Vitaminele i multivitaminele

Vitaminele sunt compui organici eseniali vieii, pe care organismul uman nu le produce in cantiti suficientei care trebuie, deci, procurai din surse externe. Legumele, fructele, precum i multe alte produse alimentare sunt indispensabile alimentaiei omului contemporan. n procesul preparrii i conservrii se pierde, din pcate, o mare parte din valoarea nutriional de baz i din coninutul de vitamine i minerale. Organismul hrnit corespunztor se dezvolt mai bine, acumuleaz mai mult i trateaz stressul cu mai mult uurin. ebeluii i copiii de coal au o nevoie mai mare de suplimente i vitamine dec!t adulii. "ste necesar s subliniem faptul ca trim #n vremuri #n care condiiile de via se deterioreaz constant, pline de influene nefastete, obiceiuri proaste privind alimentaia, activitatea fizic, fumatul si consomul de alcool. $ntatea noastr este extrem de vulnerabil, astfel #nc!t pstrarea ei devine imposibil, chiar i cu o diet echilibrat. %u toate acestea, toat lumea poate profita de suplimentele alimentare cu multivitamine i minerale, adecvate tuturor categoriilor de v!rst. &entru procesele biochimice care au loc #n organism sunt eseniale cantiti determinate de vitamine i minerale. Obinerea acestora direct din hrana consumat s'ar putea s nu fie #ntotdeauna la #ndem!n, de aceea prezena lor #n organism ar trebui asigurat sub form de aa' numite (multipreparate). *in fericire astzi avem acces la preparate din multivitamine i multiminerale realizate din surse naturale. "le sunt asimilate i folosite mai bine de ctre organism dec!t preparatele sintetice. +mportante nu sunt numai cantitile ingredientelor, ci i mai ales proporiile dintre ele. Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a'si acoperi nevoile ,vitaminele -, ., *, /0 sau pe care nu le poate sintetiza. Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. 1oate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente ,vitamina /, in special, trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere0. $tructura chimica si rolul biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre ,acid folic, vitaminele 2, 3, 4, 5, -, ., 34, %, *, ", / si &&0 sunt foarte diferite. *e altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici o valoare energetica. Vitaminele se clasifica, de obicei, in doua grupe6 vitamine hidrosolubile ,solubile in apa0, care grupeaza vitamina % si vitaminele din grupul , 3, 4, 5, -, ., 34, &&0, si vitamine liposolubilecare grupeaza vitaminele 2, *, " si /. eta'carotenul ,vitamina 20 eta'carotenul a7unge #n organism prin aport alimentar i este transformat de ficat #n vitamina 2, #n funcie de necesiti. Vitamina 2 contribu'e la profilaxia i ameliorarea tulburrilor de vedere, crete rezistena organismului fa de infeciile cilor respiratorii i este un factor important #n meninerea sntii pielii, prului, danturii i gingiilor. *e asemenea particip i la biosinteza imunoglobulinelor, stimuleaz activitatea sistemului imunitar, previne i amelioreaz depigmentrile cauzate de bolile ficatului sau de btr!nee. eta'carotenul prote7eaz mucoasa nazal, bucal, faringian, laringian, traheal i pulmonar, fiind un

