Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat

Back
La Piatra Craiului, n munte
Naratorul, Stefan Gheorghidiu, arata n amintirile sale scrise ca n primavara anului
1916, ca sublocotenent proaspat, ntia data concentrat, luase parte la fortificarea
vaii Prahovei (o pseudo-fortificare, deoarece transeele sapate ar fi putut fi d
istruse de Zece porci tiganesti, cu boturi puternice, pusi pe rmat), dar pe zece ma
i este mutat lnga masivul Piatra Craiului, n regimentul XX, care avea drept misiun
e o fortificare similara a zonei. Acolo n realitate, vremea se trecea cu instructie n
tr-o poiana mai marisoara, cu asalturi eroice, care nu erau departe de jocurile
de copii din mahalaua Oborului, cnd ne mparteam n romni si turci si navaleam urlnd un
ii ntr-altii. Stiu bine ca n acest timp completeaza acid naratorul se dadeau asigu
rari n Parlamentul tarii ca suntem bine pregatiti, ca n doi ani de neutralitate armam
entul a fost pus la punct, iar anumite persoane si luau raspunderea afirmarii ca s
untem gata pna la ultimul nasture, pna la ultimul cartus, iar cu stiinta luptei pna l
a cucerirea oricarei pozitii, fie ea socotita ca inexpugnabila..
n ciuda linistii de vilegiatura militara, Gheorghidiu sufera de o trauma psihica ce
i se redeschide ori de cte ori un cuvnt sau o propozitie i afecteaza acel punct se
nsibil, asa cum din zecile de combinatii cu sapte litere ale unui lacat secret, u
na singura deschide spre interior.. Astfel se ntmpla n cursul unei discutii de la po
pota, cauzata de un fapt divers aflat din presa un barbat si ucisese nevasta infi
dela fiind apoi achitat , cnd punctele de vedere ale camarazilor sai (fie ca se or
ienteaza catre vinovatia femeii, fie catre a sotului) i se par insensibile la ad
evarul faptelor vietii, reductioniste, si o afirma ca atare, spre indignarea cel
or de fata. Are si o tentativa de conflict fizic cu capitanul Corabu care, jigni
t de reactia sa verbala, vrea sa-l loveasca , oprita nsa de hotarrea din priviri (Cr
ed ca mi-a vazut n ochi privelisti de moarte, ca peisajele lunare. Au nteles toti
ca sunt hotart sa raspund si apoi sa ma omor. lovirea superiorului se solda cu tri
bunal militar si ani grei de nchisoare).
Dupa acest incident, iesind de la popota, Gheorghidiu marturiseste unui camarad,
Oprisan, convingerile sale despre rostul iubirii, justificndu-si astfel reactia
fata de discutiile nesarate ale celorlalti ofiteri: o iubire mare presupune cont
opirea totala a doua suflete si nu poate fi ncorsetata n reguli, indiferent de nat
ura lor, nu poate fi redusa la ideea de datorie sau de libertate a femeii fata d
e barbat, asa cum presupuneau n opiniile lor participantii la dezbaterea de dinai
nte, situndu-se de o parte sau de alta a cuplului prezent n stirea de presa. n plus
, naratorul mentioneaza parerea sa despre nasterea unui astfel de sentiment: Iube
sti nti din mila, din ndatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta o face
fericita, ti repeti ca nu e loial s-o jignesti, sa jignesti atta ncredere. Pe urma
te obisnuiesti cu sursul si vocea ei, asa cum te obisnuiesti cu un peisaj. Si tr
eptat ti trebuie prezenta ei zilnica. [] Psihologia arata ca au tendinta de stabil
izare starile sufletesti repetate si ca, mentinute cu vointa, duc la o adevarata
nevroza. Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la nceput, patologic pe urma.,
dupa care l anunta pe Oprisan ca este hotart sa dezerteze, daca nu va primi o per
misie de doua zile, spre a merge la Cmpulung, solicitare ce i fusese refuzata de c
atre comandantul de batalion, capitanul Dimiu.
Diagonalele unui testament
Capitolul ncepe brusc, printr-o punere a cititorului n fondul problemei sufletesti
a naratorului, de la data cnd are loc istorisirea ntmplarilor: Eram nsurat de doi an
i si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma nsala., dupa care va
urma povestea iubirii trecute, a evenimentelor esentiale desfasurate pna n moment
ul atribuit redactarii textului de catre narator.
Iubirea lui Stefan Gheorghidiu pentru Ela fusese a unui student la filozofie, bu
curestean sarac ce traia din slujba de functionar la Senat, unde fusese numit de
catre un fost prieten al tatalui sau decedat. Totul a nceput ca reactie de raspu
ns la faptul ca Ela i arata mereu, public, dovezi de dragoste: desi nu-mi placea, n
cepusem totusi sa fiu magulit de admiratia pe care o avea mai toata lumea pentru
mine, fiindca eram att de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente
, si cred ca acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri.. Un orgoliu nt
arit prin aceea ca ntreaga personalitate a femeii o facea sa fie admirata (Cu ochi
i mari, albastri, vii ca niste ntrebari de clestar, cu neastmparul trupului tnar, c
u gura necontenit umeda si frageda, cu o inteligenta care irumpea, izvorta tot att
de mult din inima ct de sub frunte, era, de altfel, un spectacol minunat. Izbute
a sa fie adorata de camarazi, baieti si fete deopotriva, caci nfrumuseta toata vi
ata studenteasca.).
