ostul materiilor prime
consumate *)+ @ Baloarea stocului final de materii prime Baloarea stocului
initial de materii prime A 2.6.& @ .55 .&: A 2.66? u.m.
!. Calculul costului produselor finite obfinute
2?. -ceeai relatie de echilibru, utilizata pentru produse finite,
presupune determinarea costului produselor finite obtinute *"+ astfel:
22. 3ostul produselor finite obtinute *"+ A 3ostul produselor finite
vandute *) + @ Baloarea stocului final de produse finite Baloarea stocului
initial de produse finite A 5.??? @ 21? 2/5 A 5.??/ u.m.
!.Calculul costurilor de producfie ale perioadei #costul producfiei
!$. fabricate%
2?
!&.
2/. 3. Societatea -L9- produce umbrele de soare, asambland panza de
un suport achizitionat. "n luna mai a cumparat 2?.??? de panze la 2? lei
bucata i 22.??? de suporturi la &? lei bucata, i a asamblat <.1?? de
umbrele, costul asamblarii fiind de 21 lei>bucata. - vandut in cursul lunii
:.1?? de umbrele la pretul de 5? lei > bucata, comisionul vanzatorului fiind
de 1 lei > bucata.
21. 'eterminati costul de productie i costul complet *de revenire+ al
unei
22
25.
26. umbrele.
14. 'e0o"!are(
!. Calculul costului de producfie al umbrelelor'
2<. 3ostul
materiei prime consumate: &:1.???
&?. ; panza *<.1?? buc x 2?
lei>buc+ <1.??? ; suporturi *<.1?? buc x &? lei >buc+
&2. 2<?.???
&&. @ 3ostul asamblarii *<.1?? buc x 21 lei > buc+
2/&.??? A 3ostul de productie al umbrelelor asamblate
&.. /&6.???
&/. A( costul unitar de productie A /1 lei > buc */&6.1?? lei> <.1?? buc+.
!. Calculul costului complet al umbrelelor'
&1. 3ostul de productie al umbrelelor vandute .:&.???
&5. *:.1?? buc x /1 lei > buc+
&6. @ 3ostul
distributiei *:.1?? buc x 1 lei > buc+ /&.1?? A 3ostul complet
/&1.???
5. Societatea C)D- produce ciocolata. -ceasta cumpara materii prime in
valoare de 5.??? u.m. Stocul initial de materii prime este de 2.??? u.m., iar
stocul final este de &.??? u.m. Salariile i amortizarea pentru productie sunt
de 25.??? u.m., iar pentru distribute sunt de /.??? u.m. -ceasta are un stoc
2&
initial la produse finite de ..??? u.m. i un stoc final de 1.??? u.m.
&:. 3alculati costul de productie i costul complet.
5. , societate a inregistrat urmatoarele costuri: materii prime 2?.??? lei,
salarii manopera directa 2/.??? lei, salarii pentru personalul de distribute
2&.??? lei, amortizarea vehiculelor de distribute ale societatii 21.??? lei,
amortizarea mainilor productive 2:.??? lei, amortizarea vehiculelor
managerilor 2?.??? lei, chirie /.??? lei *din care pentru productie 5?E+,
grad de utilizare a capacitatii de productie :1E.
&<. 'eterminati suma cheltuielilor care vor afecta contul de rezultate al
societatii.
56. 1.5. Co%t&ri"e in %/ri+in&" in!entar&"&i /er1anent a"
%to&ri"or 'ea1inti1 (
.2. Potrivit Feglementarilor contabile conforme cu directivele
europene, stocurile sunt active circulante detinute pentru a fi vandute pe parcursul
desfaurarii normale a activitatii $ sunt in curs de productie in vederea vanzarii in
procesul desfaurarii normale a activitatii $ sunt sub forma de materii prime,
materiale i alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in procesul de
2.
.&.
... productie sau pentru prestarea de servicii.
./. 'aca avem in vedere cele trei stadii ale ciclului de exploatare, de o
maniera generala se poate face urmatoarea schematizare a stocurilor :
.1.
57. Ob%er!
afie (
.6. 3
lasificarea
stocurilor
conform
fazelor
ciclului de
exploatare
este
relativa, totul depinde de activitatea intreprinderii : de exemplu, un produs rezidual
pentru o intreprindere poate deveni materie prima pentru alta.
.:. "ndiferent insa cum sunt grupate, marimea valorica a stocurilor este
reluata in contabilitatea financiara ca element de activ al bilantului i, prin urmare
se pune problema evaluarii acestora.
.<. 'aca ne referim la problematica generala a stocurilor, modul de
evaluare al acestora este dependent de stadiul in care acestea se gasesc, i anume :
/?. /&.
//. /1. /5. /6.
1?. 1&.
1/. 11.
La cost de
achizitie
1<.
5?
.
La
52.
5&. 3=P$ 9"9,$
L"9, $
5/.
51. "nteresul contabilitatii de gestiune este regasit in stadiul de intrare al
2/
2.
.. 'efine1 (
stocurilor care necesita determinarea costului de achizitie i a celui de productie,
dar in egala masura i in stadiul ieirii deoarece consumurile genereaza cheltuieli,
iar distributiile genereaza venituri.
77. Ob%er!afie (
56. 'e o maniera generala, metodele de evaluare in stadiul ieirii din
gestiune sunt cunoscute de la contabilitate financiara motiv pentru care , in cele ce
urmeaza, vom prezenta un tablou comparativ al avantajelor i dezavantajelor
21
5:. utilizarii fiecarei metode, data fiind influenta pe care o au asupra
costurilor, pentru a veni in sprijinul decidentilor in directia alegerii
optiunilor contabile.
6..
3
intrarile sunt
evaluate cantitativ
i valoric
ieirile nu sunt
decat cantitativ in
cursul perioadei
6/. costul
mediu
atenueaza
fluctuatiile de
pret
evaluarea
ieirilor la
finele
perioadei
intarzie
calculul
costurilor
61.
3
intrarile sunt
evaluate cantitativ
i valoric
65.
cost
ul
medi
u
66.
valoare
a
stocuri
lor
6:.
9"
fiecare lot este
identificat prin
referire la
cantitate i pret
6<.
stoc
ul
este
eval
uat
:?.
ieirile
sunt
evaluat
e cu un
decalaj
:2.
L"
:&. idem metoda
9"9,
:..
ieir
:/. stocul
este
:1.
3o
ieirile se
efectueaza la cost
de inlocuire
:6.
ieir
ile
sunt
::. este o
metoda
inflatio
nista in
:<.
3o
aceasta metoda
este utilizata in
gestiunea
previzionala
<?.
mic
area
stoc
urilo
<2.
costuri
le
standar
d este
<&.
25
85. Con"&0ie (
</. "ndiferent care ar fi metoda de evaluare a ieirilor, sub aspectul gestiunii
stocurilor, privite in ansamblul lor, este necesara verificarea urmatoarelor relatii :
<1. Stoc initial @ "ntrari "eiri A Stoc final Stoc initial @ "ntrari A "eiri @ Stoc final
Stoc initial Stoc final A "eiri "ntrari Sub aspect contabil, pe parcursul perioadei
de gestiune, suntem pui in fata determinarii stocului teoretic *scriptic+, motiv
pentru care , sistematic, este necesara compararea acestuia cu stocul real stabilit
prin inventariere i reflectarea eventualelor diferente de inventariere pentru
corectarea stocului teoretic. "n cazul in care aceste diferente nu sunt consecinta
unor lipsuri nejustificate in gestiune, diferentele constatate au efect asupra
costurilor perioadei in care a fost efectuata inventarierea.
&'. INTR!ARI
2. 3are sunt elementele caracteristice costurilor 4
&. 3e sunt stocurile i care sunt formele de prezentare a acestora 4
.. 3are sunt formele de evaluare a stocurilor 4
/. 3are sunt avantajele i dezavantajele diferitelor forme de evaluare a
stocurilor 4
82. 1.-. Or$ani0area i on#&erea ontabi"itatii #e $e%ti&ne. Prob"e1e
&(. )efinifie *
88. $enera"e
2??. ,rganizarea contabilitatii de gestiune presupune un ansamblu de
activitati desfaurate de o intreprindere in vederea realizarii unui sistem
informational eficient privind calculul costului $ analiza eficientei activitatii
desfaurate $ elaborarea, urmarirea i controlul bugetelor de cheltuieli,
subordonata conducerii la toate nivelurile structurilor organizatorice.
26
161. Ob%er!afie (
2?&. Potrivit reglementarilor contabile este obligatorie organizarea
contabilitatii de gestiune, iar la latitudinea societatii este lasat numai modul de
organizare a acesteia care este determinat de specificul activitatii.
165. 'efine1 (
2?/. ,rganizarea contabilitatii de gestiune implica o serie de probleme,
printre care :
+,-. a. #recizarea organelor carora li se incredinfeaza executarea lucrarilor
2?5. contabilitatii de gestiune. -ceasta problema, in tara noastra, in functie de
complexitatea activitatii i marimea intreprinderii, se poate realiza dupa doua
2:
2?6.
2?:. conceptii .
; , prima modalitate tine de concepfia disparata, potrivit careia activitatile
de calculate a costurilor i cele de analiza i fundamentare a deciziilor sunt
subordonate unor compartimente distincte din cadrul intreprinderii.
; , a doua modalitate tine de conceppa integrata, care presupune
concentrarea lucrarilor in cadrul aceluiai compartiment functional, cunoscut sub
denumirea de %preturi, costuri, analize economice%, care sa fie subordonat
conducerii intreprinderii.
2?<. 9iecare din variantele prezentate are avantaje i dezavantaje in
urmatorul sens : in prima varianta exista posibilitatea specializarii, a unui control
reciproc in privinta metodologiei i certitudinii datelor, dar exista dezavantajul
lipsei unei viziuni unitare asupra ansamblului lucrarilor contabilitatii de gestiune $
in cea de a doua varianta se inlatura dezavantajul primei, dar se creeaza un volum
sporit de lucru i o dependenta a acestui compartiment de alte compartimente
functionale din cadrul intreprinderii in privinta culegerii informatiilor. 3u toate
acestea, cea de a doua varianta exprima cel mai corect esenta, rolul i importanta
contabilitatii de gestiune in cadrul conducerii.
22?. b. Alegerea metodei celei mai corespunzatoare de organizare a
e/idenfei c0eltuielilor, calculul costului i elaborarii bugetelor este o problema
dependenta de o serie de factori, cum ar fi : caracterul diferit al productiei,
aspectul de sezonalitate, specificul procesului tehnologic, nomenclatura de
fabricate, durata ciclului de productie, tendinta de evolutie a unor factori, precum
i scopul urmarit de conducerea unei intreprinderi.
222. Potrivit Precizarilor privind unele masuri referitoare la conducerea
contabilitatii de gestiune, aprobate prin ,rdinul ministrului finantelor publice
nr.2:&5>&??., calculatia costurilor poate fi efectuata dupa una din urmatoarele
metode *nn. gruparea ne apartine+ :
; metode bazate pe principiul costului complet *metoda costului standard,
metoda pe comenzi , metoda pe faze , metoda globala+
; metode bazate pe principiul costurilor par^iale *metoda direct costing ,
2<
metoda costurilor directe+
; alte metode adoptate de persoana juridica in functie de modul de
organizare a productiei, specificul activitatii, particularitatile procesului
tehnologic i in functie de necesitatile proprii *metoda costurilor pe
activitati, metoda costurilor tinta+.
22&. -legerea unei metode de calculate a costurilor i care, in esenta,
contureaza un anumit tip de cost, depinde de o serie de restrictii, aa cum se
observa din figura care urmeaza :
&?
22..
22/. date de natura acti/itafii *de exemplu,
ierarhia costurilor intro intreprindere industriala este
mult
( mai complexa decat intro intreprindere comerciala.
)xista costuri specifice pentru fiecare tip de
activitate+
( date de modul de gestiune *de exemplu, o gestiune
descentralizata implica in general tinerea unei
gestiuni previzionale i bugetare+
( contractuale *de exemplu, adaptarea contabilitatii de gestiune
contractelor incheiate cu partenerii in scopul de a urmari efectele acestora+
221. reglementare *de exemplu, exigentele
impuse intreprinderii de anumite organisme
administrative in scopul efectuarii unui control al
costurilor sale aspect specific pietelor publice+
225. alte restricfii *de exemplu, costul
contabilitatii de gestiune trebuie sa respecte acelai
tratament analitic pentru a se putea realiza
compararea informatiilor pe perioade+
226. u
22:. in on%einfa9 avand in vedere restrictiile formulate, fiecare
intreprindere are libertatea de a alege una sau alta dintre metodele de calculate
enuntate i care, in individualitatea lor, prezinta avantaje i dezavantaje , aa
cum se observa din tabelul urmator :
&2
2&&. 3o
sturilor
complete
cunoaterea costurilor
diferitelor faze de
elaborare i distribute
a produsului
procedura greoaie i adesea
complexa
nicio distinctie intre
2&.. 3o
sturilor
variabile
simplifica modul de
calcul al costului
calculeaza indicatorii
subevalueaza
stocurile
dificultate in separarea
2&/.
&&
2&:.
2.
2.
3o
determinarea pentru
fiecare produs a
contributiei sale la
formarea rezultatului
prin acoperirea
2.&. subevaluarea
stocurilor
2.
..
3o
analiza transversala a
proceselor
calculul costului
activitatilor
metoda costisitoare
sistem de calcul complex
2.
/.
3o
calculul costului inca
din momentul
conceptiei in functie
de pretul de vanzare
procedura complexa
metoda slab adaptata
2.1.
2.5. 3eea ce trebuie sa aiba in vedere sistemul utilizat este aceea ca ,
informatia furnizata, intrun interval convenabil , trebuie sa fie pertinenta, precisa
i sa aiba un cost rezonabil. "n alta ordine de idei, trebuie inteles faptul ca
metodele nu sunt opozabile, ele se completeaza , motiv pentru care tendinta
actuala pe plan international este de combinare a acestora.
2.6. c. #recizarea perioadelor de executare a lucrarilor contabilitatii
de gestiune. "n acest sens este necesar sa se precizeze organele care vor fi
informate, perioadele cand informatiile sunt necesare, forma i structura lor,
perioadele de calcul al costurilor, cand i la ce perioade se stabilesc, analizeaza i
raporteaza abaterile de la nivelurile prestabilite, scop in care se pot elabora
grafice sub forma tabelara, liniara sau grafice retea.
2.:. d. #recizarea mijloacelor necesare executarii lucrarilor , aspect
care vizeaza cu precadere partea de calculatie a costurilor i este importanta
pentru determinarea continutului i circuitului documentelor de evidenta primara,
precum i a situatiilor finale, dat fiind faptul ca modul de prelucrare difera in
functie de gradul de informatizare al unitatii.
2.<. )ste cunoscut faptul ca in cadrul contabilitatii de gestiune se
opereaza cu numar mare de date *cifre+ , financiare sau nu i care nu sunt supuse
&.
nici unei reglementari. =area majoritate a intreprinderilor utilizeaza instrumente
informatice de gestiune, mai mult sau mai putin complexe i pentru a realiza un
sistem informatic de prelucrare a datelor, adaptate necesitatilor contabilitatii de
&/
2/?.
2/.. Program de
contabilitate
financiara cu
( adaptat micilor intreprinderi
2//. Dabelar
( adaptat intreprinderilor mici i mijlocii
2/1. Pr
ogram
specifi
c
( adaptat intreprinderilor mici i mijlocii
2/5. Pr
ogram
de
gestiu
ne
integra
( adaptat marilor intreprinderi
( trateaza ansamblul functiilor gestiunii *comenzi,
facturari, imobilizari, gestiunea productiei i a
2/6.
+1(. INTR!ARI
2. 3e presupune organizarea contabilitatii de gestiune 4
&. 3are sunt principalele probleme pe care le ridica organizarea contabilitatii
de gestiune 4
.. 3are sunt avantajele i dezavantajelor metodelor de calculate folosite in
organizarea contabilitatii de gestiune 4
/. 3are sunt caracteristicile instrumentelor utilizate in executarea lucrarilor
contabilitatii de gestiune 4
1-8. 1.3. Or$ani0area i on#&erea ontabi"itafii #e $e%ti&ne
21?. Atenfie : 3onform precizarilor efectuate in Ghidul de aplicare a
Feglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin ,=9P
&1
.. gestiune , trebuie sa aleaga intre mai multe solutii, aa cum se
observa din tabelul urmator :
.?11>&??<, completat si actualizat, contabilitatea de gestiune se organizeaza Hfie
utilizand conturi specifice, fie dezvoltand conturile din contabilitatea financiara,
fie cu ajutorul evidentei tehnicooperative proprii%.
212. a. organizarea disociata cu utilizarea conturilor specifice
presupune, pe de o parte, existenta contabilitatii financiare, iar, pe de alta parte,
existenta
&5
21&. contabilitatii de gestiune prin intermediul conturilor din clasa a "Ia
"Conturi de gestiune", intro forma simplificata redata de actualul P3G
i care, aa cum sunt precizate, nu sunt obligatorii dar care permit :
; Preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor incorporabile, scop in care
este necesar sa se elaboreze un %tablou de jonctiune% pentru a se asigura controlul
asupra operatiilor inregistrate. -cest tablou este cu atat mai necesar cu cat in unele
conturi apar inregistrate cheltuieli care sunt neincorporabile, adica nu se cuprind
in costuri.
; 'ecuparea din tabloul de jonctiune a cheltuielilor incorporabile *aferente
productiei+ i regruparea i reclasarea acestora in cheltuieli directe *pe purtatorii
de costuri+ i indirecte *pe locuri de cheltuieli, iar in cadrul acestora dupa natura
cheltuielilor+.
; "nregistrarea, urmarirea i controlul productiei fabricate in cursul perioadei de
gestiune, evaluata la pretul de inregistrare, care poate fi : costul standard sau
pretul cu ridicata al intreprinderii.
; "nregistrarea, urmarirea i controlul productiei aflate in curs de executie la
finele perioadei de gestiune, evaluata la costul efectiv al acesteia
; "nregistrarea, urmarirea i controlul abaterilor dintre costurile efective i
preturile de inregistrare aferente productiei fabricate .
; Dransferarea catre contabilitatea financiara a productiei obtinute la costul efectiv
al acesteia i a diferentelor de pret aferente
21.. 'efine1 ( 3onturile din clasa a "Ia se caracterizeaza prin faptul
ca functioneaza numai intre ele i prin urmare, la sfaritul lunii, nu prezinta sold
motiv pentru care nu apar in bilant, iar din punct de vedere functional se pot
dezvolta in analitic pe categorii de costuri.
21/. !tilizarea conturilor contabile, precum i simbolizarea analitica a
acestora se efectueaza astfel incat sistemul de stocare i accesare a informatiilor
obtinute sa fie flexibil i sa permita o gama larga de optiuni. Lista conturilor de
gestiune poate fi adaptata in functie de scopurile urmarite, respectiv : evidentierea
fluxului costurilor, determinarea costurilor aferente stocurilor, determinarea
veniturilor i a rezultatelor in functie de activitatea care le genereaza, efectuarea
&6
de previziuni etc.
211. 3ontinutul clasei a "Ia , aa cum este precizat in prezent in P3G
este sistematizat pe trei grupe astfel :
; Grupa <? %'econtari interne%
; Grupa <& %3onturi de calculate%
; Grupa <. %3ostul productiei%
+-'. 2rupa &, ")econtari interne"
216. 3uprinde conturi de reflectare care asigura, pe de o parte,
independenta contabilitatii de gestiune in raport cu contabilitatea financiara, pe de
alta parte, interdependenta dintre cele doua laturi ale sistemului contabil
circumscrise la nivelul ciclului de exploatare.
21:. 'in cadrul acestei grupe fac parte urmatoarele conturi :
!(9. J Contul 9)! "*econtari interne privind c"eltuielile", cont
&:
25?. bifunctional cu ajutorul caruia se tine evidenta decontarilor interne
privind cheltuielile activitatii de baza i auxiliare, cheltuielile comune
ale sectiei, cheltuielile generale de administrate, precum i cheltuielile
de desfacere i se stabilete diferenta intre preturile de inregistrare
*prestabilite sau cu ridicata+ i costul efectiv al produselor finite,
semifabricatelor din productie destinate vanzarii, lucrarilor executate i
serviciilor prestate care formeaza productia marfa a unitatii. Se
crediteaza in cursul lunii prin debitul conturilor din grupa <& i se
debiteaza la sfaritul perioadei cu costul efectiv al produselor obtinute
prin creditul conturilor <.2 %3ostul productiei obtinute%, precum i cu
cheltuielile aferente perioadei care nu au fost alocate costului de
productie, prin creditul contului <?& H'econtari interne privind
productia obtinuta% . La sfaritul perioadei, contul <?2 poate prezenta
