Contabilitate Brasov

Suport de curs la disciplina contabilitate-fiscalitate
1. Impozit pe profit
Principiile fiscale si contabile privind gestionarea profitului si a impozitului pe profit modelul de baza
Sisteme de impozitare
Impozitul pe profit reprezinta un indicator de renumerare a factorului stat. Sunt obligate la plata impozitului pe
profit toate entitatile economice care desfasoara activitati economice si nu sunt clasificate in alte categoriide
impozitare a activitatii, cum sunt microintreprinderile sau organizatiile nonprofit. Impozitarea activitatii prin
intermediul impozitului pe profit se realizeaza in principal prin trei sisteme, si anume:
a. sistemul de baza prin care cota de impozit pe profit se aplica asupra profitului impozabil determinat
conform Codului Fiscal;
b. sistemul conditionat alternativ care vizeaza un calcul dublu al impozitului pe profit, din acest calcul
alegandu-se valoarea cea mai mare; in aceasta categorie incadrandu-se anumite entitati economice, cum
ar fi cazionourilor, barurile de noapte, pariuri sportive, etc;
c. impozitarea activitatii economice a organizatiilor nonprofit.
Principii de baza
Determinarea bazei de impozitare se intemeiaza in baza principiului conectarii cheltuielilor la venituri. cest
principiu impune ca o cheltuiala sa fie recunoscuta in contabilitate si situatiile financiare numai daca prin
consumul de resurse ale intreprinderii se va genera venituri cel putin egale cu valoarea consumului de resurse.
Daca prin activitatile economice nu sunt generate venituri, in conditiile in care s-au avansat resurse !cheltuieli",
valoarea acestora nu este recunoscuta in calculul profitului impozabil!baza de impozitare pentru impozitul pe
profit".
#entru determinarea bazei impozabile a impozitului pe profit se mai tine seama de principiul evitarii dublei
impuneri, conform careia un venit realizat de catre o entitate economica trebuie impozitat o singura data. Daca
o intreprindere realizeaza venituri care au fost impozitate la sursa, contabilizarea lor de catre intreprindere se va
realiza in categoria celor neimpozabile in procesul de calcul al impozitului pe profit.
Elementele componente al bazei de impozitare
$aza de impozitare a impozitului pe profit este realizata din douan elemente de baza: cheltuielile si veniturile.
Diferenta dintre acestea ofera indicatorul numit rezultatul contabil sau profitul brut, daca veniturile sunt mai
mari decat cheltuielile. #entru obtinerea bazei de impozitare a profitului aceste elemente sunt clasificate la
randul lor in mai multe subcategorii. Cheltuielile sunt clasificate astfel: deductibile, partial deductibile si
nedeductibile. %eniturile sunt clasificate la randul lor astfel: venituri impozabile si venituri neimpozabile.
Cheltuielile deductibile sunt cele pe care le prezinta prin cadrul legal Codul Fiscal, dar si acele cheltuieli
realizate de catre intreprindere in urma carora sunt obtinute venituri la un nivel superior cheltuielilor ocazionate
de catre activitatea curenta a intreprinderii. Cheltuielile partial deductibile sunt cele enumerate de Codul Fiscal,
limita care daca este depasita de catre intreprindere devine automat nedeductibila fiscal. Cheltuielile
nedeductibile trebuie clasificate astfel:
a. cheltuielile care sunt enumerate strict de catre Codul Fiscal;
b. cheltuielile care depasesc limitele ma&ime ale cheltuielilor partial deductibile;
c. cheltuielile care au fost ocazionate de catre intreprindere, iar veniturile obtinute in urma avansarii
acestor resurse sunt inferioare nivelului acestora.
%eniturile impozabile sunt considerate toate veniturile ocazionate de activitatea desfasurata de catre
intreprindere. %aloarea acestora trebuie analizata din punct de vedere al modului de provenienta si al
impozitarii la sursa. Daca intreprinderea realizeaza venituri care au fost impozitate la sursa, ele vor fi
considerate neimpozabile la calculul bazei de impozitare a impozitului pe profit.
Din aceste prevederi, definirea bazei de impozitare a impozitului pe profit se prezinta astfel: venituri totale
minus cheltuieli aferente realizarii veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile la care se adauga
cheltuielile nedeductibile.
Intreprinderile care sunt supuse sistemului dublu de impozitare trebuie sa calculeze baza de impozitare si
impozitul pe profit prin urmatoarele modalitati:
a. varianta intai este cea clasica prin care se aplica cota de impozit pe profit asupra bazei impozabile;
b. aplicarea unui procent legale asupra valorii veniturilor realizate din activitatile specifice activitatilor de
baza ale acestor intreprinderi.
Din acest dublu calcul al bazei de impozitare si a impozitului pe profit se va contabiliza si plati valoarea cea
mai mare.
Studiu de caz
S.C. '() S.. inregistreaza in cursul e&ercitiului financiar '*) cheltuieli totale de +.,--.--- lei si venituri
totale de ..,--.--- lei. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul e&ercitiului financiar curebt este de ..---.---
lei. In categoria cheltuielilor au fost realizate urmatoarele cheltuieli particulare:
- cheltuieli cu protocolul ,,.--- lei, valoare fara /%;
- cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului +.,-- lei;
- cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale inchiate 0.--- lei;
- cheltuieli cu sponsorizarile 1-.--- lei;
- cheltuieli privind constituirea unei a2ustari de valoare privind imobilizarile corporale ..--- lei;
- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna e&ecutie acordate clientilor 3.,-- lei;
- cheltuieli privind /% nedeductibila aferente proratei /% !mai mica de 1--4" ,-- lei;
- cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus ca urmare a unei calamitati naturale,
stocul de marfa nefiind asigurat 3.5-- lei.
Capitalul social al intreprinderii este de 1.---.--- lei, iar pana la 31.1+.* intreprinderea a constituit rezerva
legala in valoare de 15-.--- lei.
In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare:
- venituri din participatii !dividende" ,-.--- lei;
- venituri din reluarea unei a2ustari de valoarea privind stocurile ..--- lei;
- venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii 2udecatoresti definitive si
irevocabile +.--- lei;
- venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale +-.--- lei.
Din e&ercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de +6-.--- lei, din care 6-.---
fiscala si +--.--- lei contabila.
Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul:
a. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:
ont debitor ont creditor !aloare
1+1 .7.
5 - cheltuieli
+.,--.---
+.,--.---
b. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:
.7.
6 - venituri
1+1 ..,--.---
..,--.---
c. determinarea rezultatului contabil al e&ercitiului:
8ezultatul contabil 9 %enituri totale : Cheltuieli totale
8ezultatul contabil 9 ..,--.--- : +.,--.--- 9 +.---.--- lei.
d. calculul si contabilizarea rezervei legale:
8ezerva legale 9 8ezultatul contabil ; ,4
8ezerva legala 9 +.---.--- ; ,4 9 1--.--- lei
Intreprinderea nu poate sa constituie aceasta valoare, deoarece aceasta are de2a constituita din e&ercitiile
financiare anterioare valoarea de 15-.--- lei. %aloarea ma&ima deductibila a rezervei legale este de +-4
din capitalul social subscris si varsat, adica +--.--- lei. Diferenta deductibila pe care o poate constitui
intreprinderea este de .-.--- lei.
1+1 1-51 .-.---
e. determinarea rezultatului fiscal al e&ercitiului:
8ezultatul fiscal 9 8ezultatul contabil < cheltuieli nedeductibile : venituri neimpozbile
Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:
- Cheltuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 1..--- lei;
- /% aferenta depasirii cheltuielilor cu protocolul: +.55- lei;
- Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: +.,-- lei;
- Cheltuieli cu sponsorizarea: 1-.--- lei;
- Cheltuieli privind constituirea unei a2ustari de depreciere a imobilizarilor corporale: ..--- lei;
- Cheltuieli privind stocul de marfa distrus prin calamitati naturale: 3.5-- lei;
- #ierderea contabila din e&ercitiului precedent: +--.--- lei;
"otal c#eltuieli nedeductibile: $%&.'&( lei
=bservatie: determinarea cheltuielilor de protocol deductibile se determina prin aplicarea cotei de +4
asupra bazei de impozitare formata din rezultatul contabil plus cheltuielile de protocol realizate in cursul
e&ercitiului si eventualele cheltuieli cu impozitul pe profit contabilizate in cursul e&ercitiului financiar
curent pana la momentul determinarii indicatorilor anteriori.
#rocedura este urmatoarea:
- determinarea bazei de impozitare si a cheltuielilor cu protocolul: !+.---.--- < ,,.---" ; +4 9 .1.---
lei;
- determinarea cheltuielilor de protocol nedeductibile: ,,.--- : .1.--- 9 1..--- lei;
- /% aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 1..--- ; 1>4 9 +.55- lei.
%eniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe profit sunt:
- veniturile din participatii: ,-.--- lei;
- veniturile din reluarea unei a2ustari privind stocurile: ..--- lei;
- pierderea fiscala din e&ercitiile financiare anterioare: 6-.--- lei;
- rezerva legala constituita in e&ercitiului financiar curent: .-.--- lei;
"otal venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare: 1&).((( lei
8ezultatul fiscal 9 +.---.--- < +35.65- : 15..---
*ezultatul fiscal + $.('$.'&( lei
f. calculul si contabilizarea impozitului pe profit:
Impozit pe profit 9 #rofit impozabil ; 154
Impozit pe profit 9 +.-6+.65- ; 154 9 331.5.+ lei.
Cheltuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, dar facilitatea fiscala
acordata intreprinderilor consta in faptul ca valoarea acestor cheltuieli se scad din impozitul pe profit cu
conditia ca ele sa nu depaseasca minim +-4 din valoarea impozitului pe profit sau 3? din cifra de afaceri.
Calcule financiare :
valoarea financiara 1: impozit pe profit ; +-4 9 331.5.+ ; +-4 9 55.3+0 lei;
valoarea financiara +: cifra de afaceri ; 3? 9 ..---.--- ; 3? 9 1+.--- lei.
%alarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 1-.--- lei, deoarece sponsorizarile realizate de catre
intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti indicatori. Daca valoarea sponsorizarilor ar fi fost de +,.---
lei, reducerea impozitului era de 1+.--- lei, limita minima rezultata din calculele financiare anterioare.