Intrnd n prezentarea detaliata a evenimentelor anterioare, naratorul evoca o vizit
a la unchiul sau, Tache Gheorghidiu, extrem de bogat, petrecuta cu putin timp nai
ntea decesului acestuia din urma. Fiind ntreaga familia invitata, Nae Gheorghidiu
celalalt unchi al lui Stefan, deputat n calitate de membru al partidului liberal
si avocat de succes reproseaza ironic defunctului sau frate Corneliu, tatal lui
Stefan, fost profesor de filosofie, lipsa de spirit practic, spre a atrage simp
atia lui Tache, n vederea obtinerii unei parti mai substantiale din viitoarea mos
tenire, n testamentul acestuia. Cu toate ca si risca mostenirea, Stefan raspunde l
und parte tatalui sau, ntr-un mic discurs la fel de ironic, care cuprindea trimite
ri la situatia lui Nae Gheorghidiu: Unchiule draga i-am spus, fara sa mi pot tescu
i n mine nemultumirea drept sa-ti marturisesc, am cam nceput sa ma mpac cu ideea ca
tata n-a agonisit avere, ca sa ne lase mostenire. Caci mostenirile acestea nu s
unt totdeauna fara primejdie. De cele mai multe ori parintele care lasa avere co
piilor le transmite si calitatile prin care a facut avere: un obraz mai gros, un
stomac n stare sa digereze si oua clocite, ceva din slutenia nevestei luate pent
ru averea ei, neaparat o sira a spinarii flexibila ca nuiaua (daca nu cumva rahi
tismul nevestei milionare n-a nzestrat-o cu o cocoasa rigida ca o buturuga). Oric
e mostenire e, s-ar putea zice, un bloc..
Testamentul va cuprinde nsa o surpriza, n ciuda replicii acide ndreptate mpotriva lu
i Nae Gheorghidiu, pe care unchiul Tache parea sa-l prefere ntruct avea acelasi sp
irit pragmatic: Printr-un codicil, datat cu ziua de 27 octombrie, [ziua vizitei m
entionate] mie mi se lasa o quotitate dubla dect oricaruia dintre ceilalti mosten
itori.. Acel codicil atribuie n plus lui Stefan (nepotului meu preferat, zice testam
entul) o vila de lnga Paris, dar Nae Gheorghidiu, fortnd interpretarea textului, a
taca actul n instanta, mpreuna cu mama naratorului si surorile sale, pna cnd acesta
din urma, dezgustat, renunta la partea suplimentara, desi ar fi cstigat procesul,
sustineau avocatii consultati de el.
Dezinteresat la nceput fata de o eventuala implicare n afaceri, propusa de catre N
ae Gheorghidiu si constnd n investirea banilor mosteniti, mpreuna cu cei ai avocatu
lui proveniti din aceeasi sursa, ntr-o fabrica metalurgica, Stefan accepta n cele
din urma propunerea, la insistentele sotiei, pe care o descopera altfel dect o st
ia: n acest interes al tinerei mele neveste pentru afaceri, vedeam vechiul instinc
t al femeilor pentru bani. Ca o tigroaica vag domesticita, n care se desteapta po
rnirea atavica, atunci cnd, culcata cu capul pe pieptul dresorului si-i linge mna,
dnd de snge, l sfsie pe imprudent, tot asa aveam impresia ca ntmplarea cu mostenirea
trezise n femeia mea porniri care dormitau lent, din stramosi, n ea..
Acea fabrica metalurgica, de clopote, va fi cumparata mpreuna cu Tanase Vasilescu
, supranumit Lumnararu datorita unei afaceri cu obiecte bisericesti de la care po
rnise n agonisitul avutiei sale, dar dupa un sir de peripetii. Tanase Vasilescu a
participat la licitarea ntreprinderii, stricnd proiectul avocatului, care s-a ret
ras aparent, pna cu o zi naintea depunerii ultimei rate de catre Lumnararu, cnd avoc
atul a cerut oficial blocarea conturilor bancare ale contraofertantului sau, ame
nintndu-l astfel cu pierderea contravalorii deja platite. Pentru a nu ajunge n ace
a situatie, Tanase Vasilescu accepta sa ofere spectacolul umilitor la care l supu
ne Nae Gheorghidiu: serveste, mbracat cu sort de baiat n casa, aperitivele la o ma
sa data de catre deputat unde plngnd, fara rusine de el nsusi, implora pe Nae Gheorg
hidiu sa nu-l nenoroceasca, promitea, jura, amintea de copiii lui etc., etc.. Cu
toate ca afacerea parea buna, lucrurile nu au mers cum trebuie n principal datori
ta blocarii exportului de arama de catre Germania, de unde se achizitiona metalu
l; n plus, Tanase Vasilescu analfabet fiind, si masca deficienta culturala sub pre
textul deficientei de vedere , responsabil cu organizarea muncii, nu avea experie
nta n domeniul industrial. Desi situatia de criza a fost rezolvata de catre deput
at, prin cumpararea unui depozit guvernamental cu material metalic, prin interve
ntie la nivel ministerial, Stefan s-a retras din afacere, socotind-o incompatibi
la cu structura lui psihica n urma interventiilor neortodoxe ale unchiului.