ad7uvant efici'ent #n tratamentul infeciilor respiratorii, emfizemului pulmonar i hipertiroidismului8 accelereaz dezvoltarea fizic i crete rezistena sistemului osos. eta' carotenul are rol i #n profilaxia cancerului. "fectul profilatic al beta'carotenului #n bolile maligne se bazeaz pe transformarea metaboliilor cancerigeni formai #n organism sau a substanelor cancerigene a7unse #n organism din mediul exterior, #n substane mai puin nocive i mai solubile, deci mai uor de eliminat. eta'carotenul reduce riscul apariiei infarctului miocardic i al decesului prin stop cardic. 9ezultatele unei cercetri efectuate #n $tatele :nite ale 2mericii, pe o perioad de 3; ani, au demonstrat c bolile cardiatice i cancerul de prostat au o inciden de dou ori mai mic #n cazul brbailor care au consumat sistematic beta'caroten, #n comparaie cu subiecii din lotul martor care nu au consumat aceast substan. n Lin <ian, regiune muntoas# a %hinei, incidena cancerului gastric i esofagian este cea mai mare din lume. $avanii chinezi i americani, #n cadrul unor cercetri comune efectuate #n aceast zon geografic, au administrat #n doze zilnice, unor persoane sntoase, cu v!rsta cuprins #ntre =; i -> de ani, diverse combinaii de vitamine 2, ,% i " i de substane minerale. La cei care au primit deopotriv vitamina 2 i zinc, numrul #mbolnvirilor de cancer gastric a sczut cu dou treimi, #n timp ce la celelalte grupe nu s'au constatat diferene semnificative. Vitamina 2 reduce riscul apariiei cancerului, prin faptul c este implicat in procesul de difereniere celular, ceea ce 7ustific utilizarea sa #n profilaxia bolilor maligne. ?incul regleaz circuitul vitaminei 2 #n celule. eta'carotenul se gsete #n toate plantele verzi, dar sursele cele mai valoroase sunt6 morcovii, spanacul i varza crea, dintre zarzavaturi, i pepenii galbeni i caisele, dintre fructe. $'a observat c la 7aponezii i norvegienii care consum, prin tradiie, alimente cu un coninut bogat #n beta'caroten, incidena #mbolnvirilor de cancer pulmonar, de colon, de prostat, de col uterin este mult mai sczut. n cele mai multe cazuri, alimentele consumate conin i substane poluante, nefiind ideale ca surs de vitamine. n morcovi, de exemplu, se gsesc adesea cantiti mai mari de cadmiu i nitrai dec!t de beta'caroten, excepie fc!nd doar plantele cultivate dup metode ecologice. *in motivele menionate mai sus, este util un aport de beta'caroten pur din suplimente alimentare. @ecesarul de vitamin 2 la copii, dup OA$, Organizaia Aondial a $ntii0 Brupul ;' - luni -' 34 luni 3' C ani =' - ani D' > ani 3;' 34 ani %omplexul vitaminic %omplexul vitaminic cuprinde toate vitaminele din grupa , vita' mina E ,biotin0, paraaminobenzoic ,&2 20, colin i inozitol. 1oi aceti compui vitaminici #i excercit efectele biochimice i fiziologice #n mod sinergic, #ntr'o str!ns interdependen. *eoarece vitaminele complexului sunt solubile #n ap, preparatele moderne cu absorbie intestinal lent sunt preferate fiindc asigur o concentraie sangvin constant pentru un timp mai #ndelungat. "ste foarte puin cunoscut faptul c unele simptome, cum ar fi cderea i #ncrunirea prematur a
2

Vitamina 2 #n :.+., unitate internaional0 3=;; 3;;; .C; 3;;; 3C;; 4;;;

prului, mteraa, deshidratarea pielii, friabilitatea unghiilor, pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine , fr a se utiliza ampoane sofisticate sau crFme extrem de scumpe. @ecesarul vitaminic 2@+ 3' C =' D' > 3;' 34 la copii V+12A+@" #n 3 ;,. 3,; 3,4 3,5 miligrame 4 3,; 3,5 4,; 4,4

3,C 3,D 4,; 4,5

1ermenul de vitamina a fost folosit la #nceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carenial al bolii beri'beri ,extras din orezul nedecorticat. n prezent se tie ca nu este vorba despre o vitamina ci despre un complex de vitamine substane ce au urmatoarele particulariti comune6 'proveniena ,dro7dia de bere0 'solubilitatea #n apa 'rolul nutriional fundamental #n activitatea metabolismului celular Vitamina se gasete#n cantiti suficiente #n alimentaia raionala si corect preparat .:nele vitamine sunt sintetizate de organism. Vitaminele particip la procesele de oxidoreducere, la metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor ,intervin #n funciile sistemului nervos, a unor glande endocrine . Vitamina 3 Vitamina 3 este numit si vitamina antiberiberic .2 fost izolata #n anul 3>33 de GunH, din tr!ele de gr!u. Iindaus i Iiliam #i stabilesc #n anul 3>C3 constituia chimic. Vitamina 3 este solubil #n ap, alcool. $olubilitatea ei crete #n mediu alcalin. 2re un miros caracteristic i este stabil la o temperatur obinuit, peste 3;; grade % se descompune. 2bsorbia si metabolismul. Vitamina 3 extras din alimente sau sintetizat de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subire. &rin resorbia intestinal a7unge #n s!nge sub form liber. "xcreia vitaminei 3 se face pe cale renal #n cantiti de 5;'45; micrograme. Valori mai mici de =; de micrograme indic carena vitaminei 3. Vitamina 3 intervine #n procesele metabolice de baz ale organismului, cu rol de coenzime. &articip la procese generale de oxireducere, regleaz schimburile gazoase, 7oac un rol important #n funciile sistemului nervos central i periferic i a glandelor endocrine. *e asemenea, intervine #n metabolismul apei si regleaz funciile motorii, secretorii i de absorbie digestiva.