sold creditor reflectand marimea productiei in curs de executie i care
poate fi mentinut in aceasta forma, sau poate fi inchis prin soldul
debitor al contului <.. H3ostul productiei in curs de executie%. 'aca se
procedeaza la inchiderea soldului, la inceputul lunii urmatoare, soldul
creditor se reia printrun articol invers celui de inchidere.
J Contul 9)$ "*econtari interne privindproducfia obfinuta" este un cont
bifunctional cu ajutorul caruia se tine evidenta productiei obtinute in cursul lunii,
la pret de inregistrare i totodata asigura interfata costproductie.
252. 3ontul <?& se dezvolta in analitic pe doua grupe de cheltuieli :
costul produselor *iar in cadrul acestuia, pe feluri de produse+ i costurile
perioadei. 9unctionarea contului este diferita in raport de structura analitica a
acestuia, astfel:
25&. -naliticul Hcostul produselor% se crediteaza in cursul lunii pe
masura obtinerii productiei, la cost standard, prin debitul contului <.2%3ostul
productiei obtinute%$ se debiteaza la sfaritul lunii cu costul efectiv al productiei
prin creditul contului de calculate <&2 %3heltuielile activitatii de baza% i prin
creditul contului <?. H'econtari interne privind diferentele de pret%, cu
eventualele diferente, in rou sau negru in functie de semnificatia acestora.
25.. -naliticul Hcosturile perioadei% se debiteaza la sfaritul perioadei
prin creditul conturilor : <&2 H3heltuielile activitatii de baza% analitic cheltuieli
neproductive i lipsuri in gestiune $ <&& H3heltuielile activitatilor auxiliare% i <&.
H3heltuieli indirecte de productie% cu cheltuielile nealocate costurilor ca urmare
repartizarii rationale a cheltuielilor $ <&/ H3heltuieli generale de administrate% i
<&1 H3heltuieli de desfacere% cu cheltuielile inregistrate in aceste conturi i care
nu se cuprind in costul productiei. Se crediteaza la sfaritul prin debitul contului
<?2 H'econtari interne privind cheltuielile% in scopul separarii cheltuielilor
&<
aferente costului de productie de cele care nu se pot aloca acestuia. -cest analitic
nu prezinta sold la sfaritul lunii.
J Contul 9)& "*econtari interne privind diferentele de pref+ este un cont
de activ cu rolul de a tine evidenta diferentelor de pret calculate la sfaritul lunii,
intre costul efectiv al productiei obtinute i pretul de inregistrare *prestabilit sau cu
ridicata+ al acestora. 'iferentele stabilite pot fi favorabile i
.?
25/. se inregistreaza cu sumele inscrise in rou, atunci cand costul
efectiv este mai mic decat pretul de inregistrare sau nefavorabile i se
inregistreaza cu sumele inscrise in negru, in situatia inversa.
9unctioneaza numai la sfaritul lunii, cand se crediteaza cu diferentele
de pret stabilite, in corespondenta cu debitul contului <?& %'econtari
interne privind productia obtinuta% *analitic costul produselor+ i se
debiteaza cu aceleai diferente in corespondenta cu creditul contului
<.. %3ostul productiei obtinute%, fapt pentru care contul in cauza nu
prezinta sold.
+'-. 2rupa &3 "Conturi de calculate"
255. 3u ajutorul acestor conturi se tine evidenta cheltuielilor colectate, in
raport de modul de identificare a lor, privind activitatea desfaurata la acest nivel,
adica : cheltuieli aferente realizarii de produse finite, semifabricate, executari de
lucrari sau prestari de servicii $ cheltuieli generate de activitatile auxiliare care au
ca obiect servirea activitatii de baza *livrarea de energie electrica, apa, abur,
ambalaje, scule, efectuarea de intretineri i reparatii, cheltuieli cu intretinerea i
functionarea utilajelor din cadrul sectiilor de productie, precum i cheltuieli de
interes general i administrativgospodaresc la nivelul acestor sectii +, cheltuieli
ocazionate de administrarea i conducerea unitatii, cheltuieli de stocare i
distributie a productiei marfa fabricate.
256. "n cadrul acestei grupe se cuprind urmatoarele conturi :
J Contul 9$! "C"eltuielile activitatii de baza"
J Contul9$$ "C"eltuielile activitaplor auxiliare"
J Contul 9$& "C"eltuielile indirecte de producpe"
J Contul9$, "C"eltuieligenerale de administrape"
J Contul 9$( "C"eltuieli de desfacere"
25:. Doate aceste conturi au functie contabila de activ i prin urmare au
o nota comuna sub aspectul functionarii. 3u toate acestea , tinand seama de
continutul economic pe care il prezinta, apar particularitati la fiecare cont, dupa
cum urmeaza :
25<. Contul 9$! ,,C"eltuielile activitatii de baza" este un cont de
calculate care se dezvolta pe trei analitice : costul produselor *iar in cadrul acestuia
pe feluri de produse+, cheltuieli neproductive, lipsuri in gestiune.
26?. -naliticul Hcostul produselor% se debiteaza in cursul lunii cu
cheltuielile alocate costului de productie, preluate din contabilitatea financiara,
prin creditul contului <?2 H'econtari interne privind cheltuielile%. La sfaritul
lunii se debiteaza prin creditul contului <&. H3heltuieli indirecte de productie% cu
.2
cheltuielile repartizate rational asupra costului . Se crediteaza, in urma
inventarierii productiei in curs de executie i stabilirii costului efectiv al acesteia,
prin debitul contului <.. H3ostul productiei in curs de executie% i prin debitul
contului <.2 H3ostul productiei obtinute% cu costul efectiv al produselor finite. La
sfaritul lunii analiticul nu prezinta sold. "n cazul in care intreprinderea a optat
pentru inchiderea contului <.. la sfaritul lunii, la inceputul lunii urmatoare
analiticul Hcostul produselor% se debiteaza prin
.&
262. creditul contului <.. H3ostul productiei in curs de executie% ca
urmare a destocarii productiei neterminate.
26&. -naliticele Hcheltuieli neproductive% i Hlipsuri in gestiune% se
debiteaza in cursul lunii cu cheltuielile de acest gen, preluate din contabilitatea
financiara, prin creditul contului <?2 H'econtari interne privind cheltuielile% i se
crediteaza la sfaritul lunii prin debitul contului <?& H'econtari interne privind
productia obtinuta%, analitic Hcosturile perioadei% i, in consecinta nu prezinta
sold.
26.. Contul 9$$ ,,C"eltuielile activitatilor auxiliare" este un cont de
colectare, repartizare i calcul al costului prestatiilor conexe, motiv pentru care se
poate dezvolta in analitic pe locuri generatoare de costuri, respectiv pe sectii
auxiliare .
26/. Se debiteaza in cursul lunii cu cheltuielile preluate din
contabilitatea financiara i delimitate la acest nivel, creditanduse contul <?2
H'econtari interne privind cheltuielile%. La sfaritul lunii are loc calculul costului
in mod rational i decontarea productiei sectiilor auxiliare in functie de destinatia
acestora, ocazie cu care se va credita contul <&&, analitic sectia furnizoare, i se
vor debita urmatoarele conturi : <&& H3heltuielile activitatilor auxiliare% analitic
sectia beneficiara, <&. H3heltuieli indirecte de productie%, <&/ H3heltuieli
generale de administrate% i <&1 H3heltuieli de desfacere% cu costul efectiv al
productiei decontate pe locurile beneficiare prestatiilor in cauza , precum i prin
debitul contului <?& H'econtari interne privind productia obtinuta% analitic
Hcosturile perioadei% cu partea de cheltuieli nealocata costului de productie de
catre sectia auxiliara ca nefiind legate de activitatea desfaurata. La sfaritul lunii
nu prezinta sold.
261. Contul 9$& -C"eltuieli indirecte de producfie" este un cont de
colectare i repartizare a cheltuielilor indirecte generate de sectiile de baza ale
intreprinderii i se poate dezvolta in analitic pe fiecare sectie de productie, in
functie de modul de organizare al intreprinderii. "n cursul lunii se debiteaza cu
cheltuielile preluate din contabilitatea financiara i delimitate la nivelul sectiilor
de baza, prin creditul contului <?2 H'econtari interne privind cheltuielile%. La
sfaritul lunii se debiteaza prin creditul contului <&& H 3heltuielile activitatilor
auxiliare% cu costul efectiv aferent prestatiilor efectuate de catre acestea. La
sfaritul lunii are loc repartizarea rationala a cheltuielilor aferente sectiilor de baza
asupra produselor obtinute, in raport de gradul de realizare al activitatii i, prin
urmare, contul <&. se crediteaza prin debitul contului <&2 H3heltuielile activitatii
de baza% analitic Hcostul produsului%. 3heltuielile nealocate costului *i care
imbraca forma costului subactivitatii+ se transfera asupra cheltuielilor perioadei
prin creditarea contului <&. i debitarea contului <?& H'econtari interne privind
..
productia obtinuta% analitic Hcosturile perioadei%. Ku prezinta sold la finele lunii.
265. Conturile 9$, -C"eltuieli generale de administrafie"i 9$(
-C"eltuieli de desfacere" sunt conturi de colectare a cheltuielilor ocazionate de
sectorul administrativ, respectiv de sectorul de desfacere. Se debiteaza in cursul
lunii cu
./
266. cheltuielile preluate din contabilitatea financiara delimitate pe astfel
de locuri de cheltuieli, prin creditul contului <?2 H'econtari interne
privind cheltuielile% i se crediteaza la sfaritul lunii prin debitul
contului <?& H'econtari interne privind productia obtinuta% analitic
Hcosturile perioadei% deoarece aceste cheltuieli nu se includ in costul
productiei. Ku prezinta sold la finele perioadei.
+4(. 2rupa &5 "Costulproducfiei"
26<. -ceasta grupa a fost creata pentru a suplini lipsa conturilor de
stocuri pentru evidenta productiei obtinute i a productiei in curs de executie
avand un rol statistic. 'in aceasta grupa fac parte :
J Contul 9&! "Costul productiei obtinute", cont de activ destinat evidentei
productiei finite obtinute *produse finite sau semifabricate destinate vanzarii,
lucrari executate i servicii prestate pentru ter^i...+. Se debiteaza in cursul lunii
prin creditul contului <?& %'econtari interne privind productia obtinuta%, analitic
Hcostul produselor% cu pretul de inregistrare *prestabilit sau cu ridicata+ aferent
productiei finite obtinute i se crediteaza la sfaritul lunii la costul efectiv prin
debitul contului <?2 %'econtari interne privind cheltuielile %'iferentele de
cheltuieli, favorabile sau nefavorabile, se transmit asupra contului <?. H'econtari
interne privind diferentele de pret% i prin urmare nu prezinta sold .
J Contul 9&& "Costulproductiei in curs de executie" are rolul de a tine
evidenta costului efectiv al productiei in curs de executie. Se debiteaza la sfaritul
lunii prin creditul contului de calculate <&2 H3heltuielile activitatii de baza%
analitic Hcostul produselor%. 3ontul poate ramane cu sold la sfaritul lunii sau se
poate inchide prin debitul contului <?2 H'econtari interne privind cheltuielile%. La
inceputul lunii urmatoare, daca sa procedat la inchiderea contului <.., are loc
destocarea productiei in curs de executie printro inregistrare inversa inchiderii i
concomitent se procedeaza la creditarea acestuia prin debitul contului <&2
H3heltuielile activitatii de baza% analitic Hcostul produselor%. "n cazul in care nu a
avut loc inchiderea contului , la inceputul lunii urmatoare are loc numai repunerea
valorii productiei in curs de executie in debitul contului <&2, analitic Hcostul
produsului%.
2:?. b. 6rganizarea disociata fara utilizarea conturilor presupune
existenta, pe de o parte, a contabilitatii financiare, iar pe de alta parte, existenta
contabilitatii de gestiune realizata cu ajutorul situatiilor de colectare, repartizare i
calcul al costurilor pe unitatea de produs, lucrare sau serviciu, ceea ce conduce la
aparenta unei extracontabilitati.
2:2. 3a i in cazul precedent, se ridica mai intai problema realizarii
.1
contului de jonctiune i decuparii cheltuielilor aferente costurilor de productie in
scopul reclasarii i regruparii cheltuielilor pe purtatorii de costuri *cheltuieli
directe+ i locuri de cheltuieli *cheltuieli indirecte+.
2:&. 3heltuielile directe se inscriu in "fia depostcalcul" deschisa pe
fiecare produs, grupa de produse, comenzi de fabricate sau de executie, faze de
fabricate, in functie de specificul procesului tehnologic, pe masura efectuarii
consumurilor. =odelul fiei de postcalcul difera de la o intreprindere la alta, in
.5
2:.. functie de complexitatea procesului de productie. "n cazul in care
nomenclatura consumurilor de materii prime i materiale directe,
precum i a operatiilor tehnologice este redusa, acestea se pot inscrie
direct in fia de postcalcul. "n caz contrar, se intocmesc centralizatoare
de consumuri, pe baza bonurilor de consum, a fielor limita, bonurilor
de manopera etc., iar in fia de postcalcul se va trece numai valoarea
totala a consumurilor pe feluri de cheltuieli directe.
2:/. Prin specificul sau, fia de postcalcul contine toate elementele
structurale costului de productie *cheltuieli directe i cheltuieli indirecte+, precum
i partea de decontare a productiei de aa maniera incat sa se poata determina
diferentele de pret pe fiecare purtator de costuri.
2:1. Pentru a completa fia de postcalcul cu cheltuielile indirecte, mai
intai se intocmete o "situafie de colectare i repartizare a c"eltuielilor", situatie
care se poate elabora la nivelul fiecarei sectii de productie , principale sau
auxiliare *in conditiile organizarii unui postcalcul descentralizat+ sau la nivelul
intreprinderii *in conditiile unui postcalcul centralizat+. "ndiferent de varianta
aleasa, in continut se vor regasi cheltuielile indirecte preluate din contabilitatea
financiara i localizate pe locuri de cheltuieli , dupa natura lor, dupa care urmeaza
calculele specifice de repartizare *aa cum se vor prezenta intrun paragraf
distinct+ pentru a le aduce asupra purtatorilor de costuri.
2:5. . 6rganizarea integrata presupune instituirea unor conturi
analitice in cadrul conturilor sintetice de gradul " sau "" privind cheltuielile
aferente contabilitatii financiare i care au ca scop delimitarea, inca din momentul
inregistrarii acestora, pe purtatorii de costuri i locurile generatoare de cheltuieli ,
precum i pe feluri de cheltuieli dupa natura lor.
2:6. -cest mod de organizare nu exclude insa realizarea lucrarilor
specifice contabilitatii de gestiune cu ajutorul situatiilor de calcul, aa cum au fost
prezentate anterior, iar pe de alta parte, se impune cu necesitate utilizarea
calculatorului electronic, dat fiind volumul mare de munca.
+((. INTR!ARI I A#$ICA %II
2:<. 1. Se inregistreaza urmatoarele cheltuieli in luna aprilie a anului K:
a+ cheltuieli cu taxa de verificare telefon, telex, de /1.??? lei, cheltuieli
deplasare 61.??? lei, salarii aferente personalului de conducere i intretinere a
.6
sectiei 2.???.??? lei, cheltuielile cu energia /.???.??? lei, amortizarea aferenta
cladirilor 2.&??.??? lei.
b+ consumul de motorina i salariile oferilor aferente autobazei proprii de
transport$ consum de motorina 2.???.??? lei$ salarii &.???.??? lei.
2<?. *c+ consumul de materii prime 22.???.??? lei, materiale directe
&.???.??? lei, salarii directe 2?.???.??? lei.
2<2. *&+ Se obtine productia la pret prestabilit in valoare de /?.???.???
lei.
.:
Contabilitatea interna de gestiune
2<&. Rezol/are*1.a) - cheltuielile cu taxa de verificare telefon/telex
193. 924 = 901 45.000
- cheltuieli de deplasare inregistrate de agentul
econoic 924 = 901 !5.000
- cheltuielile cu salariile" #.$.%." &oa'" sanatate" fond accidente"
aferente personalului de conducere (24"1) = 1*) + 0"5) +
5"2) + 0"4))
194. 924 = 901 1.241.000
195. - cheltuielile cu energia la nivelul intreprinderii 924 = 901
4.000.000
19,. - cheltuielile cu aorti-area aferenta cladirilor 924 = 901
1.200.000
19!. .)- consuul de otorina 922 = 901 1.000.000
19*. - salariile &oferilor" #.$.%." &oa'ul" sanatate"
fond accidente 922 = 901 2.4*2.000
199. c)- ateriile prie
200. 921 = 901 11.000.000
201. - aterialele directe
202. 921 = 9012.000.000
203. - salariile directe" #.$.%." &oa'ul" sanatate" fond
accidente 921 = 901 12.410.000
204. 2) - productia la pret presta.ilit 931 = 902
40.000.000
205. - se inchid conturile
20,. 902 = ) 35.453.000
921 25.410.000
922 3.4*2.000 924
,.,51.000
20!.///////0 902 #
20*. #heltuieli 1roductia la pret 3,.935.000 presta.ilit
40.000.000 %.#. 0iferente favora.ile 3.0,5.000
901 = 931 35.453.000
902 = 903 4.54!.000
903 = 931 4.54!.000
209.////////0///////////931 #
210. 1ret presta.ilit 2 #ost
211. 40.000.000 2 35.453.000
212. %.0. - diferente favora.ile = 4.54!.000
&. 3ompletati o fia de postcalcul
.. Prezentati un ciclu complet de inregistrari contabile avand in vedere
modul de functionare al conturilor de gestiune
.<
Contabilitatea interna de gestiune
&2..
3+1. Capitolul II
.13. DETE'MINA'EA COSTULUI DE P'ODUCJIE SAU DE
P'ELUC'A'E A STOCU'ILO' iN CONCEPJIA METODELO'
CLASICE DE CALCULATE
.17. ..1. Carateri%tii"e o%t&ri"or o1/"ete i a ;e"t&ie"i"or are "e
o1/&n
&26. )efinifie * Costurile complete, privite sub aspectul continutului,
sunt acele costuri care regrupeaza totalitatea cheltuielilor generate de consumul
factorilor de productie. !n astfel de cost este un cost traditional, deoarece daca se
procedeaza la o reajustare a acestuia, prin eliminarea anumitor cheltuieli in
vederea stabilirii unei mai bune expresii economice a costului, el va deveni un
cost complet economic.
&2:. Atenfie 7 'efinitia costului complet este necesara dar nu i
suficienta, deoarece nu toate cheltuielile generate de utilizarea factorilor de
productie se cuprind in costul productiei, tot aa cum, anumite cheltuieli, in
virtutea unor acte normative, apar cuprinse in cost.
$$$.
c"eltui
eli
inc
or
po
ra
bil
e
&&.. cheltuieli
care contribuie la
realizarea de
beneficii econo
mice viitoare
pentru entitate i
sunt cuprinse in
costul bunurilor
produse in
momen tul in
care se
efectueaza *prin
afectarea unui
&&/. Privite prin
prisma costului de
productie, in
cadrul caruia
cheltuielile trebuie
sa fie core late cu
gradul de realizare
a activitatii,
cheltuielile
incorporabile pot
imbraca doua
aspecte:
&&1.
/?
/. Rezulta o anumita delimitare a cheltuielilor inregistrate in
contabilitatea financiara i care, prin intermediul contabilitatii de
gestiune, devin costuri, astfel :
Contabilitatea interna de gestiune
&&<.
&.?. inregistrarea
cheltuielilor cu
amortizarea in
cazul
&.2. situeaza sub
nivelul activitatii
normale i, prin
urmare,
$&$.
c"eltui
eli
nei
nc
or
po
ra
bil
e
&... cheltuieli
care dei se
inregistreaza in
contabilitatea
financiara nu
sunt luate in
calculul
costurilor de
catre
contabilitatea de
gestiune
*cheltuielile
exceptionale,
cheltuielile
privind crearea
provizioanelor,
cheltuielile
financiare cu
exceptia doban
zilor bancare la
intreprinderile
cu ciclu lung de
fabricatie,
diferenta in plus
de amortizare in
cazul practicarii
&./. Keincluderea
cheltuielilor ne
incorporabile in
costul produc tiei
actioneaza in
virtutea
principiului
prudentei conform
caruia, cu ocazia
evaluarii
elementelor
cuprinse in situa
tiile financiare a
unei entitati, se are
in vedere faptul ca
nu este permisa
supraevaluarea
elementelor de
activ i a veni
turilor, precum i
subevaluarea
datoriilor i a
cheltuielilor. Prin
includerea
cheltuielilor
neincorporabile in
$&(.
c"eltuieli
supletive
sau fictive
&.5. cheltuieli
care nu sunt
recunoscute de
legislatia din tara
noastra din
considerente de
ordin juridic sau
fiscal, dar care
