Sunteți pe pagina 1din 103

NERVII CRANIENI V-XII

Cele trei trunchiuri converg n ganglionul lui Gasser


( din vrful stncii temporale)- protoneuronul
sensibilitii= sediul celulelor neuronului senzitiv
periferic, cu trei poriuni corespunztoare celor trei
nervi prelungirile centripete din gg. Gasser
formeaz rdcina senzitiv a trigemenuluiintr n
punte, pe faa antero-lateral, dup care fibrele se
bifurc ntr-un :
fascicul ascendent (rdcina ascendent) nucleul
mezencefalic
fasciculul inferior lung (rdcina descendent)
nucleul gelatinos din regiunea cervical
superioar, pn n treimea superioar a punii.
fasciculul orizontal (rdcina mijlocie)nucleul
senzitiv mijlociu al trigemenului din punte


Axonii celulelor din nucleii senzitivi
(deuteneuronul senzitiv) formeaz n trunchiul
cerebral fasciculul cvintotalamic, care are
conexiuni cu nucleii oculomotori, ai facialului i
vegetative, terminndu-se n talamus, de unde
pleac axonii care se proiecteaza pe ultimul
neuron senzitiv, n lobul parietal- ariile 3, 1, 2.
Ramura oftalmic: inerveaz
-tegumentele regiunii frontale, pn n vertex
-tegumentul regiunii temporale
-pleoapa superioar
-partea dorsal a nasului
-corneea
-conjunctiva globului ocular
-dura mater din fosa cerebral anterioar
-segmentul anterior al coasei creierului
-sinusul longitudinal superior
-cortul cerebelului

Ramura maxilar inerveaz:
-tegumentele regiunii suborbitare
-pleoapa inferioar
-aripa nasului
-buza superioar
-mucoasa boltei palatine
-mucoasa sinusului maxilar
-arcada dentar superioar
Ramura mandibular inerveaz:
-tegumentul regiunii temporale, maseterine i
mentoniere
-mucoasa bucal
-2/3 anterioare ale limbii
-arcada dentar inferioar
Ramura mandibular inerveaz:
-tegumentul regiunii temporale, maseterine i
mentoniere
-mucoasa bucal
-2/3 anterioare ale limbii
-arcada dentar inferioar
Trigemenul motor- se formeaz din nucleul
masticator din punte fibrele radiculare
motorii se altur rdcinii senzitive, ajun la
gg. Gasser,fara a intra in el.Intra in
constitutia ramurii inferioare a ganglionului
formand nervul mandibular, nerv
senzitivomotor.
Inerveaz:
-Muchii: temporal, maseter, pterigoidian
extern i intern, milohioidianul, segmentul
anterior al digastricului, peristafilinul extern,
m.ciocanuluiasigur micrile mandibulei
(ridicarea, coborrea, proiecia nainte i
napoi, lateralitatea)
Semiologia trigemenului: presupune examenul
sensibilitii, motricitii, reflexelor i activitii
trofice i vegetative
Examenul sensibilitii: n teritoriul cutaneo-
mucos, se examineaza sensibilitatea tactil,
termic, dureroas.
Modificri de sensibilitate:
-tulburri subiective- dureri, parestezii
-tulburri obiective- hipo/anestezie (fr unghiul
postero-inferior al mandibulei,inervat din C2-C3)
-puncte de emergen trigeminal dureroase
(supraorbitar, suborbitar, mentonier) la presiune
Funcia motorie- evalueaz motilitatea activ,
fora segmentar, tonusul, troficitatea
musculaturiialterarea motilitii mandibulare:
-leziune unilateral: la deschiderea gurii, brbia
deviaz de partea bolnav, prin aciunea m.
pterigoidian extern de partea opus, cu
presiunea redus a dinilor de partea bolnav
-leziuni bilaterale, mandibula este czut, cu
tulburri secundare de masticaie
-amiotrofii ale fosei temporale i a regiunii
maseteriene
+/- hipoacuzie prin deficitul m. Ciocanului i
trompei Eustache
Examenul reflexelor trigeminale:
-reflexul cornean
-reflexul maseterin

