Sunteți pe pagina 1din 13

Cuprins

1. 2. 3. 4. 5. 6. !. 8.

Violenta stadala..2 Cauzele violentei stradale..3 Violenta stradala in orasul Iasi...5 Motivarea infractiunii....8 Caracteristicile violentei stradale...9 Masuri de prevenire9 enalitatea.11 "i#lio$rafie...13 %ne&e

Violenta stradala

%uzi' zilnic de violenta stradala( dar nu)i da' atentie pana cand noi insine sau cineva dra$ noua devine victi'a unei cri'e violente sau a$resiuni fizice stradale. * #ine de stiut ca ni'eni nu are dreptul sa te desconsidere( sa)ti raneasca sufletul( sa te loveasca fizic sau sa)ti li'iteze li#ertatea si drepturile. +n individ nu recur$e la violenta decat in 'asura in care este constrans sa resolve o contradictie intre o#iectivele pe care le ur'areste si posi#ilitatile pe care societatea i le ofera. ,ie ca violenta stradala provine dintr)o incalcare a le$alitatii( fie dintr) un atentat la #unurile 'oravuri( ea pare sa fie in 'a-oritatea cazurilor opera unor personae provenite din paturile inferioare ale societatii. .e cele 'ai 'ulte ori periferia ur#ana constituie o adevarata scoala a delincventei. In $andirea co'una e&ista ideea ca se poate vor#i de violenta doar atunci cand se 'anifesta fizic. Violenta se poate 'anifesta la fel de #ine si in plan psi/olo$ic( dar deoarece nu lasa ur'e vizi#ile( acest tip de trau'a este deseori usor de i$norat. 0rice individ poate deveni delincvent daca i se ofera ocazia sau daca circu'stantele il indea'na spre actul infractional. %ctiunea delincventei per'ite o#tinerea anu'itor avanta-e 'ai repede si 'ai usor decat prin respectarea le$ii( ceea ce il deter'ina pe individ sa co'ita acte anti)sociale decat sa ra'ana onest. Violenta stradala cuprinde1 Cri'inalitate 2furturi si cri'e3 'ai ales in 'etropole4 956 din autori sunt #ar#ati. Vandalis'1 distru$ere de #unuri. 7candaluri1 isterie si violente la concerte( 'eciuri de fot#al sau alte eveni'ente de 'asa. Violenta dintre #ande1 confruntari violente intre #ande rivale de tineri.

Violenta si abuzul pot aparea oricand si pot i'#raca 'ai 'ulte for'e1 a$resiuni fizice a'enintare a#uz psi/ic a#uz ver#al a#uz se&ual u'ilirea violul certuri devastari in 'a$azine incendierea 'asinilor. *&ista 'ulte circu'stante care favorizeaza delictele1 case $oale( 'asini care stationeaza( o#iecte uitate( cartiere nesuprave$/eate de politie( ineficacitatea siste'elor de protectie( etc.

Cauzele violentei stradale Ceea ce ii deter'ina pe unii sa e&ercite acte de violenta stradala sunt pro#le'ele sociale cu care se confrunta. %ici pute' vor#i despre 1 saracie, criminalitate economico-financiara, abandonul scolar, lipsa unei locuinte, lipsa unui loc de munca, detinerea unor boli incurabile, traficul de persoane, evaziune, consumul de alcool si droguri, tabagismul, tensiuni si dezorganizari familiale, handicapuri severe, lipsa de afectiune, frecventa lacaselor de cult, naivitatea, participarea la asociatii sau la miscari specifice tinerilor, atractia pentru jocurile de noroc, slaba supraveghere a copiilor, lipsa controlului social, si manifestarea libera a bandelor de cartier. "andele considera anu'ite cartiere drept 8proprietatea9 lor si actioneaza in acest sens i'potriva intrusilor( inclusive a politiei. 0 alta
3