sunt practicate de
alte tari din
ratiuni de
efectuare a unor
&.6. 3heltuielile
supletive sunt
generate de
folosirea gratuita a
unuia dintre
factorii de
productie *de
exemplu, remu
nerarea capitalului
propriu la o rata a
dobanzii
rezonabila i care
&.:.
/2
Contabilitatea interna de gestiune
&.<. Refinem * Privite prin prisma contabilitatii de gestiune, cheltuielile
incorporabile care alcatuiesc structura costului de productie, prin insumarea in
marime absoluta, pot fi urmarite pe unitatea de produs i pe intreaga productie
realizata intro perioada de gestiune. 'in acest punct de vedere, cheltuielile
incorporabile pot fi :
J c"eltuieli directe, adica acele cheltuieli care in momentul efectuarii lor
se pot identifica pe un produs, o lucrare, un serviciu, o familie de produse,
comanda, sau faza, in raport cu obiectul activitatii de exploatare.
&/?. 'in categoria cheltuielilor directe fac parte cheltuielile cu consumul
de materii prime i materiale consumabile, energie consumata in scopuri
tehnologice, manopera directa i alte cheltuieli directe de productie. =anopera
directa cuprinde: cheltuielile cu plata remuneratiilor cuvenite personalului direct
productiv, plata contributiei unitatii la asigurarile sociale, contributia unitatii
pentru ajutorul de omaj aferenta acestora etc.
J c"eltuieli indirecte de producfie, adica acele cheltuieli care in momentul
efectuarii lor nu se pot identifica pe obiectul activitatii de exploatare, ci numai pe
locurile de productie sau de activitate care leau generat, de unde necesitatea
repartizarii acestora pe baza unor criterii conventionale, in scopul formarii costului
pe produse.
&/2. -vand in vedere restrictia impusa in repartizarea cheltuielilor
indirecte, rezulta ca acestea, la randul lor, se divid in functie de dependenta lor cu
volumul productiei, in :
( regia fixa de productie formata din costurile indirecte care raman relativ
constante, indiferent de modul de variatie al volumului productiei, cum ar fi :
amortizarea utilajelor i echipamentelor, intretinerea sectiilor i utilajelor,
cheltuielile cu administratia sectiilor$
( regia variabila de productie, formata din acele cheltuieli indirecte de productie
care se modifica in raport cu variatia volumului productiei *costuri indirecte cu
materialele i cu forta de munca+.
&/&. Consecinfa * Fepartizarea valorii regiei fixe asupra costurilor de
/&
Contabilitatea interna de gestiune
productie ale produselor obtinute, lucrarilor executate sau serviciilor prestate, se
face proportional cu gradul de realizare al capacitatii normale de productie, iar
regia nealocata urmeaza sa fie recunoscuta drept cheltuiala in perioada in care a
aparut.
J c"eltuieli generale de administrafie, respectiv acele cheltuieli care sunt
aferente intregii activitati desfaurate in cadrul unitatii, colectanduse pe total
intreprindere.
&/.. 'aca o entitate desfaoara mai multe activitati *productie, comert
cu amanuntul, prestari de servicii+ in vederea determinarii costului complet,
cheltuielile generale de administratie trebuie repartizate asupra tuturor activitatilor
intreprinderii. 3heltuielile generale de administrate sunt indirecte fata de
activitatea de baza desfaurata in cadrul intreprinderii, cat i fata de produsele,
lucrarile i serviciile realizate.
&//. 'upa cum sa precizat in capitolul ", cheltuielile generale de
/.
Contabilitatea interna de gestiune
&/1. administrate se colecteaza in debitul contului <&/ H3heltuieli
generale de administrate% , iar la sfaritul perioadei se trec asupra
cheltuielilor perioadei.
&/5. . c"eltuieli de desfacere, respectiv acele cheltuieli care sunt
ocazionate de vanzarea produselor fabricate *cheltuieli de reclama i publicitate,
cheltuieli cu ambalajele, salariile personalului care se ocupa cu distributia
produselor etc.
314. 6 alta abordare*
&/:. 'aca avem in vedere momentul efectuarii calculelor, costurile
complete
&/<. pot fi :
&1?. a. Costuri constatate sau efective, adica acele costuri care sunt
determinate posterior faptelor care leau angajat, aa cum se observa din figura
care urmeaza. "n mod egal, ele pot fi denumite %costuri istorice% sau %costuri
reale%. Privite prin prisma contabilitatii de gestiune, acestea sunt costurile de
productie aferente produselor obtinute, lucrarilor executate sau serviciilor prestate.
Privite prin prisma contabilitatii financiare, aria lor de cuprindere este mai larga i
imbraca forma "costurilor perioadei", adica a cheltuielilor opozabile veniturilor.
&12.
&1&. F
evenind la
contabilitatea
de gestiune,
costurile
constatate
pot imbraca
doua
aspecte :
&1.. #
costuri
controlabile,
respectiv
acele costuri
asupra carora
//
1.
Contabilitatea interna de gestiune
managerul locului generator de cheltuiala poate exercita urmarirea i controlul
acestora, dar
&1/. ele pot deveni necontrolabile la nivelul unei alte entitati tehnico
organizatorice
/1
Contabilitatea interna de gestiune
&11. situate la acelai nivel ierarhic, careia i se transmit *de exemplu,
costul aferent productiei sau prestatiilor sectiilor auxiliare+$
&15. # costuri necontrolabile, respectiv acele costuri asupra carora
managerul locului generator de cheltuiala nu poate interveni pentru a le influenta.
-ltfel spus, ele reprezinta reversul costurilor controlabile.
&16. 3eea ce trebuie retinut este faptul ca toate costurile sunt insa
controlabile la un nivel sau altul din cadrul intreprinderii .
&1:. Folul costurilor efective de productie este acela de a permite
verificarea sarcinilor bugetare privind nivelul costurilor diferitelor produse
obtinute i stabilirea cauzelor care au provocat eventualele abateri.
&1<. b. Costuri prestabilite sau antecalculate, adica acele costuri care
sunt stabilite anterior faptelor care le angajeaza. "n acest context se poate vorbi de
norme, costuri standard sau de simple previziuni.
&5?. Prin urmare, costul unitar de productie antecalculat *3upa+ aferent
unui produs, lucrari sau serviciu ce urmeaza a se obtine, se determina prin
antecalculul cheltuielilor ce se aloca direct pe produs, cheltuieli directe *3d+ i al
cheltuielilor indirecte de productie *3ip+, ce nu se aloca direct pe produs, i astfel :
&52. 3upa A L *3d @ 3ip+
&5&. 'aca la costul de productie al unui produs se adauga cheltuielile
generale de administrate i cheltuielile de desfacere aferente acestuia, se obtine
costul complet unitar al produsului respectiv.
&5.. )eterminarea unor astfel de costuri prezinta un dublu rol * sub
aspectul contabilitatii financiare, costurile prestabilite servesc la inregistrarea
produselor finite, lucrarilor i serviciilor executate in cursul lunii, pana in
momentul determinarii costului efectiv de productie i corectarea acestuia cu
diferentele de pret$ sub aspectul contabilitatii de gestiune, constituie etalonul care
trebuie atins i permite urmarirea pe parcurs a incadrarii consumurilor efective in
nivelul lor prestabilit, determinarea abaterilor i, pe baza acestora, luarea
masurilor corespunzatoare.
/5
Contabilitatea interna de gestiune
3'1. INTR!ARI
2. 3e sunt costurile complete 4
&. 3aracterizati cheltuielile incorporabile, neincorporabile i supletive
.. 3um sunt privite cheltuielile incorporabile prin prisma contabilitatii de
gestiune i ce caracteristici prezinta 4
/. "n raport cu momentul efectuarii calculelor, cum pot fi grupate costurile
complete i ce caracteristici prezinta 4
/6
Contabilitatea interna de gestiune
&51.
.77. .... Deter1inarea o%t&ri"or #e /ro#&fie i inre$i%trarea ae%tora in
ontabi"itate
3'4. ....1. tapele calculafiilor costurilor
&5:. ,rganizarea i conducerea unei activitati economice prin
intermediul costurilor de productie presupune utilizarea unei calculatii al carei
continut i importanta difera in functie de anumiti factori. "ndiferent de aspectul
formal sau functional al calculator, pentru atingerea scopului acestora, respectiv
calculul costului pe unitatea de produs, lucrare sau serviciu, exista o nota
comuna care vizeaza parcurgerea a o serie de etape sau trepte in cadrul carora
sunt utilizate diverse procedee capabile sa asigure scopul urmarit, iar
modalitatea practica de aplicare a unuia sau altuia dintre procedee i
succesiunea acestora pe parcursul calculatiei imbraca forma unei tehnici
concrete denumita %metoda de calculate a costurilor%
&5<. "
( inregistrarea cheltuielilor in cursul perioadei, in contabilitatea financiara i
colectarea acestora in contabilitatea de gestiune in vederea determinarii
costurilor de productie $
( inregistrarea produselor obtinute in cursul perioadei la cost standard
*antecalculat+ $
( determinarea costului i repartizarea asupra productiei auxiliare $
( repartizarea cheltuielilor indirecte de productie asupra costului produselor
fabricate in cadrul activitatii de baza a entitatii $
( determinarea productiei in curs de executie i reflectarea ei in contabilitate $
( determinarea costului de productie efectiv pentru intreaga productie i pe
unitatea de produs $
( evidentierea in contabilitate a costului de productie efectiv al produselor
finite obtinute.
/:
Contabilitatea interna de gestiune
( determinarea i reflectarea in contabilitate a diferentelor dintre acest cost i
cel standard *antecalculat+ inregistrat pe parcursul perioadei.
( decontarea costului de productie efectiv al produselor finite obtinute $
( reflectarea in costurile perioadei a cheltuielilor neincorporabile *care nu pot
fi incluse in costul de productie al bunurilor +
34,. ...... Inregistrarea c0eltuielilor in cursul perioadei i colectarea
acestora in contabilitatea de gestiune
&62. 'eoarece o serie de consumuri pot avea caracter global, in
momentul
&6&. elaborarii Htabloului de jonctiune% i al regruparii specifice contabilitatii de
&6.. gestiune se ridica problema determinarii i delimitarii acestora conform
&6/. cerintelor calculatiei costurilor.
/<
Contabilitatea interna de gestiune
&61.
; )efinifii
&65. *eterminarea primara a cheltuielilor de productie i de desfacere
presupune o serie de calcule matematice cu ajutorul carora se stabilete
cuantumul consumurilor productive, in expresie baneasca i care au la baza fie un
element cantitativ, fie un element valoric.
&66. *elimitarea primara a cheltuielilor de productie i de desfacere
presupune realizarea unor operatii de separare a acestora in momentul
determinarii primare i de prelucrare a informatiilor pe purtatori de costuri sau
locuri de cheltuieli.
&6:. 'in punct de vedere practic, aceste doua operatii se desfaoara fie
independent una de cealalta, fie concomitent, in functie de optica aplicata in
organizarea contabilitatii de gestiune *disociata sau integrata+.
; #rocedee
( procedeul ponderarii cantitatilor cu preturile sau tarifele
( procedeul aplicarii de cote procentuale asupra unei valori absolute $
( procedeul defalcarii unor cote de cheltuieli in raport cu numarul
perioadelor de gestiune$
( procedeul statisticoexperimental.
34&. a. #rocedeul ponderarii cantitafilor cu prefurile sau tarifele
&:?. -cest procedeu este utilizat pentru determinarea expresiei valorice a
consumurilor materiale pe purtatori sau locuri de cheltuieli *materii prime,
materiale auxiliare directe, energie, combustibil, piese de schimb, obiecte de
inventar+ sau a consumurilor de munca vie. 'atorita acestui fapt, utilizarea
1?
Contabilitatea interna de gestiune
procedeului presupune existenta unei evidente a consumurilor productive in
expresie naturala sau in unitati de timp.
&:2. =odelul matematic al procedeului este urmatorul :
&:/. ;
.43. C;< = t Ci+>P9 &:6.
&::. ;
productie
. 4 8 . C;&=li/9 ?
. 8 6 . i =1
@/.
&<2.
&<&. ; cand
. 8 5 . C;i9 = AIP9 J *A
&<1.
. 8 7 . C;%+ = I it
AA1 B
&<:.
&<<. 3h expresia valorica a consumurilor materiale
productive 3 cantitatea consumata dintrun anumit fel de
material i^n felul materialului consumat
.??. j purtatorul de costuri, daca din documentul primar *bon de
consum individual, bon de consum colectiv, fia limita de consum+ rezulta ca
destinatia consumului*lor+ este pentru un produs, o grupa de produse, o comanda
sau
12
'. Notafii*
Contabilitatea interna de gestiune
.?2. locul de cheltuiala, daca din bonul de consum rezulta ca destinatia
este o sectie de productie *principala , auxiliara+, sectorul administrativ
*birouri functionale+ sau sectorul de distribute.
.?&. P pretul aferent fiecarui fel de consum material i care este
determinat, in functie de poilitica adoptata de intreprindere, prin metoda 3=P,
9"9,, L"9, sau costul standard.
.?.. 3hsj cheltuielile cu salariile care se identifica pe purtatori
.?/. j purtatorul de costuri
.?1. m meseria sau profesia
.?5. c categoria de calificare
.?6. t timpul de munca sau norma de productie
.?:. D tariful de salarizare pe unitatea de timp sau de productie.
.?<. b. #rocedeul aplicarii de cote procentuale asupra unor /alori
absolute -cest procedeu este utilizat pentru determinarea i delimitarea unor
cheltuieli a caror expresie valorica este dependenta de o cota procentuala.
=odelul matematic al procedeului este urmatorul :
.22.
.2..
.21.
.26.
518. CDE
.&..
.&1.
.&6.
.&:.
53&. . #rocedeul defalcarii unor cote de c0eltuieli in raport cu
numarul perioadelor de gestiune.
1&
Contabilitatea interna de gestiune
..?. -cest procedeu este utilizat in scopul repartizarii anumitor
consumuri productive fie pe purtatorii de costuri, fie pe locurile de cheltuieli, cu
ajutorul unor coteparti stabilite prin raportarea sumelor totale la numarul
perioadelor de gestiune.
..2. Pe de alta parte, pot apare o serie de cheltuieli care nu se platesc
lunar *gaze, electricitate, chirii, prime de asigurare+ i atunci trebuie estimate. "n
acest context, din punct de vedere contabil, apar fie cheltuieli efectuate in avans,
fie cheltuieli ce urmeaza a fi efectuate i care pot fi reglate prin intermediul
contului /62 %3heltuieli inregistrate in avans%, dar care mai corect sar putea
numi %3heltuieli repartizate pe mai multe perioade de gestiune%. Pornind de la
acest aspect, procedeul adus in discutie mai este denumit i "procedeul
abonamentului lunar de c"eltuieli", presupunand o scadentare pe perioade i o
reflectare corespunzatoare inclusiv in contabilitatea financiara.
..&. ( consumuri productive care
privesc 3h 3h
.... mai multe perioade de
gestiune i K
1.
Contabilitatea interna de gestiune
../.
d. #rocedeul statistico8experimental
..1. Procedeul statisticoexperimental este specific lucrarilor de estimare
a costurilor pentru care nu se pot utiliza procedeele mentionate anterior.
..5. -plicarea procedeului statisticoexperimental presupune luarea in
considerare a nivelurilor efective ale cheltuielilor inregistrate in anul de baza i
vizeaza cheltuielile generate cu intretinerea i reparatia S'Blor, cheltuielile cu
intretinerea i functionarea laboratoarelor etc.
e. Aspecte particulare pri/ind determinarea i delimitarea c0eltuielilor
pe purtatori i locuri de c0eltuieli
..6. , problema care trebuie clarificata in aceasta etapa de calcul al
costurilor vizeaza caracterul global al unor categorii de cheltuieli, cum ar fi :
consumul de energie, consumul de combustibil, cheltuielile cu incalzitul i
iluminatul, amortizarea cladirilor monobloc etc.
..:. 'aca exista mijloace de masura a consumurilor *de exemplu, contor
electric la nivelul fiecarei sectii+, atunci delimitarea cheltuielilor se poate face prin
afectare directa, pe baza calculelor de consum i pretului energiei electrice. 'aca
nu exista mijloace de masura a consumurilor, atunci delimitarea cheltuielilor se
face in mod conventional, pe baza unor criterii de repartizare *de exemplu, puterea
instalata a motoarelor in cazul energiei electrice, numarul punctelor de iluminat
sau suprafata de iluminat pentru cheltuielile cu iluminatul electric, suprafata
ocupata de fiecare sectie pentru amortizarea cladirilor monobloc etc.+.
..<. "n esenta, pentru delimitarea unor astfel de cheltuieli se folosete
procedeul suplimentarii, majorarii sau adaugirii de cote de cheltuieli, similar
principiilor de repartizare a cheltuielilor indirecte. "n unele tari occidentale,
criteriul de repartizare este pur conventional, in sensul ca, pe baza unor analize
statistice, se determina anumite cote procentuale la nivelul fiecarui loc de
cheltuiala cu care se delimiteaza cheltuiala totala.
51,. ....5. Inregistrarea produselor obfinute in cursul perioadei la cost
standard 9antecalculat.
./2. Produsele, lucrarile sau serviciile obtinute in cursul perioadei se
evalueaza la costul standard *antecalculat+.
1/
Contabilitatea interna de gestiune
./&. "n principiu, costul standard se determina pe baza nivelurilor normale ale
materiilor prime i materialelor consumabile, manoperei i cheltuielilor indirecte
de productie i se inscriu in fia costului standard *modelul care urmeaza+ i
servete la evaluarea cantitatilor de produse, lucrari sau servicii obtinute.
./.. "n contabilitatea financiara, valoarea bunurilor obtinute i
recunoscute ca active in momentul obtinerii lor, se reflecta, dupa cum este
cunoscut, prin inregistrarea contabila :
./<. .12.
.1&.
11
Contabilitatea interna de gestiune
535. FIA DE ANTECALCUL
.1/. pentru 2?? produse HI%
.<6. .<:. .<<
.
/?
?.
/?
2.
/&.. /&/
.
/&
1.
-
/.
2.
/.1. /.
6.
//?. //2. //&
.
//
..
//
/.
/1
2.
/1..
/1/. "n contabilitatea de gestiune, costul productiei obtinute
se reflecta prin urmatoarea inregistrare contabila .
/5?. /
5
&
/5/. /
5
5
/56. /5:. /
6
?
/62.
143. ....-. )eterminarea costului i repartizarea asupra secfiei auxiliare
145. :pecific
/6/. ; -ceasta etapa de calcul este specifica sectiilor auxiliare din cadrul
intreprinderii, fara a fi exclusa posibilitatea aparitiei unor prestatii reciproce i
intre sectiile principale de productie, aa cum este cazul industriei
clorosodicelor.
15
Contabilitatea interna de gestiune
14-. 6biectul secfiilor auxiliare
/65. ; Sectiile auxiliare au ca obiect principal sa execute anumite produse
sau servicii necesare sectiilor de baza ale intreprinderii.
16
Contabilitatea interna de gestiune
/66.
14(. Aspectul organizarii i te0nologiei producfiei
; omogena, atunci cand se obtine un singur produs sau serviciu, aa cum sete
cazul productiei de energie electrica, apa, abur, serviciul de transport etc., iar la
sfaritul lunii nu apare productie in curs de executie $
; eterogena, atunci cand productia se compune dintro gama mai larga de produse,
lucrari sau servicii realizate in cadrul aceleiai sectii. "n acest tip de productie se
incadreaza atelierul de intretinere i reparatii, sectia de S'Buri, matrite, ambalaje
etc. La sfaritul perioadei ii poate face aparitia productia in curs de executie
aferenta produselor sau lucrarilor nefinalizate.
14&. #articularitafi ale acti/itafii
; productia sectiilor auxiliare este destinata in principal deservirii activitatii de
baza i administrative a intreprinderii $
; o parte din productie se poate consuma de sectiile producatoare insei
; o parte din productie se consuma de celelalte sectii auxiliare intre care au loc
livrari reciproce *de energie, de apa, abur, lucrari de reparatii .a.m.d.+