Examenul funciilor senzitive i vegetative:
depind de aferenele vegetative numeroase
primite de trigemen :
-fibre parasimpatice din nervul facial i din
nervul glosofaringian
-fibre simpatice din lanul ganglionar simpatic
cervical
Tulburri trofice i vegetative:
-keratita neuroparalitic- ulceraii corneene i
keratit, prin leziunea ramurii oftalmice
-hemiatrofia facial progresiv-prin leziuni ale
fibrelor vegetative simpatice de origine
cervical
-tulburri secretorii lacrimale i salivare- prin
leziuni ale fibrelor vegetative din facial sau
glosofaringian cu traiect comun cu trigemenul
Tulburri vasomotorii- paloarea sau congestia
feei , prin leziunea fibrelor vegetative.
PATOLOGIA TRIGEMENULUI:
Nevralgia trigeminal- esenial sau
secundar
NEVRALGIA ESENIAL:
-cea mai frecvent, peste 40 ani, 2/3 femei
Mecanism- se presupune un prag de
excitabilitate foarte sczut al nc.trigeminali i
zone de iritaie pe traiectul trigeminal
Clinic:
-paroxisme dureroase de secunde- 2 min, cu
perioade de acalmie, pe traiectul trigemenului
respectiv ( pn la linia median a feei), frecvent
pe ramul maxilar superior
-durerea- spontan sau declanat de diveri
factori mecanici, termici, ceea ce duce la
evitarea micrilor, a alimentaiei, anxietate
asociat
-pot exista zone trigger, menajate de bolnav
-fenomene reflexe motorii i vegetative
asociate: hemispasm facial, secuse clonice la
muchii orbiculari, hiperemie a tegumentelor i
conjunctivei, hiperlacrimaie
-fr modificri obiective ale sensibilitii la
nivelul feei sau ale reflexelor
Diagnostic pozitiv: clinic

Diagnostic diferenial:
-simpatalgia feei
-hiperpatia talamic-sindromul arterei
lenticulooptice
-psihalgia facial
Nevralgia trigeminal simptomatic:
Prin procese patologice care afecteaz nervul
trigemen:
Clinic:
-dureri mai puin intense, continue cu
exacerbri paroxistice
-dureri la nivelul ramurilor trigeminale
-prezena constant a modificrilor obiective:
hipo/anestezie, dispariia reflexului cornean
-semne de afectare a nervilor vecini: VII, VIII, III
-afectarea fibrelor motorii, cu amiotrofii

Etiologie:
Leptomeningite bazale
Tromboflebite de sinus cavernos
Anevrisme de ACI n sinusul cavernos
Tumori, osteomielit de stnc temporal
Tumori de etaj mijlociu de baz de craniu, de
unghi pontocerebelos
Siringobulbie, SM

Tratament: funcie de etiologie, medicamentos,
chirurgical, al cauzei
Probleme de diagnostic in alte algii
faciale care nu trebuie confundate
cu nevralgia trigeminala.
Sunt algii bastarde,caracterizate prin
dureri cu topografie variabila, neprecisa,
Caracter de simpatalgie(manifestari
vasomotorii,secretorii).
Algiile faciale atipice-dureri fara caracter
nevralgic,care depesesc teritoriul, se
propaga controlateral,localizate in
structurile profunde,nu au zona triger,au
coloratura afectiva si par psihogene.
Accesele de migrena in ciorchine,-in
zona oculara,perioculara,imprecis
localizate,fara zona triger,caracter
pulsatil,raspuns la terapie
antimigrenoasa.
Nevralgia de ganglion sfenopalatin sau
sindromul Sluder sau nevralgia jumatatii
inferioare a fetei : durata lunga,depaseste
teritoriul trigemenului+intense tulburari secretorii
si vasomotorii.
Crize iradiind la radacina nasului,jumatatea
inferioara a hemifetei si hemicraniului,inapoia
urechii, regiunea mastoidiana,occiput,gat ,ceafa,
umar.
Rinoree,congestia conjuctivelor
hipersudoratie,obstructie nazala.
Proba terapeutica-alcoolizarea sau cocainizarea
ganglionului,face sa dispara temporar durerea.