Contabilizarea impozitului pe profit este:
5>1 ..1 3+1.5.+
Concomitent
1+1 5>1 3+1.5.+
g. determinarea profitului net:
8ezultat net 9 8ezultat contabil : Impozit pe profit : 8ezerva legala
8ezultat net 9 +.---.--- : 3+1.5.+ : .-.--- 9 1.530.3,0 lei
ceasta valoare a rezultatului net este contabilizata la 31.1+.* si evidentiata in situatiile financiare ale
acestui e&ercitiu financiare astfel:
1+> 116 1.530.3,0
In cursul e&ercitiului financiar urmator flu&ul informational contabil este urmatorul:
a. inchiderea contului 1+1 pentru a reflecta corect veniturilor si cheltuielile e&ercitiului financiar respectiv:
1+1 1+> 1.530.3,0
b. contabilizarea repartitiilor din profitul net, tinand cont ca intreprinderea are de finantat o pierdere din
e&ercitiile anterioare in valoare de +6-.--- lei. In acest sens din valoarea profitului net se va finanta in
primul rand aceasta valoare, iar ceea ce ramane va fi supusa altor repartitii: dividende, alte rezerve, etc.
%aloarea care trebuie suspusa repartitiilor este de 1.530.3,0 : +6-.--- 9 1.350.3,0 lei.
116 .7.
.,6
1-50
1.350.3,0
1.---.---
350.3,0
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile contul 116 este soldat !sold zero" prin acest aspect finantandu-
se si pierderea din e&ercitiile anterioare.
#entru celelalte sisteme de impozitare se vor realiza studii de caz separate.
$. ,lternative de calcul al impozitului pe profit
Impozitul pe profit reprezinta indicatorul prin care activitatea economica este ta&a pentru rezultatele obtinute in cadrul unui e&ercitiu
financiar. ctivitatea economica este realizata de catre agentii economici, dar si de alte categorii speciale. In cadrul acestora
mentionam organizatiile nonprofit si agentii economici care au ca obiect de activitate barurile de noapte, cazinourile si pariurile
sportive.
=rganizatiile nonprofit desfasoara doua tipuri de activitati:
a. activitati neimpozabile care sunt desfasurate pentru realizarea obiectului de activitate;
b. activitati impozabile conditionat care sunt de natura economica in limita a 1,.--- euro venituri din activitatile economice,
dar nu mai mult de 1-4 din valoarea veniturilor neimpozabile inregistrate in cursul unui e&ercitiu financiar
=rganiza@iile nonprofit datoreazA impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, impozit calculat
prin aplicarea cotei de 154 asupra profitului impozabil. =rganiza@iile nonprofit, organiza@iile sindicale Bi organiza@iile patronale sunt
scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmAtoarele tipuri de venituri:
a- cotiza@iile Bi ta&ele de Cnscriere ale membrilor;
b- contribu@iile bAneBti sau Cn naturA ale membrilor Bi simpatizan@ilor;
c- ta&ele de Cnregistrare stabilite potrivit legisla@iei Cn vigoare;
d- veniturile ob@inute din vize, ta&e Bi penalitA@i sportive sau din participarea la competi@ii Bi demonstra@ii sportive;
e- dona@iile Bi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f- dividendele Bi dobDnzile ob@inute din plasarea disponibilitA@ilor rezultate din venituri scutite;
g- veniturile pentru care se datoreazA impozit pe spectacole;
#- resursele ob@inute din fonduri publice sau din finan@Ari nerambursabile;
i- veniturile realizate din ac@iuni ocazionale precum: evenimente de strDngere de fonduri cu ta&A de participare, serbAri, tombole,
conferin@e, utilizate Cn scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
.- veniturile e&cep@ionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate Cn proprietatea organiza@iilor nonprofit, altele decDt cele
care sunt sau au fost folosite Cntr-o activitate economicA;
/- veniturile ob@inute din reclamA Bi publicitate, realizate de organiza@iile nonprofit de utilitate publicA, potrivit legilor de organizare
Bi func@ionare, din domeniul culturii, cercetArii Btiin@ifice, CnvA@AmDntului, sportului, sAnAtA@ii, precum Bi de camerele de comer@ Bi
industrie, organiza@iile sindicale Bi organiza@iile patronale.
CDnd un contribuabil se Cnfiin@eazA sau CnceteazA sA mai e&iste Cn cursul unui an fiscal, perioada impozabilA este perioada din anul
calendaristic pentru care contribuabilul a e&istat.
gentii economici care desfABoarA activitA@i de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau
pariurilor sportive, inclusiv persoanele 2uridice care realizeazA aceste venituri Cn baza unui contract de asociere, Bi la care impozitul pe
profit datorat pentru activitA@ile prevAzute Cn acest articol este mai mic decDt ,4 din veniturile respective sunt obliga@i la plata unui
impozit de ,4 aplicat acestor venituri realizate.
Studiul de caz nr.1
= organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui e&ercitiu financiar urmatorii indicatori economico-financiari:
a. venituri neimpozabile!cotizatii ale membrilor si donatii": ,--.--- lei;
b. venituri din activitati economice: .-.--- lei;
c. cheltuielile totale inregistrate in cursul e&ercitului financiar sunt de 3,.--- lei, din care pentru activitatile economice +,.--- lei.
Ea sfarsitul anului trebuie sa se calculeze indicatorii aferenti impozitului pe profit. Cursul valutar este de 3,+ lei7euro. Eimita in lei a
celor 1,.--- euro este de .0.--- lei. Conditiile sunt urmatoarele:
- plafonul in lei al veniturilor realizate se situeazan sub nivelul ma&im admis de lege, si anume ele sunt pana la echivalentul de
1,.--- euro si mai putin de 1-4 din valoarea veniturilor neimpozabile;
- in acesta situatie pentru activitatea economica realizata de catre organizatia nonprofit nu va plati impozit pe profit.
Chiar daca organizatia nonprofit realizeaza profit din activitatea economica, acesta trebuie sa fie utilizat tot pentru finantarea
cheltuielilor aferente activitatii nonprofit in vederea realizarii obiectului principal de activitate.
Studiul de caz nr.$
b. venituri din activitati economice: ,-.--- lei;
#entru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,+ lei7euro. Eimita in lei a celor
1,.--- euro este de .0.--- lei. Conditiile sunt urmatoarele:
- veniturile din activitatile impozabile sunt de 1-4 din valoarea veniturilor neimpozabile;
- veniturile din activitatile impozabile depasesc plafonul de 1,.--- euro, ceea pentru diferenta de +.--- lei se va calcula
impozit pe profit.
%aloarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de venituri impozabile se determina prin ponderea depasirii in total venituri.
#onderea veniturilor impozabila care au depasit limita celor 1,.--- euro este de +.--- lei 7 ,-.--- lei ; 1-- 9 .4. %aloarea
cheltuielilor aferente depasirii plafonului de 1,.--- euro este de +,.--- lei ; .4 9 1.--- lei.
#rofitul impozabile este de +.--- lei : 1.--- lei 9 1.--- lei.
Impozitul pe profit 9 1.--- lei ; 154 9 15- lei.
#entru determinarea profitului impozabil se va aplica aceeasi procedura pentru impozitarea activitatii economice ale agentilor care
desfasoara numai activitate economica, adica se tine seama de:
a. cheltuieli deductibile, nedeductibile si partial deductibile;
b. venituri impozabile neimpozabile;
c. reduceri ale impozitului pe profit;
d. luarea in consideratie a pierderii fiscale sau contabile din e&ercitiile anterioare.
Studiul de caz nr.%
b. venituri din activitati economice: >-.--- lei;
- depasirea plafonului de venituri din activitatile economice este inregistrat atat la nivelul minimului de 1-4 din valoarea
venuturilor neimpozabile, cat si la valoarea echivalenta de 1,.--- euro;
- diferenta de impozitare se calculeaza in functie de nivelul minim al celor doi indicatori de comparabilitate: procentul din
valoarea veniturilor neimpozabile si nivelul echivalent al celor 1,.--- euro;
- diferenta de impozitare este de >-.--- lei : .0.--- lei 9 .+.--- lei;
- ponderea acestor venituri in total venituri este de .+.---7>-.--- ; 1-- 9 .64;
%aloarea cheltuielilor aferente depasirii veniturilor impozabile este de +,.--- ; .64 9 11.6,- lei.
#rofitul impozabil este de .+.--- : 11.+,- 9 3-.+,- lei.
Impozitul pe profit 9 3-.+,- ; 154 9 ..0.- lei.
Studiul de caz nr.)
a. venituri neimpozabile!cotizatii ale membrilor si donatii": ++.--- lei;
b. venituri din activitati economice: ,-.--- lei;
- valoarea ma&ima a veniturilor economice care pot fi inregistrate de catre organizatia nonprofit este de +.+-- lei, adica 1-4
din valoarea veniturilor neimpozabile;
- depasirea inregistrata de organizatia nonprofit este calculata in functie de valoarea cea mai mare a indicatorilor de
comparabilitate, adica ,-.--- : +.+-- 9 .6.0-- lei.
#onderea veniturilor impozabile in total venituri din activitatile economice este de .6.0-- 7 ,-.--- 9 >,,54.
%aloarea cheltuielilor aferente veniturilor impozabile este de +,.--- ; >,,54 9 +3.>-- lei.
#rofitul impozabil 9 .6.0-- : +3.>-- 9 +3.>-- lei.
Impozitul pe profit 9 +3.>-- ; 154 9 3.0+. lei.
=bservatie: comparabilitatea dintre chelutielile si veniturile impozabile se realizeaza intre valoarea efectiva a veniturilor realizate si
valoarea cheltuielilor rezultata din aplicarea ponderii veniturilor impozabile in total venituri din activitatea economica realizate.
gentii economici care desfasoara activitati in domeniul cazinourilor si entitatilor cu obiect de activitate similar sunt impozitate prin
comparabilitatea valorii impozitului pe profit si luarea in considerare a valorii cea mai mare astfel:
- prin aplicarea cotei de 154 asupra profitului impozabil determinat conform relatiei generale prevazuta de Codul Fiscal;
- prin aplicarea procentului de ,4 asupra veniturilor obtinute din astfel de activitati.