Dupa ce a trecut prin experienta obtinerii metalului pe cai laturalnice si a umi
lirii lui Tanase Vasilescu printr-o manevra legala dar imorala, naratorul conclu
zioneaza asupra Romniei din perioada primului razboi mondial: Fireste ca viata ar
fi atroce n asemenea societate. Din fericire, compatriotii nostri, n masura n care
toata observatia ar putea fi adevarata, par sa fie, ca toti orientalii, de un ap
rig si vulgar senzualism. Ceea ce nu se poate obtine pe cale sufleteasca si de c
onstrngere a constiintei, se obtine usor prin femei, care, daca stiu sa se refuze
si sa manevreze cu trandafirul rosu, nu cunosc refuzul. Situatii se fac si se d
esfac prin femei, nu iubite, ci dorite. Nu e aici o nuanta, ci o deosebire funda
mentala. Ceea ce un profesor universitar nu poate obtine dupa umilitoare audient
e, obtine o actrita ntr-o convorbire telefonica de un minut. Mai au acelasi succe
s cei influenti, care pot practica dictonul: Do ut des, exact: da-mi, daca vrei sa
-ti dau si eu..
E tot o filozofie...
Surprinsa placut de succesul pe care l avusese Stefan prezentnd la seminar Critica
ratiunii practice de Immanuel Kant, Ela i cere sa-i raspunda la ntrebarea ce naiba
vor toti filozofii acestia?, pusa cu ochii mari si albastri, ncruntati de necaz.. n
raspunsul sau, Stefan Gheorghidiu se arata adept al relativismului filozofic (ade
varul nu-l putem sti niciodata, niciodata... dreptatea nu se poate realiza pe lu
me... iar frumusetea are pete si e trecatoare...) si afirma ca fiecare sistem de
gndire filozofica nu constituie dect dezvoltarea unei premize initiale, nedemonstr
abila. Caci, [continua el relatarea raspunsului sau dat atunci Elei] n general, ac
este sisteme sunt capodopere de logica si metoda. Numai daca le admiti nsa punctu
l de plecare, adica tocmai cel care e declarat, n genere, ininteligibil. Filozofi
i si nebunii sunt cei mai mari adepti ai logicii.. Lectia de filozofie rostita cu
acest prilej cuprindea mai departe descrierea pe scurt a ctorva mari sisteme fil
ozofice, din punctul de vedere al modului n care aceste sisteme prezinta cunoaste
rea umana. (De pilda, pe baza premisei potrivit careia Numai prin simturi putem c
unoaste ceea ce e de cunoscut, prin experienta. precum si pe baza rationamentului
ce se poate extrage din ea, Episcopul Berckley trage concluzia ca daca totul nu
exista dect cta vreme e cunoscut prin simturi, atunci tot ce nu e cunoscut nu exis
ta; si cum cunoasterea e un act spiritual, spiritul e totul, deci materia nu exi
sta si senzatiile sunt provocate de spiritul cel mare: Dumnezeu, asa cum sufletu
l provoaca si traieste visele. Viata si materia sunt numai un vis al spiritului.,
afirmase atunci naratorul.) Si se termina, aceasta prelegere tinuta n patul conj
ugal, printr-o apropiere erotica nceputa ca un joc: conturam, abia atingndu-le cu g
ura, buzele moi si carnoase, iar cnd nfiorat le simteam ntredeschiderea si respirat
ia calda de floare, ma departam de ele si ma apropiam de urechiuse. si rasucea mi
jlocul, se vnzolea opintindu-se n calcie, facnd ca o punte arcuita din trupul ei ofe
rit tot unui zenit al voluptatii, vadind goala, floarea de matase galbena din mi
jloc, n lumina cristalina cruda a lampii..
Anisoara, o verisoara a lui Stefan Gheorghidiu, maritata cu Iorgu, proprietar de
mosie, ncepe sa o aprecieze pe sotia lui Gheorghidiu si o introduce n viata monde
na a capitalei, ce o atrage din ce n ce mai mult. Drept urmare ncepe sa devina nem
ultumita de nfatisarea fizica a barbatului ei, caruia i recomanda insistent nnoirea
garderobei, n conformitate cu moda vremii. Usor nelinistit de aceste schimbari d
e atitudine, Stefan ncepe sa si piarda echilibrul psihic, deoarece femeia, remarca
acesta, Era n toate planurile mele. n toate bucuriile viitorului. La masa, la miez
ul noptii n gradina de vara, n loc sa ascult ce-mi spunea vecinul sau vecina, trag
eam cu urechea, nervos, sa prind crmpeie din convorbirile pe care nevasta-mea le
avea cu domnul elegant de alaturi de ea. Nu mai puteam citi nici o carte, parasi
sem Universitatea..
Nervozitatea lui ajunge la paroxism cu prilejul unei excursii n grup la via de lng
a Odobesti proprietate a unui dintre membrii bandei de prieteni comuni n care i intr
odusese Anisoara. Pe tot drumul catre Odobesti, dar si acolo, Ela manifesta un i
nteres aparte pentru un anume G., vag avocat, dansator foarte cautat de femei, pe
care le nvata, chiar pe cele mai reputate ca dansatoare, un dans nou, la moda: t
ango., mentionase naratorul anterior relatarii excursiei. Drept urmare atractiei
fata de acel barbat, evidenta n gesturile sotiei, Stefan are o reactie de gelozie
misogina mpinsa la limita si banuie chiar o legatura adulterina efectiva ntre cei
doi, desfasurata acolo: Sunt clipe cnd ura si dezgustul meu fata de femei devin a
tt de absolute, ca socotesc ca de la oricare dintre ele te poti astepta la orice.