Nevralgia nazociliara sau sindromul
Charlin:
-durere oculara,nazolobara,maxilara,
paroxistica.
-rinoree,lacrimare,irita,cheratita,ulcer
corneean.
-cocainizarea mucoasei jumatatii inferioare a
fosei nazale cupeaza temporar durerea.
Nevralgia glosofaringiana.
-punctul maxim al durerii ,profund in
amigdala,pilierul posterior al valului
palatin,iradiere in ureche,articulatia
maxilara,gat,baza limbii
-testul de badijonare a regiunii bazei limbii
cu solutie de cocaina 4%face sa dispara
temporar durerea. Nu influenteaza
nevralgia de n.V.
Nevralgia de ganglion geniculat,sindr
Hunt
-in forma sa prosopalgica,se mnifesta prin
durere care nu se suprapune teritoriului n.V.
-punctul maxim al durerii se localizeaza
auriculo-mastoidian.
-se asociaza paraliziei faciale periferice.

Diverse facialgii si cranialgii cu iradieri
in teritoriul trigemenului produse de
cauze locale au:
-caracter neparoxistic(doar uneori paroxistic)
-durata lunga,depasirea teritoriului
-propagarea in tot craniul la presiunea
focarului local cauzal:
a)algii dentare violente;b)osteitele
maxilare ;c)sinuzite; d)deviatiile de
sept;e)otitele;f)glaucomul.


Sindromul dureros din artrita temporo
mandibulara:
-se poate manifesta prin dureri cu caracter
nevralgic de lunga durata,localizate
preauricular depasind teritoriul n.V.
-articulatia este sensibila la mobilizare.
Arterita temporala Horton sau arterita
gigantocelulara a batranilor:

-survine dupa 60 ani,cu cefalee violenta uni
sau bilaterala
temporala,subfebra,a.temporale
ingrosate,rigide, proeminente ,dureroase
la palpare.
-se asociaza cu alte teritorii arteriale(caro-
tide,meningeea mijlocie).


Facialgii si si cefalei vasculare insotite
de vasodilatatie:
Sindromul eritromeralgic cefalic,
-hemicranii violente care se pot extinde
controlateral
-survin brutal,nocturn,cu roseata
fetei,fenomene secretoriipulsatii dureroase
ale carotidelor,a.temporale si faciale.
Simpatalgiile vasculare ale fetei -localizate
pe artera meningee mijlocie,si
temporala,se manifesta prin dureri ale


tamplelor,iradiind spre occiput,
Accesul dureaza 30minute-o ora.

Cenestopatiile polimorfe :sunt variabile ca
localizare si caracter,migrante,rezistente la
calmantele obijnuite,comportament anxios.
Nervul facial.
Perechea VII.
Patologia nervilor cranieni
Paralizia faciala periferica

Date anatomice si functionale.
Facialul este un nerv mixt,senzitivo-motor si
somato-vegetativ.
Originea reala a fibrelor motorii se afla in
calota pontina in apropierea nucleului n.VI.
Fibrele ies in santul bulbo-protuberantial.
Nervul strabate unghiul ponto-cerebelos,se
angajeaza in conductul auditiv intern si
apeductul Fallope din stanca temporalului.
Paraseste craniul prin gaura stilomastoidiana.
Patrunde in loja parotidiana,se separa in
ramul temporo facial si cervicofacial.

