Msurile de prevenie

1

CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 NOTIUNEA, NATURA JURIDICA SI CARACTERIZAREA ARESTARII
PREVENTIVE

1.1 Conceptul de arestare preventiva
1.2 Natura juridica a arestarii preventive...
1.3 Reglementarile nationale privind arestarea preventiva versus reglementarile
internationale privind arestarea preventive/ Caracterizarea arestrii preventive


CAPITOLUL 2 ARESTAREA PREVENTIVA A INCULPATULUI IN CURSUL
URMARIRII PENALE

2.1 Arestarea invinuitului...
2.1.1 Conditiile necesare pentru dispunerea arestarii preventive a inculpatului...
2.1.2 Organul judiciar competent si actul prin care se dispune arestarea preventiva a
inculpatului

2.1.3 Procedura lurii msurii arestrii.
2.1.4 Durata arestarii preventive a inculpatului n cursul urmririi penale


2.1.5 Prelungirea duratei arestarii preventive...
2.1.6 Calea de atac mpotriva ncheierii privind luarea msurii arestrii preventive a
inculpatului

2.2 Inlocuirea, revocarea i ncetarea de drept a msurii arestrii preventive n cursul
urmririi penale

2.2.1 Inlocuirea arestarii preventive..
2.2.2 Revocarea arestarii preventive
2.2.3 Incetarea de drept a arestarii preventive .
2.2.4 Calea de atac mpotriva ncheierii instanei de judecat privind revocarea,
nlocuirea, ncetarea msurii arestrii preventive n cursul urmririi penale
.

CAPITOLUL 3 ARESTAREA PREVENTIV A INCULPATULUI N CURSUL
JUDECII

3.1 Luarea, revocarea, nlocuirea i ncetarea de drept a msurii arestrii preventive n
cursul judecii

3.1.1 Luarea msurii arestrii preventive n cursul judecii
3.1.2 Revocarea i nlocuirea msurii arestrii preventive n cursul judecii
3.1.3 ncetarea de drept a msurii arestrii preventive
3.2 Meninerea arestrii inculpatului
3.3 Calea de atac mpotriva ncheierii pronunate de instan n cursul judecii privind
msura arestrii preventive

CAPITOLUL 4 - DISPOZIII SPECIALE PENTRU MINORI
4.1 Scopul dispoziiilor speciale pentru minori
4.2 Regimul special pentru minori
4.3 Durata arestrii preventive a inculpatului minor
CONCLUZII.
BIBLIOGRAFIE...

Msurile de prevenie

2

INTRODUCERE
Libertatea este o valoare moral specific fiecrui individ afirmandu-se ca un drept
fundamental nc din cele mai vechi timpuri si constituie coninutul esenial al declaraiilor,
documentelor politico-juridice i ale actelor vechii Rome i al celor din timpul feudalismului,
formnd mai trziu coninutul fundamental al tuturor "Bill of Rights" i al "declaraiei
drepturilor" adoptate din secolul XVII i pn astzi. Ea semnific puterea de a face sau a nu
face ceva. Libertatea este i o valoare juridica caracteristic persoanei aparinnd unei societi
determinante i semnific puterea consacrat i garantat juridic de a face ceva, avnd ca i
condiie evitarea lezrii drepturilor i intereselor altora, precum i a intereselor generale, comune
ale societii.
Afectarea libertii persoanei, ca drept fundamental, trebuie circumscris unor condiii
restrictive i excepionale, care sunt private ca garanii credibile i eficiente reglementate att la
nivel national, ct i international.
n ceea ce privete procesul penal, garaniile care privesc libertatea persoanei sunt prevzute n
reglementrile privind cazurile n care pot fi dispuse msurile de prevenie, durata msurilor de
prevenie, verificarea legalitii msurilor de prevenie
1
. Principiului respectrii dreptului la
libertate prevede ca daca masura privrii de libertate s-a dispus legal trebuie, autoritiile
competente trebuie s pun de ndat n aplicare aceast decizie, fr ntrziere. .
Instituia msurilor procesuale a fost reglementat Pentru asigurarea derulrii normale a
procesului penal i a realizrii scopului acestuia prin care se previn sau se nltura anumite
situaii care ar putea mpiedica buna desfurare a activitiilor judiciare.
Msurile procesuale sunt considerate mijloace de constrngere prin care organele judiciare
asigur ndeplinirea de ctre pri i celelalte persoane care particip la proces a obligaiilor lor
procesuale i garanteaz executarea pedepsei i repararea pagubei produse prin infraciune
2
.
Altfel spus msurile procesuale sunt mijloacele legale prin care organele judiciare ale statului
descoper infraciunile, i indentific i i prind pe fptuitori, strng i administreaz probele n
funcie de care se aplic pedepsele lundu-se n considerare vinovia ori nevinovia acestora.

1
Grigore Gr. Theodoru Drept procesual penal, partea general, Ed. Cugetarea, Iai, 1996, pag. 40.
2
Grigore Gr. Theodoru Drept Procesual Penal, partea general, Ed. Hamangiu, 2011, pag. 60.
Msurile de prevenie

3

Msurile preventive au scopul de a asigura buna desfasurare a procesului penal, msuri de
constrngere(msuri preventive, asiguratorii), msuri de ocrotire i siguran ce au rolul de a
restabili situaia anterioar svririi infraciunii.
Msurile procesuale sunt mijloacele prevzute de lege, de privare sau limitare a unor drepturi
fundamentale ale cetenilor, prin care organele judiciare asigur desfurarea normal a
procesului penal, executarea sanciunilor aplicate i repararea pagubei produse prin infraciune
ori previn svrirea de alte fapte antisociale
3
. Acestea au caracter un facultativ intrucat luarea
lor este lsat la aprecierea organului judiciar, desfurarea procesului penal fiind posibila fr a
fi necesar s se dispun anumite msuri procesuale. Sunt instituii de drept penal folosite de
organele judiciare n vederea desfurrii normale i eficace a urmririi penale i judecii. Sunt
instituii de constrngere ce pot fi dispuse de organele judiciare pentru buna desfurare a
procesului penal i asigurarea realizrii obiectului aciunilor exercitate n procesul penal, sunt
mijloace de privare sau limitare a unor drepturi fundamentale ale cetenilor, astfel asigurndu-se
de ctre organele judiciare desfurarea normal a procesului penal i executarea sanciunilor
aplicate precum i recuperarea pagubei provocate pin infraciune i corectarea, prevenirea
svririi de noi fapte antisociale.
Msurile procesuale nu pot fi luate nainte de nceperea procesului penal, nici n cadrul actelor
premergtoare i nici dup terminarea acestuia, deoarece acestea privesc doar activitatea
judiciar. Acestea se dispun doar dup nceperea urmririi penale i pn la pronunarea unei
hotrri judectoreti definitive.
Principalele msuri privative de libertate, definitorii pentru genul instituional de care
aparin, cu un caracter personal, sunt arestarea preventiv, reinerea si internarea medical.
Masurile care vizeaza patrimoniul avand ca obiect limitarea dreptului fptuitorului sau al prii
responsabile civilmente de a dispune de bunurile pe care le dein n baza dreptului de proprietate
ori a titlului sunt sechestrul, poprirea si restituirea lucrurilor.
Din punct de vedere al perioadei in care pot fi dispuse masurile preventive acestea sunt impartite
in masuri care sunt dispuse in faza de urmrire penal (reinerea) si msuri care sunt dispuse att