$urse6 #n alimente de origine vegetal ,cereale mai puin legume0 i animal ,carne, peste, lapte, oua etc0. %ele mai mari cantiti de vitamin 3 se gasesc #n dro7dia de bere, in coa7a si germenii boabelor de gr!u. 2ntivitamina 3 ,piritiamina, neopiritiamina etc0. &roduc fenomene paralitice. Vitamina 4 Vitamina 4 se mai numete i vitamina hidrosolubil de cretere . "ste termostabil ,rezist si la 34; de grade %0, solubil #n ap si alcool, cu solubilitate crescut in mediul alcalin.Vitamina 4 a fost izolat pentru prima oar #n anul 3>CC si sintetizat de /areer #n 3>C5. 2bsorbia i metabolismul. 9iboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma liber, dup care a7unge #n ficat si rinichi. @u se depoziteaz #n organism. "liberarea se face prin fecale i mai puin prin urin. +ntervine #n procesele de oxireducere, #n metabolismul glucidelor, lipidelor #n funciile sistemului nervos, a aparatului vizual i are rol antitoxic ,plumb, mercur0. $urse6 alimente de origine animal ,lapte, ou, ficat, creier, splina0, crustacee i unele vegetale ,spanac, salat verde, roii etc0. Vitamina 4 poate fi sintetizat de unele bacterii. Vitamina C Vitamina C ,&&0 cuprinde acidul nicotinic i amida acidului nicotinic cu proprieti aproape identice precum i o serie de derivai ai acidului nicotinic. @ucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon i un atom de azot. 2cidul nicotinic i amida nicotinica sunt substane cristaline, incolore, solubile #n apa, alcool, termostabile. 2bsorbia si metabolismul. $unt absorbite la nivelul intestinului de unde ptrund #n s!nge. $e elimin prin urin, fecale, tranpiraie. Vitamina C previne i vindeca pelagra, caracterizat prin tabloul simptotic a celor (trei *) ,demena, diaree, dermatita0. "le particip de asemenea la procesele de oxireducere, la metabolismul glucidelor, proteinelor, a produilor pigmentari si influenteaz sistemul nervos i activitatea unor glande cu secreie interna. "ste binecunoscuta i aciunea vasodilatatoare a vitaminei C. $urse6 alimente vegetale mai ales #n coa7a boabelor de cereale, #n dro7dia de bere, alimente de origine animal ,carne, rinichi, ficat0 2ntivitamina C ,acetilpirimidina0 substan cu structura apropiat de aceea a vitaminei C dar cu aciune antogonist. Vitamina = Vitamina = ,adenina0 are funcii si indicaii terapeutice, mai puin cunoscute. "a alturi de alte vitamine , intervine #n funciile sistemului nervos c!t si cele ale sistemului hematopoietic. %arena vitaminei = modific echilibrul leucocitar, prin producerea leucopeniei i granulopeniei. 2dministrarea sulfamidelor i a antibioticelor crete consumul de vitamin =. "a are un rol important #n metabolismul glucidelor, lipidelor, a clorurii de sodiu, #n funciile suprarenalelorsi a proceselor creterii. $urse6 alimente din regnul animal si vegetal. %ea mai important surs este dro7dia de bere. $intetizarea vitaminei = de catre flora bacterian intestinal este redus la om.