Astfel ca, ntr-o excursie, s-o descoperi n camera unui domn, nu mi se pare imposi
bil, cu toata oroarea pe care mi-o inspira o asemenea infamie, ori de unde ar ve
ni, iar o iubire de aproape doi ani nu mi se pare deloc o piedica pentru o femei
e care, cnd iubeste iar, e gata pentru toate nerusinarile si imprudentele. Binente
les, trebuie sa fii dintre cei care cred n nobletea feminitatii n general, dintre
cei care au nevoie sa adore cu adevarat femeia, dintre cei care au jucat totul p
e cartea ei, ca sa vorbesti de nerusinare si de infamie, altminteri totul ramne un am
uzant desen. Gaseste si o explicatie atitudinii sale, atunci cnd o vede nefericita
pentru ca G. facuse curte si altei femei din acel grup Crezusem, cu un secret or
goliu, ca toate bucuriile si durerile nevestei mele nu pot veni dect prin mine si
din cauza asta simteam acum ca durerea cea mai insuportabila n dragoste nu e att
sa fii lipsit de voluptate, ct sa constati ca placerea pe care o dadeai si credea
i ca singur poti s-o trezesti (care, tocmai prin acest ocol ntoarsa, era adevarat
a ta voluptate) nu mai e, ca o clapa care nu suna.. Cerndu-i explicatii sotiei (da
r indirect, prin afirmarea dorintei lui de a divorta, dupa ce s-au retras n dormi
torul lor), aceasta considera ca totul nu a fost dect un joc firesc, pe masura re
gulilor societatii mondene n care intrasera. Ceea ce nu face dect sa-l dezguste si
mai mult Sunt cazuri cnd expertii, ntr-un tablou vechi, dupa felurite spalaturi, d
escopera sub un peisaj banal, o madona de vreun mare pictor al Renasterii. Print
r-o ironie dureroasa, eu descopeream acum, treptat, sub o madona crezuta autenti
ca, originalul: un peisaj si un cap strain si vulgar..
Dar un strop de echilibru sufletesc i va fi adus naratorului ntr-o convorbire ulte
rioara cu O doamna, poate nca tnara, faimoasa frumusete aventuroasa pe vremuri., car
e, nteleapta, i va spune, printre altele, ca femeia nsala numai pe cel pe care-l iub
este, pe ceilalti i paraseste pur si simplu..
Asta-i rochia albastra
Pentru a se razbuna, eroul narator afecteaza a avea o relatie ntmplatoare cu o alt
a femeie, n timpul cnd el si sotia lui se afla invitati la masa de catre niste pri
eteni; stratagema de succes, caci Fara grija de spectacol, ca un animal ranit, ne
vasta-mea se trntise ntr-un fotoliu si nu vorbea cu nimeni., afirma el, completnd ap
oi: Simteam acum ca e o jucarie n mna mea. Ca puteam s-o umilesc, s-o fac sa sufere
si mai mult, dar la ce folos? mi venea sa-i spun: uite ce ai facut din dragostea
noastra, din bietul nostru trecut. Acesta e idealul tau de iubire, acest contin
uu asasinat?. Dupa cteva zile, profitnd de o noua ntlnire colectiva unde participase
si G., vine rndul Elei sa se razbune, prin acelasi procedeu al flirtului declarat
, facut evident public, iar Stefan reactioneaza dupa ce o chemase acasa pe sotie
si aceasta refuzase sa plece de lnga celalalt barbat ducnd acasa, n patul conjugal
o cocota destul de frumusica, voinica si nespus de vulgara. Ca raspuns fata de re
volta sotiei din momentul cnd a vazut fapta ( n patul meu, o adunatura de pe strada?)
, femeia cu care se culcase Stefan va raspunde cu bunul simt specific ocupatiei
sale: N-ai dect sa dormi n el, madam, nu sa umbli noaptea teleleica.. Apoi, rememore
aza n continuare Gheorghidiu, Am framntat ntreaga noapte trupul femeii straine, cu o
furie deznadajduita, ca sa-mi demonstrez ca tot ce ofera una, ti poate oferi si
cealalta si ca nu merita, ca e ridicul sa suferi att de mistuitor, pentru att de p
utin lucru..
Dupa acest ultim conflict Ela si paraseste sotul, dar pasiunea lui continua sa se
desfasoare cu aceeasi intensitate: Simteam ca femeia aceasta era a mea n exemplar
unic, asa ca eul meu, ca mama mea, ca ne ntlnisem de la nceputul lumii, peste toat
e devenirile, amndoi, si aveam sa pierim la fel amndoi.. Aceasta dincolo de relativ
ismul constient al perspectivei, caci acele ntmplari si trairi sunt nesemnificativ
e n context universal, dar pentru cel care le parcurge au nsemnat mai mult dect razb
oaiele pentru cucerirea Chinei, dect sirurile de dinastii egiptene, dect ciocniril
e de astri n necuprins, caci singura existenta reala e aceea a constiintei. Si, n
organizarea constiintei mele, femeia mea era mai vie si mai reala dect stelele di
strugator de uriase, al caror nume nu l stiu.. Si o ntlnire ntmplatoare, pe strada cn
printre altele, discuta despre rochia albastra a femeii, pe care sotul nu o mai
recunoaste, sub tensiunea psihica a separarii , i va aduce n cele din urma pe cei
doi iarasi mpreuna, n ciuda gestului sotiei din momentul cnd ntelege ca partenerul e
i cedase (Si-a muscat, cu o satisfactie vulgara, buza de jos, ca si cnd ar fi spus
, cstignd prinsoarea: A, domnule, n sfrsit!).