; uneori, o parte din productia acestor sectii poate fi destinata livrarii catre alte
intreprinderi
1(,. Consecinfe
; Se pune problema cunoaterii nivelului cheltuielilor la care se face decontarea
productiei sectiilor auxiliare, data fiind incorporarea acestora in costurile celorlalte
locuri de cheltuieli la care se urmaresc i se analizeaza costurile conform unor
bugete de cheltuieli elaborate in acest sens.
1(+. Consumul propriu
; consumul intern este suportat prin costuri de locurile beneficiare, altele decat
cele care au produs, executat lucrari sau au prestat servicii.
1(3. :epararea c0eltuielilor incluse in costul producfiei auxiliare de
c0eltuielile care se recunosc in c0eltuielile perioadei.
1:
Contabilitatea interna de gestiune
; "ndiferent de natura activitatii, omogena sau eterogena, cheltuielile colectate la
nivelul unei sectii se grupeaza in cheltuieli directe i cheltuieli indirecte i se
inregistreaza in documentele de colectare a cheltuielilor ca atare. La randul lor,
cheltuielile indirecte , similar celor de la nivelul sectiilor de baza, se grupeaza in
regia variabila de productie i regia fixa de productie.
/:.. Pentru repartizarea regiei fixe asupra costurilor de productie se ia in
considerare gradul de realizare a capacitatii normale de productie, in raport cu care
aceasta se repartizeaza proportional. Fegia fixa nealocata este exclusa din costul
productiei i recunoscuta drept cheltuiala in contul de profit i pierdere in perioada
in care a aparut #restafiile reciproce dintre secfiile auxiliare
; se realizeaza cu ajutorul procedeelor :
( neluarii in calcul a prestatiilor reciproce *-cest procedeu este utilizat in
lucrarile de previziune pe termen lung i in antecalculatiile de pret la
produsele noi +
( evaluarii prestatiilor reciproce la cost prestabilit *este utilizat in etapa
1<
Contabilitatea interna de gestiune
/:/.
/:1. de stabilire a bugetelor de cheltuieli, de regula indicat in cazul
sectiilor cu activitate omogena +
( reiterarii sau al calculelor iterative *este utilizat in decontarea prestatiilor
reciproce dintre sectiile cu productie omogena+
( calculului algebric *se aplica in conditiile in care in sistemul prestatiilor
reciproce intra sectii auxiliare cu productie perfect omogena+
( combinatiilor de procedee bazate pe o anumita ordine de succesiune a
calculelor *de regula, in relatiile de decontare reciproca intra nu numai
sectii cu productie omogena, dar i cele cu productie eterogena, motiv
pentru care productia nu se mai poate exprima cantitativ printrun singur
fel de unitate de masura fizica. "n acest caz se impun utilizarea mai
multor procedee i respectarea unei anumite ordini de succesiune a
lucrarilor de decontare, la baza careia stau legaturile tehnologice+.
( procedeul ratei de cesiune standard *-plicarea acestui procedeu
presupune luarea in considerare a diferentelor asupra ratei de cesiune i
reflectarea lor in contabilitate in mod corespunzator, respectiv ca
"diferen/e de cesiune", adica in calitate de elemente de cost
necontrolabile i, in consecinta, pentru care nu se face raspunzatoare
sectia primitoare+.
1('. )etalii pri/ind anumite procedee
5?
Contabilitatea interna de gestiune
1(&.#rocedeu
l
reiterarii
sau al
calculelor
iterati/e
M se determina ponderea productiei livrate fiecarei sectii
auxiliare beneficiare, raportand cantitatea livrata la
totalul productiei realizate de sectia auxiliara
furnizoare
M coeficientii sau ponderile calculate se aplica succesiv
la cheltuielile inregistrate la sectia auxiliara
furnizoare, obtinanduse cheltuielile aferente
productiei livrate fiecarei sectii auxiliare beneficiare.
3alculele se reiau pana ce diferentele care apar la
nivelul sectiei auxiliare furnizoare i care reprezinta
preluari de cote de cheltuieli in sistemul prestatiilor
reciproce nu mai sunt semnificative pentru nivelul
costului
M calculul costului pe unitatea de produs, cu care se
deconteaza productia destinata sectiilor principale de
productie sau sectoarelor de cheltuieli din cadrul
/</.
52
Contabilitatea interna de gestiune
/<6.
/<:. 3hp cheltuieli aferente productiei
preluate in sistemul prestatiilor reciproce 3hl
cheltuieli aferente productiei livrate in sistemul
/<<. prestatiilor reciproce N cantitatea de
productie obtinuta *mai putin consumul propriu+
de sectia auxiliara furnizoare i destinata
-,+.#rocedeu
l
calcululu
i algebric
1?&. M fixarea drept necunoscute, in
sistemul de ecuatii, a costului unitar al
productiei sectiilor auxiliare care intra in
sistemul prestatiilor reciproce , folosind
simbolurile x, O, z ....$
M formarea sistemului de ecuatii pe baza urmatorului
algoritm : productia evaluata pentru fiecare sectie
auxiliara, la costul sau unitar *Nx, NO, Nz, ....+ este
egala cu cheltuielile initiale sau proprii ale sectiei
respective *3hi+, la care se adauga valoarea
prestatiilor primite de la celelalte sectii auxiliare,
evaluate la costul lor unitar *Px, PO, Pz, ...+
-,-.Combinaf
ii de
procedee
bazate pe
o
anumita
ordine de
succesiun
e a
calculelor
1?5. M decontarea productiei
interdependente se incepe de la sectiile
omogene catre cele cu activitate eterogena,
evaluarea facanduse la un cost prestabilit
*costul standard sau costul efectiv al lunii
precedente+ $
M se determina costul unitar i se deconteaza productia
sectiilor auxiliare cu activitate eterogena care se
gasesc numai in calitatea de sectii furnizoare sau a
celor care nu au intrat in sistemul relatiilor reciproce$
M se continua cu sectiile auxiliare care furnizeaza cele
5&
4. )econtarea producfiei auxiliare pe destinafiile acesteia.
:. 'upa colectarea tuturor cheltuielilor de productie aferente sectiilor
auxiliare, tinand seama de etapele precedente i calcularea costului
pe unitatea de produs, serviciu sau lucrare, se determina valoarea
productiei destinata
Contabilitatea interna de gestiune
1?6.
5.
Contabilitatea interna de gestiune
1?:. sectiilor de baza, de distribute i a sectorului administrativ.
()9. In cazul sectiilor care nu au intrat in sistemul prestatiilor reciproce,
costul unitar se determina astfel :
# la sectiile cu productie omogena se raporteaza cheltuielile totale de
productie la cantitatea de produse exprimate in unitati naturale $
# la sectiile cu productie eterogena se determina costul efectiv al fiecarei
lucrari sau serviciu prestat, in mod similar ca la productia de baza, i se
deconteaza conform destinatiei acesteia. -tunci cand, sub aspect tehnologic, nu
apar diferente esentiale intre lucrari i servicii, de la o destinatie la alta *de
exemplu, ponderi diferite ale consumurilor de materiale sau de manopera in totalul
costurilor determinate+, se poate recurge la o simplificare a calculelor de
decontare. "n acest sens, aa cum am mai subliniat anterior, se poate apela la o
unitate caracteristica sectiunilor omogene *oremuncitori, oremaina, Qg materiale
prelucrate etc.+ pentru care se determina cost unitar i care servete la decontare.
12?. In cazul sectiilor care au intrat in sistemul prestatiilor reciproce se
aplica unul din precedeele prezentate, care conduc in mod implicit la stabilirea
costului unitar cu care urmeaza a se deconta productia obtinuta, pe destinatiile
acesteia.
122. "ndiferent de relatiile de dependenta in care se afla sectiile auxiliare,
odata determinat costul pe unitatea de masura a activitatii desfaurate, acesta se
aplica succesiv la destinatiile productiei i se obtine cota de cheltuieli preluata de
sectiile beneficiare in cauza.
-+3. Reflectarea in contabilitate a decontarii acti/itafilor secfiilor auxiliare.
12.. 'at fiind faptul ca in contabilitatea financiara cheltuielile sunt
inregistrate dupa natura lor, circuitul intern al intreprinderii generat de existenta
sectiilor auxiliare, nu implica reflectarea contabila in cadrul acestei contabilitati.
12/. "n contabilitatea de gestiune, pornind de la continutul conturilor de
gestiune, al principiilor de functionare a acestora i de la prevederile
Feglementarilor contabile conforme cu directivele europene, se desprinde ideea ca
decontarea activitatilor sectiilor auxiliare se poate efectua pe cale extracontabila
sau se poate reflecta pe cale contabila.
5/
Contabilitatea interna de gestiune
121. 0e cale contabila, dupa cum sa precizat, se stabilesc relatii de
corespondenta, pe de o parte intre analiticele contului <&& %3heltuielile
activitatilor auxiliare%, iar pe de alta parte, intre contul <&& i celelalte conturi de
calculate care exprima nivelul cheltuielilor colectate de sectiile principale, sectorul
administrativ sau de sectiile de distribute, in calitatea lor de sectii beneficiare ale
activitatii auxiliare, tinand seama de continutul costului, astfel:
(!1. 2 0reluarea 8.. = 861
126. c"eltuielilor din %3heltuielile activi
%'econtari interne pri
12:. contabilitatea tatilor auxiliare%
vind cheltuielile%
51
8..
12<. financiara2 3eflectarea prestatiilor reciproce dintre
sectiile auxiliare
3.6. 8..
1&2. %3heltuielile activitatilor auxiliare% analitic sectia beneficiara
H3heltuielile activitatilor auxiliare% analitic sectia furnizoare,
cheltuieli aferente costurilor
($$. 2
3epartizarea
rationala a c"el4
tuielilor conform
destinatiilor
1&.. E
3.-. 8.5
1&1. %3heltui
elile
indirecte de
productie%
8..
($1. H3heltu
ielile
activitatilor
auxiliare%
analitic
sectia
furnizoar
1&6. e
3.4. 86.
1&<. %'econtari interne privind productia obtinuta% analitic costul
perioadei
356. 8.-
1.2. %3heltuieli generale de administratie%
<&/ %3heltuieli de
1.&. desfacere%
-55. ....3. Repartizarea c0eltuielilor indirecte de
producfie asupra costului produselor fabricate in cadrul
acti/itafilor de baza
-51. :cop
5
5
8..
; 3onform practicii actuale, cheltuielile indirecte, indiferent de continutul
i natura lor, sunt repartizate la sfaritul lunii in scopul obtinerii costului pe
produs, lucrare, serviciu, semifabricat sau comanda, in structura acestora.
-5-. #rocedeu utilizat
; procedeul suplimentarii, majorarii sau adaugirii de cote de cheltuieli care
presupune alegerea conventionala a unui element ce indeplinete functia de
criteriu, cheie sau baza de repartizare i care asigura un raport de
cauzalitate cu cheltuiala de repartizat
; pe baza criteriilor de repartizare se calculeaza coeficientii de
suplimentare E%9 raportand cheltuielile indirecte de repartizat, in cauza, la
marimea totala a bazei de repartizat ABrB aleasa i care se obtine prin
insumarea bazelor sau criteriilor individuale AbiB. 3oeficientii stabiliti se
pondereaza cu marimea criteriilor individuale aferente produselor,
lucrarilor sau serviciilor, indiferent de gradul de finisare a acestora,
obtinanduse cota din cheltuielile indirecte ce sa repartizat la acest nivel.
-5'. ;odelul matematic
1.6. in care : Cr A b2 @ b& @....@ bi @....@ bn
5
6
8..
1.:.
1.<. Fepartizarea pe produs, lucrare sau serviciu :
3 - 6 . n
3-1. '/ = E% D bi , cu conditia ca ^ '/ = C;r
3 - . . i = 1
1/.. 'aca in relatia de repartizare a cheltuielilor indirecte pe produs
A'/B vom inlocui pe E% cu expresia de calcul a acestuia, se ajunge la un alt
mod de exprimare a calculelor de delimitare a cheltuielilor, mult mai
avantajos datorita stabilitatii in timp a rapoartelor determinate, daca baza de
repartizare este reprezentata de o marime tehnica. -stfel,
3--. C;r bi
3-3. ' / = E % D b i OFBG>bH O B DC;r
3 - 7 . r r
1/6. in care raportul bi > Cr reprezinta ponderea bazei individuale in totalul
bazei de repartizare, pondere ce se poate exprima in forma relativa *indice+
sau in cota procentuala daca raportul se amplifica cu 2??, de unde i
denumirea de "procedeul suplimentarii 4 varianta cifrelor relative de
structura "
-1(. ;odalitatea de repartizare a c0eltuielilor indirecte
1/<. Borbind despre continutul cheltuielilor indirecte, precizam ca
acestea cuprind:
( regia fixa de productie formata din costurile indirecte care raman relativ
constante, indiferent de modul de variatie al volumului productiei, cum ar
fi : amortizarea utilajelor i echipamentelor, intretinerea sectiilor i
utilajelor, cheltuielile cu administratia sectiilor$
( regia variabila de productie, formata din acele cheltuieli indirecte de
5
:
8..
productie care se modifica in raport cu variatia volumului productiei
*costuri indirecte cu materialele i cu forta de munca+.
11?. Fepartizarea valorii regiei fixe asupra costurilor de productie
aferente produselor obtinute se face pe baza capacitatii normale de productie,
iar regia fixa nealocata va fi recunoscuta drept cheltuiala in perioada in care a
aparut. Fegia variabila nu ridica probleme deoarece se aloca costurilor in
totalitate.
112. 6bser/afie * se ridica problema modului de stabilire a regiei
fixe care urmeaza a se repartiza asupra costurilor de productie aferente
produselor i, in acest scop, este necesar sa facem unele referiri la notiunea de
capacitate de productie.
11&. Refinefi * din punct de vedere teoretic, putem discuta de doua
tipuri de capacitati:
; capacitatea nominala sau teoretica exprimata prin numarul total de ore de
productie, daca unitatea ar lucra in %foc continuu%$
; capacitatea normala, respectiv productia fizica exprimata in ore,
determinata prin diminuarea capacitatii teoretice *nominale+ cu timpii
aferenti intreruperilor personalului de lucru, cu intreruperile inevitabile
aferente reparatiilor, timpii aferenti inventarelor etc.
11.. -adar, capacitatea normala este mai mica decat capacitatea
teoretica sau nominala.
((,. -laturi de cele doua notiuni, se pune problema capacitatii reale
5
<
111. .3apacitatea reala, teoretic, trebuie sa corespunda utilizarii unei
capacitati normale, altfel spus, capacitatea reala este o capacitate
normala de productie.
115. Practic, volumul productiei trebuie determinat pe baza
volumului posibil al vanzarilor, ceea ce conduce la determinarea unei
capacitati diferite fata de capacitatea normala. Pe de alta parte exista procese
de fabricate ce implica o inlantuire in serie a atelierelor sau a sectiilor de
productie i ale caror capacitati de productie normale pot fi diferite.
116. "n astfel de situatii, atelierul sau sectia care prezinta
capacitatea cea mai scazuta constituie o %trangulare% i impune de fapt nivelul
de productie celorlalte ateliere sau sectii situate in amonte sau aval. Ke aflam
in fata unei %capacitati de structura%, iar subactivitatea care se manifesta poate
fi masurata in termeni de cost.
11:. Pe de alta parte, insai intreprinderea, din diferite motive de
ordin conjunctural, poate sai programeze o capacitate inferioara celei
normale. -pare astfel %o capacitate sau o activitate programata%.
11<. "ndiferent de modul de exprimare, rezulta, ca in etapa de
derulare a activitatii, este necesara analiza influentei pe care o produce nivelul
de activitate asupra costurilor.
15?. Pentru a elimina incidenta variatiilor volumului de activitate
i pentru a
152. mentine costul constant la nivelul capacitatii normale, este
suficient de a
15&. considera ca regia fixa de productie trebuie repartizate numai
asupra capacitatii
15.. normale adica este necesara o repartizare rationala a
cheltuielilor fixe sau de
6
?
15/. structura, pe baza unui coeficient denumit %coeficient de
imputare rationala%,
151. conform urmatoarei relatii de determinare:
155.C 53 i Cir
A, in care:
(16. ir 57
15:. 3i r coeficient de imputare rationala$
15<. -F activitate reala$
16?. -K activitate normala.
162. Atenfie * 3oeficientul de repartizare rationala determinat se
aplica asupra regiei fixe de productie obtinanduse suma care se trece asupra
costurilor de productie, fie printro alocare globala in cazul productiei
omogene, fie prin repartizare conform principiului procedeului suplimentarii,
in cazul productiei eterogene.
16&. Fegia fixa care este recunoscuta drept cheltuiala a perioadei
se determina pe baza relatiei :
16.. -F
16/. Fegia fixa aferenta perioadei A Fegia fixa de productie *2 +
161. -K
165. sau
166. Fegia fixa aferenta perioadei A Fegia fixa de productie *2 3ir+
6
2
16:. Concluzie * -vand in vedere cele precizate, se desprinde
ideea ca cheltuielile indirecte de productie care se repartizeaza asupra costului
6
&
16<.
1:?. produselor obtinute in cursul perioadei, se determina astfel :
1:2. Fegia
variabila de
productie
Fegia fixa de
productie inclusa ra
tional in costul
produselor0000000000
(8&. 3heltuieli
indirecte ce se
repartizeaz
a asupra
costului
produselo
1:/. r
-(-. 6rdinea de repartizare i criteriile utilizate
; cheltuielile de achizitie *aprovizionare i stocare+, delimitate la nivelul
subdiviziunii administrative *depozite sau magazii de materiale+, inclusiv
cheltuielile cu intretinerea i functionarea aparatului de aprovizionare, precum
i a bazei tehnicomateriale corespunzatoare, se repartizeaza pe produse in
functie de valoarea materialelor consumate.
; cheltuielile indirecte de productie *denumite i de prelucrare sau de
fabricate+ se repartizeaza asupra produselor, semifabricatelor, comenzilor,
lucrarilor sau serviciilor executate in cursul lunii, dupa actuala conceptie,
proportional cu valoarea : costurilor directe inregistrate, a salariilor directe, a
materialelor directe, a cantitatilor obtinute din fiecare tip etc., in raport de
specificul ramurii i particularitatile procesului tehnologic $
; cheltuielile administrative i financiare *dobanzile bancare la intreprinderile
cu ciclu lung de fabricate+ se repartizeaza pe aceiai purtatori de costuri, ca i
celelalte cheltuieli indirecte, proportional cu costul de productie *de fabricate
sau de sectie+ determinat $
; cheltuielile de distribute se repartizeaza, in totalitate intro perioada de
gestiune, asupra produselor fabricate i destinate vanzarii, proportional cu
nivelul costurilor de productie sau a cantitatilor vandute, in raport de natura
productiei.
(81. 'in punct de vedere contabil, este necesar a se intocmi un tablou
sau o situatie de repartizare a cheltuielilor indirecte pe produse, caz
in care repartizarea cheltuielilor indirecte nu se reflecta in
contabilitatea financiara, ci numai in contabilitatea de gestiune,
astfel
1:6. :
6
.
344. I
348. 8.1
386. 8.5
1<2. %3heltuielile indirecte de
productie%
38.. 8.-
1<.. %3heltuieli genera le
de administrate%
38-. 8.3
(9(. 2 0reluarea
(91. c"eltuielilor
(96. din
(98. contabilitatea
financiara
1<<. %3heltuieli de desfacere%
766. 861
1)!. %'econtari
interne pri vind
cheltuielile
6
/
5?&.
%2
3
ep
ar
tiz
ar
ea
1)&.
ration
al
a
a
1),.
c"eltu
ie
lil
or
1)(.
sectiil
or
1)1.
auxili
ar
e
1)6.
afere
nt
e
1)8.
costu
ril
or
5?<. E
716. 8.5
522. %3hel
tuielile
indirecte de
productie%
71.. 8..
52.. %3heltuielile
activitatilor
52/. auxiliare%
521. analitic sectia
beneficiara
717. 8.-
526. %3heltuieli
generale de
administrate%
714. 8.3
52<. %3heltuieli de
desfacere% 8..
5&?. H3heltu
ielile activi
tatilor
auxiliare%
analitic
sectia
furnizoare
1$
!.
2
3
ep
ar
tiz
ar
e
a
ra
ti
on
al
a
a
c"el
4
tuiel
ilor
indi
rect
e de
fabr
icat
e
5&&. E
7.5. 8
.
1
5&/
. %
3
h
e
l
t
u
i
e
l
i
l
du
se
lo
r
86
.
5&1. %
'
ec
on
tar
i
int
er
ne
pr
ivi
nd
pr
od
uc
tia
ob
tin
ut
a%
an
ali
tic
co
st
ul
pe
ri
oa
de
i
8.
5
1$1.
%3h
e
l
t
u
i
e
l
i
l
e

