Universitatea Transilvania Bragov Faculfatea de Inginerie Electrica si Stiinfa Caleulatoarelor PROIECT DE DIPLOMA ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A UNUI CARTIER DIN MUNICIPIUL PITESTI Conducitor stinyifie: Conf. Dr. ing, Adrian MUNTEANU Absolvent: Florin STEFAN ~ Brasov 2012 -Universitatea Transilvania Bragov Anul universtar 2011-2012 Facultaten de Inginerie Electrica ‘Specializarea Managementul Energlei siStinga Caleulatoarelor ‘TEMA PROIECTULUI DE DIPLOMA al absolventulul Florin Stefan Proiectul cuprinde analiza alimentirit cu energie electrcd a unui cartier care urmea st se construiased in Municipil Pitesti Schema electrici s-a ales findind seama de cerinfele impuse de consumatori, de dezvolatarea acestora in viitor, de sursele de energie existente gi va trebui si indeplineasca ‘urmatoarele condi ‘© continuitatea in alimentarea cu energie electric a consumatoritor, siiind eo {ntrerupere ar crea probleme de ordin social si pagube materiale, ‘© simplitate din punet de vedere al exploatiri, find in acelasi timp si clestice, clostictatea conferind sigurang in explostare si repunerea rapid in funefiune in caz de avarie; ‘© posiilitten de extindere in vitor a schemel de alimentare cu energie electric, tn finctie de apariia unor noi consumatori de energie electrics, precum si de dinamica puter solicitate de consumatori, ‘= trebuie si permiti limitarea curenjilor de scurtireuit la valori_admisibile nepericuloase pentru instalaie din punct de vedere al echipamentului de comatatic disponibil; + fiabiltatea instalaei, determinata de utlizarea unor materiale si echipamente pperformante; + eficienta economicd a variantei alese, care se asiguri prin: cheltuiell minime de investi, costuti sefzute de exploatare ~ mentenanfi, cheltuieli minime pentru distributia si fumnizarea energie elettice; © reducerea numaeului i timpului interuperilor fn alimentarea cu energie electicd a eonsumatorilor; + asigurarea calitati energei electrice furnizate consumatrilor,precum si fimitarea in cadral valocilor admisibie a perturbajillor provocate de consumator, In. funcfionarea rfelelor electice de medie si joasd tensiune Pentru fiecare’ sistem de repacttie gi disributie publics, alegerea schemelor refelelor clectrice de medie $i joast tensiune a posturilor de transformare, a arhitecturl reelelor gi @ solutillor constructive, se face numai pe baza unui studiu de dezvoltare in perspectiva, pe © puterea instalata pe vila: P= 20KW; > coeficientul de cerere corespunzstor: C.=0,74. Puterea activa de calcul e data de ralaia>s =20-0,74 = 14,887 Valovilerezuitate in urma calcululu pentru puterea activa de calcul afecdrei vile vor ficentralizate in tabelul 3 Tabolul 3 Consumaionl | _Nrde | Pusrennaaais] Pura rata | Costceral | Putereasciede spatamente | pe parament | po via ‘eco | calc pe wis Pyaapananl | eyvlsis c Baise) z Tap 7 a a Tas . Sap 7s Ze ae 362 c aap 32 Ze ‘art 2328 pa é ° 2 0 6 aes 6.98 E aa 3 = art IE 2a 40 a aap a oo a ar e ap 0 o a a8 x 4p 0 2p " 12 ost sn 2p 2 2p 8 T oa 3 2p 0 we 066 a4 2a 2 z wo 7 a * 7 % wz 40 r 70 aE, i 1298 N 32 298 ba 3 we TE Be P Tia a7 Baise a 32 a7 74358 oa z = 7 oe as a 10 oH 08 co ¥ 0 i" 2 12 ast srt 13 T 3 to ® as aa 2 z 1 7 oa = 7 6 ae BE K io i 10 a oes HE {in cazul celarlati consumator: complexul comercial, banca, cantrala tolefonica benzindria gi iluminatu! public, putsrea de caleul se stabileste de oatre electicanul de servic, ca find (0,5- 0.65) din puterea instalata la consumatorPuterle active de calcul pentru consumatori mai sus mentionali vor 1 date tn tabotul 4 Tabelul 4 Cansumetor Putarsa neta Pulstea sci de calcu Pal Pen) Banca 200. 120 (Central elaTorich 400 260) Berzinarie 00. 60 ‘Complex comercial 780 80 Tuminat public 35 2 Complexul comercial are © singurd ipl, de unde pleacd coloane spre magazinole existente In cadrul acestuia,flecare corespunzéndu-i o putere activa de calcul, conform tabeluiui 6. Tabelul § Wagaene Pajares aciva Ge Gaul Pi Aimentara gr mscalia 3 (Casa de mods 18 Coafer 70 ‘Chimica @ internet cae 2 Eleciice a Goeficientul de simutaneitale se aplicd puleri totale de calcul al tuturor congumatorllor alimentati pe aceeasi busts de rejea. Viele se vor grupa provizoru, astel ‘neat s& poata fl aimentato convenabll ‘Asif vor fi uimatoarele grupe de vile: grupa 1 —vilele: A, B,C, B, €, F; ‘tupe 2— ville: G, Hf ‘grupa 3 — ville: J, KL: ‘grupa 4— viele: M, N, ©, P, Q, R ‘grup §— ville: GH, I ‘grup 6 ~ vile: JL" Exemplu de calcul Pentru grupa 1 de vile, puterie active de caleulcorespunzatoare consumatorlo: ce | apatin, se gases tabelul 3. Puterea de calcul pe elementul de refes, dup aplicarea coeficientului de simuitanettate este data prin relapa: KER n= 6 ~numarul de consumator a elementulu de retea vyvyyyYEP, = 148+16,2423,294 3696 +22,704-284 = 142,37 Coeficientul de simultaneitate corespunzator celor gase consumatori se gaseste in tabelul 1 16 P= 0,6-142,37 = 85420 Tn mod asemanster se va face calcul si pentru celelate grupe de vile. Rezultaele se vor cantraliza fn tabelul 6, Tabelulé Grupa ialor | Pures salve de caieal] —Caateantulde | Pulnran de cacul pe pe grupa de vie simultansitate | element ce retoa Page ef i Paelem. ratoalkW) 7 Taa7. 05, a2 z 146,52 085 95,24 3 1388 — Foss: Bao? 4 125,14 08. is. 3 146.52 0.68 ‘2524 s 1368 0.65 52 1.1.2, Determinarea puterilor reactive si aparente de calcul pentru fiecare consummator 1.1.2.1. Compensarea puterii reactive prin imbunititirea factorului de putere cosy Prin compensarea_unei cantiji de pulere reactiva, se urmareste obtinerea {actorul de putere neutral cosy = 0,92. Factorul de putere neutral este valoarea minima a factoruli de putere pe care ‘nebuie 88 o realzeze consumatorul pentru a fi scutt de plata energiel reactive. ‘Un factor de putara sodzut produce o serie de efecte negative asupra functionari sistemului energetic national. Prindipalele consecinte sunt expuse me js: ‘+ supradimensionarea instalatiior de producere, transport s distibutle a enecgiei electice $i impli cresterea valoilor de investi, Pentu aceeasi putere activa P, odats cu scdderea factorulul de putere coso ereste curentul |, ceea ce conduce ia o mjorare a mensiunior elementelorinstalat'. Bi,eap + crostore pierderor de putere aciva AP in conductoareor elect faze, care sunt date de relatia: ap=3ap =P Tonto Se conta cd plevdrie de puter acvdvariacdinvers proporfonal ev factorul depute+ scaserea capactatii de Incdrcare a instaiailor cu putere activa. Pentru o putere laparenta S constanta, adata cu cresterea puter reactive Q, (Q creste cu scdderea factoruui de putere cose) scade valoarea puteri active P; Ise=oF + cresterea pierderior de tensiune in instalal Odaté cu cresterea valorl puteril reactive Q, craste valoarea pierderi de tensiune AU, ceca ce duce la o supradimensionare a instalafie. au unde: R-rezistenfa, RP AO. u X: reactanta. Nu teti consumatorli vor avea un factor de putere ce se Insoie In limitele admise, tn acest caz 2 incearcd o Imbunstajire @ acestuia, find una din metodele principale de Teducere a plordatilor do tonciune gi de enorgie electric. ‘Aceasta Imundtitre a factoruul de putere se cealizeazs prin 44 mijoace naturale, ce canstau In masuri tehnico-organizatorice: miloace artfcials, ce presupun montarea de bate de condensatoare, in cazul ce fajé montarea se face la fecare consumator care are cosy<0.92, pe grupun de reveptoare, Baterile de condensatoare se vor monta 'a complexul comercial, banca, certrals telefonied gi benzinavie. In urma acestei masuri de compensare va rezulta un factor de putere cosy=0.92 Compensarea puterii reactive a biineli, prin imbundititirea factorului de putere Ia cosp-0,92, folosind o baterie de condensatoare. Pentru fiecare receptor existent In banca se stablogte puteroa instalatd P, coeficientul de cerere C., 51 fectorul de putere cosy, corespunzator. In functie de acest ramet se calculeazé pentru fiecare consumator: > puterea activi de calcul Rak, > puterea react de cau 2.= hse 89 > puterea aparent de calcul sak woe ‘Un receptor existent in banc8 este litu, pentru care se cunosc urmatoarele date uterea instalaté: P= 3,84, coeficientul de cerere:G, > factorul de putere: cosy = 0,62. nfunctis de acest parametni se pot calcul: > puteree activa de calculRah. P,=38-0,7 =2,6687 > puterea reactiva 0.=P.-t80 0, 380,698 =L8574¥4r > puterea aparenta de calcul 5,-& ae 38 28 eszuaars Sag Calculu! se va repeta dupa acelasi algoriim pentru fiecare receptor existent in intial, far rezultatele ver fi cenivalizate in tabell 7. Tabolul 7 | Danian] Rasa] Coots [cond] Paes Fares acres Gh [eeprom |insias | decerere | depute | save de react de | amen nreey |e. fom feseal [gp [eed [areata Fu gevay_| SikvAl TP ates [POT Seon Pat P1838 ahaa | emmsunaioe AES [OR TR ss lagen [Werte [et [ar ep esas Tare a [Usstor mia [93 —— [as ef — [os pasa P38 3 ]Penet [8 Por as [se ars [ae 7 fone sce eta aa [as geass ase 7 esos 722 Par ais [ist fossa Pisses [22 Tf Asser a ta ag a [ass ase Ponpa er [ase a ta [oaes— [7s [ose —[o,sre 10 PPonpa Past YO tr Tass pars fours ease fatoar TT [Cexpeesar [oY O7 waa ST pee TF Veailaewe [TT [7 aa ars fore) connie TH PPanos ane TT uF arpa ars osas aT TF] vein [35 [OF ae [aa ors fa — 357 levodacee TE] vetilatene [1 PO TE anes ars [a8 Po Te_[Aaetraste [Ta Tos Tee Tae 1? [averiznwe [13 PO ap] lar eae poses pb herd TY ceniais [72 Pos Wa aa Pose oni [terse — Ea Tease pe fan ss ao [overs [aT Yow War fase —P na [3997 P13 958, Toa Tea TH ae — seSe face un bilan} energetic gi se vor calcula cesivar > puterea aparenté de calcul tatald 2s 54, A52KVA Se calculeaza factorul de putere mediu pe Intreaga instalatie, care corespunde puter reactive de calcul totale @ acesteia. Cunoscénd puterea activa de calcu total $i puterea reactivi de calcul total a banci, se folosesterelatia Qe = Py 1804 3 190, = 288 0796 ati 10 9) =arcigp, =38510° @- unghiul dintre puterea de calcul aparenté total si pulerea activa de calcul tala Factorul de putere Inainle de a se realiza conpensarea puteri reactve, conform caleublor este £059, 1782,‘Se constata c& valoarea factorulul de putee al bancit este cu mut sub fiita admis’, Se impune ca valoarea acestuia s8 fie cea a factorului de putere neutral: ‘cos = 092, cdia corespunde o putere reactiva: =P, tee 0, =120-0,426 = S1L19KVAar g9 =((c0089) = 0.426 p=arcigg = 23,074° ‘9- unghiul cintre puterea activi de calcul fotalé $i puterea aparenta ‘corespunzatoare factoruli de putere neutral Pentru @ objine cos =0:92 se va compensa diferenta de putere reaciva 20=0,-0, AQ =95,489-S1119 = 48,374¥Ar ‘Compensarea se face cu ajutorul baterilor de condensatoare care se vor mont in paralel cu consumatorul, In camera de joasa tensiune 2 acesteia pe barele tabloulu! Fespectiv. Montarea in paralel este mult mai avantajoasa decdt cea in serie, pentru ca se obline cu aceeasi capacitate C 0 putere reaciva mult mai mare. I prvinta sehemel de montare a bateilor, acestea utiizandu-se in retele trifazate, pot fi conectate in stea sau triungii. Se prefers conectarea In trunghi, deoarece se feloseste un numér de tri on mai mic de condensatoare decit ia conectarea in stea Puterea reactive obfinuta la conectarea In stea a condensataarelor este data de relat: Ge % @ - pulsatia (C,—capacttatea pe o faza in conexiunea stea. U-Cre uy, In figura 1.1 9¢ reprezinta schema de conectare a condensatoarelor in stea: Uy B Les es ke Uy Ue a Figura 1.4 Schema de conta econdensstoaroorin ses Puterea reactiva objinuté la conectares condensatoarelor in tiunghi este data de rola: UC. U~tenstunea de tne: «9 - pulsati C capacttatea pe o faz in conexiunea trungh Infigura 1.2 se reprezints schema de conectare a condensatoarelar in tunghiiF os © Figura 1.2 Schema de conetare a cndensstosretor in tringhi Capacitatea condensatoarelor care se vor conecta In tunghi este data de relafa a0. ee wa 4437-10" SOF 10 2950 o=2af , f ~frecventa, Din tabeiele existente in "Agenda electicianului" ~ se alege in funcile de ‘capactatea condensatoruiui,tpul acestuia: CS -0.4~ 15 ~ 3, ‘Acesi tip de condensator are urmatoarele caracteristce: > tensiunea nominal: Us=0,4KV; > putorea nominala: Qy=15KVAr, > numarul de faze: n=3; > capacitatea nominal: Cyr230uF. problema esentiaii a montaci batelor de condensator este asigurarea posibiltati descarcari canttati de electicltate, cu care acesta rimane incdrcat la econectarea sa. ‘Acoasiéi descdrcare @ necesard pentru a evita apariia unor accidents ale personalului de exploatare, Pentiu descarcarea baterilor de condensatoare se folosesc Fezistoare sau lami cu incandescent L, care se racordeaza dupa Intreruptocul automat § siguranfe SF, astiel incst la deconectarea bateriei, aceasta sa se descarce direct pe amp. ‘Aceste mpi, sfiate tot impul sub tersiune, pot f foloste ca semnalizare pentru a indica funcfonarea baletiel, Descércarea condentatoarelor trebule 88 se realzeze intrun interval scurt de timp, de regula un minut ‘Tn acelagi mod se va face compensarea putetii reactive, prin Imbunétatires factorului de putere la cosy = 0,92 gla calli consumatori de pulere reactva, alegandu- ‘se convenabii baterile de condensatoare, In consecint toti consumatorii care se alimenteaz din postuile de transformare PT; $iPTo vor avea Un factor de autere cosy = 0,62. 26,005 uF0 w insrerupater - connuotor Chane eu Condonzotor = Fig. 1.3 Schema de montare condensatoarcor 2, Caleulul puterilor reactive si aparente pentru factor de putere neutral In functie de puterile active de calcu ale fecérul consumator, se vor calcula puterile reactive §] aparente corespunzatoare, stind cd factorul de putere este cosq=0,92 Pentru consumatori de tipul: camplexului comercial, banca, benzinaia, centrala tslefoniea, s-2 realizat o compensare a putoll reactive, astfel obtinandu-se factorul de putere neutral (aceasta find o masura obligato). Tn cazul vilelor nu este necesara o compensare a puter reactive, factorul de putere ‘ncadrdnau-se in lmitele admise. Pentru iluminatul public, compensarea puteri reactive se ‘aoe cu ajutorul batarilar de candensatoare montate pe fecare sia. uterea aparenta de calcul oste datd de relat jar oe P.—putere activa de calcul: oop faconl de pute Pulsroa oacva do cael eso dal de eat Q, = S,-sing = F.-e t50=tlercnse) Exemplu de calc Pentru vila A se cunose: > puterea activa de caloul: Pe=14,BKW, > factorul de putere: cosy = 0,92 In functie de acosti parameti se pot calcula: > puterea reactiva de calcul0.