Sub aspectul momentului politic, Stefan Gheorghidiu rememoreaza participarea sa
la o sedinta a Camerei, unde se dezbatea problema intrarii Romniei n razboi, n alte
rnativa cu pastrarea statutului de neutralitate, sustinuta de catre opozitie. n d
iscursul conclusiv favorabil participarii la razboi, unul dintre membrii guvernu
lui respinge argumentul proastei nzestrari a armatei, al lipsei unei artilerii co
mpetitive, sustinnd demagogic ca Vom nvinge pentru ca soldatii nostri se vor lupta
cu baioneta si nu e tun care sa reziste baionetei romnesti mpotriva oricarui armam
ent, iar cnd baioneta se va fi rupt, cu pumnii, cu unghiile, cu dintii (aplauze de
lirante)..
Sub aspectul carierei sale intelectuale, naratorul nregistreaza revenirea la Univ
ersitate, unde si da examenul restant de anul trei, pe cnd ntlnirile sotiei cu G. n g
rupul de prieteni au contenit, ceea ce nu a nsemnat nsa si blocarea suspiciunilor
sotului gelos, care pastreaza n minte posibilitatea unor relatii secrete, ale cel
or doi.
ntre oglinzi paralele
Concentrat de doua saptamni la Azuga, Stefan revine n Bucuresti pe neasteptate pen
tru sotia sa, noaptea, si gaseste casa goala ca un mormnt gol, ceea ce l afecteaza m
oralmente mai ales: Stiam ca iubirile sunt trecatoare, dar mi spuneam ca sfrsituril
e trebuie sa fie cinstite, ca ntre oameni care, dupa ce au facut o calatorie plac
uta mpreuna, se despart elegant, se saluta cu cordialitate si, la nevoie, cu pare
re de rau ca totul a durat att de putin, iar sfrsitul acesta de metresa-servitoare
, cu att dispret fata de o sensibilitate care i jertfise totul, mi se parea o neme
ritata infamie.. La revenirea Elei i propune un divort amiabil, cu nsusirea culpei
de catre sot, ceea ce ea accepta, dar framntarile lui rencep, mai nti construind ipo
teze asupra motivelor lipsei de acasa, apoi considernd iubirea trecuta drept auton
selare (Tot trecutul mi aparea cu alt nteles dect cel cu care eram obisnuit. Iar una
dintre cele mai dureroase operatii erau aceste concluzii pe care trebuia sa le
trag pentru ceea ce fusese. Niciodata femeia aceasta nu ma iubise.).
Pentru a-si calma sensibilitatea ranita, naratorul are alte relatii sexuale, pri
lej pentru el de a constata prin opozitie cu mai vechea sa dragoste ca iubirea fi
zica frumoasa e o profanare. E nevoia de a zdrobi ntr-o mbratisare, odata cu trupu
l framntat si sufletul, prizonier suav n el, n clipele acelea. [] E bucuria de a ved
ea, ravasita, lesinata de voluptate prin tine femeia draga cu sufletul zapacit d
e aceasta goana continua, si pe urma ncremenit n spasm, ca n fata unui miracol..
Aflnd ca este bolnava, Stefan trimite flori si carti sotiei sale, apoi se ntlnesc d
in ntmplare la un concurs hipic, care declanseaza un sir de ntlniri cautate si cu fu
nctie terapeutica pentru cel suferind din amor si intrat n sevraj, caci, recunoas
te acesta, Prezenta femeii mi era indispensabila, ca morfina unui detracat []. O sa
ptamna dupa ce o vedeam, eram totdeauna mult mai putin obsedat de ea si aveam o s
enzatie de vindecare.. O vreme si gaseste o alta satisfactie, spirituala, n specula
tii pe care le considera inedite asupra sistemului filozofic kantian (am simtit nf
iorat, ca poate exista o lume superioara dragostei si un soare interior, mult ma
i calm si mult mai luminos n acelasi timp.), pna cnd va descoperi, dezamagit de sine
, aceleasi interpretari kantiene la Giovanni Papini.
Solutionarea conflictului se va produce cnd Stefan descopera printre hrtiile ramas
e n casa de la Ela o scrisoare a verisoarei sale Anisoara, din data revenirii lui
inopinate n Bucuresti, prin care i invita consoarta sa doarma la ea peste noapte,
caci sotul, Iorgu, plecase la mosie si i era urt singura. Apoi, n regasirea celor
doi, O saptamna ntreaga, o luna, a fost o betie de dureri amare transformate n bucur
ii tari, cum se schimba drojdiile zacatorilor n alcool. Tot trecutul mi aparea acu
m clar, mai ales dupa noi explicatii, mai ales dupa fericirea ei, acum nestapnita
.. Si, pentru a fi mai aproape de sot, Ela se muta n Cmpulung de unde, n scrisori zi
lnice trimise celui aflat sub arme descria micile ei bucurii singuratice n aceasta
statiune de vara. Sa citeasca dimineata cte o carte, pe banca, pe bulevard sau n
parc, urmarind jocul copiilor, cu bonele lor, sa se duca la piata sa cumpere brnz
eturi, zmeura si mere, sa doarma lenesa dupa masa...
Ultima noapte de dragoste
Istorisirea se rentoarce la momentul initial, cel de la care porneste nararea ntmp
larilor anterioare conflictului de la popota, care a declansat sirul rememoraril
or. Capitanul Dimiu, conducatorul batalionului din care facea parte Stefan Gheor
ghidiu, i aproba sublocotenentului narator, dupa interventia lui Orisan, o deplas
are la Cmpulung, unde i solicitase negresit Ela prezenta, dar nu ca permisie ci sub
pretextul unei recunoasteri n zona Rucarului, caci E ordinul regimentului sa nu pa
raseasca nimeni unitatea., se justifica Dimiu.