i
n
d
i
r
e
c
t
e

d
e

p
r
o
d
u
c
t
i
e
5&6. %
5&:.
1
$
9.
2
I
n
c
"
i
d
e
r
e
a

c
o
n
t
u
r
i
l
o
r

c
a
r
e

n
u

s
u
n
t

a
l
o
c
a
t
e

c
o
s
4
r
i
l
o
r

d
e

p
r
o
756.
86.
5.2.
%'e
5...
E
75-.
8.-
5.1.
%3h
757.
8.3
1&6.
%3he
re
5.:. %
'5&. ....7.
)etermina
rea
producfiei
in curs i
reflectarea
ei in
contabilitat
e
'1,. :pecific
; Productia in curs de
executie, cunoscuta in
limbajul practic i sub
denumirea de
"productie
neterminata", este
specifica, in general,
tuturor activitatilor
desfaurate, cu
deosebirea ca, in unele
situatii, din punct de
vedere fizic, volumul
acesteia ramane
constant la finele
perioadei i, prin
urmare, ea nu
influenteaza calculul
costului productiei
finite
'1+. )eterminarea
cantitati/a
; Se realizeaza, in
conformitate cu
prevederile ,rdinului
nr.&:52>&??< privind
organizarea i
efectuarea
inventarierii
elementelor de natura
activelor,
5/&.
datori
il
or
i
ca
pi
tal
ur
il
or
pr
op
rii
,
pr
in
in
ve
nt
ar
ie
re,
ut
ili
za
nd
,
in
ra
po
rt
de
sp
ec
ifi
cu
l
pr
oc
es
ul
ui
tehnologic,
unul din
urmatoarele
procedee
( pe stadii
succesive de
transformare
a materiilor
prime in
semifabricate
i produse $
( pe piese i
operatii.
'15. /aluarea
producfiei in curs de
execufie
; in raport de gradul
de finisare tehnica,
utilizand unul din
urmatoarele procedee :
( evaluarea
globala in
raport de
gradul de
finisare
tehnica
*implica
stabilirea
acestui grad
sub forma
procentuala
concomitent
cu momentul
stabilirii
faptice a
stocurilor.
Procentul
stabilit se
inmultete
cu costul
prestabilit
sau cu cel
efectiv din
perioada
precedenta,
avand in
vedere
structura de
formare a
acestuia. 'e
remarcat ca
acest
procedeu nu
tine seama
de faptul ca
materiile
prime
intervin in
totalitate la
inceputul
procesului
tehnologic
i nu in cota
procentuala
stabilita.
( evaluarea
forfetara, pe
fiecare
componenta
a costurilor
*elimina
neajunsurile
semnalate la
procedeul
precedent,
in sensul ca,
are
in
ved
ere
asp
ect
ul
inte
rve
ntie
i
mat
eriil
or
pri
me
in
pri
ma
faz
a
teh
nol
ogi
ca
i
pro
ced
eaz
a la
cor
ecta
rea,
in
rap
ort
de
gra
dul
de
fini
sare
,
numai a
manoperei
directe i a
cheltuielilor
generate de
sectiile de
fabricate+
; evaluarea pe piese i
operatii *procedeul
este specific industriei
constructor de maini,
iar pentru aplicarea lui
se pornete de la fia
tehnologica in care
sunt precizate
consumurile specifice
de materii prime,
materiale auxiliare
directe i de manopera
care se evalueaza,
corespunzator fiecarui
stadiu de finisare, in
raport de succesiunea
operator. Stocurile
constatate la
inventariere se
pondereaza cu
cheltuielile unitare
prevazute in fiele
tehnologice, dupa care
se adauga cheltuielile
indirecte de fabricate
in cotele previzionate
sau efective *daca au
fost determinate+,
folosind procedeul
suplimentarii+
; evaluarea pe baza
costului mediu al
unei oremuncitor
normate *poate fi
utilizat in cazul in
care toate partile
componente ale unui
produs prezinta
aproximativ aceeai
structura a costului.
-plicarea acestui
procedeu presupune,
in primul rand,
transformarea
stocurilor de
productie
neterminata, precum
i a celor finite, in
oremuncitori, pe
feluri de produse i
calculul costului unei
ore muncitori, pentru
fiecare produs,
conform prevederilor
din fia tehnologica.
"n al doilea rand,
costul unei ore
muncitor se
pondereaza cu
numarul de ore
aferente productiei
neterminate+.
'11. Implicafii
; "ndiferent de
modalitatea de
evaluare, valoarea
productiei
neterminate de la
inceputul perioadei se
insumeaza la
cheltuielile
efectuate in
cursul lunii,
iar cea de la
sfaritul
perioadei se
scade din
cheltuielile
inregistrate,
conform
5/1.
5/5.
urmat
or
ul
ui
m
od
el
de
ca
lc
ul
5/6. Baloa
rea
productiei
neterminate
la inceputul
perioadei
5/:. Baloa
rea
productiei
neterminate
la sfaritul
perioadei
5/<.
51?.
51&.
3ost
51..
511. pr
oductie
5
1
51:.
finite
51<.
552. 55&.
11,.
'ecu
pi
nd
di
n
ci
cl
ul
de
in
re
gi
str
ar
i
cele care
privesc
productia in
curs de
executie, in
cele doua
contabilitati
vor apare
urmatoarele
inregistrari
: 2
Inregistrar
ea
productiei
neterminat
e la finele
perioadei
551. '
'''.
In
con
tabi
litat
ea
fina
nci
ara
772.5
51 =
211
55:.H
Pro
dus
e in
HBa
riatia
55<. c
urs de
stocur
ilor%
execu
tie%
5:2.
5:&.
18&. 2
*estocarea
productiei
in curs de
executie la
inceputul
lunii
urmatoare
'
5:/.
'(-.
In
conta
bilita
tea
finan
ciara
74
7.
21
1 =
55
1
5:6.
HBari
atia
HProd
use in
5::.
stocurilo
r%
curs de
5:<. exec
utie%
6?2.
6?&.
4,5. 3.3.4.
)eterminarea
costului de
producfie
efecti/ pentru
intreaga
producfie i pe
unitatea de
produs
4,1. #recizare*
6?1. $a
ni/elul intregii
producfii, costul de
productie
este format
din
cheltuielile
directe de
productie :
materii
prime,
materiale
consumabile
etc.,
cheltuieli
privind
energia i
apa,
cheltuieli
directe cu
manopera
*cheltuieli cu
plata
remuneratiilo
r cuvenite
personalului
direct
productiv,
plata
contributiei
unitatii la
asigurarile
sociale,
contributia
unitatii
pentru
ajutorul de
omaj,
aferente
acestora etc+,
precum i
cota
cheltuielilor
indirecte de
productie
alocate in
6?5. #e
unitatea de produs,
determinarea costului
unitar se face in mod
diferentiat, in raport
de numarul produselor
fabricate, de
importanta i
caracterul lor, de
corelatia care exista
intre produse i
cheltuielile de
productie, utilizand
unul din urmatoarele
procedee :
6?6.
4,(.
utilizat
4+,. < In
cazul
producfi
622. M procedeul diviziunii
62&. 3 A 3h
3u A N
4+1. < In
cazul
producfi
ei
cuplate
sau
asociate
9simulta
ne.
M procedeul
cantitativ
2 1 3 . J C;
2 1 7 . C * n
2 1 2 . L Kt
2 1 4 . i * 1
62<. in care :
6&?. 3 costul
mediu Pt cantitatea
teoretica dintrun produs
6&2. i A 2^n felul produsului
M recalcularea in
cazul pierderilor
tehnologice
2 . . . CDK
2 . 5 . C
2 . - . & Kt * /t
6&1. in care :
45+. < In
cazul
obfinerii
de
produse
6.&. M produsele
nu au valoare i
deci nu
influenteaza
calculul costului
6.1. M procedeul
valorii ramase
6.<.
6/?.
utilizat
415.
utilizabil
e
cheltuielile totale de
productie
cheltuieli aferente
productiei reziduale
4-,. < In cazul
obfinerii de
subproduse
612.
valorii ramase
daca
subprodusele au
valoare de
deeuri
23..
C;%
235.
61/.
valoarea
productiei
secundare
616.
61:. Dipu
l productiei
61<. 'etalii
65?.
#roc
e
d
e
u
l
u
t
i
l
i
z
a
t
M

p
r
o
c
e
d
e
u
l
r
a
n
d
a
m
e
n
t
e
l
or
sa
u
ec
hi
va
lar
ii
pr
od
uc
tie
i
se
cu
nd
ar
e
cu
o
ca
nti
tat
e
de
pr
od
us
pr
in
ci
pa
l
2 7 1
.
C
;
2 7 . . C
; =
2 7 5 . K
/ L
K% /
65/. i
n care :
651. 3
hs
cheltuie
li
aferente
producti
ei
secunda
re Psp
producti
a
secunda
ra
transfor
mata in
principa
la Pp
cantitate
de
producti
e
principa
la
obtinuta
C =
C; *
C;%
655. *
% +
27
2.
&
K/
274.
2 7 8 .
*
D
K
%
/
226. K%
66!.
Subpr
od
us
el
e
cu
va
lo
ar
e
de
pr
od
us
e
fi
nit
e
su
nt
sp
ec
ifi
ce
ac
el
or
ra
m
ur
i
de
ac
tiv
ita
te
in
ca
dr
ul
ca
r
o
r
a
p
r
o
d
u
c
ti
a
s
e
c
u
n
d
a
r
a
d
e
p
a

t
e
.
?
E

d
i
n
v
o
l
u
m
u
l
tot
al
de
ac
tiv
ita
te,
cu
m
ar
fi
ca
zu
l
hi
dr
oc
en
tra
lel
or,
in
du
str
iei
ex
tra
c
tiv
e
de
pe
tr
ol
i
ga
ze
,
in
du
str
iei
co
cs
o

c
h
i
m
i
c
e
e
t
c
.,
s
it
u
a
ti
e
i
n
c
a
r
e
s
e
d
e
t
e
r
m
i
n
a
c
o
s
t
p
e
u
n
ita
te
a
de
pr
od
us
ca
i
in
ca
zu
l
pr
od
uc
tie
i
pr
in
ci
pa
le.
La
ba
za
ca
lc
ul
el
or
co
st
ul
ui
un
ita
r
st
a
pr
oc
ed
eu
l
d
e
t
r
a
n
s
f
o
r
m
a
r
e
a
p
r
o
d
u
c
ti
e
i
s
e
c
u
n
d
a
r
e
i
n
p
r
o
d
u
s
p
r
in
ci
pa
l,
fie
uti
liz
an
d
an
u
mi
te
m
ari
mi
st
an
da
rd
*d
e
ex
e
m
pl
u,
2?
??
m
.
ga
z
de
so
nd
a
A
2
to
na
de
tit
ei
$
&
?
?
?
m
.
g
a
z
d
e
c
o
c
s
A
2
t
o
n
a
d
e
c
o
c
s
+
,
f
i
e
p
e
b
a
z
a
u
n
o
r
c
al
cu
le
te
hn
ic
e
de
tra
ns
fo
r
m
ar
e
*a
a
cu
m
es
te
ca
zu
l
hi
dr
oc
en
tra
lel
or,
un
de
ap
a
ne
uz
in
at
a
i
liv
rat
a
t
e
r
ti
l
o
r
s
e
t
r
a
n
s
f
o
r
m
a
c
on
ve
nti
on
al
in
ca
nti
tat
e
de
en
er
gi
e
el
ec
tri
ca
+
66&. .
66.. M
proced
eul
cifrelor
de
echival
enta ,
daca se
folo
sete
un
singur
parame
tru *ei+
de
echival
are a
product
iei
*Pei+
6
K
ei = Ki D
ei in care
: i A
felul
produsul
ui
2
2
3.
C
= *CML.
2 2 7
.
^
&e
666.
n
66:.
L
Nei
iA2
66<. i
n care :
3ue
costul
unitatii
echival
ente
2 4 6 . C
;i
C&e
D Kei
6:2. c
u
conditia
:
4(3.
In
cazul
produ
cfiei
sorto8
tip i
sorto8
4(5. d
imensio
na
4(1. l
e
24
3.
Li
;i =
;
6:
5.
"n
principiu,
procedeu
l cifrelor
de
echivalen
ta
presupun
e
determin
area unor
caracteris
tici
*parametr
i+
comune
tuturor
sorturilor
care se
obtin,
diferentia
te in
acelai
timp ca
nivel de
la un
produs la
altul,
caracteris
tici care
stau la
baza
omogeni
zarii
producti
ei in
scopul
diferent
ierii
cheltuie
lilor.
686.
3rite
r
i
i
l
e
d
e
e
c
h
i
v
a
l
a
r
e
,
r
e
s
p
e
c
t
i
v
c
a
r
a
c
t
e
r
ist
ici
le
*p
ar
a
m
etr
i+,
po
t
fi
de
na
tu
ra
te
hn
ic
a
*g
re
ut
at
e,
lu
ng
im
e,
su
pr
af
at
a,
de
ns
ita
te,
ti
m
p
de
pr
el
u
c
r
a
r
e
,
c
o
n
s
u
m

s
p
e
c
i
f
i
c
d
e
m
a
t
e
r
i
i
p
r
i
m
e
s
a
u
d
e
m
a
no
pe
ra
et
c.+
,
sa
u
de
na
tu
ra
ec
on
o
mi
ca
*v
al
oa
re
a
m
at
eri
ilo
r
pr
im
e
co
ns
u
m
at
e,
sa
lar
ii
di
re
ct
e
6::. ,cost
de
productie
sau de
fabricate,
pret de
vanzare
al
6:<.
4&,. #rocedeul
utilizat
6<2. 'etalii
6<&.
285. C
6<6. produselor etc.+.
6<<. M cifre de
echivalenta
:?2.
(,3. ....4.
Reflectarea in
contabilitate a
costului de
producfie efecti/ i
a diferenfelor de
pref aferente
:?.. Refi
nem * -ceasta
ultima etapa a
stabilirii costurilor
de productie
asigura, pe de o
parte , legatura
dintre contabilitatea
financiara pentru
evaluarea activelor
de natura stocurilor,
in situatiile
financiare, iar, pe
de alta parte,
asigura interfata
costproductie in
contabilitatea de
gestiune.
:?/. 2

inr
eg
ist
ra
re
a
co
stu
lui
de
pr
od
uc
fie
efe
cti
v
al
pr
od
us
el
or
fin
ite
ob
fin
ut
e
in
cu
rs
ul
lu
ni
iI
n
c
o
nt
a
bi
lit
at
e
a
fi
n
a
n
ci
ar
a
:?1. K
u se
efectu
eaza
nicio
inregi
strare
conta
bila
:26.
:2:.
:2<. ; 3alculul
diferentelor dintre
costul standard i
cel efectiv
:&?.
6!
(3+. In
contabilitat
ea de
gestiune
:&&. 'iferentele
dintre cele doua
costuri sunt
determinate pe baza
soldului contului
<?& H'econtari
interne privind
productia obtinuta%,
analitic costul
productiei
:&..
'
<?&
3
:&/. 3ost efectiv
*3e+ 3ost standard
*3s+
:&1. 3e ( 3s
3e R 3s
(3'. In
contabilitatea
financiara
:&6. Ku se
efectueaza nici
o inregistrare
contabia
:&:. !
!
:&<. diferente
nefavorab
'iferente
favorab.
8&). 2
Inregistr
area
diferenfel
or
favorabil
e dintre
costul
standard
i costul
efecti
:.2. val produselor
finite obpnute
(53. I
n
contabili
tatea
financia
ra
455. 21
1 =
5-4
:./.
HBariatia
H'iferen
te de
:.1.
stocurilo
r%
pret la
:.
5.
pr
o
d
us
e%
:/<.
:12.
:1&.
:1..
:1/. "n cazul in care
diferentele de pret sunt
nefavorabile, inregistrarile in
cele doua contabilitati se fac
invers.
8((. 2 9oldarea
contului de
diferente favorabile
#cu inregistrare
inversa in cazul
diferenjei
nefavorabile
:15. %
(-4. In
contabili
tatea
financiara
:1:. "
n
contabil
itatea
financia
ra
aceasta
operate
nu are loc
:6?.
:62.
:6&.
86&. 2 *econtarea
costului de
producpe efectiv al
produselor finite
obpnute
:6/.
(4-. In
contabili
tatea
financia
ra
:65. "
n
contabil
itatea
financia
ra aceasta
operatie nu
are loc
::5.
::6.
:::.
((&. INTR!ARI
I A#$ICA %II
2. 3e sunt costurile
complete 4
&. 3aracterizati cheltuielile
incorporabile,
neincorporabile i
supletive
.. 3um sunt privite
cheltuielile
incorporabile prin
prisma contabilitatii de
gestiune i ce
caracteristici prezinta 4
/. "n raport cu momentul
efectuarii calculelor,
cum pot fi grupate
costurile complete i ce
caracteristici prezinta 4
1. )nuntati i descrieti
procedeele de
inregistrare a
cheltuielilor in cursul
perioadei i colectare a
acestora in contabilitatea
de gestiune
5. 3are sunt particularitatile
sectii auxiliare 4
6. )nuntati procedeele
specifice calculului
costului i decontarii
prestatiilor reciproce
dintre sectiile auxiliare
i descrietile
:<?.
:. 3um se realizeaza
decontarea productiei
sectiilor auxiliare pe
destinatiile acesteia 4
<. 3are sunt inregistrarile
contabile privind
colectarea i decontarea
cheltuielilor sectiilor
auxiliare 4
2?. 3are este procedeul de
repartizare a cheltuielilor
indirecte i care este
modelul acestuia 4
22. 3are este modalitatea de
repartizare a cheltuielilor
indirecte 4
2&. 3are este ordinea i
criteriile de repartizare a
cheltuielilor indirecte 4
2.. 3are sunt inregistrarile
contabile privind
colectarea i repartizarea
cheltuielilor indirecte 4
2/. )nuntati i descrieti
procedeele de determinare
cantitativa i valorica a
productiei in curs de
executie
21. )nuntati i descrieti
procedeele de calcul al
costului pe unitatea de
produs
25. 3are sunt inregistrarile
contabile privind
reflectarea costului de
productie efectiv i a
diferentelor de pret
aferente 4
26. 3um se inregistreaza
produsele finite obtinute in
cursul perioadei 4
2:. )xemplu privind
procedeul echivalarii
produsului secundar cu o
cantitate de produs
principal. 1. Se considera
urmatoarele informatii:
:<2. Dotal cheltuieli:
12.???.??? lei$
:<&. Productia obtinuta:
a+ la produsul principal - A
2???? tone
b+ la produsul secundar C A
&??? m..
:<.. Felatia produs
principal produs secundar:
2??? m. A 2 t 'e0o"!are(
:</. 3antitatea totala
teoretica de produs secundar
:<1. 2?.??? t @ *&.??? m. x
2 t>2??? m.+ A 2?.&?? t.
:<5. 3ost unitar produs
principal
12.???.???lei>2?.&?? A 1???
lei>t
:<6. 3ost total produs
principal 2?.??? t x 1.??? lei
A 1?.???.??? lei
:<:. 3ost total produs
secundar 12.???.??? lei
1?.???.??? lei A 2.???.???
:<<. 3ost unitar produs
secundar 2.???.??? lei>&???
m. A 1?? lei>m.
2<. La fabricarea produsului
- se obtine produsul
secundar C. 3heltuielile
<??. totale
inregistrate au fost
&.1??.??? lei.
<?2. 'in procesul
tehnologic sau obtinut
1??? Qg din produsul - i
&??? Qg din produsul C.
Pentru valorificarea
subprodusului C, agentul
economic mai efectueaza
urmatoarele cheltuieli:
cheltuieli cu materiile
prime &?.??? lei$
cheltuieli cu personalul
.?.??? lei$
cheltuieli indirecte
2?.??? lei.
<?&. Presupunand ca
subprodusul C se va
valorifica cu :? lei>Qg i
ca profitul i cheltuielile
de distribute reprezinta
.?E din pretul de
vanzare, costul unitar al
celor doua produse finite
este:
valoarea obtinuta prin
valorificarea
subprodusului C *&??? Qg
x :?
<?..
<?/. lei+ A 25?.???
lei$
profitul i cheltuielile
de distribute *se scad+
*25?.??? x .?E+ A /:.???
lei$
cheltuieli pentru
imbunatatiri *se adauga+ A
5?.??? lei, din care:
; cheltuieli
materii prime &?.???,
; cheltuieli
personalul .?.???,
; cheltuieli
indirecte 2?.???.
863. Tota" ;e"t&ie"i
%&b/ro#&% B( 12..666
a#ia 176.666L76.666*
-4.666
<?5. 3ostul unitar al
subprodusului C *26&.???
lei : &??? Qg+ A:5 Dotal
cheltuieli de productie A
&.1??.??? Tota" ;e"t&ie"i
/ro#&% A( ..5.4.666
a#ia ..366.666 *12..666
<?6. 3ostul unitar al
produsului - *&..&:.??? lei :
1??? Qg+ A/51,5 &?. 3are este
marimea costului unitar al
produsului principal i al
produselor secundare pe baza
datelor :
cheltuieli totale de
productie /&./:<.??? lei$
productie fabricata 6?? t
produs principal i .&? t
produs secundar din care
2&? t se consuma in
intreprindere i &?? t se
livreaza terror$
pretul de valorificare
este de 2..??? lei> t $
cheltuieli de desfacere
pentru productia
secundara livrata tertilor
/12.??? lei.
864. 'e0o"!are(
<?<. Baloarea
productiei secundare
2..??? lei> t x .&? t
A/.25?.??? lei 3heltuieli
de productie /.25?.???
/12.??? A..6?<.??? lei
<2?. 3heltuielile
produsului principal A
cheltuieli totale de
productie cheltuieli
aferente productiei
secundare /&./:<.???
..6?<.??? A .:.6:?.???
lei
<22.
9 C" .:.6:?.???
S
<2&.3u A
A
A 11./??
lei>tona
<2.. :
6??
<2/. <??.??? m. gaze de
sonda A <?? t titei
<21. &2. 'ispuneti de
urmatoarele date: o sonda
petroliera produce 1.??? t
de titei i <??.??? m.
gaze de sonda .
3heltuielile ocazionate de
obtinerea ambelor
produse sunt de
..151.???. Productia de
gaze de sonda este
considerata produs
secundar i se echivaleaza
cu produsul principal
astfel: 2.??? m. gaze de
sonda A 2 t titei. 9olosind
procedeul echivalarii, care
este marimea costului
unitar al produsului
principal i al celui
secundar.
817. 'e0o"!are.
<26. <??.??? m. productia
totala A 1.??? t @ <?? tA
1.<?? t
<2:.
<2<.
..151.???
S
<&?.3u A A
5?/ lei>tona
<&2. 1.<??
<&&.
costul unitar pentru
gazul de sonda A
A ?,5?/ lei>tona
<&.. 2???
&&. )xemplu privind
determinarea productiei
neterminate. La finele
lunii se constata ca sau
obtinut .??? Qg
produse finite i &??
Qg productie aflata in
stadiul de 6?E grad de
finisare. 'aca
cheltuielile totale au
fost de 5.&:?.??? lei, sa
se determine costul
productiei neterminate.
8.-. 'e0o"!are(
<&1. Dransformarea
intregii productii in productie
finita:
<&5. .??? @ *&?? x
6?+ > 2?? A .??? @ 2/? A .2/?
Qg.
<&6. 'eterminarea
costului aferent productiei
neterminate:
<&:. *5.&:?.??? >
.2/?+ x 2/? A &??? x 2/? A
&:?.??? lei
&.. Pe baza datelor de mai
jos sa se exemplifice
procedeul reiterarii i
al calculului algebric :
9$9. Intr4o unitate
economica exista trei secfii
auxiliare 4 5,; i C 4 care
9&). ii presteaza reciproc
servicii, alaturi de serviciile
destinate secfiilor de baza i
sectorului administrativ, aa
cum se observa din urmatorul
tabel'
<.2.
Sectie
<.
&.
<.
..
< < <
</2. e ii tt
<5/.
&'-. Rezol/are*
<55. Pentru aplicarea
reiterarii, in primul rand se vor
determina ponderile
productiilor livrate de fiecare
sectie, in sistemul prestatiilor
reciproce, fata de totalul
productiei obtinute :
# Sectia - livreaza
pentru : C A 2??>2
??? A ?,2
<
5
6
.
3
A &??>2 ??? A ?,&
# Sectia C livreaza
pentru : - A &? > 1??
A ?,?/
<
5
:
.
3
A 21 > 1?? A ?,?.
# Sectia 3 livreaza
pentru : - A 2? > &??
A ?,?1
919. C A /? > &?? A
?,& 3u ajutorul
acestor ponderi
vom efectua
calculele de
decontare, utilizand
in acest scop
situatiile de
colectare i
repartizare, aa
cum se observa din
tabelele nr. -, C i
3 care urmeaza
<
6
?
.
<62. Sectii beneficiare
<6.. - <6/. C <61. 3 <65
.
Do
<
6
<6:. <6<. ?,2 x
1??? A 1??
<:?. T& x
1??? A 2???
<:2.
21??
<
:
&
<:.. ?,?/ x
*&???@ 1??+ A
2??
<:/.
<:1. > ?,?. x
*&???@ ^ 1??+
A 61
<:5.
261
<
:
6
<::. ?,?1
xjU??R
2???@61+A
<:<. 00?,&
x%tS??@61
@2???+A .61
<<?. <<2.
/5<
<
<
<<.. 2</ H <</. :61 > <<1. 2?61 <<5
.
882. Tabe"&" nr. B. >^#o&a r&n#a #e a"&"e
<
<
:
.
<<<. SectirbeneficiUre
2??2. -
2??&.
2??.. 3 2??
/.
Do
2
?
2??5. 2??6. > ?>x
2</ A 2<
2??:. ?,& x
2</ A .<
2??<.
1:
2
?
2
2?22. ?,?/ x
*.61@ 2<+ =JT
2?2&.
2?2.. V ?,?. x
*.61 @ 2<+ A2&
2?2/.
&:
2
?
2
2?25. ?,?1 x
*.<@ 2&+ A .
2?26. ?,& x
*.< @ , 2&+A
2?
2?2:. 2?2<.
2.
2
?
2?&2. 2< 2?&&. > &< 2?&.. 12 2?&
/.
2
?
&
5
2?&6. Sectii b>nefQiare
2?&<. -
>
2?.?. C W 2?.2. 3 2?.
&.
Do
2
?
2?./.
>
2?.1. &
2?.5. A
2?/?. ?,& x
2< A /
2?/2.
5
2
?
/
2?/.. ?,?/ x
*2? @>+ A. >
2?//.