=P-4e 0, =148-01426 = 6306k7Ar > pulerea sparenta de calcul 68TvA «p92 Conform modelului se vor efectus si celelate calcule pentru fiecare consumator In parte, Rezultatele vor fi trecute in tabolul 8, Tabelul 8 Consumatar | —Pulorea aaiva do] Pulswareacivade | Puteres anaronts cate ale ‘do catcl Pagan) VAN) ‘SALVA x 148 3.304) 75,087 5 182 3.991 77 608 . 239. 3.921 25315 36.08 5745 a0 E an 3.679 24656 F 24 72,088, 30,800 S ca 720,446. 52,174 cl BAH 24,338 2087 r aia 7836. 25 J 3e 23,008 3686, K I BZ 16.403 48,557 is 308 78.889 43,082 Wf 726 3.524 14,087 N, 24.80 10.866 27.163 io 282 10.488 23,764 P 2482 0.86. 25,76 io 24.90 70.686 27.163 z 12.96 3.521 4087 ie 48 20,448 Beira H Tz 24.338 2087 T aia 7.836 45. ie 58 723,004 Bee K Bz 16.408 48.57 U 305 16,860 3043 Eat 120 51,118 130,435, ‘Compe 80 34,078 35,087 ccomarlal Central 25 TOTES 72808 teleonica Bonsnsiie a 2s aT Tuminat pub 30 12778 32.509)1.2, Stabilirea configuratiel retelelor de joasi si medie tensiune 1.2: Stabilirea configurafiel refelet de joasi fensiune Consumatori casnici, c&t si celal! consumator: complexul comercial, banca, centrala telefonic8, benzinaria si luminetul public, se alimenteazd cu energie electicd 1e (iivtnea ce 0.4kVobiinuld prin intermedi postunlor de transformare racordate le ‘eteauia de medio tonsiune de TOkV. ‘Configuratia optina a refelei de joasé tensiune se realizeazi in functe de vaoarea sarcinl pectice, de earactristicle construcive, asigurarea gradu de sigurants cerut de ‘congumaton, precum gi de considerente economice, TAimenfarea nollor consumatori se va face prin intermedi unei rejele de joasé Aoneiune, rasizata fh eablu subleran, acest fip de cablu find mai economic din punet de eee as pierderior de tensiune, iat riscul avariior este mult diminust, falz ve trie electricd aeriana. Sojunea de funcionare a refelei este acea a unel relele buclate cu functonare radials pentru alimentarea consumatorior casnici. Functionarea radialé se realizeaza cu Stor unei separa), plasata pe bucla convenabil din punct de vedere economic i SAtrgetle, Astfol,almentarea din postul de ransformare a vilelor se face pe doua cai de urert, asigurdndu-se rezervare 100%. Poth consumatori: complexul comercial, banca, centrala telefonic8, deoarece aceptia necesité osiguranta sporta in alimentarea cu energie electric Sa prevazut o alimentare de rezervé 100%. ‘Senzinaria find ua consumator mai putin important g| de putere mai rmicd, ny necesita rezorvare, Poesirea schemel buclate are drept avantaje: pretul redus, exploatarea sim continuitatea In alimentarea cu energie electra, etc ‘Dozerea infor electice se face In funcle de arhitectura strizi, urmrind reteaua do drumutt gi slei si respectindu-se distantele fata de alte instalatii subterane conform ‘resciptilor ‘Real zarea fiicd in teren a traseelor de cabluri de joasa tensiune este prezentata in planga 1 1.2.2. Stabi 1a. configurafiei retelei de medic tensiune Retelele de distrbutle de mesie tensline servese peniu almentarea pasturlor de ‘ransformare din retea, "Alegerea schemel optime pentru o zona de consum se face pe baza unu! studi de fezabittate luindu-se in considerare gi schemele de 110KV, precum si configuratia rejelel {6 joasa tensiune, Pentru rejeaua de mecie tensiune analizatd sa ales modul de distributie directa ‘cole coua posturi de transformare find aimentate direct de pe barele de 1OkV ale aceleasi Stat de transformare de 110/10kV,pcin intermedit lnilor de sate tenslune. Releaua este subterana gi se folosesc cablurl de 20kV, deoarece se tregbteste 0 lrecere de la 10KV la 2OKV pe medie tensive.Este 0 retea buclaté cu functionare radiala, realizaté print-o separate, astel objinandu-se o rezervare 100% a postuilor de transformare alimentate din acoeasi state, dar situate pe bucle diferite Reprezentarea fizicd cin teren a retelei de medie tenslune proieclaté © reprezentala in planga 1, iar cea existenta in planga 2CAPITOLUL 2 STABILIREA TIPURILOR $I DOTARILOR DIN POSTURILOR DE TRANSFORMARE 2.1. Stabilirea sarcinilor maxime pe posturile de transformare In zona analizatd se proiecteaza si se echipeaz’ doua postur de transformare: PT* siPT2. Putorea aclivé maxima pe post sa calculeaza prin Insumarea puterior de calcul ale ‘grupurllor de vile, dupé eplicarea cosficientului de simultanettate, cu putesie active de {aleul ale celortali consumatori alimentali direct din postul de transformare. Puterea raciva maxima pe post e data Ge relatia. Dy = Pag 18 2B, ~ pulerea activ’ maxima pe postul de transformars; cosp factorul do putere Puterea aparenta maxima pe post e daté de relat: Caleulul sareinilor maxime pe postul de transformare PTL Din postl PT1 se aimerieaza velo de tis 1.2.24, comple comercial, banca gi ‘minal publ. Cunoseana pure fecal consuratar, se vor ealeula: puterea active maxima pe postal PT! Tigh 8542 495.24 488,92 275+ 120 +80--30 = 574,587 > puterea reactiva maxima pe post PT uy = Pa, 180 04, = 57458-0426 = 244.77K44r > puterea aoarenta maxims pe postl PT Su TAS _ 624,543kVA °, Cateulul sarcinilor maxime pe postu! de transformare PT2 Din postul PT2 se alimentesza: ville de tip 5 g 6, centralatelefonica si benzinavia, ‘Cunoseaind putere de calcul ale lecarui consumator se pot calcula > puteres activa maxima ge postul PT2: Pyy =95,24+ 88.92 + 260-+ 60 = S0416KIF> puterea reactivé maxima pe postul PT2: us = Fie 180 Oy, = 504 16-0,426 = 214, 771RVAr > puterea aparenta maxima pe postul PT2: Pa See cose Sa = SOUS. santa 092 2.2, Alegerea transformatoarelor sia tipului posturilor de transforn 2.2.1, Alegerea transformatoarelor din posturile de transformare ‘Alegerea tipuror de transformare din postul de transformare se face tn functio de > sarcina maxima anual Sw, care @ de agtaplat 84 revind In primul an de axploalare ‘locsula dintre traneformatoarele instalate in post, > duraia de utllzare enualé la sarcind maxim Tay din PE 145/85 se vor lua coeticient de incdrcare la limita a inferioard key gi respecty, limita a superioara Kin, care se dau pentru primul an de expioalare al transformatorull in funcje de durate de utlizare Tey: > se determin’ pulorea nominalé economics Sy, flosind una din urmatoarele deus vatiante de calcul, ambele conduc la 0 aceoagi reapts de putere nominal; 1. se determina puterea teoretica maxima tn primul an de functonare, conform relate: s ee a Din scoaterea valorlor standardizate se adopt puterea nominalé imediat infeioard valoi teoretice Sy wax 2. se determina puterea teoretica minima tn primul an de functionare, conform relat Se adopta din. scoaterea valorlor standardizate transformatorul cu puterea Pominala imediat superioare valor teoretice Se Alegerea puterior nominale economice se poate face din diagrama ‘coresounzétoare transformatoarelor cuprinse intre 100... 1600 kVA, care se gaseste In PE. 145/85, Un transformator in decursul exploatari poate fi mentinut Int-un acelagi post atat timp c&t incareanile sale maxime anuale se mentin in domeniul delimtat de coeficient de Incarcare Ki §' Key, indica n 145/85, care se aleg In functie de Tou. ne $1 Key coeticenyi ce incdrcare la limita inferioara gi supetioaré tn restulanilor do explastere a transtormatorulDac’ In exploatare, incircarea maxima anuala ajunge sA coboare la valoarsa Ke, se recomanda ca in cel mult un an transformatorl respectiv sd fe inlooult cu o unitate ‘vind © putere rominalé mai mic’, astfel Tncat incarearea maxima in primul sn dupa jnlocuire $8 se incadreze In frontirele: Koy Kip ‘Dacd tn axploatare Tnodrcarea maxima anualé creste pana la Kup, Se recomanc cca in cel muit un an transformatorul respectiv fle inlocuit cu © unitate de putere mai mae. ‘Alegerea transformatoarelor pentru postu! PTI Sarcina maxima anuald a postulul ce transformare PT1 a fost calcuiat® la subpunctu anterior giea este: ‘Sis = 624 543KVA Durata de utlizare a sarcinii maxime anuale este: “Tau 5000hian Din PE 145/88 se iau valorle coefclentlor de incdrcare la timia inferioara si superioara, In primul an de exploatare a transformatoruli: jan = 0,45; Kno = 0,72. Cunoscand aceste date, se pot calcul: 23. puterea teoretica maxima In primul an de exploatare Sua _ 624583 Sua” pie = ages LET ATOAYA Din scara valotilor standarcizate se adopt transformatorul cu puterea nominal Sinus = 1000KVA, 4, puterea teorelica minima in primul an de expoatae: Suy_ _ 624543 Sn = pln So = BT AA Se alege transformatorul de putere nominal: Sinee™ 1000KVA, ‘Aceasta solutie, de 2 avea Tn postul PT! un singur transformator de 1000KVA, nu & ‘o solute foarte bund, deoarece in c@z de avarie la transformator, consumatori au mai pet falimentati cu energie electicd. Se preferd folosiea a doud transformatoare de putere rai mica, acestea pulandu-se rezerva reciproc, in caz de avarie tol) consumatori putand fi preluati de un singurtransformator. Posiblitatea de defectare a ambelor tansformatoare e foarte micd, astel asigurandu-se continuitate 1 alimentarea consumatorilor cu energie lected ‘Calculul se ia pent cazul cénd postul PT1 e echipat cu dou transformataare de ‘putere mal mica de 1000 kVA Folosindu-se aceleasi valor pentru puterea maxima pe post, durata de utlizare la sarcind maxima gi coefcieni de Incércare, se pot calcula: 3. puterea teoretica maxima in prim an de exploatare atransformatoarelor 624,583 ais phason Se aleg din seara valotlor standarizate transformatoarele de putere nominal Sc = 620A6. puterea teoreticd minima in primul an de exploatare a transformatoarelor: Suu _ 24543 = PASE = 433,710804 2h 20572 ‘Se alege puterea nominala pentru cele doud transfometoare cu care va fi echipat postul PTH: Suis Sin = 630804 Din catalogul “Transformatoare de puteretritazate in vei ~Filiagl’, se alege tipul de ‘ransformator: TU ~ 630KVA, cu babinaj de jt, cin banda de aluminu (infagurarea de mm. e din conductor de aluminiu izolat cu Marte, infagurarea de je din banca de aluminiu cuizolate de haiie), (LxIxH= 1,8 x 1 x 1,95). Coefcienti de incdrcare la limita ‘superioar& gi inferioara tn urmtori ani de functionare a transforatoarelor sunt Kup ~94 Kap “08 In primal an de exploetare se asteapto incdrcare maxima: = S100 i = FES 100= 29,5670 2-650 ky se Incadreaza in intevalul (Kn, Keys), ceea ce Inseamna cé transformatoarele alese pot asigure puterea ceruta de consumatori allmental dn postul PTI, Iniocuirea cu 0 unitate de 1000%VA @ cele de 630KVA arf indicaté daca tn decursul cexploatan,incarcarea la sarcina maxima anvalé ar ajunge la valor de ordinul ksup = 0.8. Alegerea transformatoarelor pentru postul PT2 Sarcina maxima anuala a postului de transfornare PT2 a fost calculaté ta ssubcapitolu! anterior gi ea este: Shas =HBRVA Durata de utlizare a sarcnii maxime anuale este: Tay =6000h/an Din PE 145/85 se iau valotile coeficienlor de tnedrcare ta limita superioara si Inferioar, n primul an de exploatare: Cunoscand aoaste date, se pot calcula 7. putetea teoreticd maxima in primul an de exploatare: Su Siac Sapuar = 28 = 1370804 os Se alege transformatorul de putere nominal Sage = 10008046, puterea teoreticd minima in primul an de exploatare: sae S48 g56.25401 856.2587 ‘Se alege transformatorul de putere nominal: ‘Sac = 10008¥A se prefer folositea a doud transformatoare de pulore mat mica, asf! asigurandl 0 contnuitata in aimentarea cu energie electrica a consumatorior “Caleulul se rela pentru cazul c&nd postu PT2 este echipat cu doua transformatoare, iarparametnit sunt ac2easi ca mai sus. {0 oalculoaza: 9. puterea teoreticd maxima in primul an de exploatare Saar 95 Oa 388 sus SE = o85e04 Sec" aan ‘Se aleg transformatoarele de putere nominal Siac 62084 410.putore terete minima pentru primal an do expleatare 5 Sou" 5 me 548 708 ‘Se alege putere nominala pentru cele doua transformatoare cu care se echineazé postul PT2 = 428 25KVA Sue = 530KVA Inppimul an de exploatare se agteaptd o Incdrcare maxima: , 4 & Coeficienti de tnedrcare la limita superioaré gi infetiara In urmatori ani de exploatare a transformateareior sunt ye #035 egy #07 Se constata cd sik: se incadreaza in domenit mit (Ky én), C208 ce Inseam cd transformatoarole pot asigura puterea cerita de consumatori alimentat din postul PT2 ‘Gele doul postun de transformare vor avea fiecare cate dous transformatoare eu puterea nominal: S, = 30KV/4 Caracteristicletransformatorll: 2041, tip: TTU — Al ~ 630KVA (transformator trfazat In ule, cu bodina| de joasé fensiune din banda de aluminiu si puterea nominala de 630KVA), 12. perder in got aP, = 138007 = 138k; 13, piercer in infagurdi:- AP. = 65000" = 62H; 14. tensiunea de scurtiruit: ty: = 6% 18. curentul lamers in gok f= L6%: y, 16. raportul de tanstormare: Zo 10 #8 pe oe SU, Ode 17. Uy —tensiune primar 18. Uz~tanslune secundara 18. gteutstea totais 24409; 20. raglajl tensivn primara’ 45%; 21. greutatea uiciulul 600k 2.2.2, Determinarea pierderitor de putere in transformator Pierderle de putee sunt cauzate in exclsivtae de indlzea tansformatorl la treserea curentusi eect Plocdere de pute cin posture de tansformare au dove component: Pierder de putere activ, care se clculead cu relia AP a AP, +22 AP. n= numa de ransformatoare ain post 4: - gradul de incdreare al ransformatorull dat ge raportu dine sarcina read 9a noma Po — plerderle de pute activa la morsul in gol in miezul tansformatorlu (Piederile fh fier APF. ); ‘Pec plese de putere activa in regim de scurckcul, a sarciné nominalé a ‘ranetormatori (pierre in cupru APe > plorcerio de putere reac calulate ou rela: Op, = 1-80, + 0, 4Q0~ plerderile de puter reactive funconarea in go a transformatorl se —plerdeile de puterereacva in regi de seutoult radu de incarcare al ransformatorl est 5, Sc puterea apartenta reall a tansformatorulu; y= puterea nominalé a transformatorulu Prercerle de putere reactvd fa functionarea In gol a transformatoruki sunt date de relia 0-5, ie~curentul de mers tm go al ransformatoruPierderile de putere reactiva In rogim de sourtcreut sunt date de relatia Use tenshunea de scurtercut a transformatorul Caleslul pierderitor pe postul de transformare PTI S, 7 kVA Plerdertto de putere reactiva sunt dete de rela 8p = 2 BOy + AD, ago 0p, «2-108 220 sr r34bvAr Pierderile de putere activa sunt date de relatia: Py, = HAPs +A Pp, =2:1384 2928 65 = s959k0 Cateutul pierderilor de putere pe postul de transformare PT2looskvar akVAr Prarie pure aac sunt cee de rea: AD yy, = 1-80, +2 BO, Qn, erinass 822 318 =36,432404r Perderile de putoreactvs sunt dete do relate: Aly, = Aly +B. A, A, 2438 EO 65.5214 2.23. Caleulul parameteilor transformatorului Se adopta ca schema echivalenta pent transformatorultifazat, cu S,, = 630KVA schema fn “[* care este mai usor de folosit tn cazultransformatoculu. Cei pat parameti ai transformatoruul se pot conecta sub forma unor