2bsorbia vitaminei = se realizeaza la nivelul intestinului subire. n s!nge, concentraia cea mai mare de vitamina =, este #n hematii. "liminarea vitaminei se face prin urina, fecale, transpiraie. Vitamina Vitamina - cuprinde piridoxina, piridoxalul i piridoxamina. n mediu alcalin i acid sunt sensibile la lumin. 9egnul vegetal ofer o important surs de vitamin -.$ursele de obinere a vitaminei coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grup. 2bsorbia vitaminei - se realizeaz la nivelul intestinului sub forma liber i mai bine combinate cu proteine. n organismul animal predomina piridoxamina. Vitamina - intervine #n metabolismul substanelor organice i intr #n compoziia unui mare numr de enzime cu funcie de oxidoreducere. &articip la biosinteza sfingozimei cu rol #n metabolismul lipidelor."liminarea vitamine se face #n cea mai mare msur pe cale renal i scade cu v!rsta.

V+12A+@2

34

"ste indispensabila pentru viata omului si a animalelor8 vitamina hidrosolubila care 7oaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la celulele'mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. $+@O@+A6 cianocobalamina. 2re o structura deosebit de complexa, continand =,5J cobalt si radicalul cian, de unde si denumirea de ciancobalamina. Vitamina 34 are formula moleculara %-.E>;@3=O3=&co si masa moleculara 3=>;K3=;. "ste unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti, prezentand o oarecare analogie structurala cu hemoglobina.2re o importanta deosebita in ce priveste cresterea, hematopoeza si functionarea celulei nervoase. *enumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine gruparea cian,'%@0, un atom de %o si grupari amidice. $e mai numeste ,pe langa cianocobalamina si cianocobamida0 antianemica, vitamina antipernicioasa, corinoida, factor antipernicios, factor anemic extrinsec, factorul proteinelor la animale etc. . *enumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic. @umele de cianocobalamina nu este riguros stiintific deoarece nu contine grupare aminica libera sau legata de nucleul central ,corinic0, nici de atomul de %o si nici de ribonucleotida, ci numai in componenta gruparilor amidice, fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina. +dentificarea, izolarea, stabilirea structurii si a activitatii biologice a vitaminei 34 a necesitat colaborarea mai multor grupe de specialisti o perioada mai indelungata de timp , reusindu'se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala. &rin anii 3>5;, imediat dupa descoperire, vitamina era extrasa din ficatul animal ,cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un gram de vitamina 340. +n 3>54, Ainer Laboratories din

%hicago au identificat o tehnica de izolare a vitaminei 34 din... mocirla canalelor, folosind cca. 45; tone namoluri culese zilnic. %a element exotic ,intre timp, tehnicile de izolare s'au mai perfectionat, asa incat nu mai aveti motive sa fiti ingri7orati0, mentionam ca in +ndochina, bastinasii aveau obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente, in care avea loc un proces accentuat de ... fezandare L putrefactie. 9ezulta un lichid cu un miros si un aspect dezgustator, cunoscut amatorilor de bucatarie chinezeasca, bogat in acizi aminati si vitamine. 2ctivitatea si absorbtia vitaminei 34 este conditionata de existenta unui Mfactor intrinsecM continut in sucul gastric normal, hipovitaminozele fiind rezultatul aportului insuficient sau lipsei Mfactorului intinsecM. %arenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. $unt afectate6 maduva hematoformatoare ,apare anemia megaloblastica0, mucoasa bucala ,glosita Eunter0, mucoasa tubului digestiv, bolnavii prezentand inapetenta, senzatie de balonare, varsaturi, diaree. %ea mai buna sursa este ficatul, dar si pestele, ouale, laptele si derivatele lactate. 2porturile nutritionale recomandate, minime si usor de acoperit printr'o alimentatie echilibrata, sunt de 3 pana la 4 micrograme pe zi pentru copii, de C micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti, de = micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. Vitamina 34 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. "a este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. 2bsorbtia intestinala a vitaminei 34 are loc in ultima parte a intestinului subtire "a nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine sectretate de stomac, denumita factor intrinsec. %arenta in vitamina 34, care nu este rara in tarile industrializate, poate rezulta deci fie, in mod exceptional, prin aporturi alimentare insuficiente ,regim vegetarian0, fie dintr'o gastrectomie ,ablatie a stomacului0 sau dintr'o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec, precum boala lui iermer8 aceasta carenta poate, sa mai provina dintr'o anomalie, dintr'o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si, in mod exceptional, dintr'o infectie cronica a intestinului subtire. +n sfarsit, o carenta in vitamina 34 nu este deloc rara la persoanele in varsta. Gicatul, care stocheaza vitamina 34, poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de C sau = ani. +n continuare, apar primele semne ale carentei6 oboseala generala, pierdere a apetitului, tulburari hematologice ,anemie megaloblastica0, neuropsihiatrice ,senzatie de arsura cutanata, nevrita optica inflamatie a nervului optic, pierderi de memorie, labilitate a starii de spirit, depresie0 si mucoase ,limba depapilata0. E+&"9V+12A+@O?2 se manifesta prin aparitia unor stari alergice si prin hiperglobulie. Vitamina 34, administrata in in7ectii intramusculare, este indicata in carenta corespunzatoare. "a este utilizata, de asemenea, in doze mari ca analgezic. +n7ectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei, hidroxocobalamina, sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura. 2dministrarea medicamentoasa de vitamina 34 este contraindicata in rare cazuri ,anumite cancere, indeosebi0.Vitamina 34 ' solubila in apa. %ontine elemente minerale de baza. "ste necesara pentru formarea globulelor rosii.

