Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi

de Camil Petrescu
-ESEU-
Camil Petrescu (n.22 aprilie 1894 - d. 14 mai 1957) a fost romancier, dramaturg, doctor n
filozofie, nuelist !i poet. "l pune cap#t romanului tradi$ional !i r#m%ne n literatura rom%n#
n special ca ini$iator al romanului modern.
&n romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi pu'licat n 19() ,
*amil +etrescu surprinde drama intelectualului lucid, nsetat de a'solutul sentimentului
de iu'ire, dominat de incertitudini, care se saleaz# prin con!tientizarea unei drame mai
puternice, aceea a tragismul unui r#z'oi a'surd, #zut ca iminen$# a mor$ii.
,omanul este o scriere epic# n proz#, cu actiune comple-#,de mare ntindere,desf#!urat#
pe mai multe planuri, cu persona.e numeroase !i cu o intrig# complicat# .
Perspectiva narativ
,,/ltima noapte de dragoste, nt%ia noapte de r#z'oi0 este un roman modern de tip
su'iecti deoarece are drept caracteristici1 unicitatea perspectiei naratie, timpul prezent
!i su'iecti, flu-ul con!tiin$ei, memoria afecti#, nara$iunea la pers 2, luciditatea
autoanalizei, anticalofismul, dar !i autenticitatea definit# ca identificarea actului de
crea$ie cu realitatea ie$ii, ca e-perien$# neperertit#, cu tr#ire fe'ril#.
,omanul are o structura naratia ampla, organizata pe mai multe planuri paralele sau
intersectate, in care se prezinta un numar mare de persona.e, cu pondere diferita in
structura epica (persona.e principale, secundare, episodice ). *amil +etrescu se a inspira
din mediul citadin si a crea eroul intelectual lucid, analitic si introspecti.,omanul este
scris su' forma unei confesiuni a persona.ului principal, 3tefan 45eorg5idiu. &nc# din
primele propozi$ii se o'ser# c# scriitorul a optat pentru perspectia su'iecti# a
naratorului persona., frecent# n romanul modern. 6aratorul este egal cu persona.ul, iar
iziunea lui este 7mpreun# cu0, o iziune cu focalizare intern# presupun%nd implicarea
naratorului n eenimente. 8iscursul se deruleaz# la persoana 2, punctul de edere este
su'iecti !i unic, astfel c# cititorul cunoa!te celelalte persona.e numai n m#sura n care
ele sunt reconstituite !i conturate de persona.ul narator.
"ste interesant c# men$in%nd nara$iunea constant n ung5iul persoanei 2, persona.ul
narator e un om 7f#r# fa$#0. 9e-tul narati este structurat n dou# p#r$i precizate n titlu,
care indic# temele romanului !i cele dou# e-perien$e fundamentale de cunoa!tere tr#ite de
protagonist1 dragostea !i r#z'oiul.
. +rincipalul mod de e-punere este naratiunea, iar persona.ele se contureaza direct prin
descriere si indirect din propriile fapte, ganduri, sentimente, realizate prin dialog,
monolog interior, introspectie.
ema romanului :/ltima noapte de dragoste, intaia noapte de raz'oi: o constituie
dragostea si raz'oiul ca e-periente ale c#ut#torului de a'solut .
Semni!icatia titlului
*uantul :noapte: repetat in titlu red# sim'olic incertitudinea, indoiala, irationalul,
nesiguranta si a'surdul, necunoscutul si tainele firii umane. *ele doua :nopti: din titlu
sugereaza si dou# etape din eolutia persona.ului principal, dar nu si ultimele, intrucat n
final ;tefan 45eorg5idiu este disponi'il sufleteste pentru o noua e-perient#
e-isten$ial#.9itlul ar mai putea sugera deasemenea, r#t#cirea t%n#rului 45eorg5idiu prin
noaptea incertitudinilor !i a ntre'#rilor f#r# r#spuns legate de iu'ire.