impedante Z si admitante ¥ localzate, cadrul une! scheme de cuadrpoliechivalent care va fireprezentat Tn figura 2.1 D 0 3 « Figua21 Schema se aero consent Elementele electice ale transformatoruli tifazat sunt> rezistenta transformatorul Re > reactanta transfometoni Hac] U2 UE 0 5, 8s? 6 10" 10° fe asm > susceptanta eapacttva a transformatorul > conductantatranstormatorui Gh z 38.10 seo 6, + 3820" waas.t0%s 10? «10° ie ‘In functje de aceste valor ale parametriiortransformatorulti, se pot ‘calcula: > Wedd echelon raneformatoru ty +I 2, =\RE+K 2, = igi 95H ~9.640 > manta echivalent a transfometoru Ty Gy +38 ¥, = {BR +GF {eaei07F +(ta08-10°F =1037-10" 5 2.2.4. Alegerea tipului posturilor de transformare \Varianta de post de trenstormare aleasé este cea supreterana, In cabina de zid, cu ous unit. ‘Constructia postulii va cuprinde: > camera de medie tensiune, In care se vor monta celuiele de 24KV 3! transformatoarele > Camera de joasa tensiune abonal, In care se va monte tabloul general abonat 9i grupul de masuré eyPostul se va echipa cu doua transformatoare de puter tifazate, cu rc Thule, cu pputerea nominala de 630KVA si raportul de transformare 10(20)0,4kV (tip TTU = Al ~ Dyn =). ‘Acesta functioneaza cu un grup de celule noi, de gabaritredus, de 24KV, cu izoiatie in SF sau vid gi arume. > doud celule de transfornator echipate ou un separator de sarcind si sigurante fusible de 63A, Separatoarele de sarcind vor avea pesibilatea de a fi actionate de protects la supratemperatur, pattu colule de nie echipate cu separator de sarcina; > o colula de cupla echipata cu separator de sarcin Soperatoarele de sarcind vor fi actlonate prin telacomanda, printr-un motoras de actionare de 48V.c.. Th post se va prevedea protecic la supratemperatura pentru transformator (va ddoclanga intrerusterul da pe tabloul de jt sbonst gi zeparatorul da sarcina din celula de transformaton si sermalzare la scurtcircut monofazal si polfazat (se va realiza pe fiecare distributor, Tn ‘celula de linie). Protecja la supratemperatura a tansformatorului se realizoaz’, cu termostatul ITz , cu plaja de la 60°C la 120°C reglat la 85°C pentru Inchiderea contactolor (declangate). Postul prevazut cu instalaie de punere la pamant, cu rezistenta de dispersie R10. La instalatia de punere la pimant se vor lega loate parle metalice, care in mod normal nu ar fisub tensiune, dar care pot puse accidental Siguranjele fuzible sunt mantate pe linile principale, pe derivaile din aceste ling pe racordurile consumatarilor. Prin utilzarea patroanelor fuzible, in cazul unui defect, se vor Scoate din furcune numal instaltia la care s-a produs avatia. Instalatia de medie tensiune este amplasata Int-o Incapere separetd, celuele Sind ‘agezate pe un singur rand, In fata calulolor se glseste canalul de cabluri, acoperit cu dale de belon sau cu tabla stata, acoperirea canaluul ducéind la formarea cordonului de acces pentru manevre si suoraveghere. Instaatia de distribute de j1 @ formats fa ambele posturi de transformare din doua tabiouri de jt, care sunt racordate ia bornle transformatoarelor prin bare de alumni Transformatoarele sunt separate prin zd de celelate instalai, pentru a asigura o protecte ridicaté in momentul produceri unel avari. Sub iecare transforator se gaseste © cuva din beton clvist, cu grater deasupra. Transformatoarele sunt amplasate po o cale de tiare, necesar’ fa inlocuirea acestora, Sunt imobiizate prin instalarea unor opti, vilizate th cazul cutremurior de pémant. legitea cablurlor din post se face prin intermediel unor tubut din PVC, amplasate in fundatia postuli, la fiecare capat al clad Pentru asigurarea unei ventla naturale, atat de peretele de langa transformator, ct i ugile metalice de la intrare sunt pravazute cu jaluzele. Instalatia de jousttensiune a postulul PTL Este formata din dova tablouri de joasé tensiune racordate la bornele color doua transformatoare, find prevazute cu cuple longitudinale, ealizats cu bareti de cupru pe ‘iecare faza. Se ‘apoleaz’ la acoast solute in caz de avarie cand unui intr tablouri nui mal poate alimenta consumatar, Bareti se monteaza manual, astfel tli consumatoril vorfi alimentati prin transformatorul care funcijoneaza, ceea ce inseamnd cd se asiguré 0 Tezervare 100%. Bareli find bare de cupru, deci neavand fuzibil, a fost preferal in Gaavoarea ciguranjelor fuziila pentru echiparea cuplel dntre cele doud fablouri ale postu, acestia avand o fabilitate mal ridicats. Ficcare inte tablouri va avea 10 plecari cétre posibili consumatori, Unele dinte pleobi vor rémanelibere pentru cl posture de transforma se proteceaza jnand cont de vitoare apartie a nolor consumaton “Tot din postul PT? se va alimenta un post de aprindere care are vn tablou separst, din care se. va almenta numei luminatul publi, acest tablou avand 5 plecirl. Pent Ghinderea gi stingetea contralzata a iurinatulu pubic se floseste un contactor CTAYOO Fete echipat gi cu un transformator de curent CIRS ~ 0,5kV, 6O/SA care e prevazut cu ‘ntoi de putere acva CAAS si reactiva CR43, “Tol! consumatori: banca, complexul comercial gi viele cin grupete 1,2.9 1 4 vor f alimentate cu dubia cale din postl de Uansfomare, eatfel acigurandu.se re7ervatea 400% In caz de defect se va realiza 0 separate, prin scoaterea sigurantelfuzble din ns /curentul va alimenta consumatorul pe ceaialta cae, Tranaformatoarele dia PT’ vor avea rezervarea necesara pentru @ pute preva integral nile de care au rAmas nealmentate in caz de aver. Pentru protecta transformatoarelor de 630kVA (SODA) se foloseste: wn Intrerupator de ip OROMAX 10004, doud sigurante fuzibile SIST 6O1S30A, legarea nulului sau la bara de nul si termostatl [72 pentru protecia la suaratemperatur. Instalatia de joasi tensiune a postului PT2 Este compusé din dou tablouri de jt recordale la bornele color dou transformatoare, Tablourile sunt prevézute cu cupla fongitudinala cu bareti de cupru pe Heoare faz, asigurdnal-se 0 rezervare 100% a acestora. Fiecare dintte tablouti vor avea Site 6 plecar, unele din ele rémandnd lbere, in vederea unei extinderi posible in vitor Vilele ‘din grupale 5 si 6 vor fi allmentate din post print-o retea buclaté cu funetionare radiala, deci au o rezervare 100% ‘Benzinaria este alimentaté direct din post pe o singura cale de curent, €a nu necesita rezervare peritu c& nu e un consumator important. ‘Centrala telfonica se alimenteaza direct din barele postului de transformare, prin cerivatie din barele principale ce plaaca din cele doua transformatoare, deci sii acest caz fezervarea este 100%, S-a ales acoasté solute pentru c& este un consumstor important fe putore mai mare, care coupa multe plecari ale tablourilor postului, astiel are posbiltatea de esi cfea propria camera |1 abonat, cu dulaputie [ui de jt echipate tn functe de necesitaile personal. Ca echipament de protectie pe barcle de detvatie catre centrala telefonicd se manteaza: cAte un separator STly ~ 34V,1250A, transformatoarele de curent CIRT ~ O.3KV, 500/58 montate in boxa transformatorulul diect pe bare, Acestea cin urma sunt prevazute cu un conto electronic de energie activa gl reactva care va inregistra consul Eponatul, Cei doi eontor ig trimitimpulsurie [ao unitate centrala, numita sumator "Transformatoarele de putere vor avea gi ele cezervare totald gi vor fi datate cu acelasitip de echipamante de protecte cain cazul postului PTt Posturle de transformare PT’ si PT2 sunt posturi de rejea si toate echipamentele ‘acestora sunt de 2OKV, cu exceptia sigurantelor fuzibile, care sunt de 1OKV. Se face ©astfel de dotare a posturior pentru cd se pregateste trecerea la 20kV pe medio tensiune, iat echipamentale existantetrebuie sa rezste la noua tensiune. Schemele monofiare ale postutlor PT1 si PT2 sunt reprezentate in plangele 3 sl 4. CAPITOLUL 3 DIMENSIONAREA RETELELOR ELECTRICE DE JOASA $I MEDIE TENSIUNE Cablurile electice de joasa si medi tensiune se vor poza in pamant, de regu in partes necarosabli astral, sub trotuare sau in anumite contin zonsle verz. Cablurle pozate tn partea carosebi, trebuie $8 aiba protect mecanica corespunzitoare In orcs situaie se impune 88 se pastteze dstanioe fata do instalatiio. eae in plan veical sau orzontal, cate sunt date PE 107/95, 341, Dimensionarea retelei electrice de jonsi tensiune Dimensionarea se realizeaza tinand seama de natura receptoarelor, de regimul ‘normal de functionare a acestora, de incaccarea retelelor de distrbutie gi consta pe de-o parte in determinarea secfiunil conductoarelor pe baza unorcriter tehnice, iar pe de alta pate in verficarea condifilor economice de functionare a reflelo. In acest capitol se va analiza doar sectiunea economicd, urmand ca cea tehnicd £& se ia Tn discutie in capitolele urmatoare, Stabilirea secfiunii economice a conduetoarelor‘Seefiunea eccnomica a unui conductor esto secjunea pentiu care se realizeaza un ‘egim de functionare optim economic, corespurzalor unorcheluel totale minime, peru lina espectiva, into perioada de funjonare dati Folosind metoda denstati economice de curent, rezuké umatoarea relate de calcul gentry sectiunea economica sank, je A, ~cosficint de corece: K, Jj, = sarcina maxima de calcul, este un curent maxim de duraté corespunzator regimului normal de functionare }._-Valoarea normata a densité economice de curent pentru linia respectiva Pont stablirea sectiunii economies a conductoarelor de alumini ale unui cabiu de joasa tensiune, cu izoatie sinteticd de PVC, valorle pentru densitatea economic de Gwent se g2sesc in PE 136/91 in functie de durata de utlizare a sarcini' maxime anvate, far seofunea maximé pentru acest tip de cablu este: Sans = 150mm? Dacd S, S,,., 88 calculeaza numarul de cabluri necasare, folosind relatia Ne eS Eee Sealege: N=l,dacd Ne stl; N=2, da08 al < Ne £25. Dact N->25, N'se alege prin rotunjrea tui N la cel mal apropiat numér tne Secfiunea economicd totalé pe faz8 va firealizaté cu N conductoare de sectiune S, acica SS, =5-N, cate trebule 88 fe cat mai apropiata de valoarea S,, calculata anterior. Perit calcul sectunli economice trebule 68 se cunoascd curentul maxim pe tne, tn condifile in care sereina maxima nu variaza in decursul pericade! ce analiza faté de Ssarcita maxima din primul an, lar secliunea cablulul este constant pe toata lungimea sa. In acost caz, curent 'e lnie se determing folosind formula: Iu LL —lungimea total a ine |lungimea tronsonulul = ourentul de ronson. Penisu fiecare consumator se calculeaza curentul corespunzator puteri sale, dup aplicarea sosficientslui de simultanettate in funcile de numarul de consumaton de pe bucla PK, WB-U, cose P—puterea activa de calcul Ky = coeficient de simultanetate;cose - factor de putere: cosp = 0,92; U,= tensiunea nominala: Uy = 0,4 KV. Iintabelul 9 se tr pentru fecare consumster: puterea activa de calcu, coeficientul de simultaneitate gi curentul coresaunzater. Tabelul 9 Tada Tinia | —Comsamator —] Paterenaeina de] Coen ae | — Cunatar ‘aes simtanatace ial Pu ci x ia oc Tass i 162 i 16050 Xue c Bae, o za z Bm co aie F ed co at c o 6s S15 Xe cn Sa cx aisis L at TS Hate = —s 7966 Xe cs = ss ta L 6s i ra a N 299 © Xe o He r He © 299 R ws ro Ts Ma iH Hua Ts T aia ns Z si ts ue ¥ Bz ts r Da 1s S| Cone emer ‘a 5 ‘Banc 20 x: Bonaire a Caleulul seotiunit economice pentru conductoarele liniei Xi Pe linia X2 se almenteaza ville: D, A.B, C, FE THUORGA—_IOSAGA BTA THO SOSA 715174 Xi Xr B ie > a F 5 36623A 146654 160527A 23,0934 28,141 22,5124, Curentul maxim pe ine este:[eae RE eT STO ae Ee iy 107284 ‘Sarcina maxima se atinge imp de eproximativ 4hizi seara, In cazul consumatorlor casnic. Durata de utlzare la arcin maxima este Toy = H400h/ on Densitatea economicd de curent corespunzatoare ui T,,, conform tabslslor {lncrumare de call gi proiectare ~ Lini electrice subterane 1-220 KV) este Je 20,794) am ‘Seetiunea economica de calcul a conductorulu est: a7, s, 136,49 eon? 079 Deoarece S,, S88 calculeazé numarul de conductoare ale unel faze,wy, SIZ ose 130 Pentru c& este Indeplinté condita: ¥, <1.41, se va folosi un singur conductor pe faza, deci N: = ‘Sectiunea economica a conductorulul se slege din scara sectunior standardizate ca find: Sac= 150mm Tipul cablului este: ACYABY(3x150+70)mm? Catetdul sectiunii economice pentru conductoarele liniei Xs Petinia Xse se almenteaza vite: JK, L Xs sgitg sama asa X TT im aa Ta si i L S75664 453718 25094 Curentul maxim pe ine est: 46848" 197 + 88382" 67 442,509" 69 335 (21314 4 Densitatea economica de curent este: “ne = 079A ‘Secfunea economics de calcul a conductorulu este: 12,331 5, = BEST 93 583mm? aap Deoarece Sq: Snax 8¢ calculeazs numéru de conductoare ale unei faze: 153.583 y, 024 30 Pentru €& este indepli faz’, deci Ne = 1 Sectiunea economic se alege din scara_sectiunilor standardizale ale ‘onductoarelor ca find: Sy.=150mmé. Tipul cablulu este ACYABY (3x160*70)mm* i condita: s1.41, $8 va folosi un singur conductor pe Catewlul sectiunii economice pentru conductoarele liniel X= Pe tina Xs se alimenteaza vilele: M, N, 0, P,Q, R X; AYA LULA EON6I Lg — 0K NB4DgA X es v Jbem 3am 3m mmm Tens Prarey weer 128GA —24760A 24395 34305 24762A 1282 Gurentul mexim pe fine este: 24,365? 152-411 1529" 3286 161" 30+ 61999" 27 + 57,604" 31+ 12,842" 37 289 = yg = 109,2034 Densitatea economica de curent este: J = 0,791 mn Sectlunea economic de calcul a conductoruui este: 108,209 _138,251mm? Deoarece Sx < Sua 82 aloge din sogra sectunilor sandardizate Sqe=150mmn?, dec tipul eabluui este: ACYABY (3x150+70)mm. Caleulul seetiunit economice pentru conductoarele liniei ¥1.2 Po linia Ys2 se alimenteaza viele: GH, yy, Sa tem a %s 30 sim | 39m oie a - S128 SISA aaa ‘Curent maxim pe lini este 8 + 44 ona ers 1, 21312044 Densitatea economia de curent exe: je = 079400" Seofunea economicd de calcul a conductor este 5, =a O79 166,081 Deoarece $:.>Snux, Se calculeaza numarul de conductoare ale une’ faze.Pontru & este Indoptinits condifa: Nes 41, se va folasi un singur conductor pe faz’, deci N.=1 Secfiunea economic’ @ conductorull se alege din scara sectiunilor standardizate ca ind: S._=180mm Tipul cablulu este: ACYABY (3x180+70)mn? Caleulul sectiunii economice pentru conductoarele liniei Ys Pe nia Yau 88 elimenteaza ville: J, KL: Ys lassiay seen, anon Ya Sin us 3008 (Curent maxim pe ini este 1, ~_[sse88? 