LICEUL CU PROGRAM SPORTIV

BOTOSANI
NDRUMTOR, CANDIDAT,
Antr. ION ASAFTEI MIHAI MAZARACHE
Prof. VIOREL COJOCARU
- 2010 -
1
PLANUL LUCRARII
INTRODUCERE
1. Evoluia tehnicii in plan mondial
2. Rolul i importanta tehnicii in ramura de sport
3. Motivaia alegerii temei
CAPITOLU I .TEHNICA SI TACTICA CENTURRILOR
I. 1. Tehnica si tactica rostogolirilor prin centurare
I. 2. .Tehnica si tactica rsturnrilor prin centurare
CAPITOLU II METODICA NSUIRII TEHNICII CENTURRILOR
II. 1. Faele si metodele de e!ecuie ale procedeelor tehnice
II. 2. E!ercii pentru invatarea prielor
II. 3. E!ercii pentru invatarea centurarilor
INCHEIERE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE " #rotocolul de concurs
" plane
2
*
INTRODUCERE
1. Ev!"#$% &'()$*$$ +' +!%) ,)-$%!
$nsuirea i per%ecionarea coninutului tehnic speci%ic solicit o document"
tare pro%und& o anali 'iomecanic tiini%ic& in%ormarea la i cu noutile
aprute& o plani%icare i programare riguroas &evaluate o'ectiv& cantitativ i
calitativ& per%ecionarea metodologiei de aciune i cunoaterea corect a tehnicii
de e!ecuie a procedeelor speci%ice.
(oul regulament include)
* 3 reprie a cate 2 minute
* %iecare repria are cate 1 minut si +umtate din picioare si 3, de secunde
din poiia de parter
* prima data in parter sta cel care are mai puine puncte si daca scorul este
,", sa concurentul cu dres al'astru & iar in repria II"a sta celalalt concurent daca
nu se %ac puncte
* daca scoi adversarul de pe saltea -in a%ara onei de aciune. se acorda 1
punct
* poiia de pasiv -concurentul sta cu capul in pieptul adversarului& respinge
lupta. se penaliea cu 2 puncte si avertisment
* %uga pe saltea se penaliea cu punct si avertisment
* pro'a video care ii da antrenorului posi'ilitatea de a contesta o anumita
aciune&daca contestaia este greita sportivul este penaliat cu un
3
punct si antrenorului i se ia opiunea de a mai %ace in acel meci aceasta contestaie.
2. R!"! &'()$*$$ .) /%,"/% -' 0+/&
Importanta tehnicii nu poate %i aceeai in toate ramurile de sport &aceste
depin/nd de)
* " particularitile activitii motrice 0
*1riteriile de apreciere a per%ormantei
2in punct de vedere se deose'esc mai multe grupuri de ramuri sportive si
anume)
a.. 3porturile 4n care per%ormana depinde de o singura tehnic i care se
'aea pe o compoiie i o structur constanta ale micrilor. 5cesta constata a
tehnicii este condiionata de cadrul relative neschim'at &de des%urarea i de
in%luena altor micri. 2in aceast categorie %ac parte ma+oritatea sporturilor de
%or e!ploiv i reistent -haltere& atletism& culturism& schi %ond etc..
'.. 3porturile de per%ormana depind de o serie 4ntreag de tehnici deose'ite
dar cu compoiii neschim'ate de micri. 1onstana tehnicii este condiionat de
cadrul relative neschim'at al competiiei&di%erenierea componentelor motrice
%c/ndu"se contient. 2in aceast categorie %ac parte sporturile de 4ndem/nare
-gimnastic& scrima etc..
c.. 3porturile 4n care per%ormana depinde de o mare varietate de schim'ri
ale aciunilor 4n condiii di%erite de concurs. 1onstana tehnicii este in%luenat de
reacia adversarului la aciunea 4ntreprins. 2in aceast grup %ac parte +ocurile
sportive i sporturile cu adversar direct.
6
$n %uncie de aceste particulariti tehnica este orentata s reolve)
*micri simple&dar 4n condiii de %or i reistent
*micri comple!e&4n condiii neschim'ate
*micri comple!e &4n condiii variate sau noi
Tehnica luptelor greco"romane este compus dintr"un ansam'lu larg de
micri speci%ic omului& structurate i adaptate corespuntor regulilor speci%ic
acestei ramuri de sport .
