Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tolerante Constr. Met
Tolerante Constr. Met
= ) 300 /( n h e
nclinarea unui stalp independent dintr-
o cladire parter, far pod rulant
e = h/300 mm
Inclinarea stalpilor unui cadru fara pod
rulant
Inclinarea unui stlp
individual
e = h/100 mm
Situatia cand cei doi stalpi
ai cadrului sunt inclinati in
aceiasi directie; inclinarea
media a stalpului
500 2
2 1
h e e
=
+
2.2 Tolerane pentru elemente
Tipul deviaiei Parametru Abateri permise
Abateri ale nltimii seciunii:
h 900mm
900 < h 1800 mm
h > 1800
= 3 mm
= 5 mm
= + 8 mm
= - 5 mm
Abateri ale limii tlpilor b
1
sau
b
2
< 300 mm
b 300 mm
= 3 mm
= 5 mm
90
Abaterea a inimii fa de tlpi
= 5 mm
nclinarea a tlpilor fa de
inim
=
mm
b
5
100 /
nclinarea a tlpilor fa de
inim pe poriunea ieit n
consol
=
mm
b
3
150 /
Lungimea msurat pe axa
central sau la colul unei
corniere:
- lungimea de tiere
- elementul la cele doua
extremitati este pregtit pentru
contact perfect
= (2+L / 5000) mm
= 1 mm
Rectiliniaritatea la cele dou axe =
mm
L
3
1000 /
Contrasageata la mijlocul
lungimii, masurata cu inima
orizontala
=
mm
L
6
1000 /
Verticalitatea inimii la rezemare,
fr rigidizri la capete
=
mm
h
3
300 /
2.3 Imperfeciuni globale
2.3.1 Introducerea imperfeciunilor cadrului
Se va efectua o evaluare a efectului imperfectiunilor reale, incluzand tensiunile reziduale si
imperfectiunile geometrice cum ar fi abaterea de la verticalitate, curbura initiala datorata
sudurilor sau defectelor de ajustaj sau micile excentricitati care sunt de neevitat la imbinarile
reale.
Efectul imperfectiunilor se va introduce in analiza cadrelor metalice prin intermediul unei
imperfectiuni geometrice echivalente, exprimata printr-o inclinare initiala sau prin fortele
orizontale echivalente ei, conform tabelului de mai jos. Oricare dintre aceste doua metode este
admisa.
In general inclinarea initiala se poate produce in orice sens, insa ea va fi introdusa in
acelasi sens in cadrul unei variante de analiza.
In numaratoarea de stabilire a valorii n
c
vor fi luati in considerare doar acei stalpi la care
forta axiala N
sd
este mai mare sau egala decat 50% din valoarea medie a incarcarii verticale pe
un stalp aferenta cadrului plan analizat. In numaratoarea de stabilire a valorii n
c
, vor fi inclusi
numai stalpii care se extind pe toate nivelurile incluse in n
s
. In numaratoarea de stabilire a valorii
n
s
vor fi incluse numai acele plansee curente sau de acoperis care leaga toti stalpii inclusi in
numaratoarea pentru n
c
.
In cazul aplicarii unei analize elastice globale, efectele de ordinul II produse de deplasarea
laterala vor fi introduse, fie direct prin efectuarea unei analize de ordinul II, fie indirect prin
intermediul uneia dintre urmatoarele variante:
91
- o analiza elastica de orinul I, cu amplificarea ulterioara a momentelor incovoietoare, ca
efect al deplasarii laterale.
- o analiza elastica de ordinul I, cu amplificarea ulterioara a lungimilor de flambaj, ca efect
al deplasarilor laterale.
In cazul in care va fi utilizata metoda momentelor incovoietoare amplificate, lungimile de
flambaj in planul cadrului la barele comprimate se vor lua ca pentru un cadru cu noduri fixe.
2.4 Imperfeciuni locale
2.4.1 Imperfeciunile sistemelor de contravntuiri
Efectele imperfectiunilor vor fi introduse in calculul sistemelor de contravantuire (care se
prevad pentru asigurarea stabilitatii laterale a grinzilor sau a barelor comprimate) prin
intermediul unei imperfectiuni geometrice echivalente a barei contravantuite, sub forma unei
curburi initiale sau sub forma unei forte echivalente stabilizatoare conform tabelului de mai jos.
Efectele datorate deplasarilor initiale ale unui nod si sagetiilor initiale, pot fi inlocuite de
un sistem de forte orizontale echivalente, introduse pentru fiecare tip de stalp in parte (vezi fig de
mai jos.)
Imperfeciuni iniiale laterale Imperfeciuni iniiale de ncovoiere
92
Aceste deplasari initiale trebuiesc aplicate, pe rand, in toate directiile orizontale. Toate
deplasarile initiale trebuiesc aplicate intr-o singura directie.
In cadrele multietajate, fortele echivalente trebuiesc aplicate pe fiecare etaj in parte.
2.4.2 Analiza global n domeniul elastic
2.4.2.1 Efectul deformatiilor asupra structurii
Valorile eforturilor interne pot fi determinate in doua moduri :
- fie printr-o analiza de ordinul I, folosind geometria nedeformata a structurii;
- fie printr-o analiza de ordinul II, ce tine cont de influenta deformatiilor asupra structurii.