Compozi"ia #i structura romanului
,omanul este structurat in doua parti si treisprezece capitole cu titluri sugestie ,
surprinzand dou# ipostaze e-istentiale1 :/ltima noapte de dragoste:, care e-prima
aspiratia catre sentimentul de iu'ire a'soluta si :intaia noapte de raz'oi:, care ilustreaza
imaginea raz'oiului tragic si a'surd, ca iminenta a mortii. 8aca prima parte este o
fictiune, deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de iu'ire pana la
scrierea romanului, partea a doua este insa o e-perienta traita, scriitorul fiind ofiter al
armatei romane, in timpul primului raz'oi mondial.
*ele doua nopti sim'olice din titlu reprezint# dou# e-periente umane esentiale care
determin# e-istenta a do#a p#r$i n structura romanului. +rima parte relateaz# iu'irea
dintre ;tefan 45eorg5idiu !i sotia sa, "la, iar a doua parte este .urnalul eroului prins in
%ltoarea r#z'oiului mondial.
<!adar in structura romanului distingem doua neruri fundamentale1 una social# si una
psi5ologic# si ele apartin celor doua planuri1 unul su'iecti care izeaza descrierea
monografica a unei iu'iri, in toate fazele ei, de geneza, de sta'ilizare si de acord al
afectului cu spiritul la cote superioare si de declin, si un plan o'iecti care izeaza
fundamentul pe care se desfasoara o lume, un intreg uniers in care se consuma
e-periente. *ele doua planuri se dezolt# paralel si uneori se si interfereaza.
/nitatea romanului este asigurat# de prezen$a unei singure con!tiinte care nareaz# la
persoana 2 si se autodefineste odata cu eolutia epica a fictiunii. 8e la popota ofiterilor
din regimentul in care 45eorg5idiu este concentrat ca tanar su'locotenent, scena
ulterioara eenimentelor narate in prima parte, se sugereaza o anume directie de lectura,
cat si o te5nica moderna, proustiana. =emoria inoluntara reface intr-o ampla paranteza
retrospectia poestea de dragoste, iar luciditatea eroului cauta motiatii, e-plicatii,
sensuri, intr-un efort dramatic de intelegere si clarificare.
>a *amil +etrescu, literatura aduce reelatia realitatii. ;enzatia de autenticitate este data
de faptele 'anale, alteori grotesti sau a'surde interenite pe parcurs, fapte care determina
eolutii impreizi'ile, dar credi'ile . +aralel sau in interferenta cu eroul, se desfasoara
planul o'iecti, care desc5ide un intreg uniers social cu relatii tipice, structuri sociale,
iata mondena sau cosmarul raz'oiului.
<parent separate, cele dou# nopti sugerate de titlul romanului traseaza o du'la e-perienta
e-istentiala - iu'irea si moartea. =arturisirea autorului - in fata mortii si in dragoste omul
apare in autenticitatea lui: - .ustifica cele doua ipostaze ale eroului.
Construc"ia #i momentele subiectului
,omanul este alcatuit pe 'aza unui .urnal de campanie, in care timpul o'iecti
eolueaza paralel cu timpul su'iecti, acestea fiind cele doua planuri compozitionale ce-1
motieaza pe *amil +etrescu drept noator al esteticii romanului romanesc
?urnalul de campanie, pe care su'locotenentul ;tefan 45eorg5idiu il incepe o data cu
e-perienta frontului, consemneaza drama iu'irii adusa in memoria eroului de o discutie
pe aceasta tema, purtata de ofiteri la popota regimentului. <stfel, 45eorg5idiu isi
aminteste inceputul iu'irii sale cu "la, sentiment ce parea a'solut, deoarece eroul
considera ca :cei ce se iu'esc au dreptul de iata si de moarte unul asupra celuilalt:. &n
.urnalul ce consemneaza eenimentele traite de erou in timp o'iecti (imaginea
frontului), sunt rememorate (prin memorie inolutara) episoadele casniciei lui cu "la,
aduse in timp su'iecti, deoarece ele se petrecusera cu doi ani inainte de a fi relatate.