3e aprecia c tehnica luptelor greco"romane este %oarte comple! i
aciclica& cuprin/nd un numr mare de posi'iliti de acionare 4n vederea
tr/ntirii adversarului cu spatele pe saltea sau 4n poiii periculoase&
aproape de aceasta& structurate 4n)
*" elemente tehnice
*" procedee tehnice
*" variante ale acestora i manevre
1. E!',')&"! &'()$* Elementul tehnic repreint o structur motrica
%undamental &cu un grad mai mare sau mai mic de a'stractiare& care 4i gsete
e!primare 4n modalitile corecte de e!ecuie& prin care se realiea 4n %apt
tr/ntirea adversarului& %olosind apucri i micri -acte motrice.precise&4m'inate
raional-constituindu"se ast%el 4n mecanisme tehnice de 'a.4n raport cu scopul
aciunii.
2. P/*'-'"! &'()$* desemnea o structur concret sau un mod particular
de e%ectuare a elementului tehnic& 4n %apt concretiarea 4n e!ecuie a elementului
tehnic.
1. V%/$%)&% -' '2'*"#$'3 repreint punerea 4n practic a procedeelor
tehnice 4n con%ormitate cu oportunitile i caracteristicile mor%o"%iiologice
7
$ntregul coninut tehnic are urmtoarele caracteristici)
1. 5plica'ilitate larg )argumentat prin %aptul c o serie larg de deprinderi
pot %i valori%icate 4n via cotidian in'unatatind 'aga+ul motric al individului .
E!ersarea din timpul luptei devolt simul echili'rului valori%ic/nd"ul 4n
motricitate cotidian
2. 8radul ridicat de comple!itate )e!primat succesiuni de micri e!ecutate
de segmente di%erite ale corpului .(umrul mare al modalitilor de tr/ntire
determin o cretere a gradului de comple!itate a tehnicii ca urmare a automatirii
noilor deprinderi motrice
3. Mecanismele tehnice de tr/ntire se 'aea pe cupluri i p/rghii de %or.
#entru a asigura egalitate de participare &regulamentul permite 4ncadrarea
sportivilor 4n categorii de greutate
6. 3e remarc post'ilitatea 4nlnuirii de e!ecuii 'aate pe aceeai apucare&
adic lupttorul poate opta pentru di%erite variante de tr/ntire .#rin urmare&pornind
de la unele prinderi se poate apela la 7"9 sau chiar mai multe posi'iliti de a
aciona. 5ceast caracteristic a luptelor st la 'a construciei com'inailor
tehnico"tactice de atac sau contraatac.
7. 5ciclicitatea structural motrica ) Modalitile de tr/ntire nu urmea o
anumit regul de succesiune i nici nu presupun o repetare a lor. 2e regul
tr/ntirile se realiea prin diverse modaliti tehnice.
3uccesul aplicrii tehnicii 4nsuite de sportive 4n cadrul competiional
depinde de urmtoarele reguli)
a.meninerea centrului general de greutate c/t mai +os
'.evitarea dispunerii centrului general de greutate al atacatorului
deasupra celui al adversarului
9
c. anga+area c/t mai ampl a greutii propriului corp 4n aciune de tr/ntire
iniiate
d. evitarea schim'rilor:eli'errilor dese de prie -prinderi.
e.utiliarea deechili'rrilor i valori%icarea %orei adversarului 4n %olo"sul
propriu 4n momentul declanrii aciunilor de atac sau de contraatac.
1oninutul tehnic al luptelor pot %i structurate 4n mai multe grupe&dup cum
urmea)
1.dup scopul aciunilor distingem)
" aciuni de atac
" aciuni de aprare
" aciuni de contraatac
5ciunile de atac sunt mai uor de 4nvat dar %olosirea lor 4n mod e!cesiv
duce la apariia noncom'atantului.