Vitamina 3C

Vitamina 3C are structura chimic asemntoare acidului azotic, constituie un principiu component al complexului , cu rol #n stimularea creterii puilor, porcilor. Vitamina 3= Vitamina 3= este extras din urina uman, are rol #n hematopoiez. Vitamina 35 Vitamina 35 ,acidul panganic0 se gsete #n alimente de origine animal. +ntervine #n procesele enzimatice i, #n cantitate de 4 mgNzi acoper nevoile organismului. Vitamina 3D @u, nu este vorba de binecunoscutul bombardier americanO "ste vorba despre o vitaminP, mai puQin cunoscutP, dar foarte (controversatP) #n lumea medicalP. *upP ani de cercetPri, biochimistul dr. "rnest /rebs a izolat, #n 3>5;, o nouP vitaminP pe care a denumit'o 3D R cunoscutP Si sub numele de amigdalinP ,sau laetrile0. $e face din ce #n ce mai auzitP opinia conform cPreia cancerul ar fi o boalP cauzatP de o deficienQP nutriQionalP. @u ar fi vorba despre o bacterie, un virus sau o toxinP misterioasP, ci pur Si simplu despre absenQa unei substanQe pe care omul modern a eliminat'o din dieta sa6 vitamina 3D. $!mburii de caise R pe care #i m!ncam cu mare plPcere c!nd eram copii R sunt cea mai bogatP sursP naturalP de vitamina 3D. n general, seminQele fructelor ,mai puQin citricele0 conQin aceastP substanQP, care le conferP un gust amPrui, specific. %onform studiilor dr. /rebs, consumul zilnic a D'3; s!mburi de caise previne aparitia cancerului. V+12A+@2 % Vitamina % face parte din grupa vitaminelor hidrosolubile i din aceast cauz, #n cazul unei solocitri fizice excesive, se elimin #n cantiti mari din organism. *in fericire, cercetrile recente au descoperit preparatele cu absorie lent datorit crora vitamina % poate fi prezent permanent #n organism i #i va exercita efectul benefic pe o durat mare de timp. Vitamina % a fost descoperit de ctre savantul maghiar 2lbert. "l a fost primul care a reuit s extrag din ardei vitamina % i pentru aceast descoperire a fost distins cu &remiul @obel. 2stzi se pot procura uor i #n ara noastr produsele cu vitamina % obinute din surse naturale. Vitamina % se gsete at!t #n zarzavaturi c!t i #n citrice, sursa natural principal constituind'o mceele #n care se gsete #mpreun cu aa'numitele flavonide care sporesc efectele acidului asboric. *eficitul de vitamina % conduce la apariia scorbutului. 2cidul ascorbic administrat #n mod susinut stimuleaz sistemul imunitar i crete rezistena organismului faa de bolile infecto'contagioase. &articip la activarea multor sisteme enzimatice i are un rol umportant #n respiraia celular. 2ccelereaz vindecarea rnilor, regenerarea esuturilor, particip la sinteza fibrelor de colagen, a cartila7elor i oaselor, precum i la sinteza hormonilor