30 aR aS AT - W015 12564 Densitatea econamica de curent este: Je =079AImm Sectiunea economica de calcul a conductorull este: 32,563 Se = 167,067 079 Deoarece 5. > Sq, Se calculeaza numa de conductoare ale une! faze 167,067 ah Pentru 3 este indeplinité conditfa: W, <1, se va folosi un singur conductor pe fa28, deci N, Sectiunea economica a conductorului se alege din scara sectiunlor standarcizate cand: S., = Or Tipul cablulu este-ACYABY(3x160+70)mm* 3Cateulul sectiunii economice pentru conductoarele linied Xo Pe linia Xe se alimenteaz complexul comercial, care are o rezervare 100%6, deo puteres este Tunizaté pe dou c&i placid do pe cele dous tblour ale pent! ce riers ae Sri, Dimensionaree cabluui ee face pentru toatl puierea cerut® de rare tonator deoarece Tn caz de avarie acesta va alimentat pe un singur cablu ‘Curentul maxim pe line este ie BU, cose Ig =e me HHI 3-04-0982 Densitatea coonmica de euent este ala tn funatio de durata de utlizere 8 Sa te tools = 20008 an decarene sarcura maxind se atinge eproxmaty hltncazulacestlabonat j,=754/ mm Soofuea economici do calcula conductor ese ante - 167.2350" 075 Deoarece S,. > Sy 2 calouleazs aural de conductoare ale une faze 191.235 191235 us Soran Pent c& este indeplinta condija: N- <1,41, se va folosi un singur conductor pe fazi, deci Not Seejunea econamica a conductoruui se alege din scara seofunior standardizate ‘a find: See= 150mm? “Tipu cablulul este: ACYABY(3*150#70)mm* Calculul seetiunit economice pentru conductoarele liniei Xie Pe linia Xie se alimenteaza banca, ea find alimentat& pe doua cai deoarece are rezewere 100%" Dimensionatea cablulii se face pentru toati puterea necesars (erelumatorului deoarece, n caz de avarie aimentarea se face pe un singur cablu ‘Curentul maxim pe line este: ie V5-U, 0089 20 toe Densitatea economica de curent se alege in functie de durata de uilzare |e sarcin& maxima anual: Taye 25008Van Jee20,6980mm= Sectivinea economica de calcul este n1oqi7 5, = 4 «267,208! = Tg 207208 Deoarece S,, > S,,, 8 calculeazd numarul de conductoare ale unel faze, N- 267,208 150 Pentru c& este Indeplinita condita: 1,41 BORY Puree Ne oe ob upote cabld, se cacleazd pent neaga putere sr eee sare, cat de sve imetarea se ace pe un sing abl ” Tee Fea A Secftunea conductosrelor corespunzitoare curentuui caleulat fidnc cons de o supradenovetonare a cablula musa de o eventual extndere se alege: S=150mr. “Tipu cablului esteACYABY(3x150+70)mm= Gomplexul comercial este format din mai multe magazine, care vor alimentate prin ‘coloane din niga. Sloane trebuie dimensionate asemenea cablutlor, cu deosebirea c& acesten au 5 condustoare. 3 faze, un nul Ge lucru gi un ml de protect Null de hers este din Al, far pentru null de protectie se floseste Cu 2). Caleulul soon conductoarelor pentru coloana prin care se alimenteazs alimentara gi macolaria Puterea actvd de calcul este: P=5Kt CCurentul pe care trebuie 624 suporte est: poe srg ¥04-092 Sectiunea concyetoarelor este: mm ‘Tipul coloanei este: ACYABY(3x35+ 16)mmn*#FY 16mnf CN cp Sinai ted Sar phe iteronct can senaih ae eri Courentp cae tei suport cokana ct: hess a Pasta eaiaiig sani thal ‘S=10mm? Tipul coloanei este: ACYABY(3x10+6)mm*+FY6mm?. ©).Calculul secfunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimenteaz3 ‘magazinul de chimicale, Puterea aclva de calcul este: Poseaw Curent pe cae trebuie si supa coloane est: . 1! _ anata Bows”? Sextiunea conductoarelor este: Seamm® Tipul coloanel este: ACYABY(Sx4#2,)mm?+FY2,Smn 4.) Caleulul sectiunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimenteazé sala Internet Cafe, Puterea activa de calcul este: Posakw Curentul pe care trebuie 28-1 suporte coloana este: 4 tat a ag0sa ¥3-04-092 Secfiunea conductoarelor este: Sn Tipul coloanel este: ACYABY(3x2,5+4 S)mm?4FY1,5mm® ©). Calculul sectiunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimenteaza ‘oafonu Puterea activa de calcul este: Pest0KY ‘Gurentul pe care trebuie sat suporte coleana este 10 p=? _ sg sisa 046-092 Secflunea conductoatelor este S=6mm® Tipul coloanei este: ACYABY(3x8+4)mm®4F¥4mm®fh. Caleulul sectiunii conduetoarelor pentru coloana prin care se aimenteaz’ magazinul de electice. uterea acti de calcul este: P.=8kW CCurentul pe care trebule sil suporte coloana este 5 ¥5-0,4-092 Secjjunea eonductoareior este ‘Se4mmn? Tipul coloanei este: ACYABY(3x4#2,5)mm?+FY2, Sm Baia Caleutul sectiunit conduetoarelor liniei Xiy a linia Xios@ alimenteaza banca dec in about postll de wansformare PT; po dou8 Puterea activ de cle este: P=120KW Curent pe care tebuio sr suporte cablu, se calcleazs pentu inveaga pure conta de coneumator dooa'oce, in caz de avai amentrea 80 fave pe o singuc8 cle Gest uentl va fee doud of ai mare decat in eazul union Tn cond normale 120 nse Froaogi "PN Teoretic se poate folosi un cablu de tip ACYABY(3x150+70}mmm”, dar practic acest ru gcatesuporte deca! 150A, De aceoa eso nacesar Sse foloseascd dou conducoare faz, dar de sectune mai mcd ‘Soclunea cenductosrelor corespuncatoare curenusi calouat tnd cont de 0 supradimensionare a cablului impus de o eventual extindere se alege: 20mm’. “ipl cablu este”ACYABY 120+ 70) Caleslul sectiunit conductoaretor liniei Ys Pe linia Yee alimentesza benzinaia, direct din postul de transformare PT, printr= tun singur cablu, fara ise asigure rezervare, Puterea activa de calcul este: P=BOKW. ‘Curentul pe care trebuie S84 suporte cablul este: 2-99 0884 038-052 Sectiunea conductoareler corespunzatoare curentului calculat Ynand cont de 0 suptadimensionare a cabiului se alege: S=70ma, Tipul eablull este:ACVABY(3x70+35)mm. Tipurle de cabiurirezuitate in urma calcululu de determinare a sectiunii economice sia celui de determinare a sectiuni conductoarelor in practica, sunt expuse in tabel 10 Tabelul 10Tia “pul cana eaonTE Teaco pase as TAGYABY (341807007 TAGYABY (x 9=70 x ‘AGYABY (5418070) AC YABY (3x 670;na" Kes ‘AGVABY (3x1 80270) ‘ACYASY (150+ 7017 Xe ‘AGYABY (x80 70}m AC YASY (33150670) T8 Ye ‘ALYABY (160670) ACYABY (50°70) Yee ‘AGYABY (3xs0+70)m TRGYABY (3e180° 70}? x -AEVABY (3150670) ACYARY DeTaDe7O\m x AGYABY (31120670) RCYABY Se120070)mi Ye REVAEY (S070 AGYABY (x70°35}nm Dintre cele dou’ solu se alege tipul de cablu ale cérui conductoare au sectiunea mai mate, Urmeaza $8 se verifice secliunea conductoarelor din punct de vedere al cddetlor de tensiune gia incazii maxime admise. 43.1.3, Dimensionarea harelor Barele sunt flosite pentru a creste siguranta Tn alimentare, ele avand 0 rozistonta mecanie& mai mare decat cea a cablutior. Se folosesc bare de aluminiu, dreptunghiuiare gi vopsite. In ocul acestora se pat folosicoloane de cupru, ele avand o siguranté mai mare in ‘exploatare, dar se prefera varianta cu bare de Al pentru cd, In caz de defect, ele se pot Inlocul imediat, find ugor de procurat -Barele se aleg in functie de intensitataa curentuli de care vor fiparcurse, Thainte de stabilrea curentului maxim admis in bare, valonie din tabei (date pentru temperatura mediului ambiant de +25°C, altudinea maxima de 100m, monts) pe muchie de distanté una de alta, pe traseu onzontal si vertical) vor fi conectate, functie de alte condi de pozere, prin Inmulirea lor cu un coeficient: yyy yh unde: k1—corectia de temperaturé a mediului ambiant, kg cotectia de racire artic k— corectia la montarea Darelor pe tat; a— corectia de trasou vertical mat lung de 3 m; ke corectia de attudine mai mare de 1000 m: ke —corectia pentru bare nevoasit; kz — corectia tunctiei de numarul de bare pe pol (aplicata numai barele de fet Valorie pentru cores §\ sectiunea barelor se gseso tn tabele in “Agenda electiianulul “ E, Pietreanu Pentru tipul de bara folasit, ndferent de sectiune, valorie corectiior sunt ko=t ~ rcirea se face arificial in cazul postului de transformare suprateran, lar kz se ia in discutle doar in cazul ri foriate, {85 loate barele foloste au lungimea mai mare de 3 my = Bucurestiu! este stuat lao alttudine mai mica de 1000 m; ky=1 = barele utiizate sunt vopsit:yet —barele folosite sunt de aluminiy, iar kz se aplica doar barelor de ofl in cazul de fata se constata o educere a relate! de calcul a coefcientului cu care se coracteaz’s eurentul ce strabate barele, ast! ky =085-h-h, Dimensionarea barelor de legaturi intre transformatoare si tablourile de joasi tensiune ale posturilor PT! si PT2 Jin ambele posturi de transformare se foloseste acelagi tip de bare decarece transformatoarele ‘cu cafe sunt echipate acestea sunt identice: TTU — Al — ‘630KVA(10(20V/0,4kV), ‘Coeficientul de corectie k, va fi acelasi pentru ambele posturi, valoarea sa epinzand de corectile ky si ka Corectia de temperatura a mediulul ambiant se alege din tabel pentru, 45°C ky20,75 CCorectia la mentarea bareior pe lat este: for0,9 )85-0,74-0,9 = 0.573 ‘Curentu corespunzstor puter transformatorulu este: eae S-cosg s Bune BU,-cosp WU, 9753854 oa Curent Yezltat din calcu | se aplic corecta ky, acest find curenful maxi te ‘cate trebuie 64 reziste bara. In primul an de exploatare a transformatorului, curentul va fi ‘hair doostece rodreatenacestla rena cin calcul nu depdgeste 60% Fr caer ane” posible extindri reo, cind transformaton va funcfona eu © tnedreareaproape do 100%, bareleebul $4 reste solitaror, de aceea dimensonarea Sbfoce in clonal defavoraale cond fi ae im 957185 = 1670,4824 In uncle de acest curent , se alege seciunea une! bare, conform tabell 1005 10)on? ‘gost tp de bard, 41(100x10)mn?, poate fezista pan la intensitate @ curentui clectic de 1815A, deci transformatoarele pot ‘unctiona si supraincércate, din acest considerent.Dimensionarea barelor de derivatie etre centrala telefonict Coeficientul de corecte ky este acelagi ca mai sus: B05 Puteroa aca de calcul penta car se elsloaz8cuentl este 2 20087 2 essa Fasan Curent zt up alicare corecta este aa38 7 user 1-258 araaoura Infante deacon curent ys sage secunea nei bare, conform abe Gost jn ‘Acest tip de bara, Al (100x1O}mm?, poate rezista pan la o intensitate @ curentului electric de 8754, 3.2. Dimensionarea refelei electrice de medie tensiune Releaua de medie tensiune este reprezentaté tn planga 2 $i are o distribute In busi cu functianaxe radial. Cablul flosit va fide acelag tip pe toaié lungimea budtei. In ‘azul une! distrbuti redisle, sectiunes cablului variaza pe flecare tronson, scazand odaté ‘ou puterea. In cazul de fala pe bucld se practi 0 separatie convenabil ooziionata cin punct de vedere economic gi electro, alimentarea facandu-se In regim permanent de functonare pe dou cai, o parte din posturi se almenteaza pe o cale 5 rest posturilor pe coslalt cale. azul col mai grav de avario, dofectul este inlaturat gi toi consumatori vor fi ‘alimentali pe o singurd cale, deci cablul trebuie 6 reziste gia puteri mai mari decat cele ‘caracteristice regimului permanent de functionare. In Bucuregh, in general se foloseste ‘ablu de sectiune 150mm’, chiar dacd puterea posturor almentate pe oucld este ‘suportatd de un cablu cu sectiune mai mic& deorace se are in vedere posibiftatea apart Uunor postu, care ‘rebuie racordate la aceeasi buclé, Astfel cablul va face feta acestei cresteri de puter, deci nu va finecesaré 0 inlocuiea lui cu unul performant (sectiune mat ma), Dintr-o statie de transformare 110/10kV se alimenteazd posturie PT’, PT2, din bucle iter, secyues Someed raat oa iK.—coefcient de corectie, Ke= 1 by sarcina maxima de calcul, jn, veloarea normata a densitai economice de curent pe nia conserala. Peniru determinarea sectiunii economice a conductoaretor de aluminiy monctazate de medie tensiune, cu olatie XLPE, valorie densitati economice de curent se gasesc in fabele (Lint electrice subterane 1-220KV — Indrumar de calcul s proiectare ~ G. Ini) in fonetie de durata de ulizare a sarcinii maxime enuale, fa sectunea maxima pentru acest tip de cablu esto: Sy=t5Omm Daca 5, Sy, $6 calculeaza rumarul de cabluri necesare folosing retaia Se alege: =I, daca N, puterea activa de calcul P > factorul de putere: cosq=092; > tenses nominal: Ur=104V. 7.38480, cures este *_ann301 Q F008 in acoiagi os co caloleacd curentl penru fecare post de tansformare, a renutatoe sunt tate abel 11 = 68214‘Tabolul 11 Posh oe vara Purses aca deca Sarena seeue PW) fa a) Fir sot Ta6e Pre FOR E88 PTT 574 580 36081 PTs 32 a5 74 PTs “90,265 "68 au 218257 33384 PTs "eet Ti re 046 31538 re a0 me Caleutut secflunit economice peniru conductoarele lintel a-b Pe linia a-b se alimenteazé postuile de transformare PTS, PT4, PT1, PTS si PTS. 12.0668. b caz018 saa = 2 LRA 89.100, er Vers ert prs ere 3A 2089EA 350614 20,74K 12,0668 ‘Curentul maxim pe ine este (foo R31? 375 + 89,189" 427 + 68301" 251 +32,24" 392+ 12,066" 230 1675 Ly, = TBI9SA Durata maxima de functionare la sarcind maxims este: “Teue4700h/an Densitatea economics de curent est: Je=0,43A0mm® Secfiunea economic @ conductoarelr este: 9S 043 Deoarece Se.>Snax Se calculeaz’ numarul de conductoare ale nei faze. 165,65, 88s 150 66,6300? . 6Pentru c& este indeplinté condita: W, < 41, se folosegte un singur conductor 0¢ faza, deci N=". Sectiunea economicd a conductoruul se alege din scara sectiunilor standardizate find: S..