Studiul de caz nr.1
Fn agent economic care are ca obiect de activitate 'cazino) inregistreaza in cursul e&ercitului financiar urmatorii indicatori
economico-financiari:
- venituri totale 0-.--- lei, din care 6,.--- din activitati specifice de cazino;
- cheltuieli totale .,.--- lei, considerate deductibile.
#rofitul impozabil este de 0-.--- : .,.--- 9 3,.--- lei.
Impozitul pe profit este de 3,.--- lei ; 154 9 ,.5-- lei.
%aloarea ponderii de ,4 din veniturile specifice actiivtatii de cazino 6,.--- ; ,4 9 3.6,- lei.
!aloarea impozitului care trebuie platit de catre agentul economic este de 0.&(( lei.
Studiul de caz nr.$
Fn agent economic care are ca obiect de activitate 'cazino) inregistreaza in cursul e&ercitului financiar urmatorii indicatori
economico-financiari:
- venituri totale >-.--- lei, din care 0-.--- din activitati specifice de cazino;
- cheltuieli totale ,,.--- lei.

In masa cheltuielilor totale sunt incluse urmatoarele categorii particulare:
- cheltuieli de sponsorizare: ,-- lei;
- cheltuieli de protocol: 1.+-- lei;
- cheltuieli privind amenzile catre autoritatile romane: 0-- lei;
- cheltuieli privind a2ustari de depreciere a activelor imobilizate: .-- lei;
- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna e&ecutie: 6-- lei.
In masa veniturilor sunt incluse urmatoarele categorii particulare:
- venituri din participatii: 1..-- lei;
- venituri din relarea unei a2ustari pentru deprecierea stocurilor: +-- lei;
- venituri din reluarea unui provizion pentru litigii cu clientii!deductibil": ,-- lei.
Capitalul social este de 1-.--- lei. 8ezerva legala constituita este de 0-- lei.
Flu&ul informational fiscal pentru determinarea impozitului pe profit este:
a. profitul brut este de >-.--- : ,,.--- 9 .,.--- lei;
b. rezerva legala este de .,.--- ; ,4 9 +.+,- lei ;
c. profit impozabil :
- profit brut: .,.--- lei ;
- !<" cheltuieli de sponsorizare: ,-- lei ;
- !<" cheltuieli de protocol nedeductibile : +65 lei ;
- !<" /% aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: ,+ lei
- !<" cheltuieli cu amenzile: 0-- lei ;
- !<" cheltuieli pentru deprecierea activelor imobilizate : .-- lei ;
- !-" venituri din participatii : 1..-- lei ;
- !-" rezerva legala deductibila : 1.+-- lei ;
- !-" venuturi din a2ustari privind stocurile : +-- lei;
- !-" pierderea fiscala din e&ercitiile anterioare: +,.--- lei.
#rofit impozabil: 1>.++0 lei
Impozit pe profit: 1>.++0 ;154 9 3.-65 lei
8educerea impozitului pe profit 9 +1- lei
Impozit pe profit: 3-65 : +1- 9 +.055 lei
%aloarea procentului aplicat asupra veniturilor din activitatea de cazino: 0-.--- ; ,4 9 ..--- lei
Cheltuieli de protocol deductibile : !.,.--- < 1.+--";+4 9 >+. lei ;
Cheltuieli de protocol nedeductibile: 1.+-- : >+. lei 9 +65 lei;
/% aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: +65;1>4 9 ,+ lei.
Cifra de afaceri este de 6-.--- lei.
8educerea de impozit privind cheltuielile de sponsorizare se aplica la nivelul minimului dintre 34- din cifra de afaceri si +-4 din
valoarea impzitului pe profit:
- limita din cifra de afaceri: 6-.--- ; 34- 9 +1- lei;
- limita din valoarea impozitului pe profit: 3.-65 ; +-4 9 51, lei.
!aloarea impozitului pe profit care trebuie platit este de ).((( lei.
%. adrul general fiscal si contabil privind accizele din
*omania
,. adrul general
ccizele reprezinta ta&e speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru produse provenite atat
din import, cat si din productia interna. Gnumerarea prezentata de Codul Fiscal are in vedere urmatoarele
categorii: bere, vinuri, bauturi fermentate!altele decat bere si vin", produsele intermediare, alcool etilic, tutun
prelucrat, produse energetice si energie electrica.
ccizarea produselor se realizeaza de regula la bunurile considerate de lu& si la bunurile care sunt realizate din
resurse naturale care au un caracter limitat. G&igibilitatea accizelor se realizeaza in urmatoarele situatii: in
momentul eliberarii acestor produse catre consum, in momentul in care se constata pierderi si in momentul in
care se constata minusuri la cantitatile produselor accizabile din diverse motive. Codul Fiscal enumera situatiile
in care un agent economic trebuie sa considere toate aceste situatii: eliberare spre consum, pierderi, minusuri
gestionare, import, dar si situatiile in care nu se considera aceste activitati.
1. ,ccizarea produselor la bauturi si alcool etilic
In categoria acestor produse accizabile sunt cuprinse urmatoarele categorii de produse: bere, vinuri, bauturi
fermentate!altele decat bere si vin", produse intermediare si alcool etilic. *ivelul acestor accize este stabilit de
catre cadrul fiscal national in functie de caracteristicile fiecarei categorii de bauturi: unuitatea de masura a
produsului!grade plato, produs natural, alcool pur, etc".
11. ,ccizele pentru bere
ccizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o concentratie alcoolica mai mare de -,,4
in volum. De asemenea, producatorii independenti care realizeaza o productie care nu depaseste +--.--- hl7an,
aceasta va fi accizata printr-un regim special de accizare redus.
Societatile care beneficiaza de un nivel redus al accizelor agentii economici care indeplinesc in mod cumulative
urmatoarele conditii:
a. sunt operatori economici producatori;
b. utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici;
c. folosesc spatii de productie diferite de cele ale unui alt operator economic producator de bere;
d. nu functioneaza sub licenta unui alt producator economic de bere.
Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fiecare antrepozitar autorizat ca producator de bere are
obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 1, ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe
propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine in vederea realizarii productiei de bere.
8elatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea:
9 C ; H ; 8 ; I
In care:
9 acciza;
H 9 acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala;
8 9 cursul valutar de schimb dintre euro7leu;
C 9 numarul de grade plato;
I 9 cantitatea in hectolitri.
Studiu de caz nr.1
SC '() S produce 1--.--- de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de .4. = sticla de bere este in
cantitate de -,, litri. Cursul de schimb euro7leu este de 3,6 lei7euro. cciza stabilita conform legii este de -,6.0
euro7hl grad plato.
%aloarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie este de:
9 .4 ; -,6.0 ; 3,6 ; !1--.--- ; -,,"71-- 9 ,,,3, lei.
Studiul de caz nr.$
SC '() S produce 1--.--- sticle de bere cu o concentratie alcoolica de ,4 in volum. = sticla de bere este in
cantitate de 1 litru, 1 euro 9 3,6. Intreprinderea se incadreaza in categoria producatorilor independenti care nu
depasesc o productie anuala de +--.--- hl. In aceasta situatie intreprinderea va fi accizata cu o cota redusa de
accize de -,.3 euro7hl grad plato. Determinarea accizei se va realize astfel:
9 ,4 ; -,.3; 3,6 ; 1--.---71--9 6>,,, lei.
1$. ,ccizarea produselor din vin2 bauturi fermentate si produse intermediare
#rodusele din vin sunt accizate in doua variante:
a. vinuri linistite : cuprind acele produse care nu depasesc o concentratie alcolica de 1,4 in volum si
alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare, produsele care au o concentratie
alcoolica mai mare de 1,4 in volum, dar care dupa imbogatire nu depaseste o concentratie alcoolica de
104 in volum, alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare;
b. vinuri spumoase : cuprind acele produse ambulate in sticle cu dop de tip ciuperca fi&at cu a2utorul
legaturilor care tin sub presiune di&idul de carbon in solutie de cel putin 3 bari, au o concentratie
alcoolica care depaseste 1,+4 in volum, darn u depaseste 1,4 si alcoolul continut in produs rezulta in
intregime prin fermentare.
Sunt e&eceptate de la aceasta regula persoanele fizice care fabrica vin destinat consumului propriu, cu conditia
sa nu fie vandut.
In categoria produselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de produse:
a. alte bauturi fermentate linistite care au o concentratie alcoolica de minim 1,+4 si ma&im 1-4 in volum
sau depasesc concentratia alcoolica de 1-4 in volum, dar nu depasesc 1,4 in volum in conditiile in
care alcoolul continut in produs rezulta in intregime fermentare in limita a 1-4 concentratie alcoolica;
b. alte bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle cu dop de tip ciuperca fi&at cu legaturi
sub presiune rezistente la cel putin 3 bari si care au o concentratie alcoolica cuprinsa intre 1,+ 4 si 134
in volum sau o concentratie alcoolica mai mare de 134, dar nu depaseste 1,4 in conditiie in care
alcoolul continut in produs este obtinut prin fermentare.
#rin produse intermediare se inteleg acele produse care au o concentratie alcoolica care este cuprinsa intre 1,+4
si ++4. Sunt considerate produse intermediare acele produse sub forma de bauturi linistite care au o
concentratie alcoolica ce depaseste ,,,4 in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare. In aceasta
categorie sunt cuprinse si acele produse care au o concentratie alcoolica care depaseste 0,,4 si care nu rezulta
in intregime din fermentare.
8elatia de calcul este urmatoarea:
9 H ; 8 ; I
In care:
9 acciza;
H 9 acciza unitara;
8 9 cursul de schimb euro7leu;
Studiul de caz nr.%
SC '() S produce 1--.--- litri de vin linistit cu o concentratie alcoolica de 1-4 . = sticla are o capacitate de
-,6, litri. Cursul de schim euro7leu este de 3,6 lei7euro. *ivelul accizei este de ,- euro7hl.
9 1-4 ; ,- ; 3,6 ; !1--.--- ; -,6," 7 1-- 9 13.06, lei.