E$pozi"iunea
%ncipitul romanului il reprezinta pe ;tefan 45iorg5idiu, potriit .urnalului de front al
acestuia, ca proaspat su'locotenent rezerist in primaara anului 191@, contri'uind la
amena.area fortificatiilor de pe Aalea +ra5oei si din apropierea 8am'oicioarei.
"enimentele e-terioare sunt relati pu$ine deoarece predomin# analiza !i interpretarea
lor. *apitolul 2, 7>a +iatra *raiului, n munte0, are aloare de e-pozi$iune pentru c#
traseaz# cadrul spa$io-temporal al eenimentelor !i prezint# protagonistul cu modul s#u
de a n$elege iu'irea ca pe un sentiment a'solut. 3tefan 45eorg5idiu se afl# concentrat pe
front !i asist# la o discu$ie despre dragoste care-i declan!eaz# rememorarea iu'irii lui
e!uate. ;e eiden$iaz# ung5iul a'solutizant din care prie!te iu'irea, consider%nd-o 7un
proces de autosugestie0, 7o rela$ie n care ndr#gosti$ii au drept de ia$# !i de moarte, unul
asupra celuilalt.0
%ntriga este marcat# n prima fraz# a capitolului al doilea, 78iagonalele unui testament0,
7"ram nsurat de doi ani !i .um#tate...0. <ici se desc5ide retrospectia iu'irii,
45eorg5idiu, student la Bilozofie, s-a c#s#torit cu "la, o frumoas# student# la >itere,
orfan#, aflat# n gri.a unei m#tu!i. 2u'irea lui se na!te ca un amestec de anitate !i duio!ie
,ecunoa!te, mai apoi, c# e or'a !i de orgoliu . *#s#toria le aduce un trai modest, dar
armonios p%n# c%nd o mo!tenire l#sat# de unc5iul aar, 9ac5e 45eorg5idiu, tul'ur# apele
familiei. ;ocietatea monden# cap#t# pentru "la o importan$# primordial#.
Con!lictul
;pre deose'ire de romanele tradi$ionale in care conflictul se desf#!oar# la niel e-terior
intre dierse persona.e, in romanul lui *amil +etrescu, conflictul este interior si se
produce n con!tiin$a persona.ului narator, 3tefan 45eorg5idiu, care tr#ie!te st#ri si
sentimente contradictorii in ceea ce o prie!te pe so$ia sa, "la. <cest conflict interior este
generat de raporturile pe care protagonistul le are cu realitatea ncon.ur#toare.
45eorg5idiu tr#ie!te cu iluzia ca s-a izolat de realitatea ncon.ur#toare, insa tocmai
aceasta realitate in care nu rea sa se implice a produce destr#marea cuplului. 2mplicarea
"lei in lumea mondena pe care eroul o dispre$uie!te si fata de care tine sa se deta!eze
reprezint# principalul moti al rupturii dintre 3tefan si so$ia sa. <!adar, conflictul interior
tr#it de protagonist se produce din cauza discrepantei dintre aspira$iile lui 45eorg5idiu si
realitatea lumii ncon.ur#toare.
*onflictul e-terior pune in eidenta rela$ia persona.ului cu societatea, accentu%nd
acela!i orgoliu al respingerii si plas%ndu-l in categoria inadaptatului social.
&es!#urarea ac"iunii ;u' influenta unei eri!oare a lui 3tefan, "la este atras# intr-o
lume monden#, lipsita de gri.i, dar si de ade#rate orizonturi, preocupat# numai de mod#,
distrac$ii nocturne sau escapade, lume in care ea se sim$ea uimitor de 'ine. 2n casa acestei
erisoare cei doi cunosc un ag aocat, dansator, foarte cautat de femei, domnul 4.