2?/1. > ?,?. x
*2? @ ^ &+ A
?,/
2?/5.
?,<
2
?
/
2?/:. ?,?1 x
*/ @ ?,/+ A ?,&
2?/<. ?,& x
*/ @ ?,/+ A ?,<
2?1?. 2?12.
2,2
2
?
2?1.. ?,6 2?1/. &,< 2?11. /,/ 2?1
5.
2?16.
2?1:. 'upa cum se
observa, au fost necesare trei
runde de calcul, deoarece dupa
prima runda la sectia - au
aparut cheltuieli in valoare de
2</, iar la sectia C de .61 i
care devin nesemnificative
numai dupa runda a treia,
respectiv ?,6 la sectia - i de
?,< la sectia C. "n consecinta,
aa dupa cum se observa,
intotdeauna se cunosc i se iau
in calcul cheltuielile decontate
de sectiile anterioare, dar nu se
cunosc cheltuielile decontate
de sectiile ulterioare care intra
in decontare.
2?1<. 3u A
2?5?.0000000000000000000000000000000000000000
'upa parcurgerea
acestor runde de calcul, se
trece la stabilirea costului
unitar cu care se deconteaza
productia destinata altor sectii,
utilizand formula enuntata i
care pentru sectia - va
conduce la urmatorul calcul :
1??? @ *2</ @ 2< @ ?,6+
*21?? @1: @ 5+0000000000000000000000000000000000
1&2.:16
2?52. 2??? *2?? @
&??+
2?5&. "n mod similar
se va proceda i pentru
celelalte doua sectii auxiliare.
2?5..
&/. -plicand procedeul
cantitativ sa se
determine costul
unitar al produselor
avand in vedere textul
de mai jos .
2?5/. La un
combinat chimic, din
procesul de productie,
prin combinarea
acetilenei cu acidul
clorhidric, rezulta
2??? tone clorura de
vinil, /2,5 tone
acetilena i 1:,/ tone
acid clorhidric exces
de consum care nu a
intrat in reactie. 3u
ocazia captarii se
pierde .,:/5E la
acetilena i <,&/6E la
acid clorhidric.
3heltuielile totale
efectuate pentru
obtinerea clorurii de
vinil au fost de .. ???
??? lei *datele sunt
fictive+.
&1. -plicand principiul
pretului forfetar sa se
determine valoarea
celor doua produse
conform datelor de
mai jos :
2?51. La
fabricarea produsului
- se obtine un
subprodus C.
3heltuielile totale
inregistrate pentru
obtinerea productiei
au fost de 26<<1?? lei,
formate din : materii
prime :6/1??,
manopera &&1???,
cheltuieli indirecte
6????? lei. 'in
procesul de productie
sau obtinut 6??? Qg
produs - i .??? Qg
produs C, iar costul
tratamentelor
suplimentare pentru
valorificarea
subprodusului C au
fost de .61?? lei
constand din
manopera ..??? i
cheltuieli indirecte de
/1?? lei. -dmitand ca
subprodusul se vinde
cu .? lei>Qg i ca
beneficiul i
cheltuielile de
distribute reprezinta
&1E din pretul de
vanzare
&5. -vand in vedere
caracteristicile de mai
jos :
2?55. Sa presupunem
ca se realizeaza trei produse
-, C i 3 pentru care s
2?56. au efectuat
cheltuieli in valoare de
626???? lei i care se
diferentiaza intre ele
prin urmatoarele
caracteristici tehnice
i economice
2?5
:.
'e
2
?
5
<
2?6.. 3onsu
m
2?61. Di
mp de
2?65. ,r
e
2?6
6.
2?6:.
22?&.
22?.. aplicarea
procedeului cifrelor de
echivalenta *simple i
complexe+
116-. ..5. Meto#e #e
a"&"ate ba0ate /e
/rini/i&" o%t&ri"or
o1/"ete
++,-. 3.5.+. Aspecte generate
22?5. =etodele de
calculate bazate pe principiul
costurilor complete, se
caracterizeaza in primul rand
prin faptul ca apartin
categoriei metodelor
<. Se cere :
22?6. absorbante sau
integrale, in sensul
ca incorporeaza in
costul producfiei
toate cheltuielile
generate de
desfaurarea
activitatii de
producfie i sunt
caracteristice
activitatilor
industriale i de
prestari servicii.
22?:. 'e o maniera
generala, fluxul cheltuielilor
incorporabile poate fi
schematizat conform figurii
care urmeaza :
22?<.
222?. Refinem * 'in
cele prezentate in
figura de mai sus,
se desprinde in
primul rand
caracteristica de
baza a metodelor
bazate pe principiul
costurilor complete,
i anume faptul ca
grupeaza
cheltuielile in
cheltuieli directe i
indirecte, acestea
din urma
repartizanduse
asupra produselor,
lucrarilor sau
serviciilor realizate
pe baza unor criterii
rationale de
repartizare *aa
cum am vazut
anterior+, ceea ce
conduce la schema
de principiu de
formare a costurilor
i a rezultatelor
necesare luarii
deciziilor de catre
managerii
intreprinderii
*figura care
urmeaza+.
2222. A
.
3hel
tuieli
le
direc
te
sunt
afect
ate
direc
t
costu
rilor
prod
uselo
r.
222&. 3
heltu
ielile
indir
ecte
sunt
colec
tate
pe
ce
nt
re
sa
u
lo
cu
ri
de
co
st
ur
i
i
re
pa
rti
za
te
as
u
pr
a
co
st
ur
ilor
1115. C
;e"t
&ie"i
ino
r/or
abi"e
222/. 3
heltuieli
directe
!!!(.
3helt
ui
eli
in
di
re
ct
2225. eCo%t&"
#e
&1/arare
2226. =aterii
prime-lte cheltuieli
directe
222:. B. Sunt
determinate pe
fiecare materie
prima sau
material
cumparat
222<.
22&&.
22&/.
22.5.
22.<.
!!,). Co%t #e
/ro#&fi
22/
2. e
D
.
F
e
p
r
e
z
i
n
t
a

c
o
st
ul
p
r
o
d
u
s
el
o
r
fi
ni
22. 3heltuieli de , aprovizionare
t
e

p
e
n
t
r
u

c
a
r
e

s

a

d
e
t
e
r
m
i
n
a
t

i
c
a
r
e

s
e

p
r
e
ia
in
g
e
st
iu
n
e
a
p
r
o
d
u
s
el
o
r
22/&.
3ost
a
c
hi
zi
ti
e
m
at
er
ii
p
ri
m
e
c
o
n
s
u
m
at
e
*
@
+
-
l
t
e

c
h
e
l
t
u
i
e
l
i
d
i
r
e
c
t
e

*
@
+
3
h
e
l
t
u
i
e
l
i
i
n
d
i
r
e
c
t
e

d
e
2
2
/
.
.
p
roduc
tie *@+
Produ
ctie in
curs
initial
a *+
Produ
ctie in
curs
la
sfari
tul
perioa
dei
!!,,.
22/1. t
221..
2215.
221<.
225?.
2252. F. 3osturile
in afara
productiei
nu privesc
decat
produsele
fabricate i
vandute.
)le nu
corecteaza
valoarea
stocurilor
225&. G. )l se
determina
intotdeauna
pentru
produsele
vandute
1175. Co%
t&ri in
afara
/ro#&tiei
225/. 3ost
uri de
distributie
2251. @
2255. 3h
eltuieli
generale
de
administr
atie
225
6. "
1174.FFFFFFFFFFFFFFFFFFFF
Co%t
o1/"etFFFFFFFFFFFFFFFFF
225<. 3o
st de
productie
al
produselo
r
226?. va
ndute
2262. @
226&. 3o
stul de
distribute
al
226.
. M
.
S
e

d
e
t
e
r
m
i
n
a

p
e

f
i
e
c
a
r
e

p
r
o
d
u
s
s
a
u

c
o
m
an
da
226/.
I.
-c
est
re
zu
lta
t
tre
bu
ie
co
m
pa
rat
cu
cel
di
n
co
nt
ab
ilit
ate
a
fin
an
cia
ra.
2261.
Fezult
at
ul
an
ali
tic
gl
o
b
a
l
X

'
i
f
e
r
e
n
t
e
l
e

d
e

t
r
a
t
a
m
e
n
t
e
co
nt
ab
ile
A
Fe
zu
lta
tul
co
nt
ab
ilit
ati
i
fin
an
cia
re
1122. i iti
22:?. ^ 2 cS 22:/. cn
22::. 22:<.
22<2. Suma
algebrica a
rezultatelor
22<&.
2&. produselor
vandute
2.. @
2/. 3heltuieli
generale de
administrate
repartizate
22<..
22</. -adar,
luarea in considerare a
cheltuielilor de
administrare la
determinarea costurilor
complete are drept
scop posibilitatea de
analiza, urmarire i
control a rentabilitatii
produselor $ reflectarea
in contabilitate a
stocurilor de produse
obtinute, conform legii
contabilitatii, se
realizeaza la nivelul
costului de productie
*blocul G+.
22<1. Refine
m * , alta
caracteristica este data
de faptul ca metodele
bazate pe principiul
costurilor complete
*aa cum rezulta i din
conceptia de
functionare a
conturilor de gestiune+
presupun parcurgerea a
doua randuri de
calculatie : pe de o
parte, postcalculatia
sau determinarea
efectiva a costurilor pe
unitatea de produs, pe
de alta parte,
antecalculatia,
respectiv stabilirea cu
anticipate a nivelului
cheltuielilor i
costurilor in scopul
urmaririi i controlului
acestora i totodata
asigurarii posibilitatii
de reflectare pe parcurs
a produselor, lucrarilor
sau serviciilor obtinute
in procesul de
productie.
22<5. "n
prezent, avand in
vedere legislatia in
vigoare, se pune
problema determinarii
unor costuri
previzionale,
considerate ca fiind
normale i in raport cu
care se pot determina
variable cheltuielilor
pe parcursul
desfaurarii procesului
de productie in vederea
luarii deciziilor
corecte.
22<6. )laborar
ea bugetului activitatii
generale parcurge o
serie de etape
succesive in care se da
configuratia bugetelor
partiale de cheltuieli,
chiar daca acestea nu
sunt precizate in mod
expres .
22<:. aB
;ugetul c"eltuielilor
directe pentru materii
prime, materiale
auxiliare directe,
manopera directa i
cheltuielile sociale
aferente acestora se
determina pe baza
normelor de consum
specific, de timp sau
de productie, precum
i a preturilor i
tarifelor in vigoare.
22<<. )lement
ele care se iau in
considerare in calculul
nivelului acestor
cheltuieli trebuie sa
aiba o fundamentare
riguroasa din punct de
vedere tehnic i
economic, nivelul lor
sa surprinda conditiile
concrete de dezvoltare
in care se afla
intreprinderea.
b+ ;ugetul
c"eltuielilor
activitatilor auxiliare
se elaboreaza pe
elemente de cheltuieli,
grupate pe feluri de
activitati i>sau
purtatori de costuri. "n
cadrul acestui buget
unele elemente se
identifica direct pe
purtatorii de costuri,
iar alte categorii de
cheltuieli se
repartizeaza pe baza
unor criterii
conventionale, pentru
fiecare element de
cheltuiala i nu pentru
articole de cheltuieli
complexe.
2&??. 'e fapt,
datele din acest buget
reprezinta expresia
baneasca a circulatiei
interne care se preia in
calcul pentru celelalte
determinari
coerspunzatoare, in
raport de destinatia
prestatiilor activitatilor
sectiilor auxiliare .
c% ;ugetul
c"eltuielilor indirecte
ale secfiilor principale
de producfie presupune
parcurgerea a doua
etape :
; in prima
etapa se elaboreaza, la
nivelul fiecarei sectii,
atelier sau centru de
activitate, bugete
detaliate pe elemente
de cheltuieli, care apoi
se grupeaza pe cele
doua articole de
calculate: cheltuieli cu
intretinerea i
functionarea utilajelor
i cheltuieli generale
de sectie $
; in a doua
etapa se elaboreaza
bugetul centralizator,
pe sectii i pe
intreprindere, al
cheltuielilor indirecte
aferente sectiilor
principale. "n acest
buget se prevad
cheltuielile pe grupe i
pe articole de
calculate, pe total an i
defalcat pe trimestre,
separat pentru fiecare
sectie, cat i pe total
intreprindere.
Precizarea nivelului
cheltuielilor pe
trimestre se poate
realiza in doua
modalitati: fie prin
bugetarea analitica din
prima etapa, fie prin
defalcarea nivelului
total al cheltuielilor in
functie de productia
programata pe
trimestre, la nivelul
activitatii normale a
intreprinderii .
d% ;ugetul
c"eltuielilor generale
de administrate
presupune parcurgerea
a doua etape :
; elaborarea
unui buget analitic al
cheltuielilor pe grupe
i feluri de cheltuieli $
; elaborarea
bugetului centralizator
pe total an i cu
defalcarea pe
trimestre .
e+ ;ugetul
c"eltuielilor de
distribute sau de
desfacere, buget care
presupune aceleai
etape ca i bugetul
cheltuielilor de
administrate.
2&?2. La baza
fundamentarii
cheltuielilor cuprinse
in bugetele de
cheltuieli indirecte *ale
sectiilor principale,
generale de
administrate, de
distribute+ stau o serie
de date determinate pe
cale statistica, pe baza
evidentei contabile,
determinari tehnice,
norme i normative,
parametri tehnici etc.
2&?&. Sinteza
bugetarii cheltuielilor
de productie este
regasita in ;ugetul
general al c"eltuielilor
de producfie care
cuprinde pe coloane
distincte o serie de
indicatori privind
cheltuielile din anul
precedent i
cheltuielile
previzionate in anul de
baza, atat pentru
productia marfa, cat i
pentru productia
globala a
intreprinderii. Pe
randuri, alaturi de
elementele de
cheltuieli apar o serie
de date necesare
fundamentarii unor
indicatori. 'e precizat
ca, la inscrierea
2&?..
2&?/. cheltuielilor in
bugetele enuntate, se
tine seama i de
gruparea acestora in
cheltuieli fixe i
variabile.
2&?1. -laturi
de bugetele enuntate,
unitatile cu activitate
productiva elaboreaza
;ugetul costului
unitar *respectiv, fia
de antecalcul al
produsului+
desfaurat pe articole
de calculatie i grupat
astfel :
; bugetul
costului unitar al
produsului$
; bugetul
costului total al
produselor.
2&?5. i acest
buget se elaboreaza in
doua etape. "n prima
etapa se repartizeaza
pe purtatorii de
costuri cheltuielile
indirecte de productie,
generale de
administrate i de
desfacere *pentru a se
da i configuratia
costului complet+, iar
in a doua etapa se
inscriu datele pe
articole de calculatie,
directe i indirecte.
-cest buget se
elaboreaza pentru
toate produsele,
lucrarile sau serviciile
cuprinse in
nomenclatura
productiei marfa a
intreprinderii. La
intreprinderile cu
nomenclatura larga de
produse se pot elabora
bugete pe grupe de
produse similare sau
omogene, stabilindu
se costul mediu pe
produs. 3ostul unitar
determinat in etapa de
antecalcul este
denumit cost
prestabilit,
previzionat sau
standard *vom reveni
cu amanunte in ceea
ce privete metoda
costurilor standard
privita ca metoda de
calculatie a
costurilor+.
2&?6. Refine
m * "n fine, o ultima
caracteristica a
metodelor bazate pe
principiul costurilor
complete este data de
faptul ca diferentele
constatate intre costul
efectiv de productie i
costul prestabilit,
antecalculat sau
standard de productie,
se evidentiaza in mod
distinct cu ajutorul
unui cont, ceea ce
permite analiza
acestora.
+3,(.
..5...
6rgan
izarea
calcul
afiei
costur
ilor
confor
m
conce
pfiei
metod
elor
de
calcul
afie
bazate
pe
princi
piul
costur
ilor
compl
ete
2&?<.
=eto
dele bazate
pe principiul
costurilor
complete,
dei prezinta
aceleai
caracteristici
generale, se
particularizea
za de la o
intreprindere
la alta in
raport de
specificul
procesului
tehnologic i
organizarea
productiei,
fapt pentru
care sau
conturat trei
metode
distincte :
globala, pe
faze i pe
comenzi
1.1
6. M
eto
#a
$"o
ba"
a
#e
a"
&"
a"
o%
t&r
i"o
r
2
&
2
2
.00
000
-0
+3+3. <
domeni
ul de
aplicare
2&2.. ; productia omogena care presupune
faptul ca, dintrun centru, atelier sau sectie
de productie, sau chiar din intreaga
intreprindere, se obtine un singur produs,
lucrare sau serviciu, fara semifabricate i
2&25.
2&26.
2&2:. cea cuplata, unde, din aceeai materie
prima i cu aceleai utilaje, tehnologii i +3+&. <
caracteristici
M metoda globala se combina sau se integreaza cu
alte metode de calculate, in special cu metoda pe
faze *exemplu, in industrializarea zaharului+ sau
cu metoda cifrelor de echivalenta *exemplu, in
patiserie i panificatie+
M toate cheltuielile de productie se identifica
nemijlocit pe produsul sau grupa de produse
care lea ocazionat i, deci, acestea au caracter
de cheltuieli directe
+33,. < modelul
de calcul al
costului unitar 2&&2. M costul unitar se determina prin
diviziune simpla, conform urmatorului
model matematic :
2&&/. in care :
2&&6.
+33(. < domeniul
de aplicare
2&&<. M intreprinderi al caror proces tehnologic
este divizat in faze de fabricate, produsul
finit realizanduse deci in urma unor
prelucrari succesive a materiilor prime, in
cantitati mari i intro nomenclature stabila
+35,. <
delimitarea fazelor
de fabricafie i
rolullor in
organizarea
calculafiei
M faza de fabricate
procesului tehnologic, delimitata din punct de
vedere organizatoric, in care se executa o
anumita operatie din lantul operatiilor succesive
de prelucrare a materiei prime
13. Meto#a /e fa0e #e a"&" a" o%t&ri"or
!1. I
2&.2.
+353. cost
urilor
2&... calculate
economica a fazei de fabricate, caracterizata
printrun anumit specific al formarii,
calcularii, analizei i controlului costurilor
; intre faza de fabricate i faza de calculatie exista
o legatura directa data de faptul ca faza de
fabricatie, in calitatea ei de loc de productie, este
in acelai timp loc generator de cheltuiala i,
prin urmare, fiecare faza de fabricatie este o faza
+351. ;
caracteristici
; implica determinarea costului semifabricatelor
interne pe faze de calculatie i repartizarea
cheltuielilor intre doua sau mai multe produse
obtinute din aceeai faza
; implica desfaurarea lucrarilor privind determinarea
costului potrivit principiilor generale, i anume :
; colectarea cheltuielilor directe pe faze i a
celor indirecte pe sectiuni omogene $
; repartizarea cheltuielilor indirecte asupra
fazelor de calculatie $
; determinarea costului unitar al
semifabricatelor i produselor
; fazele de calculatie se simbolizeaza, iar simbolul
atribuit se inscrie in mod obligatoriu in toate
documentele privind consumurile ocazionate i
productia fabricata in cadrul lor
; in unele cazuri, pe fazele de calculatie, se
identifica nu numai cheltuielile directe, dar i
2&.1.
2&.5.
2&.6. cadrul acestora pe feluri de cheltuieli
dupa natura lor. La sfaritul lunii, prin
intermediul tablourilor de repartizare,
cheltuielile indirecte ale sectiilor se
repartizeaza asupra fazelor i, de aici, asupra
produselor obtinute
+35&. ;
modelul
general de
calcul al
costului unitar
1.-1. V C& = N
+311. ;
metoda pe faze
/arianta cu
semifabricate
; se folosete la intreprinderile cu procese
tehnologice indelungate, care fabrica un numar
relativ restrans de produse, iar dupa fiecare faza
se obtin semifabricate depozitabile, destinate fie
consumului intern, fie vanzarii, situatie in care
este necesara cunoaterea costului acestora in
toate stadiile de fabricatie
; costul efectiv se stabilete pe fiecare faza i in
cadrul acesteia pe feluri de cheltuieli,
cheltuielile de sectie transferanduse astfel in
fazele in care se consuma
; in ultima faza se obtin produse finite i, pentru
calculul costului complet, la costul de productie
se adauga cota de cheltuieli generale ale
intreprinderii
+3-,. ;
metoda
pe faze
/ariant
a fara
semifab
ricate
; este folosita atunci cand semifabricatele obtinute
cunosc o singura destinatie, i anume
prelucrarea in continuare in fazele urmatoare ale
procesului de productie
2&12.
2
&
1
&
.
p
r
i
n