cauza ar fi e&istenta unei econo'ii su#terane #azate pe traficul de narcotice( ti$ari( alcool( si de ase'enea co'ercializarea #unurilor furate. :a violenta duce si proasta( $resita si rau inteleasa de'ocratie casti$ate prin asa zisa ;evolutie de la <89( ineficienta si incalifica#ila activitate a or$anelor de ordine politienesti precu' si de lipsa de educatie a tinerilor. +n alt 'otiv care duce la de$radarea in 'entalitatea o'ului( a respectului fata de valorile sociale 2care sunt viata( inte$ritatea si sanatatea fizica si psi/ica( respectarea dreptului de proprietate( a dreptului la li#era circulatie3 si deci care conduce la savarsirea faptelor antisociale( este pro'ovarea prin mass-media 2ziare( reviste( diverse pu#licatii( radio( televiziune3 a acestor fapte antisociale( care deseori sunt prezentate intr)o 'aniera distorsionata( e&a$erata( parca toc'ai cu scopul de a incita si pe alti indivizi la faptuirea de astfel de fapte. rin actiunea de 'anevrare a 'aselor prin diferite 'i-loace de catre diverse $rupuri de interes din lu'ea interlopa( se reuseste de 'ulte ori sa se i'pri'e in constiinta 'aselor de indivizi o lipsa de apreciere fata de respectarea le$ilor si nor'elor de conduita 'orala si civila( desc/izand astfel un culoar pentru satisfacerea dorintei de refulare a ener$iei ne$ative accu'ulate( fapt e&teriorizat prin savarsirea de fapte violente si 'anifestari antisociale in plina strada( indiferent de ti'p sau loc. entru a da o i'a$ine 'ai elocventa acestei enu'erari( voi prezenta un portret-tip al delincventului: +n #aiat crescut de o 'a'a sin$ura destul de ocupata( care l)a rasfatat( a cedat capriciilor sale( dar care nu i)a dezvoltat suficient dra$ostea de 'unca. Invata intr)o scoala profesionala in care profesori fara prea 'ulta e&perienta ii faciliteaza 'ai 'ult esecul scolar. :a 'i-locul ciclului scolar( el a#ia stie sa scrie si sa citeasca. *ste orientat atunci spre un pro$ra' 'ini'al( in care isi pierde ti'pul. Capata o#isnuinta de a lenevi( se initiaza in furt si incepe sa consu'e 'ari-uana. %#andoneaza scoala si isi cauta un loc de 'unca. %vand a'#itii nerealiste( dispretuieste 'uncile de -os care ii sunt oferite. Mai 'ulti ani supravetuieste de pe o zi pe alta( rezistand datorita a-utorului 'a'ei( a-utoarelor sociale si putinilor #ani o#tinuti ocazional. rin furt a-un$e sa traiasca destul de precar si sa)si procure uneori dro$uri. Multi co'it acte de violenta doar pentru amuzament, cu' ar fi1 sa spar$a $ea'urile 'a$azinelor din care sa nu fure ni'ic( sa deterioreze auto#uzele( sa 'urdareasca peretii pu#lici( sa -i$neasca si sa ofenseze cetatenii de pe strada( sa arunce cu pietre in 'asinile de politie

Violenta stradala in orasul Iasi 7farsitul anului 2555 si inceputul lui 2556 a fost din punct de vedere al starii infractionale una din cele 'ai ne$re perioade( in special pe linia infractiunilor co'ise cu violenta. entru a va oferi 'ai 'ulte infor'atii despre violenta stradala din orasul Iasi( a' 'ers la 7ectia V de olitie din cartierul "ular$a( unde a' stat de vor#a cu a$entul sef ad-unct aul Ic/i'. In putinul ti'p acordat( 'i)a oferit infor'atii cu privire la un furt ce a avut loc in plina strada. In -urul orelor 22135 patrula auto( for'ata din doi a$enti( aflandu)se in serviciu de patrulare pe strada ;azoarelor( a prins in fla$rant un tanar de 26 de ani( din Iasi( care prin folosirea violentei a deposedat o fata( de 18 ani( de un lantisor de aur( un inel de ar$int cu o piatra roz si un telefon 'o#il( 'arca %lcatel 311( #unuri in valoare de 455 ;0= . re-udiciul a fost recuperate si s)a intoc'it dosar penal tanarului a$resor pentru savarsirea infractiunii de tal/arie. In 'o'entul prinderii de catre or$anele de politie( infractorul a continuat sa)si 'anifeste a$resivitatea sis a ne$e fapta co'isa( afir'and ca el nu este vinovat cu ni'ic. %dus la 7ectia de politie( in declaratia data si)a recunoscut in cele din ur'a vinovatia. Intre#at de politisti care a fost cauza co'iterii furtului( a$resorul a afir'at ca nu are un loc de 'unca sta#il si ca are foarte 'are nevoie de #ani( fiind plin de datorii. %cesta spera ca prin vinderea o#iectelor de valoare furate 2lantisorul de aur si telefonul 'o#il3 ar putea ac/ita o parte din datorii. entru a afla 'ai e&act ce s)a inta'plat in acea seara( a' contactat telefonic persoana a$resata.%ceasta a fost dispusa sa i'i povesteasca( pe scurt( cu' a a-uns victi'a unui infractor in plina strada. In 'o'entul in care a fost atacata( tanara in varsta de 18 ani( toc'ai se intorcea spre casa de la o prietena. %ceasta a o#servat ca este ur'arita si a inceput sa $ra#easca pasii. .in pacate nu erau trecatori carora sa le ceara a-utorul si de aceea( a$resorul a profitat de 'o'ent si a prins)o( i)a pus 'ana la $ura si a a'enintat)o ca daca tipa sau incearca sa scape o o'oara si o duce intr)un loc unde nu va fi $asita de ni'eni. :ovind)o cu $enunc/iul in a#do'en( i)a cerut sa)i dea toate lucrurile de valoare pe care le detinea( cu' ar fi #ani si #i-uterii. >anara a ne$at faptul ca ar avea ceva de valoare asupra sa( insa a$resorul a reusit sa)i sustra$a din #uzunar telefonul 'o#il si sa)i rupa de la $at lantisorul de aur.