corticosuprarenalieni. 2re efect antistres, faciliteaz absorbia fierului i #mpreun cu acidul folic i vitamina 34 stimuleaz maturarea globulelor roii. $cade colesterolul sangvin i prote7eaz organismul fa de substanele cancerigene. %rete i menine randamentul fizic. n timpul suprasolicitrilor fizice crete necesarul de vitamina % i din aceast cauz se recomand sportivilor un consum crescut #nainte de competiii. La fel ca ma7oritatea vitaminelor, vitamina % se descompune uor i este sensibil la lumin, cldur i vapori de ap. La depozitarea vitaminei % trebuie s avem #n vedere toate acestea. &reparatele moderne de vitamina % conin i bioflavonoide. 2ceste substane sunt denumite uneori vitamina &, #ns nu sunt vitamine propriu'zise. ioflavonoidele favorizeaz absorbia vitaminei %, fiind preferat, astfel, adminitrarea lor concomiten. Organismul uman nu este capabil s sintetizeze bioflavonoide i, din acest motiv, acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. 2ceast grup de substane este frecvent utilizat #n accidentele sportive, deoarece reduce durerea, atenueaz efectele loviturilor, are efect hemostatic i amelioreaz simptomatologia hipocal'cemiei. mpreun cu vitamina %, bioflavonoidele menin integritatea structurii interne a capilarelor. &articip la sinteza acizilor biliari, scad colesterolemia i, prin efectul reductor, previn formarea cataractei. n preparatele de vitamina % din extracte naturale, acidul ascorbic se gsete sub form de poliascorbat, care are un efect prelungit fa de de cel al acidului ascorbic simplu obinut pe cale sintetic.

Vitaminele *,antirahitice0 @ecesarul de vitamin * la copii. 2ni 3' C =' D'>T 3;' 34 ani Vitamina * #n :.+. .;; D;; -;;

Vitamina * se prezinta sub forma mai multor substante liposolubile ,solubile in grasimi0, care au efecte de prevenire si combatere a rahitismului ,la copii0 si a osteomalaciei ,la adulti0. %ele mai importante sunt vitaminele *4 si *C. Vitamina *4 ,ergocalciferolul0 $e obtine prin iradiere cu ultraviolete a unei provitamine continuta in anumite vegetale ,ciuperci, dro7dii, etc.0
8