c
a
r
e

t
r
e
c
e

p
r
o
d
u
s
u
l

r
e
s
p
e
c
t
i
v

a
p
a
r
e

n
e
c
e
s
i
t
a
t
e
a

d
e
t
e
r
m
i
n
a
r
i
i

c
o
s
t
u
l
u
i

d
e

p
r
o
d
u
c
t
i
e

d
i
n

f
i
e
c
a
r
e

f
a
z
a

i
n
t
e
r
m
e
d
i
a
r
a

n
u
m
a
i

p
e
n
t
r
u

c
h
e
l
t
u
i
e
l
i
l
e

d
i
r
e
c
t
e

i

i
n
d
i
r
e
c
t
e

d
e

p
r
e
l
u
c
r
a
r
e
,

f
a
r
a

a

l
u
a

i
n

c
o
n
s
i
d
e
r
a
r
e

c
o
s
t
u
l

s
e
m
i
f
a
b
r
i
c
a
t
e
l
o
r
M
m
o
d
e
l
u
l

m
a
t
e
m
a
t
i
c

d
e

c
a
l
c
u
l

a
l

c
o
s
t
u
l
u
i

u
n
i
t
a
r

e
s
t
e

u
r
m
a
t
o
r
u
l

:
2&1.. n n
2&1/.
= @ Y
3h' @ Y 3hi
3u A
2
2
2&11. N
2
&
1
5
.
i
n

c
a
r
e

=

r
e
p
r
e
z
i
n
t
a

v
a
l
o
a
r
e
a

m
a
t
e
r
i
e
i

p
r
i
m
e

c
o
n
s
u
m
a
t
e
M
v
e
d
e
r
e
a

d
e
t
e
r
m
i
n
a
r
i
i

c
h
e
l
t
u
i
e
l
i
l
o
r

a
f
e
r
e
n
t
e

p
r
o
d
u
c
t
i
e
i

i
n

c
a
d
r
u
l

f
i
e
c
a
r
e
i

f
a
z
e
,

t
r
e
b
u
i
e

s
a

s
e

t
i
n
a

s
e
a
m
a

i

d
e

c
h
e
l
t
u
i
e
l
i
l
e

a
f
e
r
e
n
t
e

p
r
o
d
u
c
t
i
e
i

n
e
t
e
r
m
i
n
a
t
e

d
i
n

f
a
z
e
l
e

r
e
s
p
e
c
t
i
v
e
,

p
r
o
d
u
c
t
i
a

n
e
t
e
r
m
i
n
a
t
a

d
e

l
a

i
n
c
e
p
u
t
u
l

p
e
r
i
o
a
d
e
i

a
d
a
u
g
a
n
d
u

s
e

l
a

c
h
e
l
t
u
i
e
l
i
l
e

e
f
e
c
t
u
a
t
e

i
n

c
u
r
s
u
l

l
u
n
i
i
,

i
a
r

c
e
a

d
e

l
a

s
f
a
r

i
t
u
l

l
u
n
i
i

s
c
a
z
a
n
d
u

s
e

d
i
n

c
h
e
l
t
u
i
e
l
i
l
e

i
n
r
e
g
i
s
t
r
a
t
e
M
s
e

a
p
l
i
c
a

l
a

i
n
t
r
e
p
r
i
n
d
e
r
i

c
u

t
e
h
n
o
l
o
g
i
i

d
i
f
e
r
i
t
e

d
e

f
a
b
r
i
c
a
t
e
,

f
a
p
t

p
e
n
t
r
u

c
a
r
e

e
a

s
e

p
a
r
t
i
c
u
l
a
r
i
z
e
a
z
a
,

i
n

s
e
n
s
u
l

c
a

:

d
i
n

p
r
o
c
e
s
u
l

d
e

p
r
e
l
u
c
r
a
r
e

s
e

p
o
a
t
e

o
b
t
i
n
e

u
n

s
i
n
g
u
r

p
r
o
d
u
s

o
m
o
g
e
n
,

s
i
t
u
a
t
i
e

i
n

c
a
r
e

p
e
n
t
r
u

c
a
l
c
u
l
u
l

c
o
s
t
u
l
u
i

s
e

a
p
l
i
c
a

m
o
d
e
l
u
l

g
e
n
e
r
a
l

e
n
u
n
t
a
t

a
n
t
e
r
i
o
r

$

p
o
t

r
e
z
u
l
t
a

d
o
u
a

s
a
u

m
a
i

m
u
l
t
e

p
r
o
d
u
s
e

p
r
i
n
c
i
p
a
l
e
,

s
i
m
u
l
t
a
n

s
a
u

c
u
p
l
a
t

*
d
e

e
x
e
m
p
l
u
,

i
n

i
n
d
u
s
t
r
i
a

c
l
o
r
o
s
o


d
i
c
e
l
o
r
+
,

g
r
u
p
e

d
e

p
r
o
d
u
s
e

c
u

c
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
i

s
e
n
s
i
b
i
l

d
i
f
e
r
i
t
e

s
a
u
,

p
e

l
a
n
g
a

p
r
o
d
u
s
e
l
e

p
r
i
n
c
i
p
a
l
e
,

p
o
t

r
e
z
u
l
t
a

i

p
r
o
d
u
s
e

s
e
c
u
n
d
a
r
e
,

d
e

u
n
d
e

n
e
c
e
s
i
t
a
t
e
a

u
t
i
l
i
z
a
r
i
i

u
n
o
r

p
r
o
c
e
d
e
e

a
d
e
c
v
a
t
e

p
e
n
t
r
u

s
e
p
a
r
a
r
e
a

c
h
e
l
t
u
i
e
l
i
l
o
r

p
e

f
e
l
u
r
i

d
e

p
r
o
d
u
s
e
1.3
2. M
eto
#a
/e
o
1e
n0i
#e
a"
&"
ate
a
o%
t&r
i"o
r
2
&
1
:
.0
000
"
000
+3-&. <
domeniul de
aplicare 2&5?. M intreprinderi cu productie individuala
i de serie, cu procese complexe de
fabricate, in care produsul finit este
rezultatul imbinarii mecanice a unor piese, +3'+. <
particularit=
2&5&. M implica determinarea i evaluarea
productiei neterminate datorita variatiei pe
2&5..
2&5/.
; purtatorul final este produsul, iar cel utilizat
pentru urmarirea i inregistrarea costurilor este
comanda
+3'-. ; metoda pe
comenzi,
/arianta fara
semifabricate
; comanda are ca obiect un produs sau un lot de
produse
; prin calculatie nu se face diferentierea
cheltuielilor pe reperele sau partile componente,
ea releva cel mult partea cu care fiecare sectie
participa in fabricatie i deci la formarea
costurilor
; daca produsul are ciclu lung de fabricatie
comanda poate avea ca obiect o anumita parte
asamblabila a acestuia
; modelul de calcul al costului in cadrul acestei
+343. ; metoda pe
comenzi,
/arianta cu
semifabricate
; produsele finite sunt rezultatul imbinarii
mecanice a unor piese i subansamble, partial,
independente, care se produc in intreprindere
sau se cumpara din afara, se prelucreaza i apoi
se asambleaza
; comenzile au ca obiect una din urmatoarele
variante :
; loturi de piese *repere+ brut turnate sau
confectionate prin debitare, croire etc .
; loturi de piese sau repere, din productia proprie
sau cumparate, care se prelucreaza i se finiseaza $
; loturi de subansamble sau agregate care compun
2&6/.
2&61.
2&66.
2&6<.
2&:2.
2&:..
2&:1.
2&::.
2&<?.
2&<..
2&<1.
2&<6.
+3&(. INTR
!ARI I A#$ICA %II
2. 3ar
e
sunt
aspe
ctel
e
gen
eral
e
ale
met
odel
or
baz
ate
pe
prin
cipi
ul
cost
uril
or
com
plet
e 4
&. 'escrieti
metoda globala
de calcul al
costurilor
.. 'escrieti
metoda pe faze
de calcul al
costurilor
/. 'escrieti
metoda pe
comenzi de
calcul al
costurilor
1. )xe
mpl
u de
apli
care
a
met
odei
glob
ale.
Se
con
side
ra
urm
atoa
rele
chel
tuiel
i pe
locu
ri de
cost
uri,
conf
orm
tabe
lulu
i
alat
urat
:
2..1.
2..5. 3mp A
costuri cu materia
prima
2..6. 3s A
costuri cu salariile
2..:. 3ip A
cheltuieli indirecte de
productie
2..<. 3i A
cheltuieli indirecte
2./?. Nf A
cantitatea de productie
fabricata
+51+. >ariant
a simpla
2./&. - i C"d
<! C"i *2?.??? @ 6.???
@2.1??+
2./..0000000003
uA A?l
0000000000000000000
1?l
0000000000000000000
A 00000000000000000000000
A 5..26 lei>t
2.
//
.
N
.
2./1. Prod
uctia fabricata este
de . tone, restul
sunt considerate
pierderi
tehnologice.
2./5.
+514. >ariant
a pe feluri de
costuri
2./:. 2?.??? 6.???
2.1?? /1?
2./<.@
@
@
A 5..26
lei>t
2.1?. C2 C& 3u A @ @. :2
:&
2.12. lei>t
!&($.44444444444444= Cmp
Cs Cps Cip 3u A 77
@@ @
!&(&. :f :f
:f :f . . . .
2.1/. Se observa ca
se obZine acelai cost
unitar ca i in varianta
simpla.
+5--. >ariant
a pe feluri de
costuri i pe
feluri de
producfie
2.15. 3onside
ram productia
vanduta de &,1
tone . Bom
observa ca
volumul
2.16. vanzarilor va
influenza nivelul
costurilor.
2.1:. Cmp Cs
Cps Cip 2?.???
6.??? 2.1?? /1?
2.1<. 3u A7 @
@ ^7 @ 7 A@
@@A
5.6/5,5 lei>t
2.5?. :f :f
:v :v . . &,1
&,1
2.5:.
2.::.
2.<2.
+4. Calculafia pe
locuri de costuri
2:. Cn Ci ..:?? 1./?? <..?? /1?i
2<. .@2A22
2A 1..5?
&?. :n :f 1 / . .
2.<&.
2.<..
2.</. ,btine
rea unui cost mai mic
se datoreaza
diferentei dintre
cantitatea intrata la
prelucrare mai mare
*1 tone+ i cantitatea
ieita mai mica * .
tone+.
2.<1. Pentru
o calculare corecta se
determina un
coeficient de corectie
*[c+ care exprima
raportul intre
cantitatea intrata i
cantitatea ieita.
!&91. :e
!&96. C"d < Cip
2.<:. N
!&99. :i
2/??. [
c A
2/?2. unde: [c
coeficient de
corectie Ni
cantitatea
intrata Ne
cantitatea
ieita
!,)$. 3un A
3un2#[c
2/?.. @
2/?/.
cunA
co
st
ul
un
ita
r
al
lo
cu
lui
n
cu
n
iA
co
st
ul
un
ita
r
al
lo
cu
lui
n
2
3
hd
@
3i
p
A
co
st
ul
de
pr
el
uc
ra
re
al
f
i
e
c
a
r
u
i
l
o
c
d
e
u
n
d
e
,
2
/
?
1.
3
u
2
A
?
@
.
:
?
?
A
6
5
?
!,)1
. 3
u
&

A

6
5
?
x
1
@
1/
\\
&.
.
?
?

/
2/?6. /
2/?:.
/ <..??
/1?
2/?<.
3u. A &..?? x7"