,ata a inceput sa tipe si in ti'p ce incerca sa scape din 'ainele a$resorului( a o#sercat 'asina politiei care circula la putina distanta de ei. :a vederea 'asinei( infractorul a inceput sa fu$a( insa la foarte scurt ti'p a fost prins de or$anele de politie si dus la sectie. >anara fata a depus recla'atie si spera ca faptasul sa)si petreaca o #una #ucata de ti'p in spatele $ratiilor. *a ne)a 'ai povestit ca nu s)a $andit niciodata ca ar putea fi victi'a unei a$resiuni fizice stradale si ca de atunci ii este frica sa 'ai circule seara pe strazi( indifferent daca e sin$ura sau insotita de cineva..e ase'enea ea sfatuieste pe toate fetele 2considerand ca acestea sunt o prada 'ai usoara pentru astfel de infractori3 sa se fereasca sa 'ear$a seara pe strazi neinsotite. %cesta este unul dintre cele 'ai intalnite cazuri de violenta4 de cele 'ai 'ulte ori( astfel de infractori isi ale$ drept victi'e fe'ei( deoarece ele sunt 'ai usor de do'inat( in special tinere fete si #atrane. Motivatia a$resorului este tipica tuturor1 8sunt sarac1 nu a' ce 'anca( nu a' unde sta( nu a' unde 'unci9. %cesta considera ca poate casti$a 'ai 'ult pe strada( ile$al( decat printr)o 'unca cinstita( insa acest fapt il va costa li#ertatea si va fi etic/etat drept un delincvent( fapt care il va i'piedica sa se 'ai inte$reze in sociatate. +n alt tip de violenta stradala( foarte des intalnita este #ataia in plina strada. In noaptea de ;evelion toata lu'ea tre#uia sa se distreze sis a sar#atoreasca venirea =oului %n. Multi l)au inta'pinat insa 8i'#i#ati in alcool9( fapt care le)a produs 'odificari in toate sferele personalitatii u'ane( declansand a$resivitate( erotis' e&a$erat si testare falsa a realitatii. Intr)un cartier rau fai'at din Iasi 2cartierul .acia3 au avut loc c/iar in noaptea de ;evelion 'ai 'ulte eveni'ente neplacute( cu' ar fi a$resiuni fizice( ver#ale( a'enintari( etc. In ti'p ce doi indivizi se indreptau spre un non)stop pentru a se ac/izitiona cu cele necesare( un alt $rup for'at din trei insi veneau din sens invers. Cei din ur'a erau insa pusi pe scandal( consu'and in seara respective o cantitate foarte 'are de alcool. In 'o'entul in care au a-uns in dreptul celor doua persoane cu'secade( au inceput sa)i -icneasca si sa)i u'ileasca. ersoanele a$resate au incercat sa cal'eze spiritele si sa a-un$a la o intele$ere cu ei( insa nu au facut decat sa)i supere si 'ai tare. %$resorii au inceput sa)i loveasca pana i)au pus la pa'ant pe cei doi. Cand au vazut ca victi'ele nu 'ai riposteaza si cand pro#a#il si)au 'ai revenit putin din alcool si au constientizat fapta facuta( cei trei a$resori au luat)o la fu$a.