Stefan o descopera pe sotia sa izolata de mediu, caci nimeni nu o saluta n cursul
plimbarii de dinainte prnzului prin statiune, de aceea resimte un val de recunost
inta umila pentru femeia aceasta care n-avusese macar curiozitatea sa se interes
eze de ceilalti oameni, Mi se parea concludenta aceasta atitudine a ei si-mi repr
osam nencrederea si nelinistea de altadata. Simteam voluptatea unei posesii depli
ne a trupului si a sufletului ei.. Usoara mbatrnire a trupului, care si pierduse fra
gezimea si elasticitatea juvenile, l determina sa traiasca si mai intens momentul
iubirii lor (mi placeau, parca mai mult ca oricnd, acesti sni molatici si ascultato
ri, care mi umpleau, cu greutatea lor draga, palmele, lundu-le forma, si mi lipeam,
cu o dureroasa bucurie, obrajii de coapsele cu fragezimi molcome de petale, car
e altadata tresareau elastice si nervoase.).
Toata bucuria ntlnirii se va prabusi nsa ca un castel de carti de joc, n doua etape,
mai nti prin descoperirea gestului pretios din momentul cnd, dezbracata, si aprinde
o tigara: n zilele noastre de dragoste adevarata nevasta-mea n-avea niciodata, go
ala, poze de eleganta studiata. Frumusetea ei era toata spontaneitate si miscare
. Trntea cu picioarele n perne, se nghesuia sau se rasucea ca sa-si caute ciorapii
si orice miscare a ei crea o atitudine de nud n pictura, neasemuit de frumos, de
care ea nu-si dadea seama. Ca sa-si ia o tigara, ca acum, si-ar fi rasucit mijlo
cul, sau ar fi ntins amndoua bratele, sau ar fi facut orice alta miscare, dar gest
ul acesta distins ma mbolnavea prin sugestiile lui. N-aveam nici o dovada ca ma nsel
a, dar aveam acum certitudinea ca acest gest vine dintr-o deprindere de a poza g
oala, de a face impresie, de care ea nu-si dadea seama, si care era revelator pent
ru ceea ce nu stiam eu.. Apoi prin cererea sotiei de a depune pe numele ei lirele
englezesti din banca, sub pretextul de a fi protejata n cazul ca el ar muri pe f
ront, ceea ce i determina lui Stefan o reactie de suspiciune, motivata prin faptu
l ca i lasase femeii prin testament toata averea, iar o asemenea solicitare nsemna
ca Dorea, fara ndoiala, ca, adapostita de griji, sa se desparta de mine..
Plimbndu-se iritat si solitar prin Cmpulung, Stefan Gheorghidiu l vede pe G. si rea
ctioneaza interior pe masura Nu ma mai ndoiam acum, venise pentru ea aici, i era de
ci sigur amant. Poate ca mpreuna hotarsera chemarea mea de pe granita, pentru actu
l de donatie. apoi se hotaraste sa deconspire tradarea. Pretexteaza o ntlnire cu co
lonelul comandant de regiment n cursul careia i se ceruse rentoarcerea de urgenta
la unitatea militara si se cazeaza la hotel, spre a-i surprinde noaptea pe cei d
oi, cu hotarrea de a se razbuna, dar ntlnirea cu colonelul si ordinul de rentoarcere
chiar vor avea loc, astfel nct Stefan este obligat sa revina la Ela, sub pretextu
l ca a uitat un ordin al regimentului. n timp ce se preface a cauta respectivul d
ocument Ela i arata un bilet de la G. (Doamna, sunt de azi, de la prnz, la Cmpulung,
ca sa-mi vad o matusa si niste verisoare. Daca vreti, raspundeti-mi cnd pot veni
sa depun omagiile mele la picioarele d-voastra.), ceea ce i va linisti sotul.
Pe drum nsa, n trasura, sublocotenentul afla de la colonelul care nu cunostea trib
ulatiile sale sentimentale cte ceva despre acel G.: comandantul regimentului l ntlni
se de mai multe ori n Cmpulung, unde G. venea spre a sta de obicei cte doua sau tre
i zile, dar de asta data sosise n Cmpulung cu doua saptamni nainte. Ceea ce-l va fac
e sigur pe Gheorghidiu n privinta relatiei sotiei cu acel barbat l constituie fapt
ul ca femeia i vorbise despre un iminent consiliu de coroana n care urma sa se dec
ida intrarea Romniei n razboi, or aceeasi informatie i-o va da si colonelul, cu pr
ecizarea ca provine de la G. n plus, colonelul reproduce istoria unei aventuri am
oroase a rivalului, aflata tot din gura acestuia si teribil de asemanatoare cu c
ea n care Stefan revenise n Bucuresti fara a-si gasi acasa nevasta.
Ajuns n unitate, pe fondul unei surescitari extreme (Tot ce era n mine capatase o v
iata exasperata, ca si cnd un virus puternic rupsese tesuturi abia refacute, mi go
nea sngele din organ n organ si-l izbea n creier, ca un puhoi n mal.) sublocotenentul
Stefan Gheorghidiu primeste ordinul de lupta Romnia intrase n razboi si el urma s
a comande vrful avangardei, n cea dinti operatie militara la care participa, o patr
underea pe directia Bran.