1%. ,ccizarea produselor din alcool etilic
In categoria produselor din alcool etilic se include urmatoarele:
a. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 1,+4 in functie de codurile aferente
nomeclatorului de produse;
b. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin ++4 in functie de codurile aferente
nomeclatorului de produse;
c. tuica si rachiuri de fructe;
d. alte produse care au in continut bauturi spirtoase potabile.
/uica si rachiurile din fructe destinate consumului propriu in limita a ,- litri pentru fiecare gospodarie
individuala7an, cu o concentratie alcoolica de 1--4, vor fi accizate prin aplicarea unei cote de ,-4 din cota
standard a accizei aplicate alcoolului etilic.
8elatia de calcul a accizei acestui tip de produs este:
9 C71-- ; H ; 8 ; I
In care:
9 acciza;
H 9 acciza specifica in functie de capacitatea de productie anuala;
8 9 cursul de schimb euro7leu;
Studiul de caz nr.)
SC '()S produce in cursul unui an 1--.--- sticle de alcool etilic cu o concentratie alcoolica de 6,4 in
volum. = sticla are capacitatea de -,, litri. Cursul de schimb este de 3,6 lei7euro. *ivelul accizei pentru acest
tip de produs este de 6,- euro7hl.
9 6,71-- ; 6,- ; 3,6 ; !1--.---;-,,"71-- 9 1.-.-.5+, lei.
Studiul de caz nr.0
= persoana fizica produce .- litri de tuica cu o concentratie alcoolica de >-4. Cursul de schimb este de 3,6
lei7euro. *ivelul accizei este de .6, euro7hl.
9 >-71--; ,-4;.6,;3,6;.-71-- 9 315,3, lei.
. ,ccizarea produselor din tutun
In categoria produselor din tutun accizate se includ urmatoarele produse: tigarete, tigari si tigari de foi, tutun
de fumat, tutun de fumat fin taiat destinat rularii in tigarete si alte tutunuri de fumat. cciza aferenta produselor
din tutun se determina prin doua sisteme:
a. acciza specifica;
b. acciza advalorem.
8elatiile de calcul al celor doua tipuri de accize se prezinta astfel:
1 9 H1;8;I1
+ 9 H+;#;I+
In care:
1 9 acciza specifica;
+ 9 acciza advalorem;
H1 9 acciza specifica la 1--- de tigarete;
H+ 9 acciza advalorem calculata in 4;
# 9 pretul ma&im de vanzare cu amanuntul;
I1 9 cantitatea e&primata in unitati de 1--- bucati tigarete;
I+ 9 cantitatea e&primata in numar de pachete de tigarete.
Studiul de caz nr. &
SC '() S importa 1--.--- cartuse de tigari. Fn cartus contine 1- pachete de tigari, iar un pachet contine +-
tigarete. #retul de vanzare cu amanuntul este de , lei7pachet. Cursul de schim este de 3,6 lei7euro. cciza
aferenta acestor tipuri de tigari din categoria cea mai vanduta este de . lei7pachet.
1 9 .- euro !ane&a"; 3,6 ; !1--.--- ; 1- ; +-"71--- 9 +.>5-.--- lei
+ 9 .-4!ane&a" ; , ; 1--.--- ; 1- 9 +.---.--- lei.
9 1 < + 9 +.>5-.--- < +.---.--- 9 ..>5-.--- lei.
In cazul tigaretelor accizare care este datorata este egala cu acciza specifica plus acciza advalorem, darn u mai
putin de >14 din acciza aferenta tigaretelor din categoria de prJt cea mai vanduta, reprezentand acciza minima.
tunci cand suma dintre acciza specifica si acciza advalorem este mai mica decat acciza minima se va plati
acciza minima.
cciza minima 9 >14 ; acciza aferenta tigarilor din categoria de prJt cea mai vanduta
cciza minima 9 >14 ; . lei7pachet ; 1- pachete ; 1--.--- cartuse 9 3.5.-.--- lei.
Deoarece acciza totala platita de intreprindere este de ..>5-.--- lei, adica mai mult de 3.5.-.---lei, deci
valoarea finala a accizei platite de intreprindere este de ..>5-.--- lei.
Studiul de caz nr.'
SC '() S importa 1--.--- cartuse de tigari. Fn cartus contine 1- pachete a cate +- tigarete in pachet. #retul
de vanzare cu amanuntul al unui pachet este de , lei. Cursul de schim valutar este de 3,6 lei7euro. cciza
aferenta tigarilor din categoria de prJt cea mai vanduta este de . lei7pachet.
1 9 .- euro!ane&a" ; 3,6;!,-.---;1-;+-"71---91..0-.--- lei
+ 9 .-4!ane&a" ; , lei7pachet ; !,-.--- ; 1- pachete" 9 1.---.--- lei
9 1 < + 9 1..0-.--- < 1.---.--- 9 +..0-.--- lei.
%aloarea accizei minime este de 3.5.-.--- lei, adica mai mult de +..0-.--- lei,deci intreprinderea va plati
valoarea minima a accizei adica 3.5.-.--- lei.
Studiul de caz nr.3
SC '() S importa 1--.--- tigari de foi. Cursul de schim valutar este de 3,6 lei7euro. cciza aferenta acestui
tip de tigari este .- euro !ane&a".
9 !1--.--- 7 1.---" tigari ; .- euro7tigari ; 3,6 lei 9 1..0-- lei.
In cazul produselor din tutun fin taiat destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de fumat, relatia de calcul
a accizei este:
9 I ; H ; 8
In care:
9 acciza
I 9 cantitatea in Kilograme
H 9 acciza unitara prevazuta in ane&a
8 9 cursul de schimb euro7lei
Studiul de caz nr.4
SC '() S importa 1--.--- Kg tutun destinat rularii in tigarete. Cursul valutar este de 3,6 lei7euro.
9 1--.--- Kg ; ,- euro!ane&a" ; 3,6 9 10.,--.--- lei.
5. ,ccizarea produselor energetice
In aceasta categorie de produse se include: benzina cu plumb, benzina fara plumb, motorina, petrolul lampant,
gaz petrolier lichefiat, gaz natural, pacura, carbine, cocs si electricitate.
8elatia de calcul a accizei pentru aceste produse se determina prin urmatoarea relatie:
a. pentru produse energetice
9 I ; H ; 8
In care:
9 acciza
I 9 cantitatea e&primata in tone, 1--- litri sau giga2ouli
8 9 cursul de schimb valutar
c. pentru electricitate:
9 I ; H ; 8
In care:
9 acciza
I 9 cantitatea de energie electrica active e&primata in LMh
Studiul de caz nr.1(
SC '() S importa 1--.--- litri de benzina fara plumb, cursul de schimb valutar este de 3,6 lei7euro. cciza
unitara prezauta in ane&a pentru acest tip de produs accizabil este de 3.0 euro71.--- litri.
9 1--.--- 7 1.--- ; 3,6 ; 3.0 9 1+0.65- lei.
E. ,ccizarea autoturismelor si a autove#iculelor
In aceasta categorie de produse se includ autoturismele si autovehiculelor comerciale cu masa totala ma&ima
autorizata de pana la 3,, tone inclusive, cu e&ceptia celor echipate special pentru persoanele cu handicap si
celor apartinand misiunilor diplimatice, oficiilor consulare, precum si altor organizatii si persoanelor straine cu
statut diplomatic care desfasoara activitate in 8omania. In aceasta categorie intra si autovehiculele care au masa
totala autorizata de peste 3,, tone, inclusiv cele care sunt destinate transportului de personae care depasesc 0
locuri pe scaune in afara de conducatorul auto, cu e&ceptia celor destinate lucrarilor de drumuri, de salubrizare,
industria petrolului si altele.
8elatia de calcul a accizelor este:
9 ; $ ; C ; !1-- : D" 7 1--
In care:
9 capacitatea cilindrica
$ 9 ta&a pentru norma de poluare
C 9 coeficientul de corelare a ta&ei de poluare in functie de vechimea autoturismului
D 9 coeficientul de reducere a ta&ei in functie de depreciere autoturismului
Studiul de caz nr.11
SC '() S importa un autoturism in luna aprilie * de +.--- cmc fabricat in septembrie *-1. Cursul de schimb
utilizat este de 3,6 lei7euro.
cciza aferenta acestui import se determina astfel:
9 +.--- cmc ; -,, euro7cmc!ane&a"; -,>!ane&a" ; !1---3"71--; 3,69 3.+3-,1- lei.
F. ,ccizarea altor produse
In aceasta categorie se include urmatoarele tipuri de produse: cafea, confectii din blanuri naturale, articolele din
cristal, bi2uterii, produse de parfumerie si arme, altele decat cele de uz militar. Fiind o gama diversa de articole
accizabile, modul de calcul este diferit de la un produs la altul, acesta este prezentat in urmatoarele studii de
caz.
Studiul de caz nr.1$
SC '() S importa produse din blana naturala, 1-- bucati, la un prJt de +,- euro7bucata. Cheltuielile de
transport pe parcurs e&tern sunt in valoare de 1.--- euro. Cursul de schimb valutar este de 3,6 lei7euro. /a&a
vamala este de 1,4 si comisionul vamal este de -,,4.
8elatia de calcul este urmatoarea:
9 H ; !%mfv < /v < Cv"
%mfv 9 !#v<Ch";8
/v 9 1,4 ; %mfv
Cv 9 -,,4 ; %mfv
In care:
9 valoarea accizei
H 9 acciza procentuala conform ane&ei
#v 9 pretul marfii
/v 9 ta&a vamala
Ch 9 cheltuieli pe parcurs e&tern
%mfv 9 valoarea marfii in vama
Cv 9 commission vamal
%mfv 9 !#v<Ch";8 9 !1--;+,-<1.---";3,69>5.+-- lei
/v 9 1,4 ; >5.+-- 9 1...3- lei
Cv 9 -,,4 ; >5.+-- 9 .01 lei
9 H ; !%mfv < /v < Cv" 9 .,4;!>5.+--<1...3-<.01"9,-.--- lei
Studiul de caz.nr.1%
Societatea importa 1- tone de cafea pra2ita. Cursul de schimb valutar este de 3,6 lei7euro. 8elatia de calcul a
accizei este urmatoarea:
9 I ; H ; 8
In care:
9 valoarea accizei
I 9 cantitatea de cafea e&primata in tone
9 1- tone ; >-- euro7tona ; 3,6 9 33.3-- lei
Studiul de caz nr.1.