2.din punct de vedere didactic distingem)
" tehnica podului speci%ic
" tehnica luptei la sol
" tehnica luptei 4n picioare
M&$v%#$% %!'4'/$$ &','$
2eoarece practic aceasta ramura de sport& si cunosc/nd tehnica si tactica
luptelor greco"romane&mi"am ales aceasta grupa de procedee tehnico"tactice&de
aruncri peste piept si spate& deoarece este cea mai spectaculoasa grupa de
procedee si sunt cele mai e%iciente procedee pentru lupta din picioare si care
solicita in mod comple! vitea& 4ndem/narea& %ora si mo'ilitatea.
;
* 15#. " I" TEHNICA I TACTICA
CENTURRILOR

I.1.F%5'!' -' '2'*"#$' % +/*'-''!/ &'()$*'
Fiecare procedeu tehnic are una sau mai multe %ae 4n e!ecuia sa.
Importana acestora este di%erit. <a ma+oritatea procedeelor una dintre %ae
deineau rol determinat 4n e!ecuie. 5st%el pentru ducerile la parter cu trecere la
spate&rolul principal 4n deine trecerea la spatele adversarului&la procedeele cu
aruncare peste piept rolul principal 4l deine desprinderea adversarului de pe
saltea-ridicarea..
<a unele procedee e!ecuiile se succed una dup alt at/t de repede 4nc/t
crei c %ace parte dintr"un singur procedeu&insa acest lucru se petrec la procedeele
e!ecutate corect i 4n vite. 2atoria antrenorului este acia de a e!plic clas 4s
concis %iecare procedeu 4n parte.
#reentarea %aelor procedeelor nu repreint numai o aciune de ordin
didactic. $n %oarte multe cauri %aele procedeelor se constituie 4n mi+loace ale
4nsuirii&contri'uind ast%el la %ormarea pe drumul cel drept al deprinderii speci%ice.
E!ecutarea tuturor procedeelor 4ncepe printr"o prindere -prie. a
adversarului i se 4ncheie cu %i!area acestuia pe saltea -printr"o %i!are.. Faele ce
urmea e!ecutrii prinderilor pot %i 4nsoite de schim'ri de prie -cum e caul
ducerii la parter a adversarului cu trecere la spate prin traciune de 'ra sau
ptrundere cu capul pe su' 'ra. sau de pstrarea acestea p/n la %inaliare
-aruncare peste old&aruncare peste piept cu prie 4n cruce sau peste 'ratu
adversarului &aruncare peste spate cu 'raul %i!at pe umr ..
Toate %aele de e!ecuie a procedeelor pot %i grupate 4n urmtoarele)
=
"#rinderea -prie.
"2eclanarea atacului
"2es%urarea atacului
"Trantirea
"Fi!area adversarului
I. 2. T'()$*% 6$ &%*&$*% /0&4!$/$!/ +/$) *')&"/%/'
I.2. 1. R0&4!$/'% *" 7$2%/'% 8/%#"!"$ +"0
" 5ciunea principal se 'aea pe apucarea 'raului opus al aprtorului la
nivelul articulaiei pumnului i deasupra cotului &e!ecutantul %iind dispus lateral
%a de aprtor .
" #riele de pe 'raul opus al aprtorului se realiea dup cum
urmea)'raul dinspre capul aprtorului va realia prie de la a>>ceas? prin
e!teriorul mem'relor acestuia &4n vreme ce cellalt 'ra prinde deasupra cotului
aprtorului pe su' pieptul acestuia
"Rostogolirea se declanea prin traciunea 'raului %i!at o'lic
lateral-cosire.&concomitent cu 4mpingerea cu umrul 4n su' a!ila aprtorului pe o
direcie lateral"o'lic"4nainte.
" $n urma aciuni asupra 'raului opus aprtorul a+unge rsucit la @, grade
4n culcat costal cu %a spre atacator .1onin/nd 4mpingerea cu umrul atacantul 4l
4ntoarce complet cu spatele pe saltea &%i!/nd aprtorul 4n poiie de tu prin
cuprinderea lateral a capului i 'raul acestuia.
G/'6'!$ -' '2'*"#$'3
" atacatorul nu acionea o'lic"4naintea aprtorului ci e!ecut o traciune
direct spre el
@
" atacatorul nu urmrete cu umrul 4n presiune 4n su' a!ila apr"torului
&acesta din urm ridic/ndu"se 4n picioare
" %i!area 4n poiie de tu nu se realiea cu cuprinderea capului i a
'raului aprtorului.