%sa se inta'pla in cele 'ai 'ulte cazuri1 a$resorii fu$ de la locul faptei( fara a)si asu'a catusi de putin responsa#ilitatea pentru fapta co'isa( ra'anad indiferenti la suferinta altora si dand vina pe alcool( saracie( societate( etc. %' fost infor'ata( de ase'enea de catre a$entul sef( ca pe #aza ro$ra'ului cadru ?7i$uran@a ta conteazA9( ela#orat de Institutul pentru Cercetarea Bi revenirea Cri'inalitA@ii din cadrul I.C. .;.( poli@iile -ude@ene( prin co'parti'entele de analizA Bi prevenire a cri'inalitA@ii( au de'arat o ofensivA fArA precedent D'potriva violen@ei stradale( scopul prioritar fiind prevenirea tEl/Ariilor. +n pri' pas a constat Dn intensificarea ac@iunilor cu caracter preventiv pe se$'entele vulnera#ile de popula@ie( respectiv ca'panii de infor'are F educare Dn institu@iile de DnvA@A'Ent4 'Arirea Bi reorientarea patrulelor din cadrul 7erviciului oli@iei de 0rdine u#licA Bi oli@iei de ro&i'itate Dn zonele cu risc infrac@ional4 identificarea Bi 'onitorizarea persoanelor sin$ure care locuiesc Dn case izolate din 'ediul rural. .incolo de efectul i'ediat F pierderea unor #unuri )( tEl/Aria este o infrac@iune $ravA( pentru cA se co'ite( de cele 'ai 'ulte ori( cu violen@A Bi poate produce trau'e psi/ice( Dn special copiilor( fe'eilor Bi #AtrEnilor.

%plicand un 'icroc/estionar cu ur'atoarele intre#ari1 1. %ti fost vreodata atacati in plina stradaG 2. Va este tea'a sa circulati noaptea neinsotiti pe stradaG 3. Care credeti ca este cauza atator violente stradaleG 4. Cu' credeti ca ar tre#ui pedepsiti cei ce savarsesc astfel de fapteG la 15 persoane cu varsta cuprinsa intre 18)45 de ani( a' constatat ca 'ai #ine de -u'atate dintre ele 26563 au fost victi'e a unor delincventi( in plina strada. >oti au 'arturisit insa ca le este frica sa circule neinsotiti noaptea( iar 236 au considerat ca lipsa #anilor este cauza acestor delicate( 416 incultura si societatea( 166 consu'ul de stupefiante( 86 'ass)'edia si 126 au considerat ca lipsa unui loc de 'unca( a unui venit propriu( deter'ina savarsirea de fapte antisociale. In ceea ce priveste pedepsirea lor( 'ulti considera ca ar tre#ui sa fie inc/isi( cu ani $rei de inc/isoare( sau sa fie internati in diverse centre de corectie.

Motivarea infractiunii =i'eni nu isi asu'a responsa#ilitatile pentru faptele co'ise4 fiecare crede ca celelalt este vinovat. .e fapt ni'eni nu este responsa#il de inselaciunea respectiva( a'enintarea lansata( a$resivitatea 'anifestata( lipsa intele$erii( etc. Cel 'ai adesea auzi' ur'atoarele 'otivari1 8era inevita#il9( 8nu putea' face altceva9( 8n)a' ce 'anca( ce vreti( sa o'orG9 -ustificarea ca 8oricine ar fi facut la fel9 2si tu( daca erai in locul 'eu3 ne$area pa$u#ei1 8a' i'pru'utat ce 'i se cuvenea( n)a' furat9( 8ceea ce a' furat nu reprezinta 'are lucru pentru el9 ne$area raspunderii1 8a' fost #aut9( 8'i)a' pierdut 'intile9( 8nu a fost vina 'ea9 ne$area victi'ei1 8si el a furat de la altul9( 8si el l)a #atut pe altul9( 8n)a' facut rau la ni'eni9 Delincventa juvenila a detinut si pana in prezent ponderea cea 'ai i'portanta( dar actuala e&tindere( indeose#i prin co#orarea varstei infractorilor si prin antrenarea in feno'en a instantelor scolare 2violenta in spatiul instructive( furtul( ta&a de protectie ceruta de elevi3 este fara precedent si $enereaza pro#le'e tuturor factorilor responsa#ili ai societatii. 7capati de su# suprave$/erea parintilor si #unicilor( indepartati de oc/iul vi$ilent al vecinilor si de 8$ura lu'ii9( adolescentul sau copilul orasenizat( se considera li#er( e'ancipat de orice nor'a sau o#li$atie si incepe sa se co'porte ca atare. *i intra foarte usor su# influienta 8leader) ilor9( care ii initiaza in tainele delincventei si ale cri'inalitatii. 0data intrati in aceste #ande( ei nu 'ai pot scapa cu usurinta( fiind o#li$ati prin diferite 'etode sa continuie sa e&ercite ordinele leader)ilor.