= 150mm ‘Cabiul este de 20kV, monofazat, cu izolaie XLPE (Sx1x150)mm, ou conductoare de alumiria Poletilena reticulard XLPE este un material zolant foarte bun, avénd o rezistenta de izolateridicata, permititate gi pierderi ale delectriculu Cateulul sectiunii economice pentru conductoarele liniei e-d Pe linie 6 se allmenteaza postutte We wansformare PT7, PTS, PT2 gi PTS. © $59 SIA 6.8028 4 wie SS % pn Vow Taga 128A SRB 303240 Centex pe ini est go EE DDE TRE 7” 1473 yg 672654 Durata de funetionare la sarcina maxima este! Tea50000Van Densitatea aconomiga de curent este: jn=0,41Almu? ‘Sectiunea economicé a conductoarelor este: $7265 «1 64,061mm? besarte can nano concn =A ot eso sper pele eat To ee Peace pe dh esc tanto ca fiind: Se-=150mm?, Cablul este de 20kV, monofazat, cu izolatie XLPE (3x1x160)mm*, cu conductoare3.22, Determinarea seefiunii eonduetoarelor in practicd Sec{iunea conductoarelor se determin’ in functie de summa curentior corespunzaton puteril aparonta a fiecarui transformator. Din h se alege sectiunea conductoarelor pe media tensiune tindndu-se seama de curentul care! strabate In cele mei nefavorebie condi Cateulul sectiunti conductoarelor li ab Po linia acb a0 alinentanzs pasture: PT, PTA PT1, PTS, PTB. Postul PTS este echipat cu un transfoimator de putere aparenta Sq1=250KVA, ceareia Tl corespunde curentul S, ton = Veu, Us~tensiunea nominal: Uy gana mo i10 Postul PT4 este echipat cu un transformator de putere aparentd S.r=400KVA, ‘rela Il coreepunde curentul Ire = OO 23.0984 10 14434 Postl PT oat chit cu dou tansomatoare de puter aparenté Sy carla eorespundo cuerh 690 I) = Ba 63784 on Postl PTS exe ehipat cu un ranformator de putere aparents Sx=400KVA, crea eoreepnde sent KA, Inns Postul PTS este echipat cu un tranformator de putere aparenta Sur Ticorespunde curentui .50KVA, careia Curentul ce treble suportat de cablul de medie tensiune in cazul incarcari ‘ransformatoarelor 100% este Jog = 1443423004 +2 363734 24094 "1449 =165,7944 In functie de acest curent calculat tinandu-se seama de o posibilé extindere a rejelei lecttce, sactiunea condustoaralor esta: S=180mm. CCabiul este de 20kV, monafazat cu izolatie XLPE (3x1x150)mm?, cu conductoare de aluminiu,Caleutul sectiunii conductoarelor liniei ed Pe linia o-d se almerteaza posture: PT7, PTS, PT2, PTO. Postul PT7 este echipat cu un transformator de pulere aparenta: Sur=250KVA, careia il corespunde curentu’ 250 -144n4 Bo Postul PTS este echipat cu un transformator de putere aparenté, Six=250KVA, citeia Ti corespunde curentul Tora = VSB Postal PT2 este ecipat cu dous ranformatoare de puter aparenté Sr 6304VA careia i eorespunde cure 2-630 = 2820363 cgaHont ae Postul PTO esto ehipat cu doud tranformatoare de putereaparenté Sx=630KVA care i corespunde cues ‘0 =O a 3637 Imp a =36974 CCurentul maxim os srabatecabul de mediefenslune este 12414494 2.36373 136373 =137.9794 in functie de acest cuentabsorbit de cablu find seama de posiltates consti de nol posturitn son, care rebue almrtate pe Busia &-, sectunea conductoareto ete 3 =150mm? Cablul este de 20KV, monofazat cu izolatie XLPE (3x1%150)mm?, cu conductoare Ge aluminia ‘inte celulele de transformator gi transfomatoare (TTU-AL-S30KVA), legatura se face marou prini-un cablu de 20KV, cu izolajie XLPE(@xtx120)mm, cu conductoare de alumni,CAPITOLUL 4 CALCULUL REGIMULUI PERMANENT DE FUNCTIONARE ARETELELOR DE JOASA SI MEDIE TENSIUNE Regimul permanent normal de functionare este de lunga durata si e caracterizat prin aceea ca parametrmstelaiel(Sarcinte active si reacave, Intensiajle curer{U1 Mt ii 41 transformatoare, tensiunile, In diferita noduri ale rejele, frecventa, etc. ..) au valor ‘nominale pentru care acestea au fost proiectate gi construite sau valariapropiate de cele nominale, datonté fictuatilor nice gi sezoniere. 4.1, Alegerea schemei echivalente (rice cuadripol, oricat arf el de complex cin punct de vedere construct, se poate transforma int-un cvadripo| simplu, de tip T sau TI. Liniie electrice subterane se roprezintl print-o schema echivalent’ de tip simetica, cu parametil concentra ‘Schema figuraté mai jos este formats din > 2admitaniey > ‘Timpedania, care se gaseste inte cole doud admitante, 2. TT ee Fig. 4.1 Impedanta longitudinal a line electrioe este 2y = Re + Re Ry ~ rezistenta linieielectrice, care se calculeaza cu relaia Byard, ro rezistenta cablului pe unitatea de lungime: 1k —lungimea tronsonul Xx reactanta Iriel electice, care se calouleazs cu reali Ky =H le °x= reactanta cablulul pe untatea de lungime. Admitanta tansverselé a lnich In ipoteza c& vom considera conductanta ini! celectrice neglfabil (Sy=0) este Bao —susceptanta capactva total a lie. Caleulul regimului permanent de funetionare pentru refeaun de j.t Penitu retaua de joasa tenslune se aleg urmatori parametri > admitanta transversal a finial se negljeazd decarece conductenta Gus si susceptanfa Dro sunt eproximatv zor; > ‘reactania gi rezistonja spectice lini electrice se aleg tn functia de sectiunes ccabluiui din tabele (Lini electrice subterane 1-220kV ~ Indrumar de calcul si proiectare ~ 6. oni). Tabelul 12 Secianca | Weamanis ] Reacin conduetorla | sects | spect ' Meum) | rica Sia) 18 33a ist ate —[ 907 Cieulatia cuentior prin ramurilereellor electicedetermind perder de tensiune in lurgul atestora, Pieris de tenskine pe 0 tne electtica oo alimenteazé mai mul Sotoumaton pent care secunea condustoateor se menfine constant in lunge, es ‘asa ce eatin Seem S04, aye u, 1) ~ cdorea de tensiane lontudinal 1 rezistena spectiaa in electce, 1) -lungimea vonsonuii | U, «tense nominal NDA AD OA u, 4Y ~ciderea de tensune transversal. inte edderie de tensiune longitudinal gl transversal exist elo aU + Jott In cazul rejeleior de joasd tensiune cfderle de tensiune tansversale au valor rich din acest moty £8 pot negli SU ou toa PyPentru o alimentare corecta a consumatorior se impune ca valorile osciatiier de fensiune de la sursa fa consumator s8 se Incadreze Intre anumite mite. Pierderea de tensiune trebuie s8 fie mai mica decét pierderea de tensiune adrisibili, aceasta find +£5% din valoarea tensiun nominal: AU AU.,, => nu se po alimenta toti consumatorl pe o singurd cal, find necesara o separatie. Cu aceste cAderi de tensiune se poate funcfjona doar In caz de avarie pe 0 perioada mai scurta de timp. Cazul 2 Separatia este practicaté pe tronsonul F- E, deci vilele 0, A, 8, C, si F sunt alimentate pe calea X;, ar via E este almentatd pe calea pe calea Xe 4) Caleulul cddorl do tonsiune po olemontul de refea X--F: 8isesisoss9 saamnasme snsoyaask— SspemasI9 AIRE ee Ze we a 160 5-36 8651595 i 14, 86/6208 SpU621}6901 e289 9921 Sye28 441,095 0,206(119,65: 160+ 8269-304 67,89-40,5 +51,69-45 + 284-35) au- 70 _,007160,969-160+ 35,224 30-+2852. 425 + 5469-45. 12058-35) 100 AU =17,39F AU AU,,, = nu pot f alimentat tot consumatori pe calea Ks Camul 2 Separatia este praticaté pe tronsonul KL, deci vlele J gi K se alimenteaza pe calea Xs, jar vila Lge aimentoaz’ pe calea Xe. 4), Caleulul cdderi de tensiune po olementul de retea Xe-K: srassaey 52918403 ae Xs dw e 19% om ‘sestejapone ‘sees. 2H 1803 0206(972.197 + 432-61) +9077(83,407-197 +18.493:67) 15 peop au 400 AU SAU gy b). Calculul cdderi de tensiune pe tronsonul X. 38616869 os Xs Ba — 20m i somaiien(0,206-39,6:242 + 0,077 16 869-242 a) ou AU < BU se ‘Caderea de tensiune totalé pe bucta Xso, avand separatie pe tronsonul K-L este: AU, =13852+5152= 19,008" Cazul 3 ‘Soparatia este praticaté pe tronsonul J-K, deci vila J se alimenteazai pe calla Xs, iar ville K gL se alimenteaza pe calea Xe fa} Calculul eaderi de tonsiune pe tronsonul Xev ~ putefle nu se corecteaza decarece pe calea Xs se alimeniesza un singurconsumator. ssn Tei ie J AU KAU »). Caleulul eadoril do tensiune pe elementul do rotoa Xr-K: masa wayis40y aoa Xe daw bx 2am on 1 K SemcteR Se 24I8,03 y7(35,272.-242 + 18.403 68) 700 10608 AU < AU CCaderea de tensiune total pe bucla Xs, vind separate pe tronsonul KL este: AU, = 6,685 414,465 = 2115) 2+ 43,2-69). ave Laas Cazul 4 4}, Separafia este practicata pe tronsonul XewJ, deci toate vilele se vor aliments pe calea XeIngaejstan sractiam seenseae Xo me” Ee” “hm” F nam | oom om 1 K 2 SBO6I6RO SAND IGAOD SeSenaae by). Calculul cater’ de tensiune pe elemental de repo Ke uy = 220SL368- 242 +972. 69-+54-67)+ Q07HS8, 276.282 + 414-694 23.0048 $00 AU = 25,367 AU>AU,., = nu pot fi alimentat tof consumatori pe calea Xs In tabelul 17 se dau céderie de tensiune pe bucla Xez, in toate cazurile posibile de pozitionare a eeparatiel pe unglmaa acestoia, Tabolul 17 ‘Canal | Covatsopratit] Charen de] Crderen de] Caeren de 7 femlonepe | tensune pe | teashune cotta ee seomonal | ronsonl Xe, | pe leis “suv ‘UY ‘VL Z 3 2 a 29 Xe z ra TEs 15 Ta + bk ss 6s 1s x Xap o FE. 2561 Conform caleulelor, cdderea de tensiune minima pe bucla Xee se obtine prin practicarea unei separati pe tmsonul KL, 424, Caleulul ciderilor de tensiune pe bucla X;s dupa praeticaren separatiei pe bucli Pe bucla Xrs se alimenteaz& viele: M, N, O, P, Q 5i R folosindu-se un oablu de tp ACYABY (3x150*70)mnm* ‘Se vor lua In disettia toate cazurile posible de plasare a separatie! pe bucia, Caaul 1 Separatia este practicaté pe tronsonul RXe, deci toale ville se alimenteazé pe calea X;, la aceasta solute se apeleaza doar in caz ce avarie, cénd locul separatie| din regim de functionare permanenta este mutat acolo unde este necesar8 pentu a se izola defectagugsna Rey x, estaness — mgsieiey —ins6ys521 > eS eZ Cz a sim 0 ™ " ° P @ 8 1 6s)8501 52499106 So MEH IOANE SHRUDHTOAE SD 99H]IEAS Sert29608991 Calculul c&deril de tonsiune pe elemental de refea Xi-R: yw 2S 4132 11248-9248719-308 657-27 +37.95-31 6129657), 380 0718331-132-+47,789-32 +97 143-30-+ 26,658.27 + 16167 31 +5521 380 ) aU =159017 AUAU,,, deci vilele G’, H’ gi nu pot f alimentate pe o singura calc, in ‘acest cazflind necesara separatia pe bucla Cazul2 Separaiia este practicata pe tronsonul HI, deci vilele G' gi H’ se alimenteaza pe calea Ys, lar via Tse aimenteazé pe calea Yo 4). Calculul c&derli de tensiune pe elemental de retes Yi-H"'s vesiacmanr ——szepaass YX te” aw te oun sn © © SoMDSHONAME —Sy=5720/24359, ,206{10512-904 +57.12.48)+0,077(4.781 308 +24335-48) 00 AU >AU ya = consumatosi gi H' nu pot flaimenta pe calea Ys '), Caleulul edd de tensiune pe elementul do retea Ye 1.8050 au saniae sHH1in76 Caderea de tensiune tolald pe bucla Ys2, clnd separata se afi pe tronsonul H! este AU, = 21805+4732= 265377 ‘ge observa cat de mult -« diminuat cdderea de tensiune pe linie dupa practicarea separate. Canul 3 ssonul GH, deci vila Ge alimentata pe calea Ys Separatia este practcaté po tron igrvila Hg sunt alimentate pe calea Ys 4a). Caleulul caderi de tonsiune pe tronsonul YG" savin — we sos Sonatinas yyw 0305 :48:9068 077 20448504 400 AUK Ase +), Caleulul e&dorii de tensiune pe elemental de reyes YH onsets aes Y Pe” jo Y © Autre Sy STDERR ost. 198+ $1129) +0077, 969.198-124 00AU KAU ‘caderea de tenciune total pe bucla Ysa, cmd separajia se aft pe tronsonul GH este: AU, =9,169+13,658 = 228277 Caml 4 Separaia este practicaté pe tronsonul Yi-G', dec! toate vilele se alimenteaza pe calea Ya satan rossagganeh 440488 — _ a Yoder Ze Bee 190 390 te Staying Sy s2G 4ST Sonate 6 (146.52-198-+105,2-39 +68 48)+0,077(52,817-198-+34,781-39+ 20,448.48) 400 au =2u775" AU AU su 42.6. Calculul ciderilor de tensiune pe bucla Ysa dupi practicares separatiel pe bucla Pe bucla Youse alimenteaza viele J, K’ gt L folosindu-se un cablu de tip ACYABY (3x180¢70)mm ‘Se analizeaza toate cazurle posible de plasare a separajel pe bucldCagul 1 Soparafia este practeaté pe tronsonul L'-Ys, deci toate viele se alimentoaza pe ealea Ys naps sila ee me Ys be tee se 150 on 5 2 i semen jitans Somers ay ~ 220368313 928-415.03965-47)10 15+ 163869-47) 100 au =30287 ‘AU AU, = consumatofi L's’ nu se pot alimenta pe calea Ya Caderea de tensiune toteld pe bucla Ys, cBnd separatia se afid pe tronsonul JK’ oar este: AU, =11388-+19484 =308727 Cazul 4 Separatia este practicaté pe tronsonul Yow’, deci toate ville se alimenteaza pe calea Ya essstars orasaacn—_sts3008 tao Ee? ee a ; al 2980 om als re Kw ’ S-B96H168) — Semtaeyi8Ea Sers4njz 904 ay = 2206368398 1972.47 54-415] 07158.276 59841407 $7 +2004 415) 400 au =38.495" ‘AU > AU... = deci viele, K’ 9 L’ nu se pot alimenta toate pe calea Ys, o8ea ce impune practicarea une! soparati pe bucl. In tabelul 20 se dat cdderiie de tensiune pe buca Yau in toate cazurile posibie de pozitjonare a separatie pe bucta Tabelul 20 Tearal | acatsearaier] —Cidereade ]—Cideea de] Cideren de Bucla a emiene | tensone pe | teosune ttt ronson | eansorl Va, | pe bust ‘AUVL ‘suv UY, T TT i Mas Yo Z 1500 agar BEIT x TRC as Sox « Yar v S308 TRS Conform calculelor e&derea de fensiune minima pe bucld Ys se obtine prin practicarea senaratici pe tronsonul KL n422.7. Caleulul cfderilor de tensiune pe linia Xs. Pe linia X~ se aimenteaza comolexu! comercia caruia | se asigura rezervare “00%, astfel se folosese doua cablur de tipul ACYABY (3x180+70)mm*. Caderile de tensiune se Calculeaza pentru fiecare cablu deoarece In regim permanent de funetionare puterea ‘Secesard s2 asiguré pe ambele cai, coar in regim de avarie aceasta e asigurata pe un singur cablu sorjrtas9 = Xe Za S (orlox coma) Set0417, 009 yy = 0206: 40108 + 0.077-17059-108 9 9 4y ‘400 AU < AU gu, =19¥ Caderea de tensiune se Tncadreaz’ tn limitele admise, ceea co Inseamna cé sdimensionarea cablull din punct de vedere al sectunii economice este verioat 4.2.8. Caleulul ciderilor de (ensiune pe i X10 Pe linia Xp 80 alimenteazé banca pentiu care se asigurd o rezervare 100%, astel se folosesc patty cabluri de tieul ACYABY (3x120+70}mm?. Caderie de tensiune se taleuleaza pentru fleeare cablu deoarece, in regim permanent de functionare puterea cetuta de consumator este asiguratd pe cele pattu cablur doar in regim de defect acesta ‘a ffurnizata pe dova cablur. ls Xo be i}— T (pa) semyia7 0.253.30.90 +.0077-12.779.80, 00 av 203AU reactanta spoofed: x, = 00920 ke; > rezistent’ specited: 7 = 0,20682/ tm ‘Acestiparameti corespund unui cablu de tip: 20KV, izolatie | XLPE {axtx180)mmeAl, prin eare se alimenteaza posture din stalia de transformare 1 10/10KV Pe madie tensiune, calcul de regim permanent urmareste calculerea pierderlor ‘ae putere pe bucia ‘in fcc de puterea cerutd de fiecare post de transformare se determing circuatia curentilor pa tronsoanele de cab. Curentul se determing cy relatia Pe Btn-cose Pentru simplificarea calulelor, s¢ va considera pentru toate posturile de transformare almentate pe cele dova bucle, cos = 092. ‘Alimentarea posturlor find una buclata cu functionarea,radiald, necesht practicerea nel separati pe bucle, peziionata corvenabil din punct de vedere energetic si economic. Prin eceasta 86 urmaragte eliminarea pierderilor de putere pe lini. Tn calcul pierdertor de putere pentru simpliicare se considera > pierderile datocate izolapel negijabie > tensiunea lnil de 10KV se mentine constant pe toatalungimea ei Pierderie de putere au doua componente: > pierderi de putere activa; > plorderi de pulere react. 