I.2.2. R0&4!$/'% +/$) *')&"/%/' *" ") 8/%#3
P5$#$$ -' +!'*%/'3 " aprtorul este a%lat 4n poiie medie sau 4nalt
0atacatorul pe genunchi dispus lateral centurea un 'ra din spate iar cu cellalt
%i!ea 'raul omonim al aprtorului
A*#$")$ +/$)*$+%!' 3
" este un procedeu %oarte des utiliat 4n lupte i presupune o rsucire i
4ntoarcere pe spate a aprtorului printr"o aciune care se des%oare spre e!ecutant
" aciune 4ncepe prin rularea spre lateral &4n mod compact cu cu aprtorul
lipit de 'ainul atacatorului p/n c/nd oldul acestuia a+unge pe saltea
" traciunea lateral a aprtorului -rostogolirea lateral compact. repreint
%a determinant a e!ecuiei. #str/nd apuctur str/ns centur aprtorului
&atacantul se duce 4n spri+in pe 'ain-partea e!terioar.si pe co 4n timp ce
aprtorul -su' aciunea atacantului .4l urmea a+ung/nd lateral cu 'ainul pe
coaps i 'ainul atacatorului.
$n scopul scoaterii aprtorului din spri+in&atacatorul trage lateral de 'raul
aprtorului &p/n c/nd acesta cedea -se %le!ea.i aprtorul este dus cu
umrul pe saltea.
1,
$n %inalul aceste %ae aprtorul tre'uie sa a%le culcat lateral cu 'ainul
spri+init pe coaps i 'ainul atacatorului i cu umrul lipit de saltea.
5tacantul care a e!ecutat compact cu aprtorul culcarea compact pe o
latur &se gsete cu 'ainul su' 'ainul aprtorului dar cu trunchiul mai sus
dec/t acesta datorit spri+inului pe cot. #ieptul atacantului este deprtat de spatele
aprtorului %iind cu acesta un unghi de @,A 4n timp ce 'ainul se pstrea 4nc
str/ns lipit de aprtor.
" ridicarea cu a+utorul 'ainului asigur continuarea rostogolirii aprtorului
4n +urul umrului a%lat pe saltea i presat 4n +os prin traciunea meninut de 'ra
" ridicarea cu 'ain& com'in cu ridicarea cu a+utorul 'raului care
centurea& schim' poiia centrului de greutate al corpului aprtorului 4n
consecin &poiia corpului &acesta trec/nd 4n poiie periculoas de tu.
" %i!area 4n poiie periculoas de tu .2ac dup ridicarea 'ainului
atacantul eli'erea centura aprtorului &atunci acesta &datorit ineriei este
proiectat cu picioarele spre 4nainte&4n prelungirea atacantului reuind de cele mai
multe ori s e!ecute podul.
$n acest ca %i!area se e!ecut 4n prelungirea aparatorului menin/nd 'raul
%i!at i apuc/nd capul. 2ac nu se eli'erea centura atunci aprtorul rm/ne
aeat transversal pe atacant 4n poiie periculoas de tu
" deavanta+ul acestei %i!ri 4l constituie %aptul c pentru o'inerea tuului
sunt necesare manevre suplimentare din partea atacantului i 4n timpul e!ecutrii
aprtorul se poate rsuci pe a'domen.