Inerveaza muschii superficiali ai
fetei - mimicii:
frontalul, sprancenosul,orbicularul
pleoapelor,ridicatorul aripii nasului si
comisurii bucale,rizorius,zigomaticul,orbi-
cularul buzelor, ai muschiul scaritei,pielosul
gatului.
Nucleul motor pontin al facialului primeste fibre
de la cortex. Acestea aduc comenzi de
motilitate voluntara prin fascicolul
corticonuclear .Ele se incruciseaza in in
partea superioara a puntii,coborand pe nucleul
facial controlateral.
Nucleul facial care asigura inervatia muschilor
din teritoriul ramurii cervico-faciale primeste
fibre din ambele emisfere ,ceea ce explica
interesarea redusa a partii superioare a fetei in
cazul paraliziei de tip cetral.
Componenta senzitivo-senzoriala este reprezentata
de nervul intermediar al lui Wrisberg.
Primul neuron senzitiv este situat in ganglionul
geniculat,in apeductul lui Fallope din stanca
temporalului.
Prelungirile dendritice ale primului neuron senzitiv
imprumuta calea n. facial si asigura inervatia senzitiva in
conductul auditiv extern, conca si conductul auditiv
extern,timpan,tegumentele retroauriculare(zona
Ramsay-Hunt), si sensib.gustativa 2/3 anter. ale limbii
pt.dulce,acru ,sarat.
Mentiune:sensib.generala a 2/3 anterioare ale limbii este
asigurata de ramura mandibulara a trigemenului.
Leziunile ramului mandibular n. V determina anestezie
tactila ,termica si dureroasa in acest teritoriu cu
conservarea gustului.
Componenta vegetativa.
Provine din parasimpaticul cranian.
Cuprinde:
1)nucleul lacrimal:fibrele parasesc
puntea,calatoresc cu fibrele motorii faciale
si prin n. vidian ajung in ganglionul
sfenopalatin.Fac sinapsa cu neuronii
vegetativi periferici;fibrele postganglionare
ajung prin ramul oftalmic al V,la glanda
lacrimala,controlandu-i secretia.

2)nucleul salivar superior este dispus in
punte in apropierea nucleului
inermediarului Wrisberg;fibrele
preganglionare merg impreuna cu fibrele
sezitivosenzoriale ale acestui nerv pana
la ganglionii vegetativi submaxilar si
sublingual;fibrele postganglionare
controleaza secretia glandelor
submaxilara si sublinguala.

Axonii primului neuron senzitiv patrund in
trunchiul cerebral,facand sinapsa cu al
2-lea neuron in nucleul solitar .
Impulsurile pleaca pe banda lui Reil.
Capatul central se afla in ariile parietale
3,1,2 pentru sesibilitatea fetei si in lobul
temporal pentru gust.
Examen clinic.
Inspectia:
-lagoftalmie,
-epifora,
-pliurile fetei sterse
-comisura bucala coborata,
-lipseste clipitul ,unilateral, de partea
paralizata.
Examenul dinamic-se invita pacientul sa
execute o serie de comenzi:
-inchide ochii!
-increteste fruntea!
-arata dintii!
-fluiera!
-eversiunea buzei inferioare(nu reliefeaza
plathysma).
Deficitul poate fi in functie de intensitate
paretic,deficit partial, sau paralizie,deficit
total .

Reflexe .
-nazopalpebral
-opticopalpebral
-cohleopalpebral
-cornean.