3
Grigore Gr. Theodoru Drept Procesual Penal, partea general, Ed. Hamangiu, 2011, pag. 55.
Msurile de prevenie

4

n faza de urmrire penal, ct i n faza de judecat (obligarea de a nu prsi localitatea,
internarea medical, arestarea preventiv).
In functie de persoana impotriva creia se ndreapt masura putem distinge msuri care vizeaz
numai persoana nvinuitului sau a inculpatului si msuri care pot fi ndreptate i asupra altor
persoane (sechestrul pentru repararea pagubei care poate fi instituit pe bunurile nvinuitului,
inculpatului sau a prii responsabile civilmente).
Avand in vedere scopul urmarit sau actiunea lor , masurile preventive au fie un caracter de
constrngere (arestarea preventiv, poprirea, obligarea de a nu prasi localitatea sau ara) fie un
caracter de ocrotire (obligarea la tratament medical, msuri de ocrotire, restituirea lucrurilor).
Daca ne raportam la organul judiciar care dispune masurile acestea pot fi dispuse de instan,
dispuse de procuror, dispuse de judector, dar si msuri dispuse de organele de cercetare penal
sau de procuror.
Forma provizorie a privrii de libertate n cursul procesului penal este ilustrat de instituia
arestrii preventive. O veritabil constant a sistemului judiciar penal, arestarea preventiv a
existat din cele mai vechi timpuri, fiid cunoscut, dup spusele lui Herodot, de vechii egipteni i
evrei, ct i de Roma i Grecia antic
4
.
Dreptul roman cunotea aazisa custodie liber, care consta n punerea sub paz, ntr-o
cas privat, a celui acuzat (mult timp nchisoarea nu a fost socotit o pedeaps, ci mai mult un
mijloc de a-l mpiedica pe acuzat s fug).
Prezena constant a acestei instituii importante n evoluia sistemelor juridice, n ciuda
unor critici virulente
5
, vine s sublinieze o desfurare corect a activitii judiciare, fiind
cunoscut, sub forme relativ asemntoare, de cele dou mari tipuri de proceduri pe care s-au
dezvoltat sistemele procesual penale europene actuale, respectiv att de procedura acuzatorial,
ct i de procedura inchizitorial
6
.
Msurile de prevenie sunt privite ca msuri de drept procesual penal cu caracter de
constrngere, prin care nvinuitul sau inculpatul este mpiedicat s ntreprind anumite activiti

4
Gh. Radu Msurile de prevenie i reglementarea procesual penal romn, lucrare de doctorat, Bucureti,
2005.
5
I. Neagu Tratat de procedur penal, Partea General, Ed. All Beck, 2004, pag. 88.
6
F. Tulkens - La procedure penale: grandes lignes de comparaison entre systemes nationaux, Culegerea Proces
penal et droits de lhomme, Ed. Presses Universitaires de France, Paris, 1992, Pag. 37-42.
Msurile de prevenie

5

care s-ar rsfrnge negativ asupra desfurrii proecsului penal sau asupra atingerii scopului
acestuia
7
.
Msurile preventive, precum i modalitile judiciare de individualizare a arestrii
preventive, afecteaz prin coninutul lor constrngtor una din valorile umane fundamentale,
respectiv libertatea persoanei. Ea semnific puterea consacrat i garantat juridic de a face sau a
nu face ceva, cu condiia de a nu leza drepturile sau interesele altora, precum i interesele
generale, comune, ale colectivitii
8
.
Msurile preventive pot fi dispuse doar dac exist probe sau indicii temeinice din care s
rezulte suspiciunea rezonabil c o persoan a svrit o infraciune i dac sunt necesare n
scopul asigurrii unei bune desfurri a procesului penal, al mpiedicrii sustragerii suspectului
ori a inculpatului de la urmrirea penal sau de la judecat ori al prevenirii svririi unei alte
infraciuni.
n concluzie, prelund din natura juridic a genului proxim, respectiv a msurilor
procesuale
9
, msurile de prevenie au un caracter adiacent i provizoriu, i n mod esenial o
justificare excepional.
Lucrarea de fata este constituita din patru capitole, incepand cu notiuni generale despre
arestarea preventiva si continuand cu analizarea fiecarei ramuri principale.
Astfel, in primul capitol am vorbit despre conceptul de arestare preventiva si de corelarea
legislaiei procesuale cu reglementrile constituionale i cu cele ale Conveniei Europene a
Drepturilor Omului.
In cel de-al doilea capitol am dezbatut tema arestarii preventiva a inculpatului in faza de urmarire
penala, incepand cu conditiile necesare pentru dispunerea masurii de arestare preventiva,
persoana competenta care poate dispune masura, durata arestarii preventive cat si despre
revocarea, inlocuirea sau incetarea masurii.
Daca in capitolul 2 am vorbit despre arestarea preventiva a inculpatului in faza de urmarire
penala, in capitolul 3 am analizat arestarea preventiva a inculpatului in faza de judecata,
punctand aici aceleasi subiecte ca si in capitolul 2, cu deosebirea ca aceste situatii sunt in faza de
judecata.
Un subiect important in cadrul acestei lucrari o reprezinta dispozitiile speciale pentru minori,
prezentate in ultimul capitol. In cadrul acestuia am vorbit despre scopul acestor dispozitii
speciale, durata arestarii preventive in cazul minorului, dar si despre regimul aplicat minorilor.

7
I. Neagu Tratat de procedur penal, partea general, pag. 398; A. Criu Procedur penal, partea general,
Ed. All Beck, Bucureti, 2004, pag. 209.
8
I. Deleanu Drept constituional i instituii politice, Teoria general, vol. I, Bucureti, 1991, pag. 75.
9
Ibidem 1 pag. 443-445.
Msurile de prevenie

6

CAPITOLUL 1
NOTIUNEA, NATURA JURIDICA SI CARACTERIZAREA ARESTARII
PREVENTIVE
1.1 Conceptul de arestare preventiv
Cunoscut i sub denumirea de deinere preventiv sau arest preventiv, luarea acestei
msuri implic privarea de libertate a unei persoane, fr a contraveni principiului constituional
al libertii individuale i nici principiului de drept penal, dup care nu poi pedepsi pe cineva
nainte de a-l judeca i a-l gsi vinovat, ntruct nu are caracterul, regimul i efectele unei
pedepse, ci este o msur pus la dispoziia justiiei, a organelor judiciare penale n general,
pentru a preveni neajunsurile generate de tendina nvinuitului sau inculpatului de a se sustrage
de la urmrirea penal ori de la judecat i, pentru a asigura o desfurare netulburat i n ritm
normal a procesului penal
10
.
Arestarea preventiv pe de-o parte nu are caracter infamant, ci este custodia honesta, iar
pe de alt parte nu are un caracter propiu-zis jurisdicional, ci o natur esenial administrativ
procesual, chiar i atunci cnd este ordonat jurisdicional.
Privarea de libertate poate intervenii n primul rnd ca o msur preventiv, avnd un
caracter adiacent i provizoriu, luat n cursul procesului penal i circumstaniat principiilor
fundamentale ale prezumiei de nevinovie, dar i ale garantrii libertii persoanei. Aceasta mai
poate interveni i la terminarea instruciei penale, cu un caracter sancionator i educativ, sub
forma unei pedepse privative de libertate dispuse printr-o hotrre definitiv a instanei de
judecat.
Arestarea preventiv are un caracter excepional fiind permis numai n cazuri i cu
procedura prevzut de lege. Arestarea preventiva, din punctul de vedere al naturii juridice, este
o masura preventiv privativ de libertate si poate fi luata nainte de soluionarea cauzei printr-o
hotrre definitiv. Aceasta masura preventiva este facultativa fiind lsata la aprecierea organelor
judiciare.
Avantajele si dezavantajele acestei masuri sunt analizate in functie de gravitatea faptei
comise i periculozitatea fptuitorului astfel nct s i pstreze natura procesual i s nu se
transforme ntr-o msure antecondamnatorie
11
.
Cnd se constat pe baza actelor medicale c persoana arestata preventiv sufer de o boal care
nu poate fi tratat n reeaua medical a Administraiei Naionale a Penitenciarelor, administraia
locului de deinere trebuie sa dispuna efectuarea tratamentului sub paz permanent n reeaua
medical a Ministerului Sntii, iar motivele care au determinat luarea acestei msuri trebuie

10
D. Andrie, D. Mate Msura arestrii preventive, n R.D.P, nr. 2/2011, pag. 88.
11
N.Volonciu pg.404
Msurile de prevenie

7

comunicate de ndat procurorului, in cursul urmririi penale, sau instanei de judecat, n cursul
judecii.
1.2