CARTEA A DOUA
ntia noapte de razboi
Stefan Gheorghidiu este hotart sa participe la desfasurarea razboiului cu toata f
iinta sa, motivul fiind acelasi, erotomania, dar deplasat catre alte tinte dect E
la (Lipsit de orice talent, n lumea asta muritoare, fara sa cred n Dumnezeu, nu m-a
s fi putut realiza si am ncercat-o dect ntr-o dragoste absoluta. M-am nselat o data,
as mai putea ncerca, din nou, de aceea nu vreau sa fiu scazut, de la nceput, fata
de femei, prin nici o lipsa n organismul sufletesc.). Pozitia sa n avangarda, la t
recerea granitei cu Austro-Ungaria, i da constiinta de pionier, de deschizator de
drumuri: Sunt naintea tuturor milioanelor din neamul meu; n fata mea cu o sosea, c
u garduri, cu ntuneric si cu moartea plutind n toate.. Si mediteaza asupra modalita
tilor de a deceda n razboi, problema devenita mult mai importanta dect a infidelit
atii sotiei, pentru ca De vreme ce tot mori, e ciudat, dar preferi sa fie cnd atac
i si nu cnd fugi. Cred ca senzatia aceasta mpaca un sentiment fundamental: atacnd, t
i alegi tu, parca, moartea; urmarit de altul si ajuns din urma, moartea ti-e imp
usa. Esti n clipa mortii, n ntiul caz, un sinucigas, n al doilea un ucis, si ncerci to
ate sentimentele celui asasinat.. Cu alte cuvinte, moartea, devenita aproape sinu
cidere n atac, nsemneaza libertate, optiune personala, aceasta n spiritul filosofie
i existentialiste, care considera sinuciderea drept forma suprema a libertatii.
Acestea n opozitie cu iubirea pentru Ela, ce nsemnase obsesie, prizonierat al cons
tiintei. O alta experienta traita de catre personaj o constituie cea a faptului
ca n razboi poti sa ucizi relativ usor atta vreme ct inamicul este departe, ct nu i v
ezi chipul, ct nu l percepi ca individ ci ca simpla cifra ntr-o statistica; tragnd d
e la distanta E o pasiune de vnator si regretam sincer ca nu vedem caznd net. Ma ngr
ozesc o clipa, dar mi explic. Cei de la 800 de metri nu sunt oameni, sunt soldati
ca de plumb. Nu el vad fata. [] Caci e distanta, e lipsa acelei reprezentari a c
ontinutului omenesc. Un om poate omor un catalog de nume, dar rareori vazndu-i n ca
rne si oase pe oamenii care poarta acel nume..
Atentia naratorului se orienteaza nsa si catre fapte reprobabile din afara sa, n m
omentul cnd noteaza unitatea lui aflndu-se pe deal, n avanposturi, fata de Tohanul-
Vechi ca Soldatii trimisi jos sa ne faca rost de bunatati pentru masa ne vestesc
ca prin satele cucerite si, cu toti cei doi ani de razboi, bogate n vite grase, d
e soi si de alte frupturi gospodaresti, multi dintre cei de la trenurile regimen
tare si de la serviciile dinapoi se dedau la un jaf rece si cu socoteala..
Fata cu obraz verde. La Vulcan
n satul Vulcan sosesc taranci romnce sa se plnga bocind ca de ndata ce satul a fost p
arasit de unguri, casele au fost jefuite de tiganii care locuiesc la margine.. St
efan Gheorghidiu face ancheta si gaseste vinovata o tigancusa, de vreo cincisprez
ece sau saisprezece ani, mijlocie de statura. Are obrazul desavrsit oval, de culo
area chihlimbarului verzui, iar ochii ca niste prune lungi, verzi. Acest joc de
feluri, de la arama roscata a parului, la verdele galbui al obrajilor fara pata,
ca o apa, si la verdele albastrui al ochilor, ma uimeste de ramn o clipa ncremeni
t., noteaza el, cu precizarea ca, la solicitarea fetei, care i se nfatiseaza ca sfnt
a a pacatului, de a ramne cu ea, raspunde printr-un refuz ce s-a rasfrnt apoi n el c
a o prabusire de tristete.
ntmplari pe apa Oltului
Se ordona fortarea rului Olt si un taran al locului denunta doua femei, Maria si
Ana Manciulea, drept spioane n favoarea inamicului; anchetate de catre Stefan Ghe
orghidiu, vor fi arestate n ciuda faptului ca ele resping acuza si nu exista dove
zi. n legatura cu planul de trecere a Oltului simultan de catre toata divizia, St
efan manifesta retineri, care se vor dovedi ulterior ntemeiate, toate batalioanel
e fiind initial respinse. Fortarea rului se petrece totusi, dar cu ajutorul uneia
dintre femeile acuzate de spionaj, Maria Manciulea, care ghidase un regiment pr
intr-un loc favorabil trecerii. Colonelul comandant al batalionului din care fac
ea parte naratorul a fost ucis, pe malul opus, n timp ce conducea asaltul trupelo
r sale.
Post naintat la Cohalm
Cohalm este Un orasel cu strazi rural de largi, cu case sasesti, cu porti nalte, nc
hise si cu ferestre ca de cetate. O piata ntinsa n mijloc poate pentru blci, dumini
ca. E asezat la ntlnirea a doua vai, din fundul carora urca usor coaste line, de u
n verde dulce, baltat ici si colo de pete negre petece risipite de padure.. Se pe
trec mici ntmplari specifice razboiului: soldatii maghiari rechizitioneaza vitele
taranilor din Stena, sasii din Cohalm reclama un soldat din subordinea lui Gheor
ghidiu pentru a fi luat o fata si a o fi dus n padure, nsa era vorba doar despre c
ercetarea unei acuze de spionaj aduse fetei. Ofiterii discuta usor dezamagiti de
lipsa angrenarii n batalii majore (Popescu gaseste ca razboiul nu e prea grozav.