A 5.255,5 3upf A
5.255,5 @

A 5..25,5 lei>t
2/2?.
. .
.
2/22. 5. -plicand
principiile metodei de
calculate pe faze,
varianta cu
semifabricate sa se
rezolve problema de
mai jos : , mica
intreprindere
2/2&.
2/2.. farmace
utica, organizata
intro singura sectie
de productie dar
delimitate pe trei
faze de calculate,
realizeaza doua
produse - i C,
produsul C avand ca
materie prima o
parte din cantitatea
de produs -
realizata. Produsul
C, precum i
cantitatea de produs
- ramasa
neconsumata se
vand dupa ce se
dozeaza in cutiute de
. grame. 3onform
retetei de fabricatie,
teoretic, din 2?? Qg
produs - se obtin :/
Qg produs C, : Qg
subprodus 3 care se
vinde cu &<???
lei>Qg, 5 Qg deeu '
care nu are valoare
i se distruge, iar
diferenta este
pierdere tehnologica.
2/2/. Dimpul
de fabricatie,
echivalent timpului
de functionare a
utilajelor, este de 2
h>2 Qg materie prima
consumata la
produsul - ,
respectiv pe 2 Qg
produs - consumat
pentru obtinerea
produsului C.
2/21. 5.
2/25. "n luna
%K%, pentru
realizarea productiei
au fost inregistrate
urmatoarele
cheltuieli materiele :
2/26. 9elul
2/2:
2/2<.
2/&2. 2/&&.
2/&: 2/&<. 2&?
2/16.
2/1:. Dariful
de manopera
*inclusiv cheltuielile
cu protectia sociala+
este de 21?? lei>h,
tariful de intretinere
i functionare a
utilajelor este de /1?
lei>h in faza in care
se realizeaza
produsul - i de 6:?
lei>h in faza in care
se realizeaza
produsul C, iar
cheltuielile indirecte
de fabricatie in
valoare totala de
:<5:61 lei se
repartizeaza
proportional cu
cantitatea de produs
- obtinuta, respectiv
consumata pentru
obtinerea produsului
C.
2/1<. "n faza
de conditionare a
produselor *dozare+
se inregistreaza o
pierdere de greutate
de ?,5?E asupra
cantitatilor destinate
vanzarii. "n aceasta
faza se inregistreaza
o manopera directa
de 2&1?? lei>Qg
produs supus
dozarii, costul unei
cutiute fiind de .2
lei>buc. 3heltuielile
indirecte au fost
calculate i
repartizate
proportional cu
numarul efectiv al
cutiutelor de
medicamente
obtinute, revenind
22 lei pentru o
cutiuta.
2/5?. -plicand
principiile metodei
de calculatie pe faze,
varianta fara
semifabricate sa se
rezolve problema de
mai jos : , societate
de prelucrare a
zaharului, cu un
proces de productie
prezentat in mod
simplificat i date
ipotetice, a efectuat
in cursul lunii august
anul %K%,
urmatoarele
operatii : Pentru
realizarea productiei,
25 muncitori au
participat efectiv la
recoltarea sfeclei de
zahar, recoltand
2:15 tone pentru
care sau platit
efectiv 251?? lei>t.
3ei 25 muncitori au
fost platiti timp de
&5 zile lucratoare cu
<??? lei>zi>muncitor
i li sau dat unelte
de natura obiectelor
de inventar in
valoare de :/<2&?
lei. Pentru
transportul sfeclei au
fost utilizate /
camioane in cele &5
de zile, inchiriate la
un tarif de 61??
lei>zi>camion . "n
luna august sau
introdus in fabricatie
la sectia de presare,
2&55 tone de
2/52.
2/5&. sfecla i
sau obtinut /./
tone suc. Sfecla a
fost presata intre
doi cilindri a caror
valoare este de
165?????? lei,
durata normata de
utilizare 5 ani i la
care lucreaza /
muncitori cu un
salariu lunar de
&61???
lei>muncitor.
3heltuielile diverse
ale sectiei de
productie au
reprezentat /?E
din valoarea totala
a manoperei, iar
cheltuielile cu
combustibilul
2.?55? lei. Sucul
obtinut a fost trecut
in sectia purificare
unde sau obtinut
.&5 tone suc filtrat,
cu ajutorul unor
cazane a caror
valoare este de
&1&?????? lei,
durata normata de
utilizare 5 ani i la
care lucreaza .
muncitori platiti cu
.????? lei pe luna
pe muncitor. Pentru
purificare sau
inregistrat i
urmatoarele
cheltuieli : &1 tone
var stins x 21????
lei>t $ 1?? Qg
carbune animal x
.5? lei>Qg,
cheltuieli diverse
ale sectiei /?E din
manopera i
cheltuieli cu
combustibilul
25??/6? lei.
2/5.. Sucul
filtrat sa
concentrat in sectia
cristalizare unde
valoarea utilajului
este de &6&<25???
lei, durata normata
de utilizare 2? ani
i la care lucreaza
. muncitori platiti
cu .&????
lei>luna>muncitor.
3heltuielile diverse
ale sectiei au fost
de /?E din
manopera, iar
cheltuielile cu
combustibilul de
/551?? lei. 'in
procesul de
productie sau
obtinut &&/ tone
zahar alb i 1? tone
melasa care se
valorifica cu
&?25?? lei>tona.
6. -plicand principiile
metodei pe
comenzi, varianta
fara semifabricate
sa se
2/5/. rezolve
problema de mai
jos : "ntro forma
simplificata, sa
presupunem ca o
intreprindere de
unicate fabrica .
buc. produse - i /
buc. produse C, al
caror proces de
fabricatie necesita
trecerea succesiva
prin doua sectii de
2/51. producti
e S2 i S&.
2/55. Pentru
realizarea celor
doua produse, in
luna %K% sau
inregistrat
urmatoarele
cheltuieli :
# consum de
materii prime :
51?? Qg la produsul
-, /??? Qg la
produsul C, pret de
inregistrare 2???
lei>Qg $
# cheltuieli cu
manopera : in S2
2:?? h pentru
produsul - i 2???
h pentru produsul
C, tarif de
salarizare *inclusiv
cheltuielile cu
protectia sociala+
&??? lei>h $ in S&,
2&?? h pentru
produsul - i :?? h
pentru produsul C,
tarif de salarizare
21?? lei>h $
# cheltuieli
indirecte de
productie : . <<?
??? lei in S2,
repartizabile pe
cele doua produse
in functie de
cantitatea de
materie prima
consumata $ 1 &1?
??? lei in S&,,
repartizabile pe
cele doua produse
in functie de timpul
de manopera $
activitate reala la
nivelul activitatii
normale $
# cheltuieli de
administrate: / &12
??? lei,
repartizabile in
functie de costul de
productie sau de
fabricatie $
2/56. cheltuiel
i de vanzare / 5&?
??? lei,
repartizabile in
functie de
cantitatea de
productie obtinuta.
:. -plicand
principiile metodei
de calculatie pe
comenzi, varianta
cu semifabricate, sa
se rezolve
problema de mai
jos : "ntro forma
simplificata, sa
presupunem ca o
mica intreprindere
produce doua piese
distincte, piesa P2
in sectia S2 i piesa
P& in sectia S& , pe
care le monteaza in
sectia de prelucrare
montaj *P=+ unde
se obtine produsul
finit. Pentru
realizarea
activitatii, in luna
%K% se
inregistreaza
urmatoarele
cheltuieli :
2/5:.
a+ consum de
materii prime :
.?,21 t x
2<5??? lei>t
pentru Pi i
25,?1 t x
.2&??? lei>t
pentru P&$
b+ manopera
directa : /???
lei >buc. pentru
P2 i 1??? lei
>buc. pentru P&$
cheltuielile
colectate pe
sectii, directe i
indirecte sau
numai indirecte,
in functie de
specificul
sectiilor
respective, astfel
:
2
/
5
<
.
!,6). 9ecfii
auxiliare
!,
69.
!,8
). >
!,8
!.
!,86.
9ume
colec
!,
88.
19
!,8
9. !
,$
!,9
).
$)1
!,9
!.
,!
!,91.
0rod.
ob?.
!,
96.
$8
!,98.
&)(
t@m
!,9
9.
$)1
!()
).
()
21?:.
21?<. La
inceputul lunii
K se aflau in
stoc 2?? piese
P& la costul
efectiv de
fabricate al lunii
precedente de
&/??? lei>buc.
212?. Producti
a sectiilor auxiliare
a avut urmatoarea
destinatie:
; 3) : &:1 Q]
la -dministrativ,
:11 Q] la S2 ,
22/? Q] la S& ,
161 Q] la P=
!(!!. DF : 2:.
tQm la
'istribute,
2&& tQm la
-dministrati
v -= : 1?
ore la 3),
2? ore la
DF, 2?? ore
la S2 , /5
ore la P
212&. =Capitolul III
1315. DETE'MINA'EA COSTULUI DE P'ODUCJIE SAU DE
P'ELUC'A'E A STOCU'ILO' iN CONCEPJIA METODELO'
CLASICE DE CALCULATE BAOATE PE P'INCIPIUL
'APOA'TELO' CONSTANTE
131-. 5.1. A%/ete $enera"e a"e 1eto#e"or ba0ate /e /rini/i&" oefiienti"or
#e e;i!a"enta
+-+-. )omeniul de aplicare
; aceasta categorie de metode este utilizata in productia sortotip i sorto
dimensionala i reprezinta o reactie fata de procedeul cifrelor de
echivalenta, care nu raspunde in suficienta masura necesitatii determinarii
unui cost unitar pe produs cat mai aproape de realitate
+-+'. Caracteristici de baza
; sunt metode de tip absorbant sau integral, deoarece iau in considerare toate
cheltuielile generate de fabricarea produselor$
; necesita parcurgerea a doua randuri de calculatie $
; ofera posibilitatea urmaririi cheltuielilor pe locurile generatoare de
cheltuieli, determinarea i analiza abaterilor cheltuielilor efective fata de
nivelul lor previzionat, caracteristici care conduc la ideea ca exista puncte
comune cu metodele bazate pe principiul sectiunilor omogene
; cheltuielile nu pot fi diferentiate pe produse in momentul efectuarii lor dei
acestea difera intre ele prin forma, dimensiuni, calitati fizicochimice
; metodele bazate pe principiul coeficientilor de echivalenta ii propun
stabilirea unei corelatii intre diferitele sorturi i un produs etalon sau de
baza, in raport cu care sa se poata determina gradul de participare al fiecarui
produs in totalul cheltuielilor de productie
; in functie de modul de stabilire a raportului dintre produse, sau conturat
doua metode : metoda coeficientilor de echivalenta i metoda G.P.
+-+4. #rincipiul de baza al metodei coeficienfilor de ec0i/alenfa
; in principiu, metoda coeficientilor de echivalenta presupune determinarea
unor caracteristici *parametri+ comune tuturor sorturilor care se obtin,
diferentiate in acelai timp ca nivel de la un produs la altul, caracteristici
care stau la baza omogenizarii productiei in scopul diferentierii cheltuielilor,
ca i in cazul cifrelor de echivalenta
212:.
; criteriile de echivalare, respectiv caracteristicile sau parametrii, pot fi de
natura tehnica, economica sau tehnicoeconomica
; in functie de sfera de cuprindere i de criteriile de referinja urmarite, sau
conturat patru variante ale metodei :
varianta coeficienjilor simpli
varianta coeficienjilor compleci
varianta coeficienjilor agregaji
varianta coeficienjilor inversaji
; indiferent de varianta aplicata, metoda coeficienjilor de echivalenja implica
parcurgerea acelorai etape ca i metodele bazate pe principiul secjiunilor
omogene, singura deosebire fiind data de lucrarile specifice ultimei etape
referitoare la calculul costului pe unitatea de produs.
1318. 5...Cariante"e 1eto#ei #e a"&"ate ba0ate /e
/rini/i&" oefiien+i"or #e e;i!a"en+a %a& a"
ra/oarte"or on%tante
+-3,. < principiu
de baza
21&2. M presupune alegerea celui mai
reprezentativ produs, cu rol de baza de
raportare i a unei caracteristici de baza,
3+. +. >arianta coeficienfilor simpli
+-33. < etape
M se determina, pentru fiecare produs, coeficientul
de echivalare AEiB9 ca raport intre caracteristica
fiecarui produs AeiB i caracteristica produsului
etalon sau de baza AebB9 conform relajiei :
1 3 . 5 . e i
1 3 . - . E i = J
1 * e b
M se transforma cantitatea totala de produse
fabricate fizic AKiB in unitaji omogene
echivalente AKeiB9 prin ponderarea cantitajii
produse din fiecare sortiment cu coeficienjii
stabiliji :
13.3. Kei = Ki D Ei
M se determina costul unei unitaji echivalente
AC&eB9 luata ca baza de calcul, prin raportarea
cheltuielilor totale de producjie AC;B la
cantitatea totala de produse exprimate in unitaji
echivalente
21.2.
21.&.0000000cheltuielile totale pe grupe de produse
AC;/B prin ponderarea costului unitar stabilit cu cantitatea fizica obtinuta :
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFC;/ = C&i D Ki
FFFFFFFFFFFFFFFFFF
+-55. 3. >arianta coeficienfilor
complecgi #articularitafi
; se utilizeaza pentru a asigura o dependenta a costurilor de doua sau mai
multe criterii, in scopul determinarii unui calcul mai exact al costurilor
unitare
; ordinea de efectuare a lucrarilor de calculatie este identica cu cea prezentata
anterior, cu precizarea ca, in calculul coeficientilor, se iau in considerare
mai multe caracteristici, de unde urmatoarea relatie :
+-51. eb Peb PQQeb 5. >arianta coeficientilor agregafi
+-5-. <
caracteristici
M in aceasta varianta se urmaresc costurile in
structura lor, conform modului de formare al
acestora, stabilinduse
21.5. ponderea APaB fiecarui fel de cheltuiala
AC;6 +in totalul
21.6. cheltuielilor de productie previzionate
AC;6B de la nivelul
21.:. intregii productii sortodimensionale,
conform relatiei :
+-1,. < etape
specifice
M se determina coeficientii simpli de echivalenta
*E^ + pentru
21/2. fiecare produs AiB i pe fiecare fel de
cheltuiala. "n aceasta etapa este necesar a se
acorda o atentie deosebita alegerii criteriilor
de repartizare in scopul diferentierii juste a
cheltuielilor pe tipuri, sorturi sau dimensiuni
21/&. [a 0 ea
21/.. [si 0 D eb
Mse determina coeficientii de echivalenta compleci
AER+, pentru fiecare fel de produs i la nivelul fiecarei
cheltuieli, pe baza relatiei : [^ 0 [aixPa
M suma coeficientilor compleci aferenti fiecarui
21/5.
21/6.
21/:. a carui marime pentru produsul etalon
trebuie sa fie egala cu cifra 2
+--,. < A/antaj
2112. M avantajul acestei variante este dat de
faptul ca asigura o calculate mai exacta i in
acelai timp o simplificare i operativitate a
lucrarilor de calculate, deoarece coeficienjii
de echivalenja determinaji conform acestei
variante pot fi utilizaji o perioada mai
211&.
+--5. )omeniul de aplicare
; industria filaturii i industria siderurgica, unde, din aceleai cantitaji de
materii prime dar cu prelucrari diferite, se objin produse sortimentale
diferite
+--1. #articularitate de aplicare
; din totalul cheltuielilor de producjie se separa costul materiilor prime, iar
restul cheltuielilor, aazisele cheltuieli de prelucrare, se vor diferenjia pe
produse in funcjie de coeficienjii de echivalenja determinaji
; raportul intre produsul etalon i restul produselor fiind invers proporjional,
i coeficienjii de echivalenja, stabiliji de regula pe baza unui criteriu tehnic
de calitate, se vor determina invers decat in varianta coeficienjilor simpli,
adica :
2111.
2115. ; in ultima etapa, nu se calculeaza costul unitar propriu
zis ci costul unitar de prelucrare AC&/iB9 de unde costul unitar
se va objine adaugand la costul unitar de prelucrare costul unitar privind
materialele consumate AC1iB9 conform relajiei :
1332. C&i = C&/i L C1i
+--(. INTR!ARI I A#$ICA %II
2. Precizaji care sunt aspectele generale ale metodelor bazate pe principiul
33. 1. >arianta coeficienfilor in/ersafi
&..
coeficienjilor de echivalenja sau al rapoartelor constante
&. 'escrieji varianta procedeului coeficienji de echivalenja simpli
.. 'escrieji varianta procedeului coeficienji de echivalenja compleci
/. 'escrieji varianta procedeului coeficienji de echivalenja agregaji
1. 'escrieji varianta procedeului coeficienji de echivalenja inversaji
5. -vand in vedere caracteristicile de mai jos :
211<.
215?. Sa presupunem ca se realizeaza trei produse -, C i 3 pentru
care s
2152. au efectuat cheltuieli in valoare de 626???? lei i care se diferenjiaza
intre ele prin urmatoarele caracteristici tehnice i economice :
2
1
5
215.. 3a
ntit.fizica
215<. 3ons 21 2162.,r 216
216
..
21<6.
21<:. tiind ca, sau objinut urmatoarele cantitaji de produse : - A &????
buc, CA/???? buc, 3A 1???? buc., se cere :
( aplicarea coeficienjilor de echivalenja simpli
( aplicarea coeficienjilor de echivalenja compleci
21<<. aplicarea coeficienjilor de echivalenja agregajiTEST DE
ECALUA'E
1766. 'a%/&n#e+i & DA %a& NU
25?2. , '- o
25?&. 2. 3ostul este o categorie economica universal acceptata 4
25?.. !
25?/. &. 3osturile complete sunt acele costuri care permit
determinarea marjelor 4
25?1. , '- o
25?5. !
25?6. .. -legerea metodei de calculate a costurilor reprezinta o problema
necesara organizarii contabilitatii de gestiune 4
25?:. , '- o
25?<. !
252?. /. Procedeul aplicarii de cote procentuale asupra unor valori
absolute este un procedeu specific etapei de inregistrare a
cheltuielilor in cursul perioadei 4
2522. , '- o
252&. !
252.. 1. Procedeul suplimentarii, varianta cifrelor relative de structura, este
un procedeu specific stabilirii costului i decontarii productiei sectiilor
auxiliare cu activitate interdependenta sau al prestatiilor reciproce 4
252/. , '- o
2521. !
1717. A#e!arat %a& Fa"% S
2526. als
252:. als
252<. 5. Deoria economica definete costul de productie ca fiind Hexpresia
valorica a consumurilor de munca vie i materializata, efectuate in scopul
obtinerii unui produs, unei lucrari sau unui serviciu la un moment dat,
consumuri care imbraca forma cheltuielilor de productie%
25&?. o -devarat o
25&2. 6. 3ostul complet reprezinta efortul depus de producator pentru
obtinerea i vanzarea unui produs, lucrare sau serviciu i este format din
costul de productie, cheltuielile generale de administrate i costul de
distribute.
25&&. o -devarat o
25&..
25&/. 3onceptia disparata de organizare a contabilitatii de gestiune
prezinta avantajul unei specializari, a unui control reciproc in privinta
metodologiei i certitudinii datelor, dar exista dezavantajul lipsei unei
viziuni unitare asupra ansamblului lucrarilor contabilitatii de gestiune
25&1. o -devarat o
25&5. <. Produsele, lucrarile sau serviciile in momentul obtinerii lor se
evalueaza la costul efectiv
25&6. o -devarat o
25&:. Z9als
25&<. 2?. 3oeficientul de repartizare rationala *3ir+ se aplica asupra regiei
fixe de productie obtinanduse suma care se trece asupra costurilor de
productie, fie printro alocare globala *in cazul productiei omogene+, fie
prin repartizare conform principiului procedeului suplimentarii, in cazul
productiei eterogene
25.?. o -devarat o
25.2.
0^9als
175.. Stabi"i+i or#inea "o$ia #e %&e%i&ne
25... 22. Procedeul combinatii de procedee bazate pe o anumita ordine de
succesiune logica a calculelor, prezinta urmatoareale etape :
a+ se determina costul unitar i se deconteaza productia sectiilor auxiliare
cu activitate eterogena care se gasesc numai in calitatea de sectii furnizoare
sau a celor care nu au intrat in sistemul relatiilor reciproce $
b+ se continua cu sectiile auxiliare care furnizeaza cele mai mari cantitati
de
25./. produse sau care au primit cele mai mici cantitati $
c+ decontarea productiei interdependente de la sectiile omogene catre cele
cu
25.1. activitate eterogena, evaluarea facanduse la un cost prestabilit
*costul standard sau costul efectiv al lunii precedente+ $
d+ se incheie decontarea cu sectiile care au furnizat cele mai mici cantitati
de
25.5. produse sau servicii, in schimb au primit cele mai multe
prestatii.
!1&6...................................3aspuns '
25.:. 2&. ,rdinea de repartizare a cheltuielilor indirecte este :
a+ cheltuielile indirecte de fabricate
b+ cheltuielile de achizitie
c+ cheltuielile de distributie
d+ cheltuielile de administrate i financiare
!1&9...................................3aspuns '
17-6. A"e$ere 1&"ti/"a a ra%/&n%&ri"or
25/2. 2.. 'eciziile cu privire la rezultate, procese i entitati trebuie sa se
bazeze pe informatii care sa respecte urmatoarele criterii :
25/&. 9als
25/.. a+ o informatie are valoare pentru un manager daca ea
contribuie la inducerea incertitudinii in viitor
25//.
b+ o informatie suplimentara are valoare daca ea este susceptibila de a
afecta decizia considerata
c+ o informatie are valoare pentru un manager daca ea contribuie la
reducerea incertitudinii in viitor
d+ o informatie are valoare daca ea nu contribuie la modificarea
consecintelor unei decizii.
e+ o informatie are valoare daca ea contribuie la modificarea sensibila
a consecintelor unei decizii.
!1,(....................................3aspuns '
2/. 3ontabilitatea de gestiune prezinta urmatoarele obiective
:
a+ calculul costurilor pertinente ale diferitelor functii, activitati sau
procese asumate de catre intreprindere
b+ determinarea bazelor de evaluare a anumitor elemente de bilant ale
intreprinderii *stocuri, productie imobilizata+ $
c+ repartizarea cheltuielilor indirecte pe produse, lucrari sau servicii $
d+ interpretarea diferentelor dintre elementele previzionate i cele
constatate$
e+ decontarea productiei sectiilor auxiliare
!1,1.........................................3aspuns '
21. )valuarea productiei in curs de executie are la baza
urmatoarele parocedee :
a+ evaluarea in raport de gradul de finisare tehnica
b+ evaluarea statisticoexperimentala
c+ evaluarea pe piese i operatii
d+ evaluarea pe baza ratei de cesiune standard
e+ evaluarea pe baza costului mediu al unei oremuncitor normate
!1,6.........................................3aspuns '
17-4. Co1/"eta+i fra0e"e
25. 3unoaterea costurilor este necesara pentru masurarea
25/<.000000000000000000000000000000000000000000000000000000000$
pentru 00000000000000000000
251?. chair daca exista o anumita libertate $ pentru pilotarea
2512.0000000000000000000000 $ pentru asigurarea deciziilor i
251&.00000000 intreprinderii
26. 3onsumul propriu al sectiilor auxiliare este suportat prin
costuri de
251.. altele decat cele care
251/. 2:. -plicarea procedeului calcului algebric are la baza urmatorul algoritm de
calcul : productia evaluata pentru fiecare sectie auxiliara
2511.00000000000000000000000000000000000000000000000000000000este
egala cu000000000000000000
2515.000000000000000000000000000000000000000000000000la care se
adauga valoarae 00000000000000000000000000000000000evaluate la
2516.
2<. 3apacitatea normala, respectiv productia00000000000000000000000se
251:.00000000000000000000000determina prin
0000000000000000000000000capacitatii00000000000000000000
251<.000000000000000000000000000000000000000000000000000cu timpii
aferenti 000000000000000000000000000000000000000000000 datorati
255?. utilajelor i personalului
&?. 3apacitatea reala nu corespunde capacitatii normale din urmatoarele
considerente : volumul productiei trebuie determinat pe baza
2552.000000000000000000000000000000000 , pe de alta parte, exista
255&.000000000000000000000000 care implica o inlantuire in serie a
255..00000000000000000000000000000000000000000000000000 i ale
255/. caror capacitati de productie normale pot fi diferite.
1773. 'e0o"!a+i &r1atoare"e /rob"e1e
&2. Se produc doua produse, - i C$ costuri directe 2?.??? lei pentru - i
&?.??? lei pentru C. - se produce doar in atelierul 2, iar C, in atelierele 2 i
&. 3heltuielile atelierelor au fost de 6.1?? lei in atelierul 2 i 6.??? lei in
atelierul &, iar cheltuielile generale de administrate sunt de 1?? lei. Caza de
repartizare este costul direct.
2555. 3alculati costul produselor finite - i C.
&&. Societatea comerciala HI% S- pentru realizarea produsului Herbet%
inregistreaza urmatoarele cheltuieli :
a+ 3heltuieli cu materiile prime si materialele &..??? mii lei
b+ 3heltuielile de prelucrare sunt :
la faza Hfiert serbet%
cheltuieli cu salariile &..???.???
chelt cu asigurarile si protectia sociala :.251.???
alte cheltuieli directe 1??.???
cheltuieli indirecte :5?.???
la faza Hambalat%
cheltuieli cu salariile /.???.???
chelt cu asigurarile si protectia sociala 2./&?.???
alte cheltuieli directe 2.:.???
cheltuieli indirecte &&?.??? Productia realizata
este de 2.&?? [g.
&.. 'ispunem de urmatoarele informatii:
; 3heltuielile generate de obtinerea urmatoarelor produse: - A 61.??? t$
C A /1.??? t$ 3 A .?.??? t, sunt de :.?<?.??? lei.
; 3ei doi parametri alei pentru determinarea indicilor de echivalenta
prezinta urmatoarele caracteristici:
pentru produsul -: p2 A .6.1??$ p& A :,2?$
pentru produsul C: p2 A .?.???$ p& A 56,1.
pentru produsul 3: p2 A &&.1??$ p& A 1:,1.
2556. Caza de comparatie este produsul C. 9olosind indicii de
echivalenta compleci calculati ca raport direct, sa se calculeze costul pe
unitatea de produs.
255:.
&/.'ispunem de urmatoarele informatii: la finele lunii se constata ca sau
obtinut .??? Qg produse finite i &?? Qg productie aflata in stadiul de 6?E
grad de finisare. 'aca cheltuielile totale au fost de 5.&:?.??? lei, sa se
determine costul productiei neterminate.
1778. 'eb&% eono1i
&1.'ati raspunsul corect la intrebarile de mai jos, pe orizontala i veti obtine
pe verticala -C domeniul in care ati dat testul
a+ directie de actiune a intreprinderii
b+ specifice etapelor de calculatie a costurilor
c+ calculul lor constituie primul obiectiv al contabilitatii de gestiune
d+ sta la baza repartizarii rationale a cheltuielilor indirecte
e+ exista in intreprindere alaturi de sectiile principale
f+ se numara printre purtatorii de costuri
g+ emis de ministrul 9inantelor Publice
h+ procedeu specific decontarii productiei sectiilor cu activitate
interdependenta
1726. A
2562. b
256&. d
256..0000000000000000000000000000f
256/. g 000000000000" " " 8
2561. h
1727. B