1.3 Corelarea legislaiei procesuale cu reglementrile constituionale i cu cele ale
Conveniei Europene a Drepturilor Omului
Romnia, membr cu drepturi depline a Consiliului Europei din anul 1993, a ratificat n
anul urmtor Convenia European a Drepturilor Omului i protocoalele sale adiionale, crora li
s-au adugat n ultimii ani unele noi, ratificate sau n curs de ratificare.
Conform art. 11 din Constituie, tratatele ratificate fac parte din dreptul intern, iar
drepturile i libertile fundamentale nscrise vor fi interpretate n concordan cu dispoziiile n
materie pe care le conin.
Stabilind la nivel principial proeminena legislaiei internaionale ratificate de Romnia
12
,
legea fundamental arat c n caz de neconcordan cu legislaia intern, aceasta are ntietate,
cu excepia cazului n care reglementrile naionale conin dispoziii mai favorabile
13
.
Anticipnd aderarea Romniei la Uniunea European, legislaia procesual penal a
cunoscut n ultimii ani o permanent evoluie, n ncercarea corelrii reglementrilor naionale cu
cerinele europene.
Astfel, potrivit art. 5, parag. 1, lit. c) din Convenia European a Drepturilor Omului, orice
persoan are dreptul la libertate i la siguran. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu
excepia urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale: (...) dac a fost arestat sau reinut n vederea
aducerii sale n faa autoritii judiciare competente, atunci cnd exist motive verosimile de a
bnui c a svrit o infraciune sau cnd exist motive temeinice de a crede n necesitatea de a-l
mpiedica s svreasc o infraciune sau s fug dup svrirea acesteia.
Termenii de arestare sau deinere prevzui n art. 5 au acelai neles i cuprind orice
msur, oricare ar fi denumirea ei n dreptul intern, ce are ca efect privarea de libertate a unei
persoane
14
.
Sensul acestor noiuni, domeniul lor de aplicare sunt date de calificarea lor n sistemul
naional intern, dar potrivit practicii Curii Europene privind aplicarea dispoziiilor art. 5 din

12
M. Constantinescu, I. Muraru, A. Iorgovan, E.S. Tnsescu Constituia Romniei, revizuit, comentarii i
explicaii, Ed. All Beck, 2004.
13
Art. 20, alin. (2) din Constituia Romniei.
14
A. Criu Drept procesual penal, partea general, Ed. All Beck, pag. 279.
Msurile de prevenie

8

Convenie, trebuie s respecte obiectivul esenial i anume, lipsirea de libertate a unei persoane
s nu fie arbitrar
15
.
Orice privare de libertate trebuie s respecte normele de fond i procedur prevzute de
legislaia intern, ns n acelai timp trebuie s respecte i scopul esenial al art.5 care prevede
protecia individului mpotriva arbitrarului autoritilor statale
16
.
n aceste coordonate se impun cteva observaii privind organul judiciar competent, n
acord cu reglementrile conveniei, s dispun msura arestrii preventive. Legislaia procesual
penal anterioar anului 2004, prevede c majoritatea covritoare a mandatelor de arestare
preventiv erau emise de procurori, n virtutea competenelor legale.
Literatura de specialitate n consonan cu art. 5, parag. 3 ale CEDO, critica dreptul
procurorului de a se pronuna asupra strii de arest preventiv, considerndu-l incompatibil cu
jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului. Incompatibilitatea aceasta a fost pus n
lumin i de CEDO odat cu soluia pronunat n cauza Pantea mpotriva Romniei
17
, cauz n
care s-a invocat nclcarea art.5, parag. 3 din CEDO datorit dreptului oferit procurorului, n
legislaia intern, pentru dispunerea arestrii preventive.
n observaiile iniiale asupra admisibilitii i temeiniciei plngerii, s-a admis de ctre
Guvern c legislaia romn n vigoare la data evenimentelor nu corespundea exigenelor art. 5,
parag. 3 din Convenie, ntruct competena de a dispune arestarea preventiv era atribuit unui
magistrat, procurorului, ce nu oferea garaniile de independen i imparialitate cerute de
reglementarea european.
Controlul judiciar al actelor executivului, conform principiilor stabilite de jurispruden,
aduce atingere dreptului de libertate a persoanelor i constituie un element esenial al garantiei
oferite de art. 5, parag. 3.
Magistratul trebuie s ndeplineasc anumite condiii pentru a fi considerat c exercit
funcii judiciare, ce reprezint pentru persoana atestat garanii mpotriva arbitrarului i a privrii
nejustificate de libertate. Magistratul trebuie s fie independent n raport de executiv i pri, iar
dac acesta intervine n procedura penal anterioar momentului lurii msurii, ca i organ de
urmrire, independena sa, dar i imparialitatea pot fi puse la ndoial.
Acest hotrre se referea la examinarea faptului c, n circumstanele speei, procurorul
oferea garaniile de independen i imparialitate pe care le presupune noiunea de magistrat, n
sensul art. 5, parag. 3 din Convenie.

15
C. Brsan Convenia European a Drepturilor Omului, Comentariu pe articole, Vol. I, Ed. All Beck, 2005, Pag.
288.
16
CEDO, 15.11.1996, Chabal C. Regatul Unit, Apud C. Brsan, pag. 277.
17
CEDO, culegere editat de Institutul Naional pentru Drepturile Omului, tiprit de R.A., publicat n monitorul
oficial, pag. 195-251.
Msurile de prevenie

9

Curtea a statuat c n Romnia, procurorii, acioneaz n calitate de reprezentant al
Ministerulu Public i sunt subordonai, n primul rnd, procurorului general, i apoi Ministerului
Justiiei, nu ndeplinesc condiia de independen n raport cu puterea executiv.
CEDO a concluzionat c procurorul care a dispus arestarea preventiv a reclamantului nu
este un magistrat n sensul art. 5, parag. 3 din Convenie.
Hotrrea Curii de la Strasbourg a generat, n contextul inteniei Romniei de a deveni
membr a Uniunii Europene, o serie de modificri legislative ce au culminat cu revizuirea
Constituiei n acest sens.
Astfel art. 5 din CEDO a dus la anumite modificri asupra coninutului art. 23, care
reglementeaz libertatea individual.
n art.23, alin. (4) se arat c arestarea preventiv se poate dispune numai de ctre
judector i numai n cursul procesului penal, astfel singurul organ judiciar care corespunde
cerinelor noiunii de magistrat, n sensul CEDO, este doar judectorul. El este cel care dispune
de cea mai puternic garanie de independen i imparialitate, inamovibilitate
18
.
2.1 Arestarea invinuitului
2.1.1 Conditiile necesare pentru dispunerea arestarii preventive a inculpatului
Arestarea invinuitului se circumscrie conditiilor generale stabilite de art. 136-140 din
Codul de procedura penala, particularizate insa datorita caracterului ei excesiv de sever, ce
implica o privare totala de libertate.
In ceea ce priveste luarea masurii arestarii preventive a invinuitului, art. 146 din Codul de
procedura penala impune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
Existenta unor probe sau indicii temeinice din care sa rezulte ca invinuitul a
savarsit o fapta prevazuta de legea penala. Art. 5, alin. (1), lit. c) din Conventia
Europeana a Drepturilor Omului prevede ca arestarea preventive este luata atunci
cand exista motive verosimile de a banui ca o persoana a savarsit o infractiune sau
cand exista motive temeinice de a crede in necesitatea de a-l impiedica pe invinuit
sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteia. De aceea
organele judiciare au obligatia sa detina sis a incerce o explicatie credibila si
intemeiata, pentru a dispune masura, iar datele care constituie temeiul masurii
preventive trebuie sa conduca la banuiala sau presupunerea ca invinuitul sau
inculpatul a savarsit o infractiune
19
. Aceste conditii presupun existenta unor fapte

18
I. Neagu Tratat de procedur penal, partea general, pag. 146.
19
A. Crisu Drept procesual penal, partea generala, editia a II-a, Ed. All Beck, pag. 281.
Msurile de prevenie