G/'6'!$ -' '2'*"#$'3
" lipsa unei rostogoliri complete 4n prima +umtate a %aei a dou
11
" spri+inul atacantului pe umr dup culcarea lateral
" lipirea pieptului atacantului de spatele aprtorului
" 4mpingerea spre 4nainte 4n timpul %aei a dou a e!ecuiei
" eli'erarea 'raului care a %ost %i!at &pe parcursul e!ecuiei
A+9/%/'3
" culcarea aprtorului pe oldul opus
" scoaterea lateral a piciorul din partea de e!ecuie
" culcarea pe a'domen i scoaterea piciorului din partea de
e!ecuie&lateral&4ndoit din genunchi sau 4ntins
C)&/%%&%*3
" rula+ul clasic
" rula+ul cu %i!area 'raului

I. 1. T'()$*% 6$ &%*&$*% /90&"/)9/$!/ +/$) *')&"/%/'
#rocedeul se 'aea pe %ora de ridicare a atacantului &repreentata de
musculaturile e!tensoare a trunchiului i picioarelor i de musculatura %le!ore a
'raelor . Este unul dintre cele mai spectaculoase procedee din lupt la parter
F%5'!' '2'*"#$'$
" centurare invers
" ridicarea aprtorului
" tr/ntirea prin cosire
" %i!area 4n poiia periculoasa
1enturare invers se realiea cu mai mult uurin atunci c/nd
12
aprtorul se a%l 4n poiie de parter. 5tacantul se plasea lateral cu un genunchi
4n %a genunchiului aprtorului & cu pieptul lipit de trunchiul acestuia cuprin/nd
c/t mai aproape de linia 'ainului -mi+locul aprtorului.
Ridicarea aprtorului se %ace printr"o traciune spre atacant &continu cu
4ntinderea piciorului i 4ndreptarea trunchiului sau. Este de pre%erat ca central de
greutate al atacatorului sa cad 4napoia atacatorului i nu 4naintea s&4ns ridicarea
nu se consider 4ncheiat dec/t atunci c/nd aprtorul este desprins total de pe
saltea
T/:)&$/'% " dup ridicarea aprtorului de pe saltea&atacatorul 4ncepe
tr/ntirea prin rsucirea capului ctre umrul apropiat al aprtorului urm/nd apoi
rsucirea trunchiului 4n acelai sens&com'inat cu %le!area picioarelor i aearea pe
partea lateral a coapsei din %a .
$n tot acelai timp aprtorul este condus ast%el spre saltea 4nc/t s ia contact
cap"umr cu acesta iar trunchiul s %ie rsturnat i orientat cu spatele la saltea.
2ac $n timpul ridicri aprtorul 4i duce trunchiul 4n e!tensie &pentru realiarea
tr/ntirii este nevoie de o traiectorie mai lung completata de o rsucire mai ampl.
F$2%/'% .) +5$#$% +'/$*"!%0% se realiea mai greu atunci c/nd tr/ntirea
se realiea pe traiectorii mai lungi .
G/'6'!$3
" %le!area prea sus a trunchiului
" deechili'rarea spre 4nainte a atacatorului 4n timpul ridicrii
" tr/ntirea aprtorului pe o direcie corespuntoare a!ului sau
longitudinal-4nainte&%r cosire.
13
I.;. T'()$*% 6$ &%*&$*% -8/:/$!/ +/$) *')&"/%/'
2o'or/rea prin centurare se 'aea pe una dintre cele mai e%iciente apucri
din regulamentul speci%ic luptelor greco"romane. 1enturare cu am'ele 'rae
realiea 4n vederea e!ecutrii do'or/rii poate servi cu aceiai e%icient
procedeelor de aruncare peste piept sau ducerea 4n parter.
F%5'!' '2'*"#$'$3
" intrarea la centura
" 4mpingerea cu umrul 4n a'domenul adversarului
" %i!area 4n tu
2o'or/rea prin centurare se e!ecut mai uor atunci c/nd aprtorul adopt
o poiie de gard mai 4nalt 4n lupta de aproape &av/nd 'ainul aproape de atacator.
5cest procedeu li se recomand sportivilor cu o mare vite de e!ecuie i
de reactive .<upttorii rom/ni 8h. Berceanu i Cte%an Rusu -campioni mondiali i
olimpici.e!ecutau acest procedeu intr"o maniera desv/rit &care i"a impresionat si
pe sepecialisti strini pentru vitroitatea lor.
G/'6'!$3
" intrarea la centur prin aplecarea trunchiului i ducerea capului 4nainte0
" rsucirea e!agerat cu umrul spre a'domenul adversarului
" %i!area prea sus a trunchiului aprtorului0
A+9/%/'% 3
" 'locarea apropierii aprtorului prin 4mpingerea cu ante'raul 4n umrul
atacatorului sau prin introducerea 'raului su' a!ile
16
" %le!area trunchiului i des%acerea centurii
" %le!area trunchiului &'locarea i pirea 4napoi
" 4ntoarcerea cu a'domenul la saltea-pe 'urt. 4n timpul cderii

Concluzie
Introducerea noului regulament internaional a fcut ca
,concursurile de lupte sa fie mai dinamice si in acelai timp a crescut
numrul pretendenilor la medalie.