Explorarea gustului:
-se aplica pe 2/3 anterioare ale hemilimbii
substante dulci,acre,sarate.
Constatari :
-aguezie ,lipsa perceptiei,respectiv
hipoguezie dinuarea perceptiei
-disguezie,confundarea gusturilor.
Paraclinic.
Examenul electomiografic: prezenta
activitatii EMG la tentativa de miscare
voluntara = prognostic bun.
-daca amplitudinea potentialului evocat
scade sau dispare dupa 4-6
zile,prognosticul este rezervat.
Paralizia de tip periferic .
Deficit motor ce intereseaza intreaga
hemifata = paralizie faciala periferica.
Deficit bilateral = diplegie faciala.
Paralizia faciala centrala.
In leziuni centrale,corticale sau ale fibrelor
corticonucleare ,proiectate asupra
neuronilor din nucleul facial ,neuronii
motori periferici din nucleul facialului nu
mai primesc comenzile volunta-
re,instalandu-se paralizia faciala centrala.
Clinic :
Este interesata musculatura inervata de ramura
cervicofaciala:m.frontal.Orbicularul
pleoapelor,sprancenos,fiind numai usor paretici
datorita dublei inervatii centrale.
Lipsesc:stergerea pliurilor
fruntii,lagoftalmia,epifora,semnul Charles
Bell,hiperacuzia hipoguezia,
De aceeasi parte asociaza de obicei
hemiplegie(hemipareza)


Diagnostic topografic.
Pontin inferior:
- sindromul Millard-Gubler(paralizie de
n.VI,VII de aceeasi parte cu leziunea si
hemiplegie controlaterala).etiologie
vasculara infectioasa ,tumorala care
intereseaza calota si piciorul pontin.
- sindromul Foville pontin inferior(VIIde
partea leziunii+hemiplegie controlaterala)
In unghiul ponto-cerebelos-afectare
n.VII,VIII,sindr.cerebelos,piramidal. Cauze: neurinoame mai frecvent
acustice, meningioame,arahnoidite adezive.
In conductul auditiv intern-asociaza nVIIIcu semne globale ale
acestuia.
In apeductul lui Fallope-
1.in primul segment:asociazaVIII si datorita suferintei ganglionului
geniculat,nevralgia nervului intermediar(dureri in conductul auditiv
extern,ureche,periauricular)=sindromul Ramsay Hunt. De obicei se
datoreaza virusului varicela-zoster.
2.localizarea leziunii intre emergenta nervului scaritei si ggl.
geniculat=paralizie,tulburari de sensibilitate,gust,tulburari de
lacrimare,salivatie, hiperacuzie.
Dupa iesirea din gaura stilomastoidiana-
Deficit motor pe o singura ramura terminala. Cauze:afectiuni ale
parotidei,traumatisme.
Paraliziile faciale periferice situate in ultima
treime a apeductului Fallope,cunoscute ca
paralizia Bell sau a frigore sau
idiopaticasunt determinate cel mai
frecvent de procese patologice,cu edem.
in acest caz, nu asociaza tulburari
gustative,hiperacuzie tulb.de lacrimare,
salivatie,singura manifestare fiind paralizia.
Vindecarea cu defect :
-spasmul hemifacial postparalitic prin
regenerarea precoce excesiva a unor
ramuri ce se extind dincolo de teritoriile
proprii.
-sindromul lacrimilor de crocodil prin
directionarea gresita a fibrelor motorii nou
formate.
Tratament :
Corticoterapie 7 zile.
Aciclovir,in caz de zona.
BFT.
Nerul acusticovestibular.
Perechea VIII.
Nervii cranieni.
Perechea aVIIIa cuprinde doi nervi distincti,
acustic si vestibular
Originea nervului
acustico-vestibular.
Nervii cranieni.
Date anatomice si functionale.
Protoneuronul acustic se afla in ganglionul
spiral Corti din urechea interna. Axonii
traverseaza lama spirala formand nervul
acustic; acesta strabate unghiul
pontocerebelos si intra in bulb unde face
sinapsa cu al 2-lea neuron al caii acustice.
Axonii celui de al 2-lea neuron se
incruciseaza partial formand corpul
trapezoid care se proiecteaza pe al 3-lea
neuron al caii acustice din nucleul
trapezoid , corpii geniculati mediali si
tuberculii cvadrigemeni posteriori.
Capatul central al analizatorului acustic
este situat la nivelul lobului temporal in
aria 41,42,52 Brodmann.
Excitantul specific sunt vibratiile sonore,
Se transmit pe cale aeriana si osoasa.
Calea aeriana conduce vibratiile prin
pavilionul urechii,conductul auditiv
extern,timpan,lantul osicioarelor,lichidul
endolimfatic, spre celulele senzoriale.
Calea osoasa transmite vibratiile direct la
endolimfa prin intermediul cutiei craniene
Calea aeriana transmite mai ales sunetele
joase. Calea osoasa sunetele inalte.
Examen clinic.
Acumetria fonica:se cerceteaza pentru fiecare
ureche folosind vocea soptita si de conversatie.
Neperceperea sunetelor denota o hipoacuzie
care trebuie lamurita.
Vocea soptita se transmite mai ales pe cale
aeriana. Scaderea ei indica o leziune pe caile de
transmisie.
Vocea sonora se transmite atat pe cale osoasa
cat si aeriana,neperceperea ei semnifica atat
leziuni ale urechii externe sau medii cat si
urechii interne.
Proba diapazonului Weber:
-normal diapazonul vibrand este auzit pa
mijocul capului
-in hipoacuzia se transmise se aude puternic
in urechea bolnava-W lateralizat de partea
bolnava.
-in hipoacuzia de perceptie, se aude in
urechea indemna-W lateralizat de partea
sanatoasa.
Audiometria.
-se stabileste pragul unei frecvente sonore
-pentru aceasta se emit cu audiometrul
sunete pure, intensitatea sunetului fiind
marita pana cand bolnavul semnaleaza
perceperea lui.
-se masoara penru fiecare urece perceptia
aeriana si osoasa ,rezultatele fiind
inregistrate pe un grafic in decibeli.
Surditatile de perceptie sunt cele
apartinand neurologiei.
1)receptorul Corti:trauma sonora,sindro-
mul Meniere
2) primului neuron al caii acustice -
sindromul unghiului ponto-cerebelos,nvrite
toxice.
3)caile acustice si proiectiile corticale,in
mod exceptional produc hpoacuzii.