2) Calculul pierderilor de putere activi: AP, = BP, +82, A, = perder de pure activa, A, -plrde tn ezsterta lini ‘AP, perder In conducta care se nogiieaz, Py =3R, 22 AOE 2, «edistent tensor Ranh 4 -rezistenta specie a ln J, «lungimea tronsonutui J,» curentul Tn linie corespunzator tronsonulu by eal I plarderilor de putore reactiva inductiv AQ, = 34, 12 10 RVar »X, + reactanta tronsonuii i Xyerh 1x) reactanfa spectficd a nisi Pentru calcul plordarlor de putere pe medie tensiune sunt neoasare: puterea de calcul ceria. de fiecare post, curentul corespunzator puteri, tpul g/ mumarul ‘ransformatoarelor din postur. ‘Aceste valor se gasesc In tabelul 24 Posture sunt echipate cu unul sau cu doua transformatoare Posturi de transformare PT are dova transformataare T* si T1, Din tabloul det racordat la bomele hii T1_ se almenteazé: banca 50%, complenul comercial 80%6, viele: DLA, 6,G,H, J, M si iuminatul public ‘utara ftala ceruta de consumatoni alimentai prin Tt este! 7, = 60+ 40+ 2216+ 888-+9,724+312-+371284 351+ 7,776+30 = 28198" Din tabioul de jt racordat la bore lui Tt’se aimenteaza: banca 50%, complex comercial 50% si ville E,F, C, I, K,R, @. P, 0, N. Pulerea totala ceruta de consumato alimentati prin TY este P= 60-+40-413632-+17,04-413 974+ 2691+ 25,74 + 2804+ 7,776 + 4$14,994414772-+14,772-+414,994 = 292644007 Postul de transformare PT2 are dova transformatoare T2 si 72. Din tabloul de jt racordat la bornele [ui T2 se alimenteaza: central tlefonica S0% sivildle: G, J. K Pulsreatotelé ceruta do consumetorialmentati prin T2 este! P, =130431.2+35) +2808 = 224,386 Din tabloul de jt racordat la bomele lui T2’ se alimenteaza: centrala telefonicd 50%, benzindria 100% gi vilele: HI, L Puterea totald ceruté’ de _consumatorii alimentat) prin T2 este 1B 130+ 37128 4 2691+ 25,74 +60 = 279.7788 Tabolul 24 Tees Tamale | Tracirmotearde | Parrensctvn ae] — Coren seantormare ota mal asScTEVAL Fr 1250 ae Pre 0 a “ PT ne 13686 T3368 a am a7 Pre Tas 13,056 al 250 13335 Pre asd ra oa Pr 260 14081 17387 | oe ra ae In tabolul 22 se dau lungimile cablurior de medie tensiune dintre postur pe cele ova bucie, ezistentele si reactantele corespunzatoare tronsoanelorTabolul 22 ie Tosa Tedary [Canaan Teena Liha Xuo = ray 3375 ass Pa FI nar a3) Pre Pr 8b po FT rs 352 86 7S PTS. 0, ‘unt Fie L ait on ¢ Ti oe aie Pr FI aa oan] oa FIs ria od 328 ce co 3.0, 1.39 7s. a ns tas ‘4231. Caleulul pierderilor de putere pe buela ab, dupa practiearea separatici pe bucli pe bucla eb se amenteaz& posture de transformare ET3, PTs, PT1, PTE si PTE, folosindu-se un cable de 20KV, cu izolatie XLPE (3xtx160)mm" Al ne ca geal toa cazuto pai de planar a separatil pe Duc, astel ‘neat perderie de puter s@ fe minime Tn regim permanent de functionare Cazul 1 cara ia exo pracicaté pe tronsonul PTS —PTS, dec posture PTS, PTA, PTY PTS sunt almentate pe calea a, iar postul PTE pe calea > 4) Calcul pioderilor de putere pe elemental de retoa a a serosa 3 emia, A usseziyA 1 s20lDty DP Ti asi oor SaT=2500VA. CHSToO0K <8 eva S.T~AORVA Pr en prs Tenossta —— Yr36osia 120.1748 ‘a Caleulul plerdorilor de putere activa: Peg =AR Ly Rae BR FR Ry FIO? ‘af, =30.077-90,765" + 0088-7723" + 0052-56.235 + 0.081 204 1a) 0° = 4055 44.2) Calculul pierderilor de putore react a =A Atha Ba Mae + Ky lh) 10"823k 40, «(0,035.90 765 + 9039-77125 +0003-$6238' 0036-2017") -10 +b) Calculul plerderilor de putere pe tronsonul b-6 s.t-260evA, en9s8a 1) Calculul pierderilor de putore activa: Pg =3Ry He 10" ‘AP 3-0,065-12,065" 10 = 0028857 2) Caleulul pierderilor de putore reactiva: Qua 3X28, 10? Qu g =3°008-12,065? 10” yous Pierderile totale de putere pe bucla a-b in cazul 4 sunt: APs + AB y= Des AQ 1065+ 0028 = 40998" 1$23-+0,013 =1836k¥Ar Sepatalia este practicata pe tronsonul PT1 ~ PTS, deci pe calea a se vor alimenta postuile PT3, PTA si PT, iar pe calea b se almenteaza PT6 31 PTS. a) Calculul pierderilor de putere pe elementul de retea a- a netOs1A, 3 cto, 4 yuntsosia L TTS ‘arti s.t=100 sass" =638evA ueniaa Lenosnea > (s6.staa) Caleulul pierdoriior de putere activa: BP = fy L+H + Ry LO” (ojorr- 70981 + 0088-56,949" + 0052-36061") 10° =2200" 2.2) Caleulul pierderilor de putere reactiv’: 80. = Hy +a +X la} 1O” £80, =fu0ns-70591° 0039-5694 +023:36061") 10° = 0992bvAr 1b) Calculul pierderilor de putere po olomentul de rofos b-5: b cams, 6 uctDiy 5 cies oe bb) Caleulul plerderilor de putore activi: Pg HB Tl, Rg LB) IO Pg = HO066 32,239" + 0047-20174") 10" = 0,264 .2) Caleulul plerderlior de putore reactva: AQ. = 3 hag Hie + Xo) 10” 40, = 3003-32239" +0,021.20)74) 10° Pierderile totale de putero pe bucla a-b In cazul 2 sunt: AP AP, +R, = 2214026247347 AQ, = AO, +80, = 0992+ 0,119 = 11 L1AVAr Caml 3 Separatia se alld Inte cele dous transfoimatoare ale postului PTY, deci pe caiee a se alimenteaza PT3, PT4 gi transformatorul Tt al postulsi PT1, iar pe calea b se lmenteaza PTS, PTS gi transtormatorul TT” al postu PT4a) Caleulul pierderilor de putere pe elementul de rofea a-t: task Ome SiT-250RVA s.r -6508VA emaanta 117.9568 1) Caleulul piorderilor de putere activ Pg = Wi T+ Ry Bt Ry BO? on walonrT 32206 + 4088-38588? +0,05217.696"}10° = 10727 .2) Caleulul pierderlor de putore reactiva: NO, Ata Nyt +X HO 19, =Ho.35-50226" + 0039.38584?+0023-17696") 10° = UA8D47Ar +b) Calculul pierdotilor de putere pe elomentul de retea b-1": 6 wows, 5 wus | cao YO sitaasoeva As.tos0aKva b, ucso.cots tik pre prs etapssa e207 183654 bb) Calculul pierderilor de putere activa: APL = HR Ae Ry Hat Ry lye) 3(0.056- 50,604? + 0,047-38,539" +0.081-183654)-10° = 07984 +b2) Calculul pierderilor do putere reactiva: Qe =MXvg Bat hag ly Xs 10" es0, =31003-50,6087 +0.91-38559" 0036 18365") 10" = 0364747 Plorderil totale de putere in cazul 3 sunt: AP = AP, , +AP, «© 1072-+0,798 = L878 \saakVar azul 4 Saparaia este pracicata pe tronsonul PT&-PT!, deci pe calea a se alimenteazé posture PTS s PTA, ar pe calea b se almenteazA posture PTE, PTS, PT 4) Calculul pierderlor de putere pe elemental de refea a-4: & tosus, 3 bomositay 4 ae oT suT-2s06v4 sst=400kva pe persona e084 at) Caleulul plerderilor de putere activa H(Ryy Ha + Rae HO” 30077-3433" + 0,088-20,888")-10” 4.2) Calculul pierderilor de putere reactiva: Bp =H yy Hs + ah) 10". 10, = (035.34,53 +0,029-20,888") 10" = 0176EHAr 'b) Caleulul plerderilor de putere po elemental de retea bot: b _asstga 6 Laces, 5 Lacsagya 1 Tae Ts siT=250KVA Tateb.1) Caleulul plerderilor do putere activa: AP. = HR Ts + Rag Mey + Ray Lap 10? AP, = 3066-683" +0,047-56,235 + 0081-36. b.2) Caleulul piorderlor de putere reactivas (XH + Kal ty FIO”. (003-643 +0,021-56235? + 0036-36,061") 10” 40, 40. 7598VAr Pierderile totale de putore in cazul 4 sunt: AP, = AP, +AP,, =0,391 +1686 = 207787 AQ, © AD, #A0,, =0176+0,759 = O435KVAr Caml 5 ‘Separatia este practcaté pe tronsonul PT3-PT4, deci pe calea a se alimentesz8 postul PTS, iar pe calea b se almenteaza posture PTS,PTS.PT! si PTA 42} Plordorile totale de putere pe tronsonul a-3: a enon, 3 Tse reasva rr pe3.2a at) Caleulul plerderilor de puters activa Alas a, BR yy fy 10" 3-0077-13,6427 10? = 00438 2) Caleulul plordorior de putere reactivé 8p 23K FIO? 0, ~ 360403813687" 10by Pierderile totale de putore po elemental de refea b-4: bb __-tectoygsn 6 WcTDsziAy Sluessougs 1 usd 4 LIA oui ‘atom O38 STHIS0RVA, sirsa’=oraevpl,s,7=4000vA re 858, 201A 380A bb) Caleulul plorderilor de putere activa: Ah =H Ht Re T+ Ray B+ Bu Bh) 10” 10,066. 89)88" + 0047-77123 +08] 56945" +0.052- 20888") 10> 'p.2) Caloulul pierderilor de putere reactivas Bp Hag Het Kelis Xa BAN OO”. 180, = N0,03-89188" 0921-7723" +0.36-56988" + 0073-20888) 10° = 187 1K/Ar Pierderile totale do putere in cazul 5 sunt: AP =AP.,+AP,, =0,08943,269 © 33120" 01941471 = 98a Se potlua in discus $i cazurle cand separaia se aid pe tronsoanele a - PTA.S| _ pT6, la noeasta solufe se recurge doar in caz de avarie a cablurior de pe aceste tronsoane. situ a ardta ct de mult variazd pierderle de putere in functe do locul separate pe bud, eva analza gi unl din acest cazur, chiar dacé nu se Incadreaza in regimul permanent de functionare Caml 6 CGearaia se af pe tronsonul a - PTS, deci toate posture sunt almentate Pe cakes b 4) Calculul plordorilor de putere pe elementul de retea b-tetany 6 samy § ess 2 7th Cait ‘eaten sT=c000v4 SsT-2508VA pr vr ste, Tens rte Jers Ger wet2654 TeI074A We 6618 4.4 Celeull perder de putere act: (hah Re T+ Ry # By Th Ry P3)30" [o.0ss teas 47-90. + 06-7091 +0052:3453" + Das: 13.682") aw 1} Calculul pierderilor de putere reactiva: BOs = Wag Mle Kelis +X 4 Niel + Xoo) 10 ‘AQ, =0,03-102,8 +0,021-90,76S? + 0936-70591" + 0025-3 107 = 2412kvar 153? 09039-13642") In tabelul 23 se centralizeazi rezullatele obtinute In uima calculuui de regim permanent vizind pierdenie de putere, Tabelul 23 Fiedenie depute | Pariede paere | Pleaerieoare ipetronsoouia | ~petrosonal | depute pe bit sts [carat] Loeat [Retr] Reacnt | Acink | Reacavd [Activd T- Renstion [evar] separa | apfeny}] 20be%1 | apfeir]| 2b" | ap [ew] ao, Teresa Tos as [se 2 [cPrners [aa [ser B19 [ ats [nu Sree || 6 Bt rrr ata 55 555 [riser [aps [a0 1a 1 oe Bu zi Conform caleulelor, plerderile de putere activa gi reactva sunt minime in cazul cand separatia ine cele doud ansformatcare ale postului P17, asifel se. face ‘aimentarea in ragim permanent de functionare. In caz de avarie, separatia este realizaté ‘acolo unde este necesara, aslfel incdt toti consumatorii s8 fle almentati cu energie elected432. Caleulul pierderilor de putere pe bucla ed, dupi practicarea separatiei pe bucli pe bucla ed se almenteaz’ postutle de transformare PT7, PTB, PT2 si PTS. folosindu-se un cablu de 204V,oU izoatie XLPE (Sxtx 150i Al Se isn ascutie toate cazurile pasbie de plasare a separate! pe bucia, eset incat piderile de putere 8 fe minime in regim permanent de functionare Cazul Seaton esto practiaté pe wonsonul PT2. PTS, dec! postuile PT7.PTS | PT2 sunt alimentate pe calea c, iar pe calea ¢ se alimenteaza doar PTS, 4) Caleulul pierderlor de putero pe elemental de rofon &-2 © Lessesny 7 Ietintity 8 Lecsisaga 2 Taian Taser steasoava | s.t-2s00va, Sos. vu vr He1aBA WH. O8A be Hn, 121) Calculul pierderilor de putore activa: AP = HB 1 + By Bat Ra Fa) 1 AP. =3(0103. 56,689" + 0.048 45,266" +0,066-31638")-10° = 1559K07 a2) Caleulul pierderilor de putere reactiva: (Hg fa + Xabi t Xe HR) 10” 3,046. 56,469 + 0,021-43,266" +0,029-31,638") 10” = 06454V Ar 'b) Calcul plerdorilor de putere pe tronsomul a youn, 9 Tae s.r-si0evs ven4) Caleulul plerderiior de putere activa Aas ay Fy 10? AP, 4 =3-0,059-30,324? 10" .2) Caleulul plorderiior de putore reactiva: Bay #3 Xoq Ly 10? AQ g = 3-0,926-30,3247 10” = 0072KV/Ar Pi rderile totale pe buela c+ ‘eazul 4 sunt: AP, AP. +P y =1359+ 0563 = S228 AQ, = AQ, 5 +80, 4 = 0,645 +0072 =0,717V Ar Cau 2 Separatia se afé inte cole dou transformatoare T2' si72" ale postu PT2, deci pe calea © se alimenteaza PT7, PTS gi transformatorl 1 PT9 gi transfornatorul 72 lak pe calea d se alimenteaza 4} Calculul pierdorlor de putere po elementul de retea b-1' ©, Jaz30.000 7 eos7A, 8 wectanng 2 ‘aaah a0 siT=2508vA, SsTr250kVA err brbaea pre pr WIth e140 1) Caleulul plerderilor de putere activa: AP BR +R Bgl) NO? ahs 40103-39,092! + .021-25,709" + 0029-14081") 10 06817 4.2) Caleulul pierderilor de putere react b) Caleulu plerderilor de putore pe elementul de rotea d-2 ‘ISTHBORVA scrsaiva bpsosza ce en 15s bal) Caloulul piorderilor de putere activa: Pay = Hag Hg + Rafer) 1O™ Py = HO(S9- 47881? + 0087-17 10 8687 »,2) Caloulul plorderilor de putore reactiva: Qu Que Kg Fay Xa Die) 10" (0.02647 881° +0039-17587") 10" = 0.218KVAr Pierderile totale po bucla c-d in eazul 2 sunt: AP, = AP.» + AP, =0,602-#0,486= L088" AQ, = AQ. + B0p» = 0.269 40,215 » O486RVAr Cazul 3 Separatia este practcatd pe tronsonul PTE-PT2, deci pe calea a se alimenteaz’ PTT s1P78, lar pe calea d se alimenteaza PTS $1 PT2. 4) Calculul pierderilor de putere po olomentul de retea o-8 c, lasagna 7 LeiLsaiy 8 0232ien ST-swA 20a pre w3854 ett aa a4) Caleulul piardarilar de putere activa AP =H Lt Ry BaP LO”(0103-25017 + ,048-11,628") 10 4.2) Calculul plerderilor de putere reactiva: Qe Kays tay) 10” AQ, = HO,046-25,011? +0021 11,628") 10” = Q095A¥Ar b)Calculul pierderilor de putere pe tronsonul d-8 4 2, ao SiTVA 608A pn rn 203248 kesnsnta 1) Caleulul plerderlior de putere activa: AP * 3p Aly + Ren A) 10 AP = HO089-61,962" + 0087 31,638") 10 .2) Caleulul plorderitor de putere reactiva: Qu Me BIg Loy +X gl) IO (0,026 61,962" +0,039-31,638")-10" = 0417KVAr Pierderile totale de putore pe bucla c-d in eazul 3 sunt: AP = AP. +AP,, =0,213 40,995 = 11480" 095 +0,417 = 0S128VAr Cazul 4 Secaralia este practicaté pe tronsonul PT7-PTS, deci pe calea ose alimenteazs doar postul PT7, jar pe calea d se allmenteaza PTS, PT2 si PTS. 4) Calculul pierderlor de putere pe tronsonul c-7 %bisa a1) Caloulul piorderilor de putera activa: AP = Rey Ly 10? AP. © 3-008-13,383" 10° Lassen 44.2) Calculul pierdorilor de putere reactiva Qua #3 Key Fh 10” AQ. =3-0(046-13,383" 10° = 025k" }) Calculul plerderilor de putere po elementul de refea d-8 dG taersog 9 cnlzeeg 2 teteatay 8 e285 ‘ok ry Pre esszea S180 lr 11624 ‘bt) Caleulul plerderilor do putore activa: aha= oP, Ray Fy + Ry e+ Roy Fa) 10” (1059.73.59? +0087 43,266 +0,066:11,628")-10° = 474A +b.2} Caleulul plerderilor de putere reactiva: AQjan = Say Lint Negba # Xap Fi) 10" 80, « = M0026-7359 + 0,039- 43,266" + 0029-11628) 10 .653KVAr Pierdorile totale de putere pe bucla o-d in cazul 4 sunt oBQ, = AD. + 80.4 = 09025 + 0,653 = 0.6784VAr Pentru a evidenja variajia pierderilar de putere pe buclé in functie de pozija separatil, se va lua In disoutie gi unul din cazurie la care se recurge in caz de avatie, ‘nue locu! separate’ pe bucl este fie pe tronsonul 77, fie pe tronsonul PTS, Cazul 5 Separaiia este practicala pe tronscnul c-PT7, sitatie ce nu se intalneste in regimul permanent de functjonare, In acest caz, toate posturie se alimenteazé pe calea d a) Caleulul plerderilor de putere pe elemental de retea d-7 d, _tetsomy 9 terssoing 2 etsy 8 _uensesg 7 a5 T232kn seasonvah siasnnva ots ery besos WeIL68AIPLL@8A eSB a4) Calculul pierderilor de putore activa: AP, =H Ray Hig + Bag Hig + Rag Big + Reg) 10 AP, . = ¥0,059-86,973" +,087-56,549" + 0,065.25, 011 +0,048-13,385")- 10° « 2.32640" 4.2) Calculul pierderilor de putere reactivi: 8Qe-4 = HK ag Uy + Xl + Koa Tin + Neg Tig) 10”. AQ,., = X0,026-86,973" + 0,039-56,649" + 0029-25011" 40,021-13,383")-107 = LOSLRVAr In tabelul 24 se centralizeaza rezuitatele obtinute In urma calculului de regim permanent vizdnd pierderile de putere Tabelul 24 Tar] Canad [Local —) Pirie deputere | Perderiede puters | Plerdenie wae de separtie | pe omonates soa bj | paterepe bl tS [acted Reason Taig | At Reto avfew} eed soba) | sp lew 30, [evar] Tari ia | ane aa Zp rer | ago taer a15 | hans —|— 048 ea [3p rere ais ean —[ tar —ost [errr [ss [ is eass_| ts | —o07 Dern ts te Last [assetConform calculelor, perder de putere activa gi reacvs sunt minim in cazul ding separaja cle Ive cele dovl transformatoare lo postuvi PT2, acl! Se fece seat in regim permanent de functonare. In caz de avare, separate este ainatoata acao unde este nevoie, astel Ineat fof consumatotl sf fle alimentat) enaigie electric, Fees etcul de pierderi de tensiune pe joasé tensiune gi pierderi de puter be edie tensiune reprezinta gio verficare @ secfuni rezuttate in urma calculthl sooner: Gedlarle au Tost corect dimensionate, deoarece plerderle de putere gl fonsiune Se Tneadreaz in imitele admise. 44, Verificarea In inedlzire a conductoarelor CConductorulcablului este un corp metal, format cint-unul say mal mute fire di ‘Al sau Ou, care conetituie 0 cale unicd de curent. 