10

sau a unor informatii de natura a convinge un observator obiectiv ca persoana in
cauza a putut comite infractiunea pentru care a fost arestat
20
.
Pentru fapta savarsita legea sa prevada pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa
inchisorii. Astfel, art. 136 prevede ca arestarea preventiva nu poate fi dispusa in
cazul infractiunilor pentru care legea prevede alternativ pedeapsa amenzii. Legea a
impus, pentru eliminarea posibilitatii emiterii mandatelor de arestare in cauze
privitoare la infractiuni cu un grad redus de pericol, o limita de pedeapsa, de 4 ani,
sub care masura arestarii preventive nu poate fi dispusa.
Existenta unuia din urmatoarele cazuri prevazute de art. 148, lit a)-f):
n cazul n care inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage
de la urmarirea penala sau de la judecata, ori exist date c va ncerca s
fug sau s se sustrag de la urmrirea penal, de la judecat ori de la
executarea pedepsei.
n situaia n care inculpatul a nclcat cu rea-credin msura obligrii de a
nu prsi localitatea sau ara ori obligaiile care i revin pe durata acestor
msuri.
Dac exist date c inculpatul ncearc s zdrniceasc direct sau indirect
aflarea adevrului prin influentarea unui alt participant, unui martor ori a
unui expert sau sa distruga, sa altereze, sa ascunda ori sa sustraga
mijloacele materiale de proba.
Dac exista suspiciunea rezonabila ca, dupa punerea in miscare a actiunii
penale impotriva sa, inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune sau
pregateste savarsirea unei noi infractiuni.
n cazul n care inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau
incearca sa realizeze o intelegere frauduloasa cu aceasta.
n situaia n care inculpatul a svrit o infraciune pentru care se prevede
pedeapsa deteniunii pe via sau pedeapsa nchisorii mai mare de 4 ani i
exist probe c acesta reprezint un pericol concret pentru ordinea public
ct este n libertate.
Existena pericolului nu se prezum ci trebuie dovedit, demonstrat prin raionamente
logico-juridice.
Ascultarea nvinuitului n prezena aprtorului este o cerin imperativ i o
garanie a dreptului de aprare i trebuie s precead obligatoriu luarea msurii. Ascultarea
prealabil a nvinuitului nu mai este necesar n cazul n care acesta este disprut, se afl n
strintate sau se sustrage de la urmrirea penal ori este reinut sau este arestat provizoriu, alt
cauz mai fiind starea sntii ori din cauz de for major sau stare de necessitate acesta nu
poate fi adus n faa instanei. Emiterea mandatului de arestare fr ascultarea nvinuitului
disprut sau care locuiete n strintate ori se sustrage de la activitatea judiciar, acesta va fi
ascultat imediat ce a fost prins sau s-a predat voluntar.
Art. 7 din Constituie prevede c deputaii i senatorii nu pot fi arestai dect cu
ncuviinarea Camerei din care fac parte doar dup ascultarea lor.

20
C. Birsan Convenia European a Drepturilor Omului, Comentariu pe articole, Vol. I, Ed. All Beck, 2005, Pag. 31-
313.
Msurile de prevenie

11

2.1.2 Organul judiciar competent si actul prin care se dispune arestarea preventiva
a inculpatului
Activitatea judiciar aferent luri arestrii preventive are un caracter adiacent care este
pstrat att n faza de urmrire penal, ct i n faza de judecat numai c, datorit exigenelor de
ordin procesual, n faza de urmrire penal, caracterul adiacent este specializat prin instituirea
unei proceduri particulare, diferite de cea obinuit i mbrac o configuraie juridic de sine
stttoare.
n faza de urmrire penal, organul judiciar principal ce exercit funcia procesual de
desfurare a urmririi penale, conform procedurii comune, este procurorul, n timp ce pentru
activitatea adiacent, competena de a dispune arestarea preventiv, este judectorul
21
.
Aceast msur independent
22
, poate fi dispus de procuror numai n cursul urmririi
penale, pentru o durat de cel mult 3 zile, att fa de nvinuit, ct i fa de inculpat. De regul,
acest msur preceda luarea msurii arestrii de ctre instan, la care nu se putea ajunge dect
prin parcurgerea ei. Indiferent c se propunea arestarea nvinuitului sau inculpatului, procurorul
avea obligaia ca, n termen de 24 de ore de la emiterea mandatului de arestare, s prezinte
dosarul instanei, fie pentru a soluiona propunerea de arestare, fie pentru a verifica legalitatea i
temeinicia arestrii.
Prezena judectorului n faza de urmrire penal are un caracter excepional, acesta
exercitnd, n mod normal, o alt funcie procesual care este incompatibil cu faza de urmrire
penal, adic aceea de desfurare a judecii. Din aceast cauz legiuitorul i-a oferit i o
procedur dup care s rezolve activitatea adiacent de luare a arestrii preventive, procedur
special care este derogatorie att de la procedura de desfurare a urmririi penale, ct i de la
regulile generale privind judecata.
n faza de judecat, instituirea procedurii speciale dup care s se desfoare activitatea
adiacent din materia privrii provizorii de libertate nu a mai fost necesar deoarece exista
identitate ntre organul judiciar care desfoar activitatea principal de judecat i organul
judiciar care dispune arestarea preventiv.

21
M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tnsescu Constituia Romniei revizuit, Ed. All Beck,
Bucureti, 2004, pag. 264-267.
22 N. Volonciu, Conotaii din perspectiva european la ultimele moficri ale Codului de procedur penal. n R.D.P. nr.
1/2004, pag. 103.
Msurile de prevenie

12

n raport cu procedura de desfurare a activitii judiciare principale din procesul penal
procedura provizorie de privare de libertate are un caracter special n faza de urmrire penal i
un caracter subsidiar n faza de judecat.
Activitatea judectorului este mprit n dou categorii. Astfel pe de-o parte, instanele
judectoreti desfoar o activitate de judecat, ce are ca obiect rezolvarea fondului cauzei, iar
pe de alt parte, acesta desfoar i o activitate de soluionare a altor probleme dect
rezolvarea raportului juridic de conflict dedus judecii.
Rezolvarea de ctre judector , n faza de urmrire penal, a propunerii de luare a
arestrii preventive a inculpatului se circumscrie activitii de soluionare, activitate care este
fr ndoial o activitate jurisdicional, contencioas i semipublic.
n cadrul activitii de soluionare a propunerii de arestare preventiv judectorul nu intr
n analiza mprejurrilor n care a fost svrit fapta i a formei de vinovie cu care a acionat
inculpatul. Judectorul responsabil cu soluionarea propunerii arestrii preventive nu prejudec
fondul, nu intr n analiza probelor doar dac este necesar constatarea unor indicii c a svrit
o fapt prevzut de legea penal fr a trage concluzii despre vinovia celui arestat. Acesta
trebuie doar s constate c sunt asemenea indicii i s verifice necesitatea meninerii n
continuare a inculpatului n stare de arest fa de motivul sau motivele care au determinat
arestarea preventiv
23
.
n activitatea de soluionare a propunerii de arestare preventiv judectorul nu
administreaz probe doar apreciaz probele administrate n dosarul de urmrire penal (chiar i
nregistrri audio-video) pentru a construi raionamente logico-juridice. Excepia de la regul o
constituie proba cu nscrisuri, a crei administrare nu provoac ntrzieri.
Putem spune c judectorul care a soluionat propunerea de luare a arestrii preventive n
cursul urmririi penale, indiferent de modul de rezolvare, este incompatibil de a mai judeca pe
fond cauza respectiv.
Msura arestrii se dispune de ctre judector prin ncheiere, iar n cursul urmririi
penale printr-o ncheiere motivat. n faza de judecat (n prim instan, n apel sau n recurs),
arestarea inculpatului se dispune de ctre instan prin ncheiere, dac msura se ia n cursul
judecii, sau prin sentin ori decizie.

23
V. Papadopol Culegere de practic judiciar penal a Curii de Apel Bucureti, 1998, Ed. All Beck, pag. 45-46.
Msurile de prevenie