;tefan o'ser# ca "la pare foarte fericit# in prea.ma lui, 'a mai mult, se straduia sa se
afla mereu alaturi de el. ;tefan incepe sa fie din ce in ce mai suspicios ca ea l-ar putea
insela. "la se prinde tot mai mult n mondenit#$i, ceea ce atrage criza cuplului
Punctul culminant
9otul culmineaz# cu o e-cursie la Cdo'e!ti de ;fin$ii *onstantin !i "lenaD c%nd ea acord#
aten$ie special# domnului 4. pe care 45eorg5idiu l '#nuie!te c# i-a deenit amant.
&nrolat pe front, cere dou# zile de permisie ca s#-!i erifice '#nuielile, fapt nerealizat din
cauza iz'ucnirii raz'oiului.
&eznodmntul *artea a doua cuprinde e-perien$a cunoa!terii mor$iiD imaginea
r#z'oiului este demitizat#, frontul apare 5aotic, a'surd, pretutindeni se ntinde moartea,
ia$a e la c5eremul 5azardului, iar eroismul e nlocuit de instinctul supraie$uirii.
8eprinderea eroului din drama incertitudinii se face prin trairea unei e-periente cruciale,
mult mai dramatice, aceea a raz'oiului la care 45eorg5idiu participa efecti, luptand
pentru li'ertatea <rdealului de su' ocupatia trupelor austro-ungare.
+e front ;tefan 45eorg5idiu este r#nit. ;e intoarace in Eucuresti, in conalescenta.
<cum "la ii pare o straina. 2si da seama, cu luciditate, ca oricand ar fi putut gasi alta la
fel. 2i daruieste casele de la *onstanta, 'ani, a'solut tot ce era in casa, de la o'iecte de
arta la carti .
'inalul desc5is las# loc interpret#rilor multiple, a!a cum se nt%mpl# in general in proza
de analiza psi5ologica. <stfel, 45eorg5idiu, o'osit sa mai caute certitudini si sa se mai
ndoiasc#, se simte deta!at de tot ceea de l legase de "la, 5ot#r#!te sa o p#r#seasc# si sa ii
lase 7tot trecutul0.
Persona(ele
)te!an *+eorg+idiu ,eroul principal al romanului este un intelectual fin, care si-a facut
din speculatiile filozofice mediul fundamental in care se misca cu de-teritate. Baptul
acesta ii da o putere spirituala superioara, pe care o doreste unica si netul'urata. "ste,
propriu-zis, o izolare de iata trepidanta a complicatiilor sociale, o eadare intr-o lume in
care domina numai spiritul filozofic, cu puterea lui de a gandi o alta oranduiala. &n
aceasta lume rea s-o ridice si pe sotia sa pentru a trai o dragoste eli'erata de contigentele
comune ale ietii sociale, o dragoste care sa fie numai a lor, numai a lui. +asiunea lui ;t.
45eorg5idiu izoraste dintr-o metafizica a iu'irii pure si a'solute care spiritualizeaza
actul erotic si acesta este si izorul geloziei sale, care il fac sa se z'ata intre certitudini si
indoieli.
;tefan 45eorg5idiu este, cu toate acestea, un lucid. ;u' luciditatea constiintei sale, ca
su' o lupa, sunt e-aminate si faptele "lei, si framantarile din constiinta sa. ;ingurul
adear pe care il stie, este ca o iu'este pe "laD aceasta iu'ire ii da cosmarul geloziei, desi
neaga ca ar fi gelos. *and certitudinile sale il apropie de adear si 5otaraste despartirea, o
face totusi su' rezera unui indoieliD este motiul ce a determina impacarea ulterioara,
dar si motiul care, spul'erandu-se, a pecetlui definitia despartire.
+e ;t. 45eorg5idiu mostenirea insa nu l-a integrat in societatea 'urg5eza a timpului sau,
ca pe sotia saD a ramas un neadaptat, un inadaptat superior pentru ca reolta lui izoraste
din setea de cunoastere si din credinta ca nu e-ista salare fara cura.ul adearului
;t.45eorg5idiu este un inins in cadrul societatii 'urg5eze pe care o detesta si deasupra
careia se ridica. 8ar el se desparte de sotia sa- si implicit de antura.ul acesteia - lasandu-i
tot trecutul. Bace acesta cu coningerea ca nu poate apartine unei asemenea lumi.