5-8 folosit conductor de Al deoavees pontny © aeseas) rezstengs ohms, are o sectune de 1,6 ori mal mare decat ur Conductor de Cu gio greutate aproximativ la jumatat. oe ea curestulu electric print-un conductor determina Incaizrea acestula prin fect Joule, provocand piarder de pure. Pe Ianga aceste perder fa nile electrics in aoc eee padaugé si pererle In dielecticu izlent al cabllu, ta eeranele motatce, thantauia de ollie nigraseopica gi armaturile de protectie mecanicr ‘aalatia conductoru reprezinia statul de material zolant cu care © invelt condustanl’ aceasta find o iolale sintecd (uscaté) realizatA cu materiale fermoplastice — polciorura de vinl PVC. ‘Ecranul este Tnveligul metalic aplicat peste un conductor izolat saul peste un ansambli de conductoare izolate, cu scopul de a diminua sau atenva simftor lackuines eremurior electice sau magnetice straine eeupra curentului elecric care trece, prt) carpitce respectv prin conductoare, ¢| nvers. La cablurle de enrgle, ecrancle coetce Galgura 0 cale de trecere a curenfor capactive sau a curentlor de detect fe ‘Damant (seurcrcut homopolare}, precum sl protecia persoanelor 6! materialelor in {azul periorai cablurlor grin corpurl conductoare exterioare ‘religul cablulut este consttuit din ansamblil straturior destinate realizar we forme deterninate a cabhiui 1 asiguriri proteciei contra degradari extericare. Inveligul cablurilor poate format ai For eraralul de umpluturé tnire conductoarele izolate pentru obfinerea une! geomet determinate a cablvul, de regula clindrca, > ivoligul de etangelzare (manta de etangeizae) care asiguré proteciia zolate| Tnpotva umidtati sau agonflor corozh (se realizeaza din materiale sintetice simetalice), > Simatura constiuita din benzi metalice infagurate, tmpletiturs din sérma sau Zarma ifaguratd ce asiguré In cazurle necesare 0 proteclie mecanicé ‘supimentard > Inveligul exterior (manta exterioar) realizat in general din materiale sintetioo $1 care asigurs prtecta chim si mecanica a cab in Gana Geastorfenomene de Incalzre in regim permanent de function, att tinile eloctroe aeriene eat gi la cele in cabluni se stableste o temperoturd Ce vegh Nilgawes acestel femperatufi are un rol important In studiul retells electrice, Apartia sae eater exceswve a conductoarelerlnior electrics, @elementelor de innacve sau 8 we soanelor de iegatura poate conouce Ia incidents to oxplostare:evarunger oles (Gates macfieéror structurale de naturéfzia sau chiried ce apar in éelecine $24 %inaite elemente componente ale cablurion), intreruper sau incendi in insta Prin calcul temic al relellor elevrice s@ urnareste ceterminarea valorior admisibile ale curentului eectric~ Tn diferite regimuri de functionare ale refelelor electrce, precum si anumite conditi de race ale ecestora, astel incat temperaturle maxime de Fegim ale conductoarelor $i ale zolatiei aoestora s& ramana sub lmiele periculoase care ‘Gr duce la degradarea 3i dstrugerea line! electice, Valorile temperaturior marime ‘Sumisibie pana la care materialela conductoare gi zoiante isi conserva proprietitle sunt \erieate prin experianta gi recomandar, Calculul la incdlziea conductoarelor cablurr electsice este mai complex deca In ccazul inlor electice aeriene, detorta variatic! mari a tipurlor de cablur, precum 9! vatiaielsistemelor de pozare foloste. Tn cazul cabiunior de curent alternat,pierdetile de energie sunt mai marl decdt la ‘cablurle de curent continu, 8a ce conduce Tn aceleas) consis de racire la incall mai Pentru cablutle de curent alternatv cu izolatie de PVC si tensiunea 1KV, se pot considera urmétoarele surse principale In care energia electtomagnetica se transfor in caldure "> conductarul eablulul parours de curent; > invelgurle izolante ale acestua (dielectric cablul); inveligutle protectoare impotiiva umiditat, agentor chins si mecanic Modul de pozare si numéeul cablurlor pazate constiuie factor principal In stabilvea sarcinil admisibie a cabllu ‘data cunoscuttpul conetructv al cablulu electric s! modul de pozare, punctul de plecare al calculuii inealiti cabluior il constitu bilantul energete dntre cantitatea de Cdldurd care se produce in interiorul cabluui i cantitatea de célduré pe care cabiul © Gedeazé medias Ineonjurdtar in unitate do limp si pe unitatea de lungime, conform telat: Wi, +W + Wy + = 4H, WW, ~ pierderie de energie care se produc prin efect Joule in Wiom; TW, ~ pierderie de energie care se produc prin efect Joule in in invetiguie protectoare ale cablutio in Wim; W, ~plerderlle de energie In dilecti, in Wier; ¥W,, - c&ldura prima de cablu prin radiate de la alte cablur (sau alte corpurl calde Tavecinate), n Wem; W, ~ canttatea de céldura care se degalé prin convectie in aer, la suprafata de ‘soparatie @ paméntului sau canlului Tn care este pozat cablul electric, in Wem 1, ~ canttatea de caldura care se degaja prin radiate Tn aer , la suprafaia de seperate a pamanfuldl sau a canaluul In care © pozat cablul electri, in Wiem. Prin dimensionarea seefiunl tehnioe @ conductoarelor la incalzite se umareste liniterea curentulli la 0 valoare maxima pentru o anumité sectiune, astfel Tncat temperatura pe conductor s8 nu depageasca anumite limite In aoest scop este necesar sa se realizeze celatia Foweare Joawin > Toxcain ~ curentul admisbil prin cablu, care este functie de tipul cablului si de rodul de pozare gi se gaseste In tabete;Jgusue ~curentul mayim de sarcind; k~ coaficent de corectiereferitr la conditile de instalare in medi Tatelele cu ajutorul cérora se deterind curentul maxim admistbil printr-un conductor se gasesc in ‘ini electrice subterana" ~ G. lonilé Pentru mai mute cablur da energie pozate In pamant, la curentul maxim admisibi 8¢ apliea coaficientul de corectie k determinat asi! kak kok i — coeficlent de corecie in functie de rezistenta termica spectica a solulul (la ‘pozarea in terenuri normale se recomand adoptarea unor valor de (70 100°C cmt?) ke ~ coefcientul de covectie In functia de numarul de cabluri pozate alaturat in ‘gantur sau fn tuburi, ks cosficient de corectie In functie de temgeratura solulu ‘Temperatura soil’ s2 va considera egala cu valoarea medie @ temperatutlor maxime din unile de var, la adéncimea de pozare. ‘Se consider negijabi varia temperaturl solului In functie de edéncimea de pozare in domenii (70-120}em. '@) Determinarea coeficientulul de core ks > se considera rezistonfa tormicd a soluiui pentru teren normal: Re70 cee > pentru cabluri de tkV, tifazat, ou Wola PVC si sectuni cuprinse intre Yoomm si 160mm?, din tabela se alege coeficientul de corectic al curentui maxim admisibil tn functie de rezistenta termica a sotull Kye 114 b) Determinarea coeficientui de corecto ke > Pentru cabluri cu mai multe conductoare (4 conductoare), pozate alaturat in pamant ia adéncimea de 70cm, valoarea coeficientuli Kz e alege din tabele, fn functie de numarulcablurior pozate alaturat Tabalul 25 Titan] Coie decorecfie ©} Determinarea coefcientulu de corecte ks > penttu temperatura maxima a conductorului de 70°C gs} a mediulii ambiant 40°C, se alege din abele ks= 007 CCurentui maxim de sarcind se corecteaza cu coeticientul k, gi din tabele se alege sectiunea conductoarelor astielinc&t fe indepinita condiia: osDeoarece cablule au sectiunea conductoarelor constants pe toatd lungimes lor, inotusiv in eazul alimentéri In bucté cu funcfionare radia, se foloseste curentul maxim dd sarcind pe primultronson al cablului, pe poriunea dintre postul de transformare gi primul consumater de pe call Tn aceasta zond, in prof exist8 cel mal mare numar de cablui al linilor in cablu, _avest tronson find acoperior peniruinteg traseul Tn tabolul 27, sunt prezentate caracteisticie infor mn cab > curentul maxim de sarcina pe lini; > coeficienti de corecte; > curentul maxim admisibi > sectiunea tehnica a conductorul Tabelul 27 “Besar | Curent | — Conta ae coe a nasi de ‘nts | conductoralt arcink [QT] ] admit | “Steet anal Teall Saar | ae [ar [oer | er a i, Kee castes [ie [ase [7 [oa | —s0.66 Be 15) Haas [14 [06 [71 [o.09 | — 9930 Bs 10 Kee [tage ise [os [ort [orae | —tecom 30 3s Ys [ asrass [aie [ost Lag [ase | 209m co 1307 Yr [asses [ase [ot [or [ase | 01 20 1207 Xe asta | 06 Lar [asa | 0 a 20) Xa osmras [ae [og ar [oar | 62m ‘a 20 ye [e905 ise [wt [ocr Laser | 6376 30 130 Seofunea tehnica rezuitaté In urma calculus, tn funcia_ de curent maxim admisibil, se stabilote gn functio de standardele impuse de S.LS.E, cablurle foloste ‘au condustoare a ever coclune nu depagoste 1S0mnr en cazul bane, din calcul a rezulat 0 sectune a conductoarlor cablull prin care 2 alimentoaz4 acesta de 240mm sectune eare nu se incadreazd in limite adise de SISE, ‘Acoasté problem’ so va rezolva prin utizarea a doud cabluti cu secjunea conductoarelor de 120mm*, astfel putsrea nevesara ancl est furizata pe 2 cablut in ‘ca! de avarie 91 pe patu cabin in regim permanent de functonare. Sesjunea tehnica va fi comparata cu secfunea economics, dire acestea slegdndu-se cea mai mare deoarece cablurle rebuie 88 rezste la cele mal rele condi 6 funcionare. ‘Se_constata c@, toli consumatori sunt alimentali cu cably de 1KkV_ ti ACYABY(3K150+70}mm® Al, cu except consumatoruli de tip banc’, aceasta find Almentat prin cabluni ACYABY(3x120*70)r AlCAPITOLUL 5 CALCULUL REGIMULUI DE SCURT CIRCUIT Scurtcircutul este conexiune accidental sau volta, print-o rezistent® sau impedenta redusd, Intre dou8 sau mai multe puncte ale unui cicuit, care normal se (gasese la tensiun dilerte gi conduce la apariia unui curent mult mai mare decat cel de fog staponar. Produce 31 céderi de tensiune importante, care perturba functionaraa ‘notmala a consumatonior de energie electricd Dupa dimensionarea instalafilor de distribute a energiei In condi de functonare hormala ee curata, este obligatorle verficares acestora la scurtorcult. Verficares la Seutezcuit are drept scop 82 demonstreze c& instalatle pot euporta pentru perioade Timitate de timp curent| de sourtircut, ce pot apare fara ca acestea si se deterioreze in lurma efectelor termice sau electiodinamice produse de acesti curenti de scurtcircuit in situafile cele mai gree ‘Metosia de calcul utiizeté cel mai des este metoda untajilor relate. Aceasté setoda consta In raportarea parametilr retell la nigte marimi de baz’: ouierea de baz Sb, tensiunea de baza Ub, curentui de baza lb. Vor ft caleuati curent) de scurtscuit trifazat gi monofazat Scurtcircultele sunt: + simetice — sourtcirultirifazat “ nesimatrica - monofezat, bifazat si fard punere la pimant. Cel mai grav scurtcircuit este scurtiruitl trifazat, care conduce la aparitia celor smaimari curent, ).Scurtcireuitul monofazat jn’ cazul surtcrouitslor nesimetice, curenti se determina folosind meioda Ccomponentelor simetrce gi schema echivaler ‘Schema echivalenté (ig. 5.1) presupune reactantele de seoventé directa Xs, inversa x gi homopolara %, Inseriate (fg. 6.2) far componentele simetnce de curent, ‘corespunzétoare pentru prima faz’ varia a unei rele trfazate, se exprima prin relat Wer? =I Curentul de scurtircut monotazat este 103 3 See ~ Wu, x, Up tenslunea loculul de defect X_~ reactant echivalenta: (Gy ~ oeficient corespunzator U,=6-220KW: Cye1,1 Sy — puterea aparenta de baza: S,=100MVA. 100“WV 1 oe" “WW alr | X x | Cy er | | Fig. 5 Fig. 5.2 Relati de calcul al parametrlor retelel pontiu schema echivalenté d® secventa direct, inverst $1 homopotar Genoratoare electrice > reactanfa de secventa directa este: Seen ~ puterea nominal a generator Xfi] —reactan supratranatone « gereato > Teacianta de secvntainversa ext Ka = Kas > reactena de seeventshomapolaré este Be ni3 de “Transfornatoareeletice > Teactanta de seovena ret ext: er Us —tenslunea de scurtircuit a transformatorull Spr — puterea aparentd a transformatorulu > reactanta de secventd inversa este! Xq 25g > reactanta de secvent’ homopolars este 4, Linii eloctrice > reactanla de secvent drecté este: Kae db > reactanta de seoventainversa este: X= Xa > reactanta de secventa homopolara este y= 352ia a) Sourteircuitultrifazat CCurantal de seurteroittltazat se ealeueaza cu relia a 101~ reactanfa refeel de secventé direct dela sursé pan la defect ‘Trebuie Indepiirite wmatoarele cons! > curentul de scurteireut tfazat 88 fle mai mare decdt curentul de scurtcrcuit monofazat Bo > valoarea raportuli cintre reactanta de seoventa homopolar gi cea de secventa Girect5, si se Incadreze in interval [13] ceea ce conduce la prima condi isdieg y ‘5.1, Caleulul eurentilor de scurteircuit pentru refeaua formatt di medie tensiune de alimentare a posturilor: PT3, PT4, PTI, PTS si PTS, transformatoarele corespunzitoare fiecirui post si transformatorul cobordtor de tensiune 110/10kV Caracteristiclletransformatoarolor. Paice aparontda | Pererlola] —Dierariode | —Tensonea de Ctansormatearelor | morning! | seuiereuit ‘recut SinvAL gu AP eal) 2 fa a5 6 “om cama a at as a 3s poser] aera > Caloulul reactanfelor de secventé dicta cand se cunosc: S,= 1OOMVA~ puterea de baza; ‘Sen — Puterea nominal @ generatoruul Up tensiunea de baza egaia cu tensiunea lacului de seurtcircult 3-0,308 = 0,280 0107-0375 = 0.0040 ve,00.9107-0,251 «002402 ios Nagy = Stay t= 0107-023 -00m20 urns yg ete Se 2 6100.50 Too 3, “10004 yy Seong te MO ogo. 03 UL 1057 Kyoto Se 100 S,, 100 1, tor 3” 100 > Calcululreactantelor de seoventainvers Reactantele de secventa inversa sunt egale cu cele de seoventa direct Xe > Calcuiulreactanfelar de seeventa homopolea Ky =1S-Ly = 15-008 = 0120. 