13

Arestarea preventiv se ia printr-o hotrre care constituie actul procesual, ca manifestare
de voin a organului judiciar, i trebuie s conin meniunile prevzute de lege pentru actul
respective iar ntocmirea minutei este obligatorie n toate cazurile n care judectorul sau instana
dispune asupra msurilor preventive.
Aplicarea hotrrii de arestare se realizeaz prin intermediul mandatului de arestare,
care constituie actul procedural i care trebuie s conin date ca instana care a dispus luarea
msurii, data i locul emiterii, numele, prenumele i calitatea persoanei care a emis mandatul
datele privitoare la persoana nvinuitului sau inculpatului i codul numeric personal, artarea
faptei ce formez obiectul nvinuirii sau inculprii i denumirea infraciunii, ncadrarea juridic a
faptei i pedeapsa prevzut de lege, temeiurile concrete care determin arestarea, ordinul de a fi
arestat, indicarea locului unde urmeaz a fi deinut cel arestat, semntura judectorului. n cursul
urmririi penale se trec numele i prenumele judectorului de la prima instan sau, dup caz, al
preedintelui completului de la instana de recurs, iar n cursul judecii numele i prenumele
preedintelui completului de judecat.
n cazul n care n cadrul aceleiai hotrri s-a dispus arestarea mai multor nvinuii sau
inculpai, pentru fiecare persoan n parte trebuie s se emit cte un mandat de arestare,
deoarece cu ajutorul acestui act locul de deinere l primete i deine pe cel arestat.
Emiterea mandatului de arestare apare ca o obligaie imperativ n situaia n care s-a
dispus arestarea preventive ca i act procesual pozitiv. Aceast obligaie incumb fie
judectorului care a analizat n prim instant propunerea de arestare preventive, fie preedintelui
completului de la instana de recurs. Aceast obligaie se face de urgen dup ntocmirea
hotrrii prin care s-a dispus arestarea preventive, respectiv a suportului material care atest
existent actului procesual de dispoziie.
Mandatul de arestare are un caracter personal deoarece este emis att n considerarea
calitilor personale ale unui anumit nvinuit sau inculpat, ct i pentru justificarea sau
legitimrii ncarcerrii acestuia, operaiune juridica intuituu personae. n cazul n care mandatul
de arestare a fost emis dup ascultarea persoanei arestate, acesta din urm va primi un exemplar
al mandatului de arestare. Exemplarul original al mandatului de arestare se va preda de ctre
organul de poliie administraiei locului de deinere, iar dac persoana vtmat dorete s fie
ntiinata cu privire la eliberarea n orice mod a persoanei arestate, acest lucru se va consemna
Msurile de prevenie

14

de ctre judector ntr-un proces verbal care va fi predat tot de organul de poliie administraiei
locului de deinere.
Mandatul de arestare se ntocmete n 4 exemplare n faza de urmrire penal dintre care
un exemplar este predate persoanei arestate, unul este predate administraiei locului de deinere,
unul este ataat n dosarul de urmrire penal, iar ultimul exemplar rmne la dosarul constituit
separate la instant, exclusive pentru activiatea jurisdicional de soluionare a propunerii de
arestare preventiv. n faza de judecat, mandatul de arestare se ntocmete n 3 exemplare
neexistnd dosare separate pentru activitatea principal i activitatea adiacent.
Din punct de vedere al timpului i al locului mandatul de arestare se ntocmete la sediul
organului judiciar care a dispus msura (sediul instanei) fr s fie condiionat de vreun interval
orar sau de o anumit zi luctoare sau nelucrtoare.
Pentru aceeai fapt a aceluiai nvinuit sau inculpate, se emite un singur mandat de
arestare. Excepia de la regul fiind aceea c n caz de revocare a liberrii provizorii, instana
poate dispune arestarea preventive a nvinuitului sau inculpatului emind un nou mandate de
arestare.
Nerespectarea dispoziiilor legale care stabilesc condiiile formale ale mandatului de
arestare, privind coninutul su, precum i a celor care stabilesc condiiile substaniale ale
privrii de libertate, legalitatea msurii, atrage nulitatea acestuia.

2.1.3 Procedura lurii msurii arestrii




2.1.3 Propunerea de arestare preventiva a inculpatului in cursul urmaririi penale

Art. 224. -
(1) Procurorul, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, intocmeste o
propunere motivata de luare a masurii arestarii preventive fata de inculpat, cu indicarea temeiului
de drept.
(2) Propunerea prevazuta la alin. (1), impreuna cu dosarul cauzei, se prezinta judecatorului de
drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta
Msurile de prevenie

15

sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de
retinere, locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte
procurorul care a intocmit propunerea.
Propunerea de arestare preventiva a inculpatului in cursul urmaririi penale

Art. 224. -
(1) Procurorul, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, intocmeste o
propunere motivata de luare a masurii arestarii preventive fata de inculpat, cu indicarea temeiului
de drept.
(2) Propunerea prevazuta la alin. (1), impreuna cu dosarul cauzei, se prezinta judecatorului de
drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta
sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de
retinere, locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte
procurorul care a intocmit propunerea.

Solutionarea propunerii de arestare preventiva in cursul urmaririi penale

Art. 225. -
(1) Judecatorul de drepturi si libertati sesizat conform art. 224 alin. (2) stabileste termenul de
solutionare a propunerii de arestare preventiva, fixand data si ora la care solutionarea va avea
loc.
(2) In cazul inculpatului aflat in stare de retinere, termenul de solutionare a propunerii de
arestare preventiva trebuie fixat inainte de expirarea duratei retinerii. Ziua si ora se comunica
procurorului, care are obligatia de a asigura prezenta inculpatului in fata judecatorului de drepturi
si libertati. De asemenea, ziua si ora se aduc la cunostinta avocatului inculpatului, caruia, la
cerere, i se pune la dispozitie dosarul cauzei pentru studiu.
(3) Inculpatul aflat in stare de libertate se citeaza pentru termenul fixat. Termenul se aduce la
cunostinta procurorului si avocatului inculpatului, acestuia din urma acordandu-i-se, la cerere,
posibilitatea de a studia dosarul cauzei.
(4) Solutionarea propunerii de arestare preventiva se face numai in prezenta inculpatului, in
afara de cazul cand acesta lipseste nejustificat, este disparut, se sustrage ori din cauza starii
sanatatii, din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu se prezinta sau nu poate fi adus in
fata judecatorului.
(5) In toate cazurile, este obligatorie asistenta juridica a inculpatului de catre un avocat, ales
sau numit din oficiu.
(6) Participarea procurorului este obligatorie.
(7) Judecatorul de drepturi si libertati il audiaza pe inculpatul prezent despre fapta de care este
acuzat si despre motivele pe care se intemeiaza propunerea de arestare preventiva formulata de
procuror.
(8) Inainte de a proceda la ascultarea inculpatului, judecatorul de drepturi si libertati ii aduce la
cunostinta infractiunea de care este acuzat si dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i
atentia ca ceea ce declara poate fi folosit impotriva sa.

Admiterea propunerii de arestare preventiva in cursul urmaririi penale

Msurile de prevenie

16

Art. 226. -
(1) Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de
lege, admite propunerea procurorului si dispune arestarea preventiva a inculpatului, prin
incheiere motivata.
(2) Arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa pentru cel mult 30 de zile. Durata
retinerii nu se deduce din durata arestarii preventive.
(3) Dupa luarea masurii, inculpatului i se aduc la cunostinta, de indata, in limba pe care o
intelege, motivele pentru care s-a dispus arestarea preventiva.

Respingerea propunerii de arestare preventiva in cursul urmaririi penale

Art. 227. -
(1) Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile prevazute
de lege pentru arestarea preventiva a inculpatului, respinge, prin incheiere motivata, propunerea
procurorului, dispunand punerea in libertate a inculpatului retinut.
(2) Daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, judecatorul de drepturi si libertati poate
dispune aplicarea uneia dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d).

Incunostintarea despre arestarea preventiva si locul de detinere a inculpatului arestat preventiv

Art. 228. -
(1) Imediat dupa luarea masurii arestarii preventive, judecatorul de drepturi si libertati de la
prima instanta sau de la instanta ierarhic superioara, care a dispus masura, incunostinteaza despre
aceasta un membru al familiei inculpatului ori o alta persoana desemnata de acesta. Dispozitiile
art. 210 alin. (2) se aplica in mod corespunzator. Efectuarea incunostintarii se consemneaza intr-
un proces-verbal.
(2) Indata dupa introducerea sa intr-un loc de detinere, inculpatul are dreptul de a incunostinta
personal sau de a solicita administratiei locului respectiv sa incunostinteze persoanele prevazute
la alin. (1) despre locul unde este detinut.
(3) Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul schimbarii ulterioare a
locului de detinere, imediat dupa producerea schimbarii.
(4) Administratia locului de detinere are obligatia de a aduce la cunostinta inculpatului arestat
preventiv dispozitiile alin. (2) si (3), precum si de a consemna intr-un proces-verbal modul in
care s-a realizat incunostintarea.
(5) Inculpatului arestat preventiv nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face personal
incunostintarea decat pentru motive temeinice, care se consemneaza in procesul-verbal intocmit
potrivit alin. (4).