Societatea importa 1- tone de cafea verde. Flterior societatea pra2este , tone de cafea prin mi2loacele proprii.
Cursul de schimb este de 3,6 lei7euro. 8elatiile de calcul al accizei in cazul cafelei verzi sunt:
t 9 : r
9 I ; H ; 8
In care:
t 9 acciza totala
H 9 acciza unitara conform ane&ei
9 acciza pentru toata cantitatea de cafea verde
r 9 acciza aferenta cafelei verzi utilizate ca materie prima pentru cafeaua pra2ita
I 9 cantitatea de cafea e&primata in tone
9 1- tone ; 51+ euro7tona ; 3,6 9 ++.5.. lei
r 9 , tone ; 51+ euro7tona ; 3,6 9 11.3++ lei
t 9 ++.5.. : 11.3++ 9 11.3++ lei
Societatea va plati b ugetului de stat valoarea de ++.5.. lei, dar o parte din aceasta poate fi recuperate in
situatia in care societatea realizeaza operatiuni de e&port.
6. Scutiri de la plata accizelor
#rincipalele categorii de produse care sunt scutite de la plata accizelor sunt urmatoarele:
a. produsele e&portate direct de intreprinderile producatoare sau prin intreprinderi care isi desfasoara
activitatea pe baza de commission;
b. produsele aflate in regimuri vamale suspensive;
c. orice produs importat provenint prin donatii sau finantat direct prin imprumuturi nerambursabile;
d. produsele livrate din rezerva de stat.
#lata accizelor se realizeaza la data efectuarii livrarii in cazul produselor interne, la data receptionarii
produselor in cazul produselor provenite din spatial comunitar si la data declaratiei vamale pentru produsele
importate.
). Imobilizari corporale
*aportul dintre reevaluarea si a.ustarea valorii contabile a imobilizarilor corporale
8eevaluarea imobilizarilor corporale reprezinta operatiunea contabila si de gestiune a acestei structuri contabile prin care valoarea
neta contabila a acestora este adusa la nivelul valorii 2uste. ceasta operatiune poate fi realizata in doua sensuri: in sensul cresterii
valorii contabile pana la nivelul valorii 2uste sau invers, in sensul scaderii.
Daca reevaluarea se realizeaza in sensul cresterii aceasta modificare a valorii contabile trebuie analizata din punct de vedere al
caracterului sau, in sensul ca aceasta are un character stabil si considerat permanent. cest lucru trebuie analizat deoarece daca
aceasta crestere este 2udecata prin prisma principiului prudentei ca un castig probabil care nu trebuie contabilizat. /ocmai caracterul
permanent ii confera dreptul de a fi contabilizata aceasta diferenta in categoria capitalurilor proprii. Daca reevaluarea este realizata in
sensul scaderii valorii contabile, trebuie analizata de asemenea natura acestei diferente. In acest sens se pot distinge doua situatii :
caracterul reversibil al micsorarii valorii contabile care trebuie contabilizat ca o a2ustare de depreciere;
caracterul ireversibil al micsorarii valorii contabile contabilizat sub forma unei reevaluari negative sau a unei amortizari
e&traordinare.
8eevaluarea se poate realiza prin initiative proprii ale intreprinderii !reevaluarea libera" in functie de rationamentul professional al
factorilor de decizie sau prin acte normative!reevaluarea reglementara". Ga este realizata in functie de fluctuatiile valorii 2uste a
imobilizarilor corporale. Diferentele obtinute in urma reevaluarii sunt contabilizate in categoria capitalurilor proprii. tunci cand
reevaluarea se realizeaza in sensul pozitiv ea este contabilizata prin urmatoarea inregistrare contabila de principiu:
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
Imobilizari corporale 9 8ezerve din reevaluare
%aloarea rezervelor din reevaluare inregistrata este mentinuta in bilantul contabil pana cand imobilizarea corporala care a facut
obiectul reevaluarii este realizata. #rin aceasta notiune se intelege faptul ca imobilizarea corporala este fie vanduta !valoarea ramasa
de amortizat este mai mare decat pretul de vanzare", fie este complet amortizata si casata. cest lucru este impus de normele contabile
internationale deoarece daca in e&ercitiile viitoare reevaluarea este in sensul micsorarii valorii contabile, diferenta negativa sa fie
finantata din rezerva din reevaluare pozitiva contabilizata in e&ercitiile anterioare. Daca valoarea diferentei din reevaluare negative
este mai mare decat valoarea rezervei din reevaluare pozitive contabilizata in e&ercitiile anterioare, intreprinderea dispune de doua
solutii contabile:
prezinta in bilantul contabil un sold negativ la contul 1-, '8ezerve din reevaluare) pana la amortizarea integrala a
imobilizarii corporale si casarea acesteia, dupa care daca aceasta valoare negativa se mentine contul este soldat prin trecerea
valorii soldului negative asupra cheltuielilor e&ercitiului respective;
diferenta negative este contabilizata prin intermediul conturilor de cheltuieli curente in e&ercitiul in care se realizeaza
reevaluarea imobilizarii corpoarel.
8eevaluarea imobilizarilor corporale este reglementata din punct de vedere contabil de IS 15 'Imobilizari corporale) si
contabilizarea acestora se realizeaza prin doua procedee:
reevaluarea simultana a valorii brute si amortizarilor cumulate;
reevaluarea numai a valorii nete contabile, obtinuta prin deducerea valorii amortizarii din valoarea de intrare a imobilizarilor
corporale.
2ustarea valorii contabile are in vedere caracterul reversibil al diminuarii valorii contabile in raport cu valoarea 2usta. Diferenta
dintre valoarea contabila si valoarea valoarea 2usta este contabilizata sub forma a2ustarilor de depreciere. Conturile privind a2ustarile
pentru depreciere sunt conturi rectificative ale valorii de intrare7valorii contabile a imobilizarilor corporale si nu apar in categoria
capitalurilor proprii, ci valoarea lor corecteaza valoarea de intrare a imobilizarilor corporale. Contabilizarea a2ustarilor pentru
depreciere este realizata prin intermediul principiului prudentei :
- daca valoarea contabila este mai mare decat valoarea 2usta, diferenta este tratata sub forma unei pierderi probabile care
conforma principiului prudentei este contabilezata astfel :
Cheltuieli privind a2ustarile de depreciere 9 2ustari de depreciere
- daca valoarea contabila este mai mica decat valoarea 2usta, diferenta este tratata sub forma unui castig probabil care conform
principiului prudentei nu se contabilizeaza pentru a nu raporta profituri fictive si a distribui dividende care pot afecta
trezoreria intreprinderii si implicit decapitalizarea ei.
tunci cand valoarea contabila inregistreaza o apreciere in raport cu valoarea 2usta sau imobilizarea corporala nu mai este depreciata,
a2ustarile pentru depreciere constituite in e&ercitiile precedente sunt diminuate pana la valoarea deprecierii constatate in e&ercitiul
financiar respective sau anulate prin urmatoarea inregistrare contabila:
2ustari de depreciere 9 %enituri privind a2ustarile de depreciere
8aportul dintre reevaluare si a2ustarea valorii imobilizarilor corporale este evidentiat prin faptul ca reevaluarile nu afecteaza in mod
direct rezultatul current al e&ercitiului in care acestea se realizeaza. Gle pot influenta e&ercitiul numai atunci cand imobilizarile
corporale reevaluate sunt realizate !vandute sau casate":
- valoarea pozitiva a soldului de rezerve din reevaluare poate fi virata la rezultatul reportat, iar de aici prin decizie O poate
fi distribuit la alte elemente ale capitalurilor proprii sau la dividende;
- valoarea negativa a soldului rezervei din reevaluare afecteaza rezultatul e&ercitiului cand imobilizarea corporala la care se
refera este realizata, prin trecerea pe seama cheltuielilor e&traordinare a valorii soldului negative. Intreprinderea trebuie sa
gasesca sursele aferente pentru finantarea acestei pierderi.
2ustareile pentru depreciere afecteaza in mod direct rezultatul e&ercitiului cand ele sunt ocazionate, fie la constituirea lor prin
intermediul cheltuielilor, fie la realuarea sau anularea lor prin intermediul veniturilor.
#en langa aceste aspecte contabile, informatiile furnizate de situatiile financiare sunt diferite in functie de rationamentul profesional al
2udecarii acesteor diferente dintre valoarea contabila si valoarea 2usta a imobilizarilor corporale. #e ansamblul metodologia reevaluarii
avanta2eaza situatia si pozitia financiara a intreprinderii, dar in functie de obiectivele echipei manageriale, sensul diferentei dintre
aceste doua valori alegerea metodei contabile utilizate pentru contabilizare acestor diferente este numai o optiune in formarea politicii
contabile adoptate de catre intreprindere.