35K 35-Xqq = 35:0,0036 » 001302 Kg 2 BO 5: 0,0414 = 0,450 Byy 01S 35- Ky ©35-00243 = 0.0830 Kyy = Mig 295240 5 Xqg = 350,081 SA yy =35:00223: 109 35-0,038= 01330 5240 Calculul curentilr de scurtercut se face tn cazurie cele mal detav plecarea din stalia Ge transtorare de 110/10KV exists un intrerupator care, in caz de Satie, intrerupe calea de curent pand la transformatorul Ty, unde existé © cuplé cu Separator Inre Ty §1 Ty. Cei autrizal vor izola defectul, separatorul cup’ va fi deschis, iar transformatoarele vor f alimentate pe ambele cai din state, 103De aceee este sufcient sa se calculeze curenti de sourticuit pent defectele: Ki Ka, Ka, Ka. Caleulul curentilor de scurteireuit pentru defectul Ky a) Scurteircuitul monofazat. at) Schema de secventé directs 10,5kV K Resctanta echivalerta de secventa direct este: ag “ti, =08 +044 +028 =080 4.2) Schema de secventé inversa 10,5kV K Xi Xa Xa 4 Reactanta eshivalenta de seovent inversa este Hq aX, 2X, +X, = 0084 044 028 = 080 4.3) Schema de socventa homopolard 10,5kV vy & os Xi Xa Xe J ‘Reactanta echivalenta de secventa homopoiard este: Ny ay +X, +X, =012 +0444 098 = 1540 Reactanfs echivalonté cote: Xi, oh thy Xa =O8+084154= 2140 Curentul de scurtecult monofazat este toscpt a asian S°9 Rg, a Bl0sane b) Scurtcircuitul trifazat Curent de suru fazat este St Melo Bu, Fa B105:10-08 Se verfed umatoarle con: > IM e756 > 5,778, adevarat; nts Mags, Ze tt tan Ta ok Aceste vai ebue veitcate pent 9 26 putea aprosia modu de trate al reutdInt-o reea eleticg. Dack 1! > 2, se seat de apart o pate dn newt TSA Soka 92511925 <3, adevérat, 4, {<3 care duce la condita: transformatoarelor pana ce se realizesza conditia: 1< en Caleutut curentitor de seurteireuit pentru defectul Ks 4), Scurtcircultul monofazat 2) Schema de secventa directa: 10,5kV 9 op a “h $ Reactanta echivalenta de secventa directa este: Key = Hy ty +X +p, «08 +044 40,28 +0004 = 08080, 4.2) Schema de secventé invorss 10,5kV. Reactanta echivalenta de secvents invers@ este Koo, +X, +X, = 008 +044+0,28 +0,004 = 08080. vas‘Reactant echivelenté de seevent’ nomopolar’ este Na ok, 2%, +X, 4%), «O12 +044 + 098+ 001 Reactanta echivalentd este WK Xy, +X, 080440804 41553 = 1610. CCurentul Ge scurtercut monofazat este: 3-41-100_ ¥3-105-3,161 Aka b) Seurtcircuit trifazat Circuitul de scursircut tifazat este 12 0 SSL, al gO. _ Bu, Hay Y3-10,5:107 0,804 So verifia urmatearele condi 21D) > 18 <2 T523> 574, adevérat, ee wi cs, Sh - 1553 1939515193283, adevarat hy, oy ge Calcslul curengilor de seurtcircuit pentru defectul ks a), Scurteircuit monofazat a.1) Schema de secventa directa 10,5kV, = & Xa a Xe = Xwo Reactanla echivalenté de seoventa directa este Hy +X, +X, +%,, 0084044 +0284 0031= 08310. 1061.2) Schema de secventa inversa Reactanta echivalenté de secventd inversd este A, ak, +X, +X, +2, 20084044 +0,28+0,00 3) Schoma de secventa homopolara Reactanta echivalenta de seeventa homopelard este My, =X, ky +Xy +X, = O24 044+0584 0109 = 1.6490 Reactanja echivalenté este: HX, =u ty, +g, 0801408314 4649 = 33110 ‘Curentul de scurteccult monofazat este: CSL 31-100 2 a 0-5. DB, k, Be0s. 331 ) Scurteircuitu itazat Curent de suercuttfazat est 19 = SpSe, A. MOO To p279K8 BU, ag 105-10" OBST Se vertics umatoarele cont =12) > 12 «2 7.219>585, adevirat; 1984 = 11984 <3, adovatal Catctdul curentilor de scurteireuit pentru defect ky a}Scurteircuitul monofazat a.1)Schema de socventd directa Ky —O—- am | Xr Xa Xe Xe ke Xen st 107Reactanta echivatentd de seovent’ directa este: Nag 2X tha 4K, +X, + +My, hy = 008 4046+ 0.28 +0004 + 0081 + ++0024-+9,524=10,3930 .2}Schema de seoventl inversa ov Ke = - Xk XX Xe Xe Reactanta echivalenté de secvent inves este: Kg aXe, 0X, 0X, 2X 4X, +, = 008+ 0,44 0.28 +0004 «0041+ +0)024+9,524 = 103910 2.3)Schema de secventé homopolard ony ‘ey pt OS 0 Mey ge Me, PRG ane tame he | Reactant echivalont de secvent hornpolara este: Bena thy thy tts hy tty iy D204 +098 01303454 “0038 +9524 11260 Reactana ecivaln total Kenda, ee thy 10393-10398 -1125=200490 Curent de scrccit monofaat est 2G 1, SIO. G0, k, B08 ») Scurtcircuitul trifazat Curentl de surteut rfaat este: o, GyS,, 1 Wat Sau, pauper Se verifies conde =12 > 1°, €915277 > 14,862, adevarat, Xa 126 i039 4.862ks 08151 08s3, adevarat. Calcutul curentilor de scurteireuit pentru defect ks 8a}Scurtcrcultul monofezat. a.1)Schema de secventa directa BO 9. oS). SS a HS Xi Xe Xe Xap Xn Reactanta echivalenta de secventé directa este: Kay 2 Kyte Ng ty tHe, tHe, ty +0384 8524= 10,4131 2) Schema de secventi Invorsa 08 +0,44+0.28-+0,031+0,022+ oak ‘ky — = Xr Xe Ro pahlbect wotee we Baa” Spe eee) Reactanta echivalenté de seoventa inversd este: Myo kit, 1%, 44, 0, +0, +4, 300840444028 + 40514 0022 + +0,038+9,524= 10,4150 2.3) Schema de seoventé homopolara Oak ‘Ke | Xa Xi Xa XoXo Xt Xa aed Reactanja ecient de sever homopolr ot: Fee aes eke rk n012 044 4098+ 00108+ 00784 $o1334950e 113A Reactant echivalnt este: Tegrity ei, elndlsstogiserigss=202100 Cire do scurctcut montazat ete U1 100 04-3204 by Scurteiruitlrtazat Cheeta ae seul fazt ete ee Se te M00 hu, Fa” Boaioais Seve umdicrea con = 14.786 109= 12) > IY e9 15244> 14786, adevarat; nts Ags Me 8H Fay fea DE 109151093, adevarat 5.2 Caleulul curentilor de scurteircuit pentru reteaua format din medie tensiune de alimentare a posturitor PT7, PTS, PT2 si transformatoarele corespunzitoare fiecirui post si transformatorul coborétor de tensiune 110/10KV din statie Clout curanlorda seuncreit monefazats tifezat se efecueaza in acelas! mod cain paagratl 5.1 Ir tabelu 29 se tec reactantele de seevena direce, inverse si homopolare Tabelul 28 Trai] Renan Geese | Rec devon] Ranta de Seen Xala 31 xo om 8 tat tat 128 1a t oe ea no 3 oa sn pak 32 ‘In tabelul 30 se contralizeaz’ rezutttele calculului curenflor de scurtcircuit rmonofazat gi tfazat pentru defacto ki, ke, ks, ky Stk Tabelui 30 Taxco] Crenala | —Cwrenaie Tae seercret | cenalens | ssircreat ‘cole 510 D> sor] “rte fi af cage Tea ses [as qaesm | 1eapiess [339 | $0 Tanesso7 [ists | sas | 10780 Tense | Tne a iesTOUE Se constaté c& toate conditile se veri, ceea ce inseamna cli functionares retelei electri este bua din punct de vedere al curanior de scurtcicut. HoCAPITOLUL 6 ALEGEREA PRINCIPALELOR APARATE DIN INSTALATIE ‘Alogerea unui aparat se face pe baza unui ansamblu de verifcari cu privire a corespondenta dinte performantele garantate de constnctor si solicits la care acest ‘aparat urmeaza a fi supus in exploatare, CCiteriletehnioe pentru alegerea aparatelorelectrice sunt urmatoarele: ‘condifile ambientale de functionare; ccaracteritiile contrive ale anaratulu ‘reoventa nominal; ccaracteisticile izoatit; ccurentul nominal, ‘comipartarea in rogim de scurtciralt Cite speciice ecare! categori de aparatal ‘titer economice Th practica, in cadrul S.LS.E., modul de alegere a echipamenislor se simplified foarte mult gi se tine cont de analizelefacute anterior. vvyvvvYY 6.1 Alegerea aparatelor electrice pe medie tensiune In postul de transformare, celulele de tranformator, de cupla gi de linie sunt cechipate complet gi ele se alag In functie de puterea transformatorulul, Celtele de gabent ‘edus sunt fabricate de fime precum: Merlin ~ Gerin, Siemens, ABB, et. Ta cazul de fata, celulele de transformator sunt echipate cu un separator de sarcind {aparat de comutate) $0 siguranté fuziblli ce rezisté pana Ia un curent de 63A. Deoarece transiormatorul este de putere relaliv mica gi nu necesita o protect ridicatd, nu este ecssar un Intreruptor in celula de transformator, separatorul de sarciné asigurand 0 econectare a circuitulul In caz de neve. El poate fi acfonat sub sarcna de citre personalul specializat si poate pune I= aman circuit ‘Calulele de linie sunt echipate cu separatoare de sarcin8, procum si celula de expla ‘Transformatoarele sunt prevazute cu protect la supratemperalura, care se asigur’ cu termostatul ITs gi sunt legate la bara de nul a postuli 6.2 Alegerea aparatelor electrice pe joasi tensiune Sigurantele fuzibile sunt folosite ca echipamente de grotectie contra supracurentior. Principiul utlizat la functionarea siguranfor fuzbile este stingerea arculi elect Incontact cu granuiele din material refractar ih acoste aparate, acul electric apare dup topire, provocala de trecerea curentu! electric, a benallor sau frelor agezate In mediul granular (risio de cuart). Tranferul de Caldurd de la plasma la granule Se face pan conduct termica. Slingerea aroului olostre ‘Se produce in momentul in care tensiunea avestuia depaseste valoarea cave provoacd instabiitatce lu. Deci rolulsigurantel fuzibie este de a deschide un circuit pareurs de un‘curent electric a caruiintensitate depageste o valoare prescrisa, prin fuzionarea unuia sau ‘mai muitor elemente dimensionate In acest scop. Functionarea sigurantel fuzible are lac la trecerea unuieurent de scurtecuit sn acest caz limiteaz& ampltudines si dureta sa, In ‘cazulfuncfionéri la suprasarcina se limiteaz’ numal durata suprasarcni, Funefionarea la scurteircuit a singuranfelor fuzibile Elementulfuzibil se afl Inglebat into masa de nisip de cuar,astfe!incat stingerea arcului electric este determinatd de preluarea célcuni ce cétre granule de nisi. In mamentul nd firal ajunge in stare licnida, masa de licid nu mai pasteaza oma geometicd a fru, find supusa deforma cauzate de fortele electrodinamice $i Lorentz (inmasa de lich). Siguianjele penta protectia transformatorului (TU. 6SOKVIA) sunt aloze in Kinctie se curentl: Sy 60 Bu, B04 astfel se folosesc dou’ sigurante fuzibile de tip SIST 601/530. in cazul plecdior cin tablourle postu, S.18.€ foloseste numai siguranto fuze de tip SIST 401/200A, Se vor folosi una sau mai multe siguranfe, astfel incat s@ poata rezista curentuluielectic ee trece prin cablu. Curenti ce trec prin cablurile ce pleacs din tablouile postu cre consumatori nu depagesc 200A, atunci este suficienté o singurs 7.1864 siguranf pe flecare plecare. Separatoarele foloste pe bara de derhvajie in postul PT2 se alege tot in functie do curentul calculat mal su8 gi 88 vor folosi separatoarelifazat de interior modemizat STim 3k, 12504. Pe bara principalé se folosaste ea echipament de protectie si conectare un Inerupator CROMAX 1000, SSE folosegte pe joasa lensiune rumai astel de inverupataare, ar amoorajul se determina fot In functie de puterea transformatoruui Pe bara de derivatie se monteaza un transformator de curent cu monta)interie, izolatis in raging, de trecere CIRT ~ O,5KV, SO0/SA, unde: 0.5kV este tensiunea de laolaia, S00/5A ~ curenti in primar si secundar, acesta find un echipament de masura ‘Trensformatorul de curent se foloseste In cazul consumatotllor mai mari, peat ‘care magura se face Th postul de transformare, Raportul curenflor se stabilste in funeyie €& pulerea oaruta de abonat (P. = 260KW) gi curentul pentru care e dimensionat contorul electronic de nergie activa gl react’ 260 Fe 293794 08-092 Contorul este dimensionat pentru un curent: 125A Reportl de transformare este: SOOISA. Punctul de aprindere este echipat cu Un transformator de curent cu montaj interior, izolatje din rigina, de suport CIRS ~ 0,54V 60/5A. Puteri cerute de umunatul public (P; = 30k) Wi corespunde un curent Reportul de transformare este: 60/54, 12In cazul vill gia coloriali consumatori misura nu se face la nivelul postull de transformare. ‘In aceasta situate se folosesc blocuri de masur8 si protectetitazete BMPT, care sunt echipate cu conton de energie activ’ gi reactva, singuranle fuzbile gi intreruptor pentru protectie. Aceste 2MPT-uri se monteaz’ la consumiator in urmatoarele cazui > a toate lucratle nol de brangament tifazat de jt solictate de corsumnatoti care absorb un curent maxim de 250A; > daca frida de brangament tifazat e improvizata, deteviorata, puténd concuce is cevenimente in instalafa fumizorulu, la accidente prin electrocutare, la incendiet, ’> in toste cazunie c€nd se constalé sustrager de energie electric’ la consumatori cu coblu tifazat (Ca aparate de mésurd se folasese contori de energie activa si reactvas Th cazul runctulsi de eprindere CAS si CR43, iar In cazul derivatie prin care se almenteaza Cental telefonica se felosagte un conto electronic de energie activa 5 reactva, Pentru evitarea aceidentelor,principalela miloace de protectie sunt > protecta pin legare la pamant; > protects pin legare la nul; > izolarea supiimentara de protectic. [Ata o instalatie de lagare la pamnt, cét gio instalato de legare la nul trebuie si asigure protectie prin difjarea curentior de defect pe anumite cAi impuse, astfe! Inca s& cevte producerea unor tensiuni de atingere periculoase, In cazul relelor de joasa tensiune legarea la pamént poate asigura 0 protectie condifonata de anumite Impreluréri, coea ce determina ca in acesle refele sa se preferedin ce In ce mai mull logarea la nul, care poate asigura 0 protecte foarte Sun Proteatia prin lagare la pamant poate fi folosta ca masura de protecte suplimentara in ‘cadrul protecte\ prin legare la nulBibliografie Bereovici M. $a. ~ Rejele elecrice subterane. Calculul electric ~ Editura tehnicd Bucuresti 1974 Joni Georgeta .a.~ Linii electrice subterane 1 ~200KV. Indrumar de calcul si proiectare ~ Editura Tehnica Bucuresti 1990 . Jacobescu Gh. sa, — Refele s{ sisteme electrice ~ Editura Didsctiea si Pedagogicd Bucuresti 1979 Pietrdveans E.~ Agenda Electricianului — Editura Tehnicd Bucuresti 1986 5. NTE 0097/08/00 — Normativ pentru proiectarea si executia rejelelor de cabluri electrice . NTE 401/03/00 ~ Metodotogie pentru determinarea seciunii economice a conductoarelor in instalaile clectrice de distribute PE 145/85 ~ Normativ privind stabilirea puterilor nominale economice pentru transformatoare PE 132/83 ~Normativ de proiectare a rejelelor electrice de distributie publicyur eere WAL 0€9 = LYS 8 8 WAY 069 = US WAI 0€9 = LYS 8 8 V1 069 = LYS wn osz = 14s WAX Or = 19S 14 \i oor = tus 7d | WAY 089 = 1S, WA 082 = LYS Ai osz = 1s PLANSA 2 - RETEAUA DE MEDIE TENSIUNE29-45. eyo no "snpaquegeB 2p ‘AX vz eIm}29 No wed IWDD “(vay ofozb0b “VA01 OF9XE) Lid VAVIGONOW VORILOITS VHEIHOS © VSNV TE2 3 ut oneoz no “enpos wieged op "A Fe e489 no EBSD “uot oroz}ob "vio 0€9x2) Zid VAEVIIGONOW VORLLOITS VWSHOS 7 ¥SNYTEs = 500 NVA PLANSA 5 X* Grom = 40 % | Schema reala pentru US kV calculul curentilor de scurtcircuit pe bucla a-b 8: T Snt = 25 MVA = ws kV oy 3km 1 xe=0,103 0/km — tt ee 375 km iB x0= 0,107 O/«m age k2 Ks = 1 Weer T3 AES sur = 250 KVA {8 i or ,230 km : : ar Oy i 04 kV oon 1 1 1 Zi 1 ia 1 oReaEB hum * ZL bs Kv eee Snv/= 400 KYA 100 kVA 10,5 KV 10,5 kV. F 8 | | ae 630 kVA Boreti CUPLANSA 5 Schema reala pentru calculul curentilor de scurtcircuit pe bucla a-t 0.321 km 107 O/km 1=0,375 km js = 0,107 O/km sky ny 0,427 km 1407 O/ Sn = 250 kVA! 92 km 107 nl Sat = 630 a x= 0,107 O/kr| : SS 400 KVA sw 15 (4) Sur = 630 KVA 4) pala) 230 km os kvPLANSA 6 Schema simplificata echivalenta XtPLANSA 7 Schema reala pentru calculul curentilor de scurtcircuit pe bucla c: T=050aKm ar 407 O/arn 107 O/en = X 3 oasetm | Bose Kosw | im \ ea 1 Snr = 250 KVA \ Tr (4) ser=asowa | 18S \ chy 1 ot iS t \ \ ' \ | aoa ee ' oak - 1 + 319 km ' 420 km sar ak) a Bae a Sat = 250 kVA \ Ta (a) 8H 8 oe) Snr = 630 kVA w T2(4) Sat = 630 KVA © s = soo va X* Gnom = 40 % nS kVPLANSA 7 On can Schema reala pentru us KV calculul curentilor de scurtcircuit pe bucla c. -d a 8 ‘Sot = 25 MVA 105 kV y =3km 1 x= 0,103 O/km | «if 10,502 km 4 |= 0,321 km X0= 0,107 O/km 107 O/ rr E 2 i XH g Ke Ks, I 282 km! Sut = 250 KVA O07 Of Ty CA) gor = 250 KVA 420 km x0 = 0,107 O/km 10,5 kV pO 10.5 KV Sur = 630 KVA mB T'2( A) Sat = 630 kVA oany () 1.3 otPLANSA 8 Schema simplificata echivalenta pe bucla c-d ® X19 x1