Luarea masurilor de ocrotire in caz de arestare preventiva in cursul urmaririi penale

Art. 229. -
(1) Cand masura arestarii preventive a fost luata fata de un inculpat in a carui ocrotire se afla
un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana careia i s-a instituit tutela sau curatela ori o
persoana care, datorita varstei, bolii sau altei cauze, are nevoie de ajutor, autoritatea competenta
este incunostintata, de indata, in vederea luarii masurilor legale de ocrotire pentru persoana
respectiva.
Msurile de prevenie

17

(2) Obligatia de incunostintare revine judecatorului de drepturi si libertati de la prima instanta
sau de la instanta ierarhic superioara, care a luat masura arestarii preventive, modul de
indeplinire a acestei obligatii fiind consemnat intr-un proces- verbal.
Executarea mandatului de arestare preventiva emis in lipsa inculpatului

Art. 231. -
(1) Cand masura arestarii preventive a fost dispusa in lipsa inculpatului, doua exemplare
originale ale mandatului emis se inainteaza organului de politie, in vederea executarii.
(2) Organul de politie procedeaza la arestarea persoanei aratate in mandat, careia ii preda un
exemplar al acestuia, dupa care o conduce in cel mult 24 de ore la judecatorul de drepturi si
libertati care a dispus masura arestarii preventive sau, dupa caz, la judecatorul de camera
preliminara ori completul la care se afla spre solutionare dosarul cauzei.
(3) In vederea executarii mandatului de arestare preventiva, organul de politie poate patrunde in
domiciliul sau resedinta oricarei persoane fizice, fara invoirea acesteia, precum si in sediul
oricarei persoane juridice, fara invoirea reprezentantului legal al acesteia, daca exista indicii
temeinice din care sa rezulte banuiala rezonabila ca persoana din mandat se afla in domiciliul sau
resedinta respectiva.
(4) In cazul in care arestarea preventiva a inculpatului a fost dispusa in lipsa din cauza starii
sanatatii, din cauza de forta majora sau stare de necesitate, inculpatul este prezentat, la incetarea
acestor motive, judecatorului de drepturi si libertati care a luat masura ori, dupa caz,
judecatorului de camera preliminara sau completului la care se afla spre solutionare dosarul
cauzei.
(5) Judecatorul de drepturi si libertati procedeaza la audierea inculpatului conform art. 225
alin. (7) si (8), in prezenta avocatului acestuia, si, evaluand declaratia inculpatului in contextul
probelor administrate si al motivelor avute in vedere la luarea masurii, dispune prin incheiere,
dupa audierea concluziilor procurorului, confirmarea arestarii preventive si a executarii
mandatului ori, dupa caz, in conditiile prevazute de lege, revocarea arestarii preventive sau
inlocuirea acesteia cu una dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d) si
punerea in libertate a inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.

Negasirea persoanei prevazute in mandatul de arestare preventiva

Art. 232. -
Cand persoana mentionata in mandatul de arestare preventiva nu a fost gasita, organul de
politie insarcinat cu executarea mandatului incheie un proces- verbal prin care constata aceasta si
instiinteaza judecatorul de drepturi si libertati care a dispus masura arestarii preventive, precum
si organele competente pentru darea in urmarire si in consemn la punctele de trecere a frontierei.
2.1.4 Durata arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi penale

Art. 233. -
(1) In cursul urmaririi penale, durata arestarii preventive a inculpatului nu poate depasi 30 de
zile, in afara de cazul cand este prelungita in conditiile legii.
(2) Termenul prevazut la alin. (1) curge de la data punerii in executare a masurii fata de
inculpatul arestat preventiv.
Msurile de prevenie

18

(3) Cand o cauza este trecuta pentru continuarea urmaririi penale de la un organ de urmarire la
altul, arestarea preventiva dispusa sau prelungita anterior ramane valabila. Durata arestarii
preventive se calculeaza potrivit dispozitiilor alin. (1) si (2).
Durata maxima a arestarii preventive a inculpatului in cursul judecatii in prima instanta

Art. 239. -
(1) In cursul judecatii in prima instanta, durata totala a arestarii preventive a inculpatului nu
poate depasi un termen rezonabil si nu poate fi mai mare de jumatatea maximului special
prevazut de lege pentru infractiunea care face obiectul sesizarii instantei de judecata. In toate
cazurile, durata arestarii preventive in prima instanta nu poate depasi 5 ani.
(2) Termenele prevazute la alin. (1) curg de la data sesizarii instantei de judecata, in cazul cand
inculpatul se afla in stare de arest preventiv, sau de la data punerii in executare a masurii dupa
sesizarea instantei de judecata, cand fata de acesta s-a dispus arestarea preventiva in procedura
de camera preliminara, in cursul judecatii sau in lipsa.
(3) La expirarea termenelor prevazute la alin. (1), instanta de judecata poate dispune luarea
unei alte masuri preventive, in conditiile legii.

Tratamentul medical sub paza permanenta

Art. 240. -
(1) In cazul in care, pe baza actelor medicale, se constata ca cel arestat preventiv sufera de o
boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a Administratiei Nationale a Penitenciarelor,
administratia locului de detinere dispune efectuarea tratamentului sub paza permanenta in
reteaua medicala a Ministerului Sanatatii. Motivele care au determinat luarea acestei masuri sunt
comunicate de indata procurorului, in cursul urmaririi penale, sau instantei de judecata, in cursul
judecatii.
(2) Timpul in care inculpatul este internat sub paza permanenta, conform alin. (1), intra in
durata arestarii preventive.

2.1.5 Prelungirea arestarii preventive in cursul urmaririi penale

Art. 234. -
(1) Arestarea preventiva a inculpatului poate fi prelungita, in cursul urmaririi penale, daca
temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate a
inculpatului sau exista temeiuri noi care justifica prelungirea masurii.
(2) Prelungirea arestarii preventive se poate dispune numai la propunerea motivata a
procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
(3) In cazul prevazut la alin. (1), prelungirea arestarii preventive poate fi dispusa de catre
judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in
prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla
locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care
face parte procurorul care a intocmit propunerea.
(4) Daca arestarea preventiva a fost dispusa initial de catre un judecator de drepturi si libertati
de la o instanta inferioara celei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta,
prelungirea acestei masuri se poate dispune numai de un judecator de drepturi si libertati de la
Msurile de prevenie

19

instanta competenta in momentul solutionarii propunerii de prelungire sau de la instanta
corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a
constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a
intocmit propunerea.
(5) Cand, in aceeasi cauza, se gasesc mai multi inculpati arestati pentru care durata arestarii
preventive expira la date diferite, procurorul poate sesiza judecatorul de drepturi si libertati cu
propunerea de prelungire a arestarii preventive pentru toti inculpatii.
Procedura prelungirii arestarii preventive in cursul urmaririi penale

Art. 235. -
(1) Propunerea de prelungire a arestarii preventive impreuna cu dosarul cauzei se depun la
judecatorul de drepturi si libertati cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii
preventive.
(2) Judecatorul de drepturi si libertati fixeaza termen pentru solutionarea propunerii de
prelungire a arestarii preventive inainte de expirarea masurii. Ziua si ora stabilite se comunica
procurorului, care are obligatia de a asigura prezenta in fata judecatorului de drepturi si libertati a
inculpatului arestat preventiv. Avocatul inculpatului este incunostintat si i se acorda, la cerere,
posibilitatea de a studia dosarul cauzei.
(3) Inculpatul este ascultat de judecatorul de drepturi si libertati asupra tuturor motivelor pe
care se intemeiaza propunerea de prelungire a arestarii preventive, in prezenta unui avocat, ales
sau numit din oficiu.
(4) In cazul in care inculpatul arestat preventiv se afla internat in spital si din cauza starii
sanatatii nu poate fi adus in fata judecatorului de drepturi si libertati sau cand, din cauza de forta
majora ori stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, propunerea va fi examinata in lipsa
inculpatului, dar numai in prezenta avocatului acestuia, caruia i se da cuvantul pentru a pune
concluzii.
(5) Participarea procurorului este obligatorie.
(6) Judecatorul de drepturi si libertati se pronunta asupra propunerii de prelungire a arestarii
preventive inainte de expirarea duratei acesteia.

Admiterea propunerii de prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale

Art. 236. -
(1) Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de
lege, admite propunerea procurorului si dispune prelungirea arestarii preventive a inculpatului,
prin incheiere motivata.
(2) Prelungirea arestarii preventive a inculpatului se poate dispune pentru o durata de cel mult
30 de zile.
(3) Judecatorul de drepturi si libertati poate acorda in cursul urmaririi penale si alte prelungiri,
fiecare neputand depasi 30 de zile. Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator.
(4) Durata totala a arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi penale nu poate depasi
un termen rezonabil si nu poate fi mai mare de 180 de zile.