G&emplu: SC '() S achizitioneaza la -1.-1.* un utila2 la un cost de +.---.--- lei, /% 1>4. Letoda de amortizare utilizata este
cea liniara, iar durata normata de utilizare este de , ani. Ea sfarsitul primului an de functionare intreprinderea decide reevaluarea
utila2ului aplicand procedeul reevaluarii atat a valorii brute, cat si a amortizarii cumulate pana la momentul respective.*oua valoare
reevaluata este de +..--.--- lei, aceasta valoare vanad calitatea de valoare 2usta a utila2ului. Gtapele reevaluarii prin intermediul
acestui procedeu sunt urmatoarele:
,nul I de functionare:
a. determinarea valorii contabile a utila2ului inainte de reevaluare:
%al.ctb.9 +.---.--- : .--.--- 9 1.5--.---
b. determinarea coeficientului de reevaluare!H" a valorii brute si a amortizarii cumulate:
H 9 +..--.--- 7 1.5--.--- 9 1,,
c. reevaluarea valorii brute a utila2ului:
%al.reev. 9 +.---.--- ; 1,, 9 3.---.---
Dif.din reev. 9 3.---.--- : +.---.--- 9 1.---.---
d. reevaluarea amortizarii cumulate:
%al.reev. 9 .--.--- ; 1,, 9 5--.---
Dif.din reev. 9 5--.--- : .--.--- 9 +--.---
d. determinarea diferentelor din reevaluare:
Dif.din reev 9 1.---.--- : +--.--- 9 0--.---
e. determinarea noii valori contabile dupa reevaluare:
%al.ctb.noua 9 3.---.--- : 5--.--- 9 +..--.---
f. calculul amortizarii anuale pentru urmatoarele e&ercitii financiare:
a 9 +..--.--- 7 . 9 5--.---
g. inregistrarea achizitie utila2ului:
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
.7. 9 .-. +.30-.---
+13 +.---.---
..+5 30-.---
h. inregistrarea amortizarii primului an de functionare:
5011 9 +01 .--.---
i. intregistrarea in contabilitate a operatiunii din reevaluare la 31.1+.* al primului an de functionare:
+13 9 .7. 1.---.---
+01 +--.---
1-, 0--.---
2. inregistrarea amortizarii anuale pentru urmatorii ani de fuctionare:
5011 9 +01 5--.---
,nul II de functionare:
Ea sfarsitul celui de al doilea an de functionare intreprinderea decide reevaluarea utila2ului, noua valoare contabila este de 1.61-.---
lei. ceasta valoare reprezinta totodata si valoarea 2usta a utila2ului la momentul respective. Gtapele reevaluarii conform primului
prodeceu sunt urmatoarele:
a. determinarea valorii contabile la sfarsitul anului II:
%al.ctb. 9 +..--.--- : 5--.--- 9 0--.---
b. determinarea coeficientului din reevaluare intre valoarea contabila si valoarea reevaluata:
H 9 1.61-.--- 7 1.0--.--- 9 -,>,
c. reevaluarea valorii brute a utila2ului prin comparatie cu valoarea istorica de intrare:
%al.reev. 9 3.---.--- ; -,>, 9 +.0,-.---
d. reevaluarea amortizarii cumulate a utila2ului prin comparatie cu valoarea amortizarii istorice:
%al.reev. 9 1.+--.--- ; -,>, 9 1.1.-.---
e. determinarea diferetelor din reevaluare:
- pentru valoarea bruta 9 3.---.--- : +.0,-.--- 9 1,-.---
- pentru amortizare 9 1.+--.--- : 1.1.-.--- 9 5-.---
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
- diferenta din reevaluare 9 >-.---
f. contabilizarea reevaluarii in anul al doilea de fucntionare:
+13 9 .7. -1,-.---
+01 - 5-.---
1-, ->-.---
g. calculul si inregistrarea amortizarii anuale pentru e&ercitiile viitoare:
5011 9 +01 ,6-.---
Se observa ca diferenta din reevaluare negativa a fost suportata pe baza valorii reevaluarii positive inregistrate in e&ercitiul
precedent. De aceea aceasta valoare nu trebuie utilizata pana cand fiecare imobilizare corporala nu este realizata. Daca valoarea
noii reevaluari negative depaseste valoarea reevaluarii pozotive inregistrata in e&ercitiile anterioare, prezentarea poate fi realizata
in situatiile financiare astfel:
- prezentarea in bilantul contabil a unor rezerve din reevaluare negative, in speranta ca utila2ul va ma fi reevaluat pana la
e&pirarea duratei normate de utilizare, iar rezultatul viitoarelor reevaluari va unul pozitiv astfel incat sa finanteze aceasta
valoare negativa a reevaluarii;
- prezentarea in bilantul contabil a unei valori nule a rezervelor din reevaluare si trecerea pe seama cheltuielilor in contul de
profit si pierdere a diferentei negative.
Se poate recurge si la urmatoarea varianta:
- diminuarea soldului pozitiv al contului 1-, pana la valoarea nula;
- pentru diferenta negativa se poate constitui o a2ustare pentru deprecierea imobilizarilor corporale.
Consideram ca pana la casarea utila2ului la sfarsitul duratei normate de utilizare, intreprinderea nu mai reevalueaza utila2ul,
amortizandu-l annual la o valoare de ,6-.--- lei. Ea sfarsitul anului % de functionare, utila2ul este integral amortizat si intreprinderea
decide casarea lui !realizarea lui". Inregistrarea in contabilitate este urmatoarea:
5011 9 +01 +.0,-.---
Ea sfarsitul duratei normate de functionare contul 1-, prezinta un sold pozitiv de 5-.---. ceasta valoare poate fi tuilizata de catre
intreprindere, dupa aprobarea acestei operatiuni de catre O in urmatoarele directii:
- ma2orarea capitalului social;
- ma2orarea de rezerve;
- incorporarea lor in rezultatul reportat si apoi acesta poate fi utilizat pe destinatiile uzuale ale '8ezultatului reportat), inclusiv
pentru distribuirea de dividende.
Inregistrarea contabila de principiu pentru utilizarea soldului pozitiv al contului 1-, este urmatoarea:
1-, 9 .7.
1-1+
1-5
116
Daca la sfarsitul anului al cincilea contul 1-, prezinta un sold negativ, acesta trebuie finantat prin intermediul conturilor de cheltuieli
e&traordinare. Inregistrarea contabila este urmatoarea:
Cheltuieli e&traordinare 9 8ezerve din reevaluare
Din punct de vedere contabil este indicat ca la casarea unei imobilizari corporale, soldul negativ trebuie finantat la momentul scoaterii
din functiune din evidenta contabila a acesteia.
Cel de al doilea procedeu privind reevaluarea vizeaza numai reevaluarea valorii contabile nete. Ea prima reevaluare procedura era
urmatoarea:
a. anularea amortizarii inregistrate in primul an:
+01 9 +13 .--.---
b. determinarea valorii contabile inainte de reevaluare:
%al.ctb. 9 +.---.--- : .--.--- 9 1.5--.---
c. stabilirea valorii 2uste a utila2ului la sfarsitul primului an de functionare, aceasta fiind de +..--.--- lei;
d. determinarea diferentei din reevaluare:
Dif.reev. 9 +..--.--- : 1.5--.--- 9 0--.---
e. inregistrarea rezervei din reevaluare:
+13 9 1-, 0--.---
f. calculul si inregistrarea amortizarii anuale aferente celui de al doilea an:P
a 9 +..--.--- 7 . 9 5--.---
5011 9 +01 5--.---
g. determinarea valorii contabile a utila2ului la sfarsitul celui de al doilea an de functionare:
%al.ctb. 9 +..--.--- : 5--.--- 9 1.0--.---
h. stabilirea valorii 2uste la sfarsitul celui de al doilea an de functionare care este de 1.61-.--- lei;
i. determinarea diferentei din reevaluare aferente celui de al doilea an de functionare:
- valoarea contabila 9 1.0--.----;
- valoarea 2usta 9 1.61-.---
Diferente din reevaluare 9 >-.---
+13 91-, ->-.---
Din punct de vedere contabil rezultatele celor doua procedee sunt identice, cu deosebirea ca primul procedeu prezinta istoricul
valorii brute si amortizarii cumulate, in timp ce al doilea procedeu prezinta numai baza de amortizare anuala pentru e&ercitiile
viitoare. plicarea unuia dintre procedee este o problema de rationament profesional, dar si de obiectivele managerialeale
intreprinderii.
Daca aceste fluctuatii ale valorii 2uste de la sfarsitul primilor doi ani de functionare era analizata prin prisma principiului
prudentei si al a2ustarilor pentru depreciere, contabilizarea acestor operatiuni era urmatoarea:
a. la sfarsitul primului an diferenta prezentata era 2udecata ca un castig probabil si nu era contabilizata conform principiului
prudentei;
b. la sfarsitul celui de al doilea an diferenta negativa era 2udecata ca o pierdere probabila si era contabilizata ca o a2ustare
pentru depreciere astfel:
5013 9 +>1 >-.---
nularea valorii a2ustarii constituite se realizeaza la sfarsitul anului al treilea deoarece s-a considerat ca in urmatorii ani utila2ul
nu mai inregistreaza depreciere si ca atare a2ustarea nu mai are obiect si va trebui anulat. Inregistrarea contabila este urmatoarea:
+>1 9 6013 >-.---
Ea casarea utila2ului nu mai este cazul altor regularizari in situatiile financiare ca si in cazul reevaluarilor. Ftilizarea reevaluarilor
sau a a2ustarilor pentru depreciere pentru a contabiliza fluctuatiile valorii 2uste la sfarsitul unui e&ercitiu financiar este o problema
de rationament profesional, dar si de interese de prezentare pe o anumita pozitie a situatiilor financiare.
0. "!,
7peratiuni impozabile privind taxa pe valoarea adaugata
Persoana impozabil8 din punct de vedere al /% este acea persoanA 2uridicQ care are un sediu fi& Cn 8omDnia
Bi dispune de suficiente resurse tehnice Bi umane pentru a efectua regulat livrAri de bunuri Bi7sau prestAri de
servicii impozabile. Condi@iile care trebuie Cndeplinite pentru a avea acest statut sunt urmQtoarele :
a. persoana impozabilA are o structurA fi&A de desfQBurare a activitQ@ii, cu e&cep@ia Bantierelor de construc@ii;
b. structura este condusA de o persoanA CmputernicitA sA anga2eze persoana impozabilA Cn rela@iile cu clien@ii Bi
furnizorii;
c. persoana care anga2eazA persoana impozabilA Cn rela@iile cu clien@ii Bi furnizorii sA fie CmputernicitA sA
efectueze achizi@ii, importuri, livrAri de bunuri Bi prestAri pentru persoana impozabilA;
d. obiectul de activitate al structurii respective sA fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.
Din punct de vedere al ta&ei sunt opera@iuni impozabile Cn 8omDnia cele care Cndeplinesc cumulativ
urmAtoarele condi@ii:
a- opera@iunile desfQBurate constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, Cn
sfera ta&ei, efectuate cu platA;
b- locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi Cn 8omDnia;
c- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizatA de o persoanA impozabilA;
d- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sA rezulte din activitQ@ile economice enumerate.