Vitamina *C ,colecalciferolul0 $e formeaza prin iradierea cu ultraviolete a unui component al sebumului, secretat de piele. *upa absorbtia intestinala, respectiv prin sinteza cutanata, vitamina patrunde in sange si se depoziteaza preponderent in ficat, unde o parte se transforma in produsi mai activi ,o a doua activare avand loc la nivelul rinichilor0. *atorita acestui comportament ,mod de sinteza, activare, mecanism de actiune0, vitamina * este asemanatoare hormonilor8 printr'o comparatie la distanta, pielea, ficatul si rinichiul pot fi asemanate cu glandele endocrine. Vitamina * intervine in absorbtia calciului si in fixarea lui pe matricea osoasa. +n carenta de vitamina *, scade asimilarea si utilzarea calciului, oasele se pot deforma usor sub influenta factorilor mecanici ,greutatea proprie, tractiuni, mici traumatisme0, apar semnele tipice ale rahitismului6 modificarea conformatiei oaselor cu demineralizare,transpiratii, lipsa sau micsorarea fortei musculare, tulburari digestive si tulburari de crestere. %opiii sunt obositi, prezinta un abdomen voluminos,au o rezistenta scazuta la infectii si fac forme grave de boala ,pneumonii, enterocolite,etc.0. *e fapt, prin aceste complicatii infectioase este rahitismul mai periculos ,decat prin sine insusi0. Eipervitaminoza * ,realizata mai ales medicamentos ' atentie, ca vitamina liposolubila se acumuleaza in organism in cazul aportului excesiv, pe mari intervale de timp0 se traduce prin manifestari variate, de tipul tulburarilor digestive ,constipatie, greata, varsaturi0, pierderea poftei de mancare, oboseala fizica si intelectuala, deshidratare, tulburari nervoase si de comportament. *eoarece principala sursa de vitamina * este sinteza cutanata, sub actiunea razelor solare, nu este bine definita ratia zilnica pentru om. &arerile specialistilor difera, unii considerand ca pentru un adult normal care isi desfasoara macar o parte din activitate in aer liber, nu este necesar aportul alimentar, fiind suficiente cantitatile de vitamina * formate la nivelul portiunilor de piele expuse luminii. 2ltii considera ca un aport de securitate de cca. 45; ' =;; u.i. zilnic este relativ important, si este absolut necesar copiilor mici si femeilor in perioada maternitatii. @ecesarul zilnic de vitaminP * pentru adulti este de 3;; ' 35; :+, iar la copii de 34; ' 4;; :+. $e recomandP ca #n cazul unor fracturi sau aparitiei unor tulburPri metabolice ale calciului si fosforului, sP se mPreascP doza zilnicP la 5;; ' D;; :+. Vitamina * se gaseste in special in produsele de origine animala, oua, peste, produse lactate grase6lapte integral, unt, smantana, frisca, branzeturi grase. Gicatul si margarina vitaminizata reprezinta alte surse de vitamina *. "xcesul de vitamine * duce la demineralizarea oaselor. Vitamina " @umita si tocoferol, este esential implicata in mentinerea structurii si functionalitatii organelor genitale, avand si titlul de Mvitamina fertilitatiiM. %ercetari ulterioare au dovedit faptul ca vitamina " asigura si troficitatea sistemului muscular, a altor organe si tesuturi, lipsa sau carenta ei determinand nu numai sterilitatea, dar si tulburari cardio'vasculare, in fiziologia neuro'musculara sau in metabolismul lipidic.

@evoile organismului se situeaza intre 3; si 4; miligrame zilnic,cele mai bune surse fiind uleiurule extrase din seminte ,soia, germeni de porumb, floarea'soarelui0, mazarea, fasolea si painea intermediara si neagra ,mult mai sanatoasa decat cea alba, rafinata0. Vitamina / *esi ne intereseaza mai putin structura chimica, mentionam ca se cunosc trei vitamine /6 Vitamina /3, fitochinona, este sintetizata de frunzele verzi si prezenta in vegetalele verzi. Vitamina /4, farnochinona, este sintetizata de catre microorganismele de putrefactie. Vitamina /C, menadiona, este un produs de sinteza cu proprietatea ca este hidrosolubil ,spre deosebire de celelalte0. %arenta de vitamina / se realizeaza fie prin aport alimentar redus, fie prin reducerea florei microbiene normale intestinale ca urmare a unor tratamente cu doze mari sau L si pe timp indelungat cu antibiotice, cunoscut fiind faptul ca principala sursa de vitamina este sinteza microbiana intestinala. Eipovitaminoza / favorizeaza hemoragiile spontane sau dupa traumatisme minore, fiind perturbata coagularea sangelui.@u se cunoaste exact ratia zilnica necesara prin aport alimentar, fiind descrisa doza de 4 miligrame zilnic, la adult. &rincipalele surse de vitamina / sunt legumele verzi, ficatul si, nu in ultimul rand, galbenusul de ou. @u ocoliti, asadar, spanacul, salata, loboda, urzicile, mararul, leusteanul, ceapa verde, etc. Vitamina & $e mai numeste citrina si actioneaza sinergic cu vitamina %, avand partial si rol de MeconomisireM a acesteia. O parte din simptomatologia scorbutului este datorata carentei de vitamina &, acesta fiind mai usor de tratat cu suc de lamaie decat cu vitamina % sintetica. $ursele naturale de vitamina & sunt fructele si legumele ,lamaile, portocalele, strugurii, mandarinele, etc.0.

10