Respingerea propunerii de prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale

Art. 237. -
Msurile de prevenie

20

(1) Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile prevazute
de lege pentru prelungirea arestarii preventive a inculpatului, respinge, prin incheiere motivata,
propunerea procurorului, dispunand punerea in libertate a inculpatului la expirarea duratei
acesteia, daca nu este arestat in alta cauza.
(2) Daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, judecatorul de drepturi si libertati poate
dispune inlocuirea arestarii preventive cu una dintre masurile preventive prevazute la art. 202
alin. (4) lit. b)-d).

Arestarea preventiva a inculpatului in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii

Art. 238. -
(1) Arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa in procedura de camera preliminara si
in cursul judecatii, de catre judecatorul de camera preliminara sau de catre instanta de judecata in
fata careia se afla cauza, din oficiu ori la propunerea motivata a procurorului, pentru o perioada
de cel mult 30 de zile, pentru aceleasi temeiuri si in aceleasi conditii ca si arestarea preventiva
dispusa de catre judecatorul de drepturi si libertati in cursul urmaririi penale. Dispozitiile art.
225, 226 si 228-232 se aplica in mod corespunzator.
(2) In cursul judecatii, masura prevazuta la alin. (1) se poate dispune de catre instanta de
judecata, in compunerea prevazuta de lege.
(3) Fata de inculpatul care a mai fost anterior arestat preventiv in aceeasi cauza, in cursul
urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara sau al judecatii, se poate dispune din nou
aceasta masura numai daca au intervenit temeiuri noi care fac necesara privarea sa de libertate
2.2 Incetarea de drept a masurilor preventive

Art. 241. -
(1) Masurile preventive inceteaza de drept:
a) la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare;
b) in cazurile in care procurorul dispune o solutie de netrimitere in judecata ori instanta de
judecata pronunta o hotarare de achitare, de incetare a procesului penal, de renuntare la aplicarea
pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei ori de suspendare a executarii pedepsei sub
supraveghere, chiar nedefinitiva;
c) la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului;
d) cand s-a implinit durata maxima a arestarii preventive in cursul urmaririi penale, potrivit art.
236 alin. (4), sau al judecatii in prima instanta, potrivit art. 239 alin. (1);
e) cand au expirat termenele prevazute de lege, fara ca judecatorul de camera preliminara sau
instanta de judecata sa fi dispus mentinerea arestarii preventive in acest termen;
f) in apel, daca s-a implinit durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamnare;
g) in alte cazuri anume prevazute de lege.
(2) Organul judiciar care a dispus aceasta masura sau, dupa caz, procurorul, judecatorul de
drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara ori instanta de judecata in fata careia se
afla cauza constata, prin ordonanta sau incheiere, din oficiu, la cerere sau la sesizarea
administratiei locului de detinere, incetarea de drept a masurii preventive, dispunand, in cazul
celui retinut sau arestat preventiv, punerea de indata in libertate, daca nu este retinut ori arestat in
alta cauza.
Msurile de prevenie

21

(3) Judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de
judecata se pronunta, prin incheiere motivata, asupra incetarii de drept a masurii preventive chiar
si in lipsa inculpatului. Asistenta juridica a inculpatului si participarea procurorului sunt
obligatorii.
(4) Persoanei fata de care s-a dispus masura preventiva, precum si tuturor institutiilor cu
atributii in executarea masurii li se comunica de indata cate o copie de pe ordonanta sau
incheierea prin care organul judiciar constata incetarea de drept a masurii preventive.

Revocarea masurilor preventive si inlocuirea unei masuri preventive cu o alta masura preventiva

Art. 242. -
(1) Masura preventiva se revoca, din oficiu sau la cerere, in cazul in care au incetat temeiurile
care au determinat-o ori au aparut imprejurari noi din care rezulta nelegalitatea masurii,
dispunandu-se, in cazul retinerii si arestarii preventive, punerea in libertate a suspectului ori a
inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.
(2) Masura preventiva se inlocuieste, din oficiu sau la cerere, cu o masura preventiva mai
usoara, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia si, in urma
evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza
ca masura preventiva mai usoara este suficienta pentru realizarea scopului prevazut la art. 202
alin. (1).
(3) Masura preventiva se inlocuieste, din oficiu sau la cerere, cu o masura preventiva mai grea,
daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia si, in urma evaluarii
imprejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura
preventiva mai grea este necesara pentru realizarea scopului prevazut la art. 202 alin. (1).
(4) In cazul in care masura preventiva a fost luata in cursul urmaririi penale de catre procuror
sau de catre judecatorul de drepturi si libertati, organul de cercetare penala are obligatia sa il
informeze de indata, in scris, pe procuror despre orice imprejurare care ar putea conduce la
revocarea sau inlocuirea masurii preventive. Daca apreciaza ca informatiile comunicate justifica
revocarea sau inlocuirea masurii preventive, procurorul dispune aceasta sau, dupa caz, sesizeaza
judecatorul de drepturi si libertati care a luat masura, in termen de 24 de ore de la primirea
informarii. Procurorul este obligat sa sesizeze si din oficiu judecatorul de drepturi si libertati,
cand constata el insusi existenta vreunei imprejurari care justifica revocarea sau inlocuirea
masurii preventive luate de acesta.
(5) Cererea de revocare sau inlocuire a masurii preventive formulata de inculpat se adreseaza,
in scris, in cursul urmaririi penale, judecatorului de drepturi si libertati sau judecatorului de
camera preliminara, iar in cursul judecatii, instantei de judecata si se solutioneaza in termen de 3
zile de la data inregistrarii acesteia.
(6) In cursul urmaririi penale, procurorul inainteaza judecatorului de drepturi si libertati
dosarul cauzei sau copie de pe acesta certificata de grefa parchetului, in termen de 24 de ore de la
solicitarea acestuia de catre judecator.
(7) In vederea solutionarii cererii de inlocuire a masurii preventive, judecatorul de drepturi si
libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata fixeaza data de solutionare a
acesteia si dispune citarea inculpatului.
(8) Cand inculpatul este prezent, solutionarea cererii de inlocuire a masurii preventive se face
numai dupa ascultarea acestuia asupra tuturor motivelor pe care se intemeiaza cererea, in
prezenta unui avocat ales sau numit din oficiu. Cererea se solutioneaza si in lipsa inculpatului,
Msurile de prevenie

22

atunci cand acesta nu se prezinta, desi a fost legal citat, dar numai in prezenta avocatului, ales
sau numit din oficiu, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.
(9) Participarea procurorului este obligatorie.
(10) Daca cererea are ca obiect inlocuirea masurii arestarii preventive sau a masurii arestului la
domiciliu cu masura controlului judiciar pe cautiune, daca gaseste cererea intemeiata, judecatorul
de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, prin incheiere,
data in camera de consiliu, admite in principiu cererea si stabileste valoarea cautiunii, acordand
inculpatului termen pentru depunerea ei.
(11) Daca se depune cautiunea in termenul fixat, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul
de camera preliminara sau instanta de judecata, prin incheiere data in camera de consiliu, admite
cererea de inlocuire a masurii preventive cu masura controlului judiciar pe cautiune, stabileste
obligatiile ce vor reveni inculpatului pe durata masurii si dispune punerea de indata in libertate a
inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.
(12) Daca nu se depune cautiunea in termenul fixat, judecatorul de drepturi si libertati,
judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, prin incheiere data in camera de
consiliu, in lipsa inculpatului si a procurorului, respinge ca neintemeiata cererea formulata de
inculpat.
(13) Termenul prevazut la alin. (10) curge de la data ramanerii definitive a incheierii prin care
se stabileste valoarea cautiunii.
4.2 Dispozitii speciale privind masurile preventive aplicate minorilor

Conditii speciale de aplicare fata de minori a masurilor preventive

Art. 243. -
(1) Fata de suspectul si inculpatul minor se pot dispune masuri preventive potrivit dispozitiilor
prevazute in sectiunile 1-7 din prezentul capitol, cu derogarile si completarile prevazute in
prezentul articol.
(2) Retinerea si arestarea preventiva pot fi dispuse si fata de un inculpat minor, in mod
exceptional, numai daca efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalitatii si
dezvoltarii acestuia nu sunt disproportionate fata de scopul urmarit prin luarea masurii.
(3) La stabilirea duratei pentru care se ia masura arestarii preventive se are in vedere varsta
inculpatului de la data cand se dispune asupra luarii, prelungirii sau mentinerii acestei masuri.
(4) Cand s-a dispus retinerea sau arestarea preventiva a unui minor, incunostintarea prevazuta la
art. 210 si 228 se face, in mod obligatoriu, si catre reprezentantul legal al acestuia sau, dupa caz,
catre persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul. In cazul luarii masurii
arestarii preventive, despre aceasta si despre locul de detinere a minorului este incunostintat si
serviciul de probatiune de pe langa instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in
prima instanta.