Trebuie tinut cont de efectul deformatiilor doar in cazul in care acestea amplifica eforturile
interne si modifica considerabil comportamentul structurii.
Analiza de ordinul I poate fi utilizata in cazul deformatiilor, daca cresterile eforturilor
interne si comportamentul structurii pot fi neglijate. Aceasta conditie este indeplinita in cazul in
care :
10 =
Ed
cr
cr
F
F
pentru analiza elastica
15 =
Ed
cr
cr
F
F
pentru analiza plastica
unde
cr
este factorul de amplificare a incarcarilor de calcul, incarcari la care structura cedeaza
prin instabilitate elastica.
F
Ed
incarcarile de calcul;
F
cr
forta critica elastica de flambaj corespunzatoare instabilitatii globale, determinata
tinandu-se cont de rigiditatea elastica initiala a structurii.
cr
15 pentru analiza plastica deoarece comportamentul structurii poate fi influentat
semnificativ de proprietatiile neliniare ale materialului in starea limita ultima (in cazul in care un
cadru formeaza articulatii plastice cu redistribuirea momentelor sau acolo unde apar deformatii
neliniare neimportante ca valoare).
3. Studiu de caz
Executia defectuoasa a elementelor infrastructurii si suprastructurii unei cladiri conduce in
cele mai multe cazuri la aparitia unor imperfectiuni si deci implicit, la introducerea unor eforturi
initiale in structura. In cele mai multe cazuri, aceste probleme sunt generate de nerespectarea
tolerantelor maxime la montajul pieselor inglobate. Pentru exemplificare se va prezenta cazul
unei cladiri P+2E (fig. 3.1) amplasata in Timisoara.
In acest caz, problemele au fost cauzate de montajul defectuos al pieselor inglobate,
abaterile fata de proiect depasind cu mult tolerantele maxime admise.
Pentru a se putea realiza montajul stalpilor structurii metalice, s-a impus ovalizarea
gaurilor din placile de baza ale stalpilor (fig. 3.2). Datorita gabaritului placilor de baza,
ovalizarile nu au putut insa sa corecteze in intregime abaterile inregistrate la montajul pieselor
inglobate astfel ca s-a realizat un montaj fortat al cadrelor transversale.
Masuratorile topometrice dupa montaj au aratat abateri ale stalpilor de la verticala cu peste
35% fata de valorile maxime admise.
93
Aceste abateri de la verticalitate au fost introduse in analiza pentru a se verifica starea de
solicitare reala din structura. In urma verificarilor sa constatat o crestere semnificativa a
eforturilor unitare in elementele fata de valorile initiale:
Stalp (parter) : + 17%
Stalp (etaj I) : + 40%
Stalp (etaj III) : + 50%.
Fig. 3.1 Vedere de ansamblu a structurii
Fig. 3.2 Ovalizarea gaurilor placii de baza
Aceste cresteri nu au condus la depasirea rezistentelor de calcul admise pentru niciunul din
trosoanele stalpului insa deplasarile cumulate au depasit limitele maxime admise.
94
Fig. 3.3 Axonometria cadrului in care a fost necesara interventia asupra
riglei de la etajul I
Pentru a se corecta pozitia stalpilor a fost necesara scurtarea grindei transversale de la
etajul I cu circa 20 mm, slabirea suruburilor imbinarilor stalpiilor iar apoi restrangerea lor.
Refacerea verticalitatii stalpilor a asigurat incadrarea in limitele maxime admise atat pentru
starea limita ultima de rezistenta si stabilitate cat si pentru starea limita a exploatarii normale.
In figurile 3.4 si 3.5 sunt prezentate valorile deplasarilor nodurilor din cadrul cel mai
afectat (cadrul ax 6), valori initiale (dupa montajul fortat al structurii), si valori finale (dupa
scurtarea riglei de la etajul I; slabirea si restrangerea suruburilor din noduri).
Fig 3.4 Valorile deplasarilor initiale Fig. 3.5 Valorile deplasarilor finale
4. Concluzii
Montajul deficitar al pieselor inglobate, si anume dezaxarea acestora cu valori importante,
in cele mai multe cazuri, conduce la nealinierea elementelor structurii principale de rezistenta. In
acest caz, responsabilul de executie al structurii apeleaza la un montaj fortat al elementelor
principale ale structurii de rezistenta, rezultand in final abateri mari, pe orizontala, ale nodurilor
cadrelor.
95
96
Masuratorile topometrice la fata locui au scos in evidenta valori ale deplasarilor pe
orizontala, care depasesc valorile maxime admise. Acest lucru a impus realizarea unui studiu
suplimentar care sa tina cont de efectul acestor deplasari.
In urma studiului efectuat s-a ajuns la concluzia, ca desi eforturile obtinute in urma
introduceri abaterilor inregistrate prin masurari topometrice au crescut semnificativ, eforturile
unitare in structura analizata au fost in limita celor admisibile.
Bibliografie
1. ENV 1993-1-1 Eurocode 3: Design of steel structures Part.1.1: General Rules and rules
for buildings, 1992.
2. D. Dubina, J. Rondal & I. Vayas: Calculul Structurilor Metalice Eurocode 3 Worked
Examples; CME TEMPUS 01198.
3. FD ENV 1090-1: Execution des structures en acier normalisation francaise.
4. Ion Stratescu: Breviar de defecte in constructii, Editura Tehnica Bucuresti, 1990.