Surditatea congenitala cu caracter familial
se asociaza cu oligofrenie,retinita
pigmentara(absenta reflexului de clipire la
zgomot)

Nervul vestibular.
Integrat in mecanismele de echilibru si
tonus.


Date anatomice.
Receptorii
situati in crestele ampulare ale
canalelor semicirculare analizeaza
pozitia capului in spatiu si
- in petele maculare ale saculei si utriculei-
dau informatii in special asupra vitezei de
deplasare,acceleratiei si deceleratiei.
Protoneuronul caii vestibulare - celula
bipolara din ganglionul lui Scarpa,situat in
conductul auditiv extern
- dendritele culeg influxul plecat de la
receptori.
Axonii ,formeaza nervul vestibular care se
uneste cu n. acustic,patrunde in spatiul
ponto cerebelos spre trunchiul cerebral
unde se termina in nucleii ariei vestibulare
din planseul ventriculului IV.

Nucleii vestibulari au legaturi complexe :
contribuie la reflexele vestibulo-oculare ,
faciliteaza prin intermediul fascicolului
vestibulospinal motoneuronii extensori
spinali alfa-tonici
are conexiuni cu cerebelul care exercita
un rol inhibitor vestibular
cu formatia reticulata
cu nucleul dorsal al vagului.
cu scoarta cerebara a(rol inhibitor
vestibular).


Examenul functiei vestibulare:
-anamneza>vertij,greata ,varsaturi(intense in
SV periferic,mai atenuate in SV cetral,dar
de lunga durata)
-proba Romberg,Barre-pozitive spre partea
lezata in SVperiferic.
-proba mersului in stea.
-proba bratelor intinse.
-nistagmusul(bate spre partea lezata
inSVperiferic.