Conditii speciale de executare a retinerii si arestarii preventive dispuse fata de minori

Art. 244. -
Regimul special de detentie al minorilor, in raport cu particularitatile varstei, astfel incat
masurile preventive luate fata de acestia sa nu prejudicieze dezvoltarea lor fizica, psihica sau
Msurile de prevenie

23

morala, va fi stabilit prin legea privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele
judiciare in cursul procesului penal.












































Msurile de prevenie

24

CAPITOLUL 4
Dispozitii speciale pentru minori

4.1 Scopul dispoziiilor speciale pentru minori

Art. 160e: Dispozitii generale

(1) Retinerea si arestarea preventiva a minorului se fac potrivit dispozitiilor prevazute in
sectiunile I, II si IV, cu derogarile si completarile din prezenta sectiune.
(2) La stabilirea dispozitiilor aplicabile cu privire la masura retinerii si arestarii
preventive se are in vedere varsta invinuitului sau inculpatului de la data la care se
dispune asupra luarii, prelungirii sau mentinerii masurii preventive.

Art. 160f: Drepturile proprii si regimul special pentru minori
(1) Minorilor retinuti sau arestati preventiv li se asigura, pe langa drepturile prevazute de lege
pentru detinutii preventiv ce au depasit 18 ani, drepturi proprii si un regim special de
detentie preventiva, in raport cu particularitatile varstei lor, astfel incat masurile privative
de libertate, luate fata de minori in scopul bunei desfasurari a procesului penal ori al
impiedicarii sustragerii lor de la urm arirea penala, judecata ori de la executarea pedepsei, sa
nu prejudicieze dezvoltarea fizica, psihica sau morala a minorului.
(2) Invinuitilor sau inculpatilor minori, retinuti ori arestati preventiv, li se asigura in toate
cazurile asistenta juridica obligatorie, organele judiciare fiind obligate sa ia masuri pentru
desemnarea unui aparator din oficiu daca minorul nu si-a ales unul si pentru ca acesta sa poata
lua contact direct cu minorul arestat si sa comunice cu el.
(3) Atunci cand se dispune retinerea sau arestarea preventiva a unui invinuit ori inculpat minor se
incunostinteaza despre aceasta imediat, in cazul retinerii, si in termen de 24 de ore, in cazul
arestarii, parintii, tutorele, persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul, alte
persoane pe care le desemneaza acesta, iar in caz de arestare, si serviciul de reintegrare sociala a
infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate de pe langa
instanta careia i-ar reveni sa judece in prima instanta cauza, consemnandu-se aceasta intr-un
proces-verbal.

(4) In timpul retinerii sau arestarii preventive, minorii se tin separat de majori, in locuri anume
destinate minorilor arestati preventiv.
(5) Respectarea drepturilor si a regimului special prevazute de lege pentru minorii retinuti
sau arestati preventiv este asigurata prin controlul unui judecator anume desemnat de
presedintele instantei, prin vizitarea locurilor de detinere preventiva de catre procuror,
precum si prin controlul altor organisme abilitate de lege sa viziteze detinutii preventiv.
Art. 160g: Retinerea minorului la dispozitia organului de cercetare penala sau a
procurorului

(1) In mod cu totul exceptional, minorul intre 14 si 16 ani, care raspunde penal, poate fi retinut la
dispozitia procurorului sau a organului de cercetare penal a, cu instiintarea si sub controlul
procurorului, pentru o durata ce nu poate depasi 10 ore, daca exista date certe ca minorul a
comis o infractiune pedepsita de lege cu detentiunea pe viata sau inchisoare de 10 ani ori mai
mare.
Msurile de prevenie

25

(2) Retinerea poate fi prelungita numai daca se impune, prin ordonanta motivata, de procuror,
pentru o durata de cel mult 10 ore.
Art. 160h: Arestarea preventiva a minorului
(1) Minorul intre 14 si 16 ani nu poate fi arestat preventiv decat daca pedeapsa
prevazuta de lege pentru fapta de care este invinuit este detentiunea pe viata sau
inchisoarea de 10 ani ori mai mare si o alta masura preventiva nu este suficienta.
(2) Durata arestarii inculpatului minor intre 14 si 16 ani este, in cursul urmaririi penale, de cel
mult 15 zile, iar verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive se efectueaza in
cursul judecatii periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile. Prelungirea acestei masuri in
cursul urmaririi penale sau mentinerea ei in cursul judecatii nu poate fi dispusa decat in mod
exceptional. Arestarea preventiva a minorului in cursul urmaririi penale nu poate sa depaseasca,
in total, un termen rezonabil si nu mai mult de 60 de zile, fiecare prelungire neputand depasi
15 zile.
In mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea
de 20 de ani sau mai mare, arestarea preventiva a inculpatului minor intre 14 si 16 ani in
cursul urmaririi penale poate fi prelungit a pana la 180 de zile.
(3) Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv in cursul urmaririi penale pe
o durata de cel mult 20 de zile. Durata masurii preventive poate fi prelungit a
in cursul urmaririi penale, de fiecare dat a cu 20 de zile. Arestarea preventiva a
inculpatului minor in cursul urmaririi penale nu poate sa depaseasca, in total, un termen
rezonabil si nu mai mult de 90 de zile.
In mod exceptional, cand pedeapsa prev azuta de lege este detentiunea pe viata sau
inchisoarea de 10 ani ori mai mare, arestarea preventiva a inculpatului minor in cursul
urmaririi penale poate fi prelungit a pana la 180 de zile. Verificarea legalitatii si temeiniciei
arestarii preventive a inculpatului minor mai mare de 16 ani in cursul judecatii se efectueaza
periodic, dar nu mai tarziu de 40 de zile.
(4) Durata arestarii invinuitului minor este de cel mult 3 zile.











Msurile de prevenie

26







BIBLIOGRAFIE

1. Zarafiu Andrei Arestarea preventiva. Reglementare, doctrina, jurisprudenta,
Editura C.H. Beck, 2010
2. Matei Dorel George Masurile preventive. Practica judiciara, Editura Hamangiu,
2006
3. Nicoleta Cristus Arestarea preventiva. Practica judiciara 2008-2010, Editura
Hamangiu, August 2010
4. Laura Codruta
Kovesi, Dana Titian,
Daniela Frasie
Arestarea preventiva. Aprecierea pericolului social concret
pentru ordinea publica, Practica judiciara. Hotarari CEDO,
Editura Hamangiu, 2009

5. Bogdan Dragos Arestarea preventiva si detentia in jurisprudenta CEDO editia a
2-a revazuta, adaugita si actualizata, Editura Hamangiu, 2011
6. Mihail Udroiu Procedura penala, editia a II-a, Editura C.H. Beck, decembrie
2011
7. Dan Lupascu Noul cod penal si noul cod de procedura penala, actualizat
2012, Editura Universul Juridic, Februarie 2012
8. xxx Legea 135 din 1 iulie 2010 (Legea 135/2010) privind Codul de
procedura penala Publicat in Monitorul Oficial 486 din 15 iulie
2010 (M. Of. 486/2010)
9. xxx http://www.ujmag.ro/drept/drept-penal/noul-cod-penal-si-noul-
cod-de-procedura-penala-1

http://jurisprudentacedo.com/Avea-in-vedere-dispozitiile-art.27-din-Constitutie-
pct.7-care-este-garantia-constitutionala-pentru-acest-drept-fundamental-
reprezentat-de-libertatea-individuala.html