Caracteristicile violentei stradale: )actele de violenta sunt e&ercitate 'ai frecvent de #aieti decat de fete4 )au loc in $rup 28cine se asea'ana de aduna934 )nu depinde de statutul social4 )este 'ai frecventa in randul copiilor si tinerilor decat in randul adultilor4 )solicita efort putin si rapiditate4 )nu este pre$atita si nici planificata 2este i'provizata pe 'o'ent in functie de ocazii34 )nu necesita cunostinte deose#ite4 )facilitate in o#tinerea placerilor si a #anilor4 )indiferenta fata de suferinta altora.

Masuri de prevenire

:ua@i)vA 'Asuri de precau@ie 'ai ales cEnd circula@i noaptea( la ore tErzii( pe strAzi pustii sau neilu'inate4 *vita@i sA circula@i sin$uri la ore tErzii sau prin locuri neilu'inate Bi pu@in frecventate4 =u purta@i Dn 'od ostentativ #i-uterii sau alte #unuri de valoare( cu' ar fi telefoanele 'o#ile4 *vita@i pe cEt posi#il co'pania unor persoane aflate su# influen@a alcoolului. .acA nu este cu putin@A( evita@i orice conflict cu aceBtia( nu)i -i$ni@i Bi nu)i Dncura-a@i4 =u rAspunde@i provocArilor unor persoane aflate care se ?lea$A9 de voi pe stradA4 =u Dncura-a@i violen@a Bi in-uriile. %cestea sunt cauze care duc la declanBarea unor conflicte care pot de$enera Dn violen@e. +n li'#acontrolat( fArA -i$niri( previne adesea escaladarea conflictelor4 .acA o#serva@i cA sunte@i ur'Ari@i( nu ezita@i sA cere@i a-utor trecAtorilor de pe stradA4
9

=u vA face@i sin$uri ?dreptate9 lovind adversarul. %ceste $esturi pot avea uneori consecin@e $rave( ne#Anuite. .e la o pal'A sau D'#rEncealA( victi'a se poate dezec/ili#ra Bi lovi Dn cAdere( iar riscul unor co'plica@ii nu este de ne$li-at4 =u adopta@i o atitudine de atac( nu Dncura-a@i Bi 'ai ales( nu participa@i la 'anifestAri a$resive stradale1 #AtAi( insulte sau alte tipuri de a$resiuni. Hn 'i-loacele de transport Dn co'un( a$lo'era@iile stradale etc.( nu vA an$a-a@i Dn dispute ver#ale( c/iar dacA sunte@i provocat4 Cea 'ai #unA ar'A de apArare Dn cazul unui atac este stri$Atul. .acA sunte@i a$resa@i( #Atu@i sau tEl/Ari@i pe stradA( stri$a@i cEt 'ai tare dupA a-utor. rocedEnd astfel alerta@i persoanele din -ur( iar a$resorii vor fu$i4 =u a'enin@a@i( nu -i$ni@i( nu vA 'anifesta@i superioritatea( a'#i@ia sau dispre@ul4 *ste i'portant sA vA pAstra@i cal'ul. =eintrEnd Dn panicA( ve@i putea sesiza cu 'ultA claritate inten@iile a$resorului( posi#ilitA@ile de apArare sau de ac@iune pentru a scApa de zona de influen@A a acestuia4 .acA sunte@i victi'a unei a$resiuni( Dncerca@i sA re@ine@i 'ulte se'nal'ente ale autorului Bi anun@a@i de DndatA poli@ia4 spori@i astfel Bansele de identificare( prindere Bi pedepsire a a$resorului. %lte 'asuri de prevenire i'potriva violentei stradale ar fi1 invatatea civilitatii) ce insea'na sa fii cetateanI( for'area solidaritatii de vecinatate( prevenirea to&ico'aniei si a constituirii #andelor delincvente( spiritual de ec/ipa in lupta anti)infractionala( a'endare.