Proba calorica:
-irigarea urechii externe cu apa rece
provoaca racirea lichidului endolimfatic si
curenti ampulifugi ce induc nistagmus
controlateral urechii irigate.
Probele rotatorii-se urmareste durata
nistagmusului la incetarea rotatiei(N-20s)
Electronistagmografia-inregistrarea grafica
a nistagmusului.
Sindromul vestibular periferic.
-consecinta lezarii receptorilor si a
nervului,se caracterizeaza prin:
-vertij intens,exagerat de miscarile
capului,varsaturi,
-nistagmus cu componenta lenta spre
labirintul lezat,
-devierea tonica a bratelor si Romberg de
partea labirintului lezat.
-modificarea pozitiei capului modifica sensul
deviatiei.


-frecvent asociat cu semne cohleare.
-remisie 1-4 saptamani.
Cauze :fracturi ale bazei craniului,tumori de
unghi ponto-cerebelosarhnoidite,hemoragii
labirintice,medicamente,toxice.
Sindromul vestibular central.
-produs prin lezarea cailor vestibulare centrale.
-vertij de intensitate redusa,nu influenteaza mersul,
-nistagmus multidirectional,caracteristic vertical.
-proba Romberg nu este influentata de modificarea
pozitiei capului
-devierea tonica poate sa difere de componenta
lenta a nistagmusului.
-este trenant
-se asociaza si cu alte semne de suferinta ale
sistemului nervos central sau altor nervi cranieni .
Sindromul vestibular central se intalneste
in: SM,tumori de trunchi cerebral,AVC ,
siringobulbie.

Nervul glosofaringian.
Nervul IX.
Date anatomice si functionale.
Nerv mixt:
-motor
-senzitivo-senzorial
-vegetetiv.
Originea reala a componentei motorii :in
bulb-nucleul ambiguu-comun cu n.X,XI.
-inerveaza muschiul stilofaringian.
Protoneuronul senzitivo-senzorial este situat
in ggl.Andersh si Ehrenriter.
- teritoriul senzitiv este reprezentat de
regiunea valului palatin,lueta,peretele
posterior al faringelui,loja amigdaliana,
casa tinpanului.
-senzorial:gustul pt.amar in 1/3 posterioara
a limbii.
Examinare.
Leziunea izolata este rara.
Componenta motorie nu poate fi testata.
Examinarea se rezuma la ex. sensibilitatii
si gustului,reflexului velopalatin si faringian
care au cale aferenta si vagul.
Reflexul velopalatin>
Reflexul faringian>

Manifestari patologice.
Paralizia unilaterala jena la deglutitia
solidelor.
Paralizia bilaterala>grave tulburari la
deglutitia solidelor.

Manifestari patologice.
Nevralgia de glosofaringian-poate fi
idiopatica sau secundara
Se descrie ca o durere lancinanta la baza
gatului si limbii,iradiere in ureche
,mandibula.
Durerea are frecvent ca triger deglutitia
de lichide,tuse,cascat.
Nervul vag,pneumogastric sau
nervul X.
Este nerv mixt :motor, senzitiv,somatovegetativ.
Componenta motorie are originea in nucleul
ambiguu din bulb.
Iese din bulb prin santul colateral posterior.
Iese din craniu prin gaura rupta posteri-
oara,impreuna cu n.IX,XI si vena jugulara.
Se dispune pe fata mediana a
sternocleidomastoidianului alaturi de carotida si
jugulara.
Ramuri importante:larigeu superior si
inferior(recurent).
Inerveaza:constrictorul mijlociu si inferior
al faringelui,muschii dilatatori ai corzilor
vocale,muschii valului palatului.