Se considerQ import de bunuri efectuat Cn 8omDnia de orice persoanA, dacA locul importului este Cn 8omDnia.
lte opera@iuni impozabile sunt urmQtoarele :
a- o achizi@ie intracomunitarA de bunuri, altele decDt mi2loace de transport noi sau produse accizabile ;
b- o achizi@ie intracomunitarA de mi2loace de transport noi, efectuatA de orice persoanA;
c- o achizi@ie intracomunitarA de produse accizabile, efectuatA de o persoanA impozabilA, care ac@ioneazA ca
atare, sau de o persoanA 2uridicA neimpozabilA.
9u sunt considerate operatiuni impozabile Cn *omania privind ac#izi:iile intracomunitare de bunuri2
dac8 se indeplinesc urm8toarele condi:ii :
a- sunt efectuate de o persoanA impozabilA care efectueazA numai livrAri de bunuri sau prestAri de servicii
pentru care ta&a nu este deductibilA sau de o persoanA 2uridicA neimpozabilA;
b- valoarea totalA a acestor achizi@ii intracomunitare nu depABeBte pe parcursul anului calendaristic curent sau
nu a depABit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 1-.--- euro, al cArui echivalent Cn lei este
stabilit prin norme.
9u sunt considerate opera:iuni impozabile ;n *om<nia:
a- achizi@iile intracomunitare de bunuri a cAror livrare Cn 8omDnia ar fi scutitA;
b- achizi@ia intracomunitarA de bunuri, efectuatA Cn cadrul unei opera@iuni triunghiulare de o persoanA
impozabilA, denumitA cumpArAtor revDnzAtor, care este CnregistratA Cn scopuri de /% Cn alt stat membru, dar
nu este stabilitA Cn 8omDnia, Cn cazul Cn care sunt Cndeplinite cumulativ urmAtoarele condi@ii:
- achizi@ia sA fie efectuatA Cn vederea realizArii unei livrAri ulterioare a acestor bunuri pe
teritoriul 8omDniei, de cAtre cumpArAtorul revDnzAtor, persoanA impozabilA, care nu este stabilitA Cn 8omDnia;
- bunurile achizi@ionate de cumpArAtorul revDnzAtor sA fie transportate de furnizor sau de
cumpArAtorul revDnzAtor ori de altA persoanA, Cn contul unuia din aceBtia, direct dintr-un stat membru, altul
decDt cel Cn care cumpArAtorul revDnzAtor este Cnregistrat Cn scopuri de /%, cAtre beneficiarul livrArii
ulterioare efectuate Cn 8omDnia;
- beneficiarul livrArii ulterioare sA fie o persoanA impozabilA sau o persoanA 2uridicA
neimpozabilA, CnregistratA Cn scopuri de /% Cn 8omDnia ;
- beneficiarul livrArii ulterioare sA fie obligat la plata ta&ei pentru livrarea efectuatA de
persoana impozabilA care nu este stabilitA Cn 8omDnia;

c- achizi@iile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de artA, obiecte de colec@ie Bi antichitA@i, atunci
cDnd vDnzAtorul este o persoanA impozabilA revDnzAtoare, care ac@ioneazA Cn aceastA calitate, iar bunurile au fost
ta&ate Cn statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane
impozabile sau vDnzAtorul este organizator de vDnzAri prin licita@ie publicA, care ac@ioneazA Cn aceastA calitate,
iar bunurile au fost ta&ate Cn statul membru furnizor, conform regimului special ;
d- achizi@ia intracomunitarA de bunuri care urmeazA unei livrAri de bunuri aflate Cn regim vamal suspensiv sau
sub o procedurA de tranzit intern, dacA pe teritoriul 8omDniei se Cncheie aceste regimuri sau aceastA procedurA
pentru respectivele bunuri.

Pot fi operatiuni impozabile urm8toarele:
a- opera@iuni ta&abile, pentru care se aplicA cotele Cn prezentul Cod Fiscal ;
b- opera@iuni scutite de ta&A cu drept de deducere, pentru care nu se datoreazA ta&a, dar este permisA
deducerea ta&ei datorate sau achitate pentru achizi@ii ;
c- opera@iuni scutite de ta&A fArA drept de deducere, pentru care nu se datoreazA ta&a Bi nu este permisA
deducerea ta&ei datorate sau achitate pentru achizi@ii ;
d- importuri Bi achizi@ii intracomunitare, scutite de ta&A ;
e- opera@iuni prevAzute la punctul !a" Bi !c", care sunt scutite fArA drept de deducere, fiind efectuate de
Cntreprinderile mici care aplicA regimul special de scutire, pentru care nu se datoreazA ta&a Bi nu este permisA
deducerea ta&ei datorate sau achitate pentru achizi@ii.
Studiu de caz nr.1 : v<nzarea bunurilor ;n consigna:ie
Societa@ea '() este consigna@ie platitoare de /% care Cnregistreaza Cn cursul unei luni urmQtoarele tranzac@ii:
a. primeBte de la o persoanQ fizicQ un bun a cQrei valoare platitQ acesteia +-.--- lei;
b. adaosul comercial al consigna@iei este de +,4, cota de /% este de 1>4 ;
c. societa@ea vinde ulterior bunul la un pre@ de vDnzare de +,.>,- lei ;
d. primeBte un bun de la o persoana 2uridicQ platitoare de /%, valoarea de contract cu aceasta este de
+--.--- lei ;
e. pretul de vDnzare al celui de al doilea bun este de +>6.,-- lei.
=nregistrarile contabile realizate ;n contabilitatea societa:ii de consigna:ie
cestea sunt urmQtoarele :
a. primirea primului bun Cn regim de consigna@ie :
0-33 - +-.---
b. vDnzarea primului bun Cn regim de consigna@ie :
,311 .7.
.5+.1-#F
+,.>,-
+-.---
6-.
..+6
,.---
>,-
c. descQrcarea de gestiune a bunului vDndut :
- 0-33 +-.---
d. primirea celui de al doilea bun Cn regim de consigna@ie :
0-33 - +--.---
e. vDnzarea celui de al doilea bun Cn regim de consigna@ie :
,311 .7.
.5+.+-#R
6-.
..+6
+>6.,--
+30.---
,-.---
>.,--
f. plata contravalorii bunului cQtre persoana 2uridicQ :
.5+.+-#R ,311 +30.---
g. plata contravalorii bunului cQtre persoana 2uridicQ :
.5+.1-#F ,311 +-.---
h. descarcarea de gestiune a bunului vDndut :
- 0-33 +30.---
i. situatia /% pe luna Cn curs se prezinta astfel :
- /% colectat : >,-<>.,-- 9 1-..,- lei ;
- /% deductibila9- lei.
2. regularizarea /% trimestrialQ :
K. plata contravalorii bunului cQtre persoana 2uridicQ :
..+6 ..+3 1-..,-
=nregistrarile contabile realizate ;n contabilitatea persoanei .uridice care ofer8 bunul ;n consigna:ie :
cestea sunt urmQtoarele :
a. trimiterea bunului Cn regim de consigna@ie, Cnregistrat la valoarea de intrare!costul de achizi@ie" :
3,6 361 15-.---Q
b. contabilizarea vDnzQrii bunului Cn regim de consigna@ie, dupQ CnBtiin@area de cQtre aceasta cQ bunul a fost
vDndut :
.51 .7.
6-6
..+6
+30.---
+--.---
30.---
c. descQrcarea de gestiune a bunului vDndut :
5-6 361 15-.---
d. Cncasarea contravalorii bunului vDndut prin consigna@ie :
,1+1 .51 +30.---
71S : societatea de consigna@ie nu contabilizeazQ primirea bunului de la persoana 2uridicQ ca o intrare de
marfa deoarece Cntre aceasta Bi persoana 2uridicQ este un contract de consigna@ie, nu un contract de vDnzare-
cumpQrare.
Studiu de caz nr.$ : ac#izi:ii v<nz8ri cu reduceri comerciale >i financiare
8educerile comerciale sunt prezentate de reglementQrile Cn vigoare ca fiind formate din rabaturi comerciale,
remize Bi risturnuri. 8abatul comercial se acordQ pentru defecte de calitate a stocurilor vDndute, remiza se
acordQ pentru cantitati mari tranzac@ionate, iar risturnul se acordQ pentru rela@iile cu clientul din punct de vedere
al volumului tranzac@iilor efectuate intr-o anumitQ perioadQ, de regulQ la sfDrBitul unui e&ercitiu financiar.
8educerile financiare se acordQ sub forma scontului de decontare datoritQ faptului ca societatea client Bi-a
achitat obligatiile financiare Cn mod anticipat fa@Q de data scadentQ a facturii.
ceste reduceri se pot acordQ sub douQ modalitQ@i :
a. toate pe aceeaBi facturQ!varianta nr.1" ;
b. pe facturi separate, Cn func@ie de clauzele contractuale Bi succesiunea opera@iunilor!varianta nr.+".
!arianta nr.1
Societa@ea S ( T cumparQ marfuri de la un furnizor la un cost de achizi@ie de ,--.--- lei, /% 1>4. Un factura
de achizi@ie sunt Cnscrise urmQtoarele reduceri comerciale Bi financiare : rabat 64, remizQ ,4 Bi scont de
decontare!discount financiar" de 34.
=nregistr8rile contabile ;n contabilitatea cumparatorului sunt urm8toarele :
a. Cntocmirea Bi prezentarea facturii de achizi@ie :
- cost de achizi@ie : ,--.--- lei ;
- rabat comercial : ,--.--- ; 64 9 3,.--- lei ;
- remizQ : !,--.--- : 3,.---";,4 9 +3.+,- lei ;
9et comercial : ))1.'0( lei
- scont de decontare : ..1.6,- ; 34 9 13.+,+,, lei ;
9et financiar : )$3.)4'20 lei
/% : .+0..>6,, ; 1>4 9 01..1.,, lei
9et de plat8 : )$3.)4'20 ? 31.)1)20 + 0(4.41$ lei
b. contabilizarea facturii de achizi@ie cu reduceri comerciale Bi financiare :
!aloare ont debitor ont creditor !aloare
0$%.1&)20
..1.6,-
01..1.,,
.7.
361
..+5
.7.