15

Penalitatea In ziua de astazi cea 'ai folosita 'etoda pentru a descura-a co'iterea delictelor este pedepsirea( insa nici aceasta nu este pe deplin eficienta. ,rica de sanctiune va fi cu atat 'ai eficace cu cat vo' sti prJcis la ce ne e&pune' in caz de incalcare a le$ii. Cravitatea sanctiunii tre#uie sa fie proportionala cu $ravitatea infractiunii produse4 tre#uie instituita o ierar/ie a penalitatilor care sa per'ita $radarea pedepsei. ;espectul fata de -ustitie este cu atat 'ai 'are cu cat i'personalitatea le$ilor si universalitatea pedepsei 2faptul ca ea se aplica tuturor in 'od identic3 sunt $arantate.

C/iar si dup ace unii sunt pedepsiti( acestia nu inceteaza sa co'ita infractiuni. +nul dintre 'otive ar fi o#isnuinta de a casti$a 'ai 'ult pe strada 2ile$al3 decat printr)o 'unca( iar acest fapt franeaza pro$resul educatiei si ii i'pin$ pe indivizi spre delincventa. ;ecidivistul este autorul unei infractiuni care nu poate sau nu vrea sa se indrepte( si in consecinta( fata de care( pe #una dreptate( ave' senti'ente de tea'a( pentru ca nu 'ai este d'n de incredere si pune din nou in pericol securitatea pu#lica si viata private. ;ecidivistul 'ai este considerat de 'ulte ori un 8soi rau9( un retardat( un vicios sau un ne#un. %cesti indivizi ar fi 'ai putin an$a-ati in delincventa daca ar fi puternic atrasi de activitatile scolare si daca ar avea aspiratii scolare si

11

profesionale inalte( daca ar fi fost le$ati de parintii lor si ar crede cu fer'itate in respectarea le$ii. ,etele sunt 'ai putin tentate sa o ia pe dru'urile deviantei( deoarece educatia fa'iliei( in special controlul e&ercitat de 'a'a( le face 'ai sensi#ile la frica de sanctiune.*le sunt supuse la 'ai 'ulte presiuni( la care #ar#atii nu sunt supusi. ,e'eile au de suportat 'ai 'ulte sanctiuni infor'ale( in cazul co'iterii unor infractiuni( decat #ar#atii1 dezapro#area parintilor( a'enintarea cu pedeapsa 2din partea fa'iliei3( presiunea #arfelor( proasta reputatie in co'unitate. ,iind 'ai 'ult ocupate cu $ospodaria fa'iliei( ele se afla 'ai 'ult su# control social si deci au 'ai putine ocazii decat #ar#atii sa co'ita acte de violenta. Copii si tinerii constituie cel 'ai i'portant $rup tinta atat in $rupul infractorilor cat si in $rupul de interventie( incat tinerii dispun de initiative( ener$ie si( prin scolarizare( de profesionalis' si 'otivatie. In acest sens( tre#uie or$anizate $rupuri specifice de tineri care sa identifice 8focarele cri'inalitatii9 si sa ela#oreze proiecte adecvate de actiune. entru prevenirea violentei este foarte i'portanta fa'ilia( scoala si 'ediul social de pro&i'itate. 87e i'pune sa deli'ita' violenta si brutalitatea( adica 8 puritatea violentei afir'ative( proprie vietii si tineretii( si #rutalitatea represiunii or$anizate si rationalizate9 a 7tatului. =u tre#uie sa ne$li-a' pro#le'a li'itelor puritatii violentei 1 pana unde puritatea ra'anepura si pana cand va scapa incercarilor de 'ediere( de rationalizare si( deci( de recuperare de catre celelalte forte91

Vasile Miftode( Tratat de asistenta sociala, *d. ,undatiei %&is( Iasi( 2553( p.86.

12

Bibliografie: 1. Vasile Miftode( Tratat de asistenta sociala, *d. ,undatiei %&is( Iasi( 2553. 2. Vasile Miftode( Tratat de metodologie sociologica, *d. :u'en( Iasi( 2553. 3. Vasile Miftode 2coordinator3( Maria si 7tefan Co-ocaru( Populatii vulnerabile si fenomene de auto-marginalizare, *d. :u'en( Iasi( 2552. 4. %l#ert 0$ien( ociologia deviantei, *d. oliro'( Iasi( 2552.

13