Sunt de o parere cu el. Viziunea de snge si foc, mii de cadavre culcate n gramezi,
ca lemnele n depozit, nclcite lupte corp la corp, ape nrosite, nu le-am ntlnit pna acu
m.). Lui Stefan Gheorghidiu i se ordona sa ocupe o pozitie naintata, de supraveghe
re a inamicului, la doi kilometri de Cohalm, unde sufera cumplit din cauza frigu
lui (era n tinuta de vara).
Ne-a acoperit pamntul lui Dumnezeu
Divizia din care face parte si Gheorghidiu nainteaza catre Sibiu, nsa dezorganizat
, lipsita o conceptie tactica bine articulata ( Asta e naintare? Nu vedeti ca e cmpu
l plin de batalioane romnesti, ca la manevre? Fara legatura fara conducere. N-ati
vazut ca ieri artileria noastra a tras n propriile trupe si n-a fost nici un mijl
oc sa i se comunice lungimea tirului?, protesteaza Orisan). Artileria germana lov
este compania lui Stefan, aflata n ariergarda batalionului si neputndu-se adaposti
din pricina pozitionarii pe teren deschis (Suntem asa, sub cerul vast, si pamntul
nu vrea sa ne primeasca. Trasnetele vin mereu n noi dar flacarile nu le vedem, c
aci nchidem cu nclestare ochii.), ceea ce l face pe un soldat sa repete necontenit, n
stare de soc, aceleasi cuvinte: Ne-a acoperit pamntul lui Dumnezeu.. Mor saispreze
ce oameni din companie.
Notnd impresii la desfasurarea evenimentelor de mai sus, naratorul mentioneaza a
se fi ntrebat obsesiv Sunt dintr-un neam inferior? Ce as fi facut daca as fi pe So
mme, n uraganul de obuze unde trag mii de tunuri o data? E aceasta inferioritate
de rasa?. Si tot el aduce o rectificare, n nota de subsol la propriu text, afirmnd
ca nimeni nu rezista psihic atunci cnd este lovit direct, tintit, asa cum fusese
cazul lor, si aduce drept argument o remarca similara datorata ofiterului si scr
iitorului german considerat model de eroism, E. Jnger, din cartea sa, Vijelii de
otel.
Wer kann Rumnien retten?
Acelasi Orisan l ntreba pe Gheorghidiu, cu gnd ngenunchiat si repetnd un titlu de artic
ol dintr-un ziar german gasit ntmplator, Wer kann Rumnien retten? (Cine va putea salva
Romnia?), deoarece situatia pe front devenise dificila. O scrisoare a Elei i multu
meste pentru donatia pe care o facuse n cele din urma (ai fost att de dragut n chest
ia lirelor) si precizeaza mincinos, considera barbatul ca este singura toata ziua,
dar epistola nu i trezeste nici un fel de reactie particulara (Acum totul e, parca
, din alt tarm, iar ntre noi abia daca e firul de ata al gndului ntmplator.).
Extenuat (De la o vreme oboseala mi da ca un val de nebunie. De trei zile si trei
nopti n-am dormit dect aseara, n santul soselei, doua ore, si azi dupa-masa alte d
oua. Acum picioarele nu mai gasesc nici macar un sprijin, n noroiul care aluneca
sub ele, de parca am cauciuc la genunchi.) si profund depresiv (E n mine o tristete
mnjita, ca de moarte.), este ranit la mna stnga si ajunge n convoiul sanitar, unde c
unoaste un ofiter german luat prizonier. Acesta, cu referire la faptul ca trupel
e romnesti trecusera, n mod neasteptat pentru nemti si fara sa fie nevoie de acest
lucru, printr-un baraj de artilerie ranindu-l n cursul atacului, afirma ca noi av
em un fel de zicatoare: Nu te bate n duel cu unul care nu stie sa se bata, ca e p
ericulos Pot sa spun, domnule, ca daca dumneavoastra ati fi stiut sa faceti razbo
i, nu mai eram eu aici, tinndu-mi matele n brate..
Comunicat apocrif
Spitalizat la Bucuresti, dupa vindecare Stefan Gheorghidiu revine acasa, n permi
sie, si constata ca Ela, pe care o vede mbatrnita, pe cale de a-si pierde farmecul
, nu l mai atrage: Nevasta mea e alba si cu preziceri de grasime, iar eu as vrea n
clipa asta sa simt pe pieptul meu genunchi mici ca merele si sa descopar colturi
noi ntr-un trup de tigancusa subtire si cu muschi nervosi.. n corespondenta ce-l a
stepta nedesfacuta gaseste si o scrisoare anonima, referitoare la relatia sotiei
lui cu un individ Grigoriade (i poti gasi oricnd ntre 6-8 n strada Rozelor opt bis, un
de merge la el.), dupa care comunica femeii decizia de a divorta.
Romanul se ncheie prin mentionarea ultimului act relativ la Ela: I-am daruit neves
ti-mi nca o suma ca aceea ceruta de ea la Cmpulung si m-am interesat sa vad cu ce
formalitate i pot darui casele de la Constanta. I-am scris ca-i las absolut tot c
e e n casa, de la obiecte de pret la carti de la lucruri personale, la amintiri. A
dica tot trecutul..