.-1
656
0$%.1&)20
,->.>1+
13.+,+,,
c. decontarea datoriei furnizorului :
.-1 ,1+1 ,->.>1+
=nregistr8rile contabile ;n contabilitatea v<nz8torului sunt urm8toarele :
a. contabilizarea facturii de vDnzare :
0$%.1&)20
,->.>1+
13.+,+,,
.7.
.111
556
.7.
6-6
..+6
0$%.1&)20
..1.6,-
01..1.,,
b. decontarea crean@ei fa@Q de client :
,1+1 .111 ,->.>1+
!arianta nr.$
In factura initialQ este Cnscris numai un scont de decontare de 34. 8educerile comerciale sunt acordQte ulterior
prin facturi separate. #entru a vedere corela@iile Cntre cele douQ variante se iau aceleasi valori.
=nregistrarile contabile ;n contabilitatea cumparatorului sunt urm8toarele :
a. Cntocmirea Bi prezentarea facturii initiale :
- costul dem achizi@ie : ,--.--- lei ;
- scont de decontare : ,--.--- ; 349 1,.--- lei ;
*et financiar : .0,.--- lei
/% : .0,.--- ; 1>4 9 >+.1,- lei ;
*et de plata : .0,.--- < >+.1,- 9 ,66.1,- lei
b. contabilizarea facturii ini@iale de achizi@ie a mQrfurilor :
04$.10(
,--.---
>+.1,-
.7.
361
..+5
.7.
.-1
656
04$.10(
,66.1,-
1,.---
c. Cntocmirea Bi prezentarea facturii ulterioare!cu reduceri comerciale" :
- costul de achizi@ie : ,--.--- lei ;
- rabat 64 : ,--.--- ; 64 9 3,.--- lei ;
- remizQ ,4 : .5,.--- ;,4 9 +3.+,- lei ;
*et comercial de redus : 3,.--- < +3.+,- 9 ,0.+,- lei
- scont de decontare aferent reducerii : ,0.+,- ; 34 9 1.6.6,, lei ;
*et financiar de redus : ,0.+,- : 1.6.6, , 9 ,5.,-+,, lei
/% aferent reducerii : ,5.,-+,, ; 1>4 9 1-.63,,, lei
*et de platQ de redus : ,5.,-+,, < 1-.63,,, 9 56.+30 lei
d. contabilizarea facturii de reduceri comerciale :
&3.43020
-,0.+,-
-1-.63,,,
.7.
361
..+5
.7.
.-1
656
&3.43020
-56.+30
-1.6.6,,
e. decontarea datoriei fa@Q de furnizori dupQ Cnregistrarea tuturor tipurilor de reduceri :
%aloare datorie neta : ,66.1,- : 56.+30 9 ,->.>1+ lei
Se observa ca valoarea netQ a datoriei fa@Q de furnizori este aceeaBi ca Cn varianta nr.1, atunci cand toate tipurile
de reduceri erau Cnscrise Cn cadrul aceleiaBi facturi.
.-1 ,1+1 ,->.>1+
=nregistr8rile contabile ;n contabilitatea cumparatorului sunt urm8toarele :
a. contabilizarea primei facturi de vDnzare ce con@ine numai un scont de decontare :
04$.10( .7. .7. 04$.10(
,66.1,-
1,.---
.111
556
6-6
..+6
,--.---
>+.1,-
b. contabilizarea facturii ulterioare ce con@ine reducerile comerciale :
-&3.43020
-56.+30
-1.6.6,,
.7.
.111
556
.7.
6-6
..+6
-&3.43020
-,0.+,-
-1-.63,,,
c. decontarea creantei fa@Q de client dupQ contabilizarea ambelor facturi ce con@in toate tipurile de
reduceri :
,1+1 .111 ,->.>1+
Studiul de caz. nr.% : "!, la societa:ile de amanet
pectele principale privind operatiunile de amanet vizeaza urmQtoarele:
a. posesorul bunului primeste creditul solicitat Cn schimbul bunului lasat drept ga2 Bi se obliga sa-l restituie
la data scadentei impreuna cu un comision practicat de societa@ea de amanet;
b. posesorul bunului poate solicita la scadenta o reinnoire a termenului de rambursare a creditului primit
anterior.
Societa@ea V() incheie un contract de amanet cu o persoanQ fizicQ pentru un bun pentru un credit Cn valoare de
,--.--- lei. Contractul se Cncheie la data de -1.->.*. Durata contractului este de . luni !31.1+.*". Comisionul
practicat de societatea de amanet este de +,4. Ea e&pirarea contractului, posesorul bunului va restitui cQtre
societatea de amanet:
- valoarea creditului: ,--.--- lei;
- comision: 1+,.--- lei;
- /% aferenta comisionului: +3.6,- lei;
- valoarea finalQ de restituit: 5.0.6,- lei.
=nregistrarile contabile ale societa:ii de amanet sunt urm8toarele:
a. acordQrea creditului posesorului bunului amanetat:
+566 ,311 ,--.---
b. la scaden@Q posesorul bunului ramburseazQ valoarea totalQ: credit initial, comision, /% aferent
comisionului:
,311 .7.
+566
6-.
..+6
5.0.6,-
,--.---
1+,.---
+3.6,-
Daca la e&pirarea contractului de amanet posesorul bunului nu restituie valoarea toatalQ a creditului, societatea
de amanet are la dispozi@ie douQ variante:
a. sQ pQstreze bunul Cn patrimoniu-varianta nr.1;
b. sQ Cl valorifice astfel fel CncDt sQ-Bi poatQ recupera creditul acordat-varianta nr.+.
!arianta nr.1
Societa@ea de amanet pastreazQ bunul Cn patrimoniu, iar prin naturQ bunului care face obiectul acestui contract
aceste este considerat obiect de inventar. Contabilizarea acestei opera@iuni economico-financiare se realizeazQ
astfel:
3-3 +566 ,--.---
!arianta nr.$
#entru aceastQ variantQ societatea de amanet trebuie sQ formeze pre@ul de vDnzare cu amQnuntul, adaosul
comercial practicat de aceasta este de .,4:
- valoare credit acordat7valoare de intrare a bunului: ,--.--- lei;
- adaos comercial: ,--.--- ; .,4 9 ++,.--- lei;
- /%: !,--.--- < ++,.---" ; 1>4 9 136.6,- lei;
- pret de vDnzare cu amQnuntul: 05+.6,- lei.
UnregistrQrile contabile Cn aceasta situa@ie sunt urmQtoarele:
a. contabilizarea intrQrii Cn gestiune a bunului sub formQ de marfQ:
361 .7.
+566
360
..+0
05+.6,-
,--.---
++,.---
136.6,-
b. vDnzarea bunului:
,311 .7.
6-6
..+6
05+.6,-
6+,.---
136.6,-
c. descQrcarea de gestiune:
.7.
5-6
360
..+0
361 05+.6,-
,--.---
++,.---
136.6,-
DacQ la e&pirarea contractului de consigna@ie, posesorul bunului solicitQ prelungirea termenului de scaden@Q,
valoare finala a creditului se recalculeazQ Cn func@ie de perioada de prelungire socilitate Bi procentul
comisionului practicat de societatea de amanet Cn aceste situatii. #resupunem ca posesorul solicitQ o perioadQ de
, luni, iar valoarea procentului este de 64 lunar.
alcule financiare:
- comision: !,--.---<1+,.---" ; 3,4 9 +10.6,- lei;
- /% aferent comision: +10.6,- ; 1>4 9 .1.,5+,, lei;
- /otal credit: ,--.--- < !1+,.--- < +3.6,-" < !+10.6,- < .1.,5+,," 9 >->.-5+,, lei.
DacQ la scaden@Q posesorul se prezintQ Bi achitQ valoarea creditului reCnnoit7reclaculat, Cnregistrarea contabilQ
este:
,311 .7.
+566
6-.
..+6
>->.-5+,,
,--.---
3.3.6,-
53.31+,,
Daca la noua scaden@Q posesorul bunului solicitQ o noua prelungire a termenului de scaden@Q, atunci se va
reCnnoi contractul de amanet printr-un act aditional Bi se reia procedura calculelor financiare anterioare.
In func@ie de clauzele contractuale, comisionul societa@ii de amanet poate fi re@inut din valoarea bunului evaluat
la momentul semnQrii contractului, adicQ din ,--.--- lei. Se considerQ un comision de +,4.
alcule financiare:
- valoare bun evaluat: ,--.--- lei;
- valoare comision: ,--.--- ; +,71+, 9 1--.--- lei;
- /% aferentQ comisionului: 1--.--- ;1>711> 9 1,.>55 lei.
UnregistrQrile Cn contabilitatea societatii de amanet sunt urmQtoarele:
a. acordarea creditului :
+566 ,311 .--.---
b. rambursarea creditului:
,311 .7.
+566
6-.
..+6
,--.---
.--.---
0..-3.
1,.>55
In condi@iile noilor prevederi europene, fiscalitatea /% a Cnregistrat modificari conceptuale Cn mai multe
domenii, elementele de noutate fiind Cn special la importuri Bi e&porturi, dar Bi la decontQrile
intracomunitare ce reprezintQ aspect de noutate Bi vor fi dezbatute Cn numerele viitoare.
In studiile de caz care au fost prezentate s-a utilizat cota de /% de 1>4, dar Codul fiscal prevede Bi alte
cote de /% Cn func@ie de domeniul de activitate al agentului economic Bi natura tranzac@iilor realizate de
cQtre acesta.
In cadrul tranzac@iilor care diferQ de aceasta cota se men@ioneaza cota de >4 care este utilizatQ pentru
urmQtoarele tipuri de tranzac@ii:
a. dreptul de livrare Cn muzee, castele Bi alte obiective culturale;
b. livrQri de manuale scolare, ziare Bi reviste;
c. livrQrile de proteze de orice fel;
d. livrQri de produse ortopedice;
e. medicamente de uz uman Bi veterinar ;
f. cazarea Cn secorul hotelier;
g. Cnchirierea terenurilor amena2ate pentru camping.
Cota de /% aplicabilQ este cea Cn vigoare la data la care ia naBtere faptul generator al /%.

Contabilitate Brasov

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Brasov

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de curs la disciplina contabilitate-fiscalitate

S-ar putea să vă placă și