Tehnica are un rol foarte important in acest sport (lupte greco-
romane) ,pentru ca sunt multe procedee si fiecare procedeu are una sau
mai multe faze de eecuie
CORECTEAZ ORTOGRAFIA !
- scrie rom!nete " ""
- pauz dup punct sau #irgul " $nainte i dup paranteze "
- mai citete o data tetul )ai multe greeli de dactilografiere ")
%&I'( )I*+,T-% +-. -II-
1/
* CAP. -II- METODICA NVRII
CENTURRILOR


II.1. EXERCIII PENTRU NVAREA PRIZELOR DE
LUPT
A Exerciii metodice pentru nvre prizelor de lupt
- cu partener $n poziia de gard $n picioare cu apucarea reciproc de
ceaf i 0ra 1deplasri $n fa,spate,st!nga,dreapt .
- cu partenerul fa $n fa $n poziie de gard lupta pe prize pstr!nd tot
timpul poziia de garda
- din poziia de gard fa $n fa cu partenerul $mpingerea i tragerea de
ceaf a partenerului cu scopul dezechili0rrii
- fa $n fa cu partenerul inpingand 0ra $n 0ra cu dezechili0rri
- fata in fata cu parteneru in poziie de garda 2oaca pe 0rae cu
dezechili0rri si cu eecutarea procedeului preferat
- fata in fata cu parteneru 0ra in 0ra cu scoaterea acestuia de 3pe saltea4
($nafara zonei de lupta)
II.2. EXERCIII PENTRU NVAREA CENTURRILOR
! Exerciii metodice pentru nvre centurilor n lupt
- aprtorul se afl $n parter iar atacatorul fieaz alternati#e centura cu
am0ele 0rae prin atac $n lateral st!nga i dreapt afl!ndu-se $n spri2in pe
genunchi5
-6iarea centurii aprtorului aflat $n poziie de parter cu opunerea
rezistenei acestuia
- fiarea centurii aprtorului dup care acesta se deplaseaz $n fa i $n
spate prin tarare pentru ruperea prizei
- fiarea prizei cu am0ele 0rae i cu cuprinderea 0raului aprtorului
- imitarea do0or!rii prin $mpingerea cu umrul pornind din poziia fandat
- fandare i $mpingerea $n a0domenul partenerului i do0or!rea fr a
efectua prize
*
INCHEIERE
CO"C#$ZII
l tem !!!
- e%icien procedeelor n o&inere victoriei ''
- eicient exerciiilor %olo(ite n invre )i per%ecionre
do&or*rilor !
In final a2uncem la urmatoarele concluzii pri#ind particularitatile intrecerilor in efortul lupte,su0liniem
urmatoarele trasaturi1
-Impartirea concursurilor pe categorii de #arsta(copii,cadeti,2uniori,seniori)
-Impartirea concurentilor pe categorii de greutate
-)urata concursului si a meciurilor
-*tructuri motrice (tehnico-tactice) specifice
7uptele greco-romane sunt alcatuite din elemente si procedee tehnice care alcatuiesc continutul specific
luptelor greco-romane1
-procede tehnice de atac
-procedee tehnice de contra-atac
-procedee tehnice de aparare
-plicare noului regulament international de lupte a influietat comportamentul sporti#ilor in concurs si in
pregatirea lor,e#identiindu-se unele procedee tehnice
6olosirea celor mai eficiente procedee tehnice in concurs a influentat modul de finalizare a intalnirilor
prin1
-tus
-superioritate tehnica
-la puncte
6olosirea celor mai eficiente procedee tehnice nu a crescut
spectaculozitatea ci din contra a redus-o deoare ce sporti#ii apeleaza de
cele mai multe ori la procedee simple cu un grad mai mic de
spectaculozitate dar cu o eficienta mai mare

1.+ismas 8heorghe-7upte greco-romane,(ditura *port-Turism 19:;