=oraliceste, eroul nu este un inins. "l a inins sentimentul geloziei, care il
dezumanizeazaD i-a nimicit dimensiunile, pe care le socotea enormeD a pus intr-un raport
.ust framantarile din constiinta cu framantarile o'iectie ale ietii sociale, cele din urma
cantarind mai greu in 'alanta constiintei. intr-un cuant si-a inins trecutul si si-a salat
astfel personalitatea morala.
Ela, sotia lui 45eorg5idiu, nu intelege aloarea morala a acestuia. "ste o instinctia
pentru care dragostea este un .oc de societate, in conditiile prielnice ale 'ogatiei
materiale. 6u sensul dragostei sotului ei o intereseaza, in fond, ci aerea acestuia, ca
platforma pentru coc5etaria ei erotica. >u-ul in care traieste tre'uie sa ai'a pentru ea un
atri'ut sineFua non1 infidelitatea. ;t. 45eorg5idiu ii dezaluie lacomia si ulgaritatea si i
le alimenteaza lasandu-i cu marinimie si dispret sueran, o 'una parte din aere. &n gestul
lui e o raz'unare, dar si o eli'erare morala.
,umnararu, milionarul analfa'et !i -ae *+eorg+idiu, unc5iul lui ;tefan
45eorg5idiuD politician a'il, afacerist ersat., sunt persona.e prin crearea carora *amil
+etrescu paraseste pro'lemele de constiinta, ramanand in planul social. C'seratia su'tila
si e-acta relea ta'louri demne de o larga fresca sociala. >umanararu il concureaza pe
6ae 45eorg5idiu la cumpararea unei fa'rici de metalurgie, iar 6ae 45eorg5idiu. printr-o
stratagema 'ancara, il ani5ileaza pe >umanararu si-l scoate din concurenta, umilindu-l.
<sociatia lor, este o asociatie 'anditeasca, pusa su' egida desteptaciunii politice a lui
45eorg5idiu n curand dein rec5ini ai raz'oiului, fac%nd afaceri necurate cu du!manul,
n defaoarea tarii.
ac+e *+eorg+idiu - unc5iul 'atran si aar al lui ;tefan, persona. de factura 'alzaciana.
=oartea 'atranului si mostenirea pe care i-o las# lui ;tefan or sc5im'a complet iata
tanarului student saracD
.ondenul *rigoriade ,domnul 4. este presupusul amant al "lei.
Coordonate spa"io-temporale
9impul este discontinuu, 'azat pe alternanta temporala a eenimentelor su' forma de
flas5'acG
+erspectia spatial# reflect# un spatiu real, frontul si un spatiu imaginar inc5is, al
framantarilor, c5inurilor si z'uciumului din constiinta persona.ului.
/egistrul stilistic este cel literar, or'irea persona.elor fiind corect#, eleat#, iar le-icul
este pres#rat cu neologisme sau cu termeni din alte lim'i. ;e caracterizeaza prin claritate,
so'rietate, fraza scurta si neroasa, este analitic si intelectualizat.Bigurile de stil se rezum# la
compara$ii i epitete .
0precieri critice
/ltima noapte de dragoste, intaia noapte de raz'oi:, un roman1 social, psi5ologic,
documentar,: este unul dintre cele mai inteligente, mai spirituale, mai pline de umanitate
si de marturii ale epocii dintre romanele aparute in literatura noastra: (9.Aianu).
<utorul dramatizeaza eenimentele: e-terioare, le egalizeaza ca interes epic,
concentrandu-se asupra eenimentelor sufletesti. Brazele au deseori caracter filosofic,
speculati, o aloare generala, receptata de cititorul aizat. (6icolae =anolescu).