Asigura deglutitia pentru lichide,participa
cu n.IX,XI la primul timp al deglutitiei si
abduce corzile vocale,asigura timpul
inspirator al respiratiei.
Componenta senzitiva somatica are
protoneuronul senzitiv situat in
ggl.jugular.
Teritoriul senzitiv : mucoasa
faringelui,laringelui,cond.auditiv extern,
duramater a fosei posterioare.
Al 2lea neuron este situat in
bulb(n.solitar).
Componenta vegetativa.
Functia vegetativa motorie(visceromotorie)
Este asigurata de nucleul dorsal al vagului
Fibrele se distribuie zonei cardioaortice,
musculaturii netede a bronsiilor,esofagului
stomacului,duodenului,jejunului, ileonului,cecului
colonului ascendent si transvers .
Fibrele preganglionare fac sinapsa in neuronii
ganglionilor periviscerali si intramurali.
Functia vegetativa senzitiva
(viscerosenz.)
Protoneuronul- in ggl. plexiform.Dendritele
aduc informatii de la acelasi teritoriu vast
pneumocardiogastroenterocolic asociat
functiilor visceromotorii.
Reflexe:voma,tuse,salivatie,secretie biliara
respiratie,sinocarotidian,cardioinhibitorii,va
somotorii.
Manifestari patologice
Paralizia unilaterala :
-coborarea valului de partea lezata,,lueta deviata
spre partea indemna.
-fonatia si deglutitia tranzitoriu modificate, cu voce
nazonata,disfagie pt, lichide.
-faringele nu se ridica in timpul deglutitiei prin
paralizia constrictorilor mijlociu si inferior.
-faringele apare coborat si la deglutitie sau fonatie
se deplaseaza spre partea sanatoasa (semnul
cortinei).
Paralizia n. laringeu superior-voce
slaba,aspra,inhaleaza alimentele.
Paralizia de recurent-voce bitonala( tumori
mediastinale,operatii pe tiroida,neoplasme
faringiene,esofagiene).
In leziunea bilaterala de recurent-tulburari
de respiratie,dispnee,stridor prin paralizia
abductorilor.
Reflexul velopalatin si faringian, abolite.
Paralizie bilaterala a vagului:
-val imobil
-voce stearsa
-faringele,laringele nu se ridica in deglutitie
-refluare nazala a alimentelor
-aspiratia alimentelor
-absenta reflexului de tuse
-tahicardie,modificari ale frecventei respir.
Leziunea bilaterala totala a n.x este
incompatibila cu supravietuirea.
Nervul spinal,
nervul XI.
Nerv motor cu dubla origine:bulbara (nucleul ambiguu )si
spinala (rad.C1-5).
Iese din craniu cu IX,X,prin gaura rupta posterioara,
Teritoriul de inervatie:
-fibrele spinale - inerveaza muschiul sterno-cl-mastoidian si
trapez.Lezare bilaterala afecteaza extensia
capului,ridicarea si retroproiectia umerilor.
-fibrele bulbare se distribuie cu pneumogastricul
musculaturii intrinseci a laringelui,valului
palatin(.examinare comuna cu vagul).


Nervul hipoglos,nervul XII.
Nerv motor
Originea in bulb
Are anastomoze cu primele radacini
cervicale
Inerveaza :stiloglosul,hipoglosul,genioglo-
sul,m.intrinseci ai limbii.
In leziuni unilaterale-in repaus limba deviaza
controlateral paraliziei; in protruzie deviaza spre
partea paraliziei(actiunea genioglosului normal).
Alimentele se acumuleaza intre partea paralizata
si arcada.
In leziuni bilaterale- tulburari de masticatie
,fonatie,deglutitie,caderea limbii in faringe. Nu
face protruzia limbii.
In leziunile nucleului (ex.SLA,siringobulbie),apar
fasciculatii,amiotrofii.
Mentiune:copilul sub 3 ani nu poate face
protruzia limbii la cerere,nu ridica varful limbii.La
7-8ani poate protruziona limba cu mai mult de
1/3.