Note curs SOCIOLOCIE/SOCIOLOGIE JURIDICA

Cursul I - Introducere in sociologie

ln mod absolut evident, Ia nivelul simlului comun, studiul societAlii debuteazd cu studiul individualitaii. Ne dem seama cA vecina de la etajul
trei conlinud sA convieluiasce cu solul ei, chiar dace acesta se comportd violent sau cd vecinul de la pater a reulit se se lase de baut numai
dupA ce s-a imbolnAvit grav. DacA vecina sau vecinul nostru ar rcprezenta un caz singular, am putea spune cA acest comportament al lor a fost
determinat de o arumiti structure de personalitat proprie, dar cum aceste situalii le intahim la mii sau milioane de persoane, este greu de
presupus ca toate au aceea$i structura de personalitate. Pentru a lnlelege asemnea comportament, trebuie sa le plasam intr-un context mai
larg, pe careJ denumim context social,
ti
se examinem ce fo4e actioneaza asupra acestor persoangi ce mecalisne l determina sa se
comport ln ata fel.
Ce inseamla studiul societadi
inainte de a puta vorbi de lnsati conceptul de sociologie, este absolut necesar sa introducem doua concepte fundamental noi: conceptul de rol
ti
conceptul de structura sociale.
irin rof inplegem performanta pe care o atteptim de la cineva care ocupi o anumitl pozitie. Orice individ inh-o societate are un rol.
Vorbim de rolul de profesor, rolui de student, rolul de solie, de mamd, de iubita sau de cergetor, Fiecare dinte aceste pozitii sociale au o
anumita reprezentare care sugereazA un anumit set de comportamente, gesturi, atitudini
$i
relalii pe care le stabilesc cu altii Tema majorA a
sociologieieste sa descopere ie seturi de roluri pune societata la dispozilia membrilor sdi
$i
de ce anumite persoanjoaceun anumit rol
Pomin<l- de la rol, putem acum aborda cl de-;l doilea concept fundamental ln sociologie qi anume cel de structuri sociali, deliniti ci
ansamblul contextului in care apar rolurile. Astfel, rolul de mamA vbzut din aceaste perspectiv[ poafia denumirea de structura sociala a
familiei, rolul de student crceaze stmctura sociala a educatiei
li
a$a mai departe.
Sociologia este o discipline care studi^za oamenii
9i
regulile de comportament in baza cArora acegtia interaclioneazA. De aceea, sociologia are
relalii cu alte gtiinJe prcum giintele politice,
$tiintele
economice, psihologia
9i
antropologia.
Elementul de itudiu al socioiogiii ln reprezinid regularitdlile sociale, fenomenele sociale ce se repete in condilii similare' Totuqi, acest obiect
de studiu il putem lntalni qi la ilte discipline. Astfel, economia se orientaze cetre modelele de produclie, distribulie
9i
consum a bunu lor
$
serviciilor, distribulia resuiselor gi comportamntul consumatorului.
$tiinlele
politice investigheazd modul in care oamenii se guverneazi sau
sunt guvemali, modelele de diitriUulie a puterii
li
participarea ln organizaJiile formare, in special birocElia-
publicd. Deqi sociologia
analiieaz|
$'ea
distributria pute i, nu putem sd nu remarcim o mai mare diversitat a interacliunilor sociale
-
lntre sol
Si
soli, prieteni,
grupud organizate etc.
Fsiiologii se ocupa de modele ale lnveFrii, motivaliei o patologiei mintale. Antropologia pe de alte parte vizeaza aspecte lgate de cultud
qi sisteme culturale, orientandu-se catre societe! specifice, h general de mici dimensiuni
3ociologia este atadar o
Stiinftr
sociall axatl pe studiul sistematic al interacfiunilor sociale umane. Ea presupune analiza modelelor
sociale iare apar la interacliuna dintre indivizii unei socitdli
-
modul in ca.re aceste modele se dezvolttr, cum sunt lntrelinute, cum se
modifica.
Evolulia sociologiei
Socioiogia a aplrut ca
StiinF
in ulma schimbarilor sociale survenite intle secolele XVI
tiXIx.
Revolulia Franceze
(1789)
ti
industrializarea
au fost poate cele mai importante evenimente car au orientat comunitatea
$tiinfifica
ln dheclia inlelegerii
fi
explictuii societdtii. In orice caz.
oei care au fondat sociologia nu s-au Dumit... sociologi. Principalete personalitili care s-au orientat cetre studiul societefi au fost filosofi,
economitti, teoreticieni care au dezvoltat noi idei, pundnd bazele noii discipline.
Auguste Comte (1789
-
1357) a fost, in mod cert, fondatorul sociologiei, de numele acestuia legandu-se lnsuqi termenul, propus ir anul
1839. Filosof ftancez, Comt a fost primul care a sustinut cd metode
$tiinlificd
poate fi folosita ln studiul evenimenielor sociale. Aceaste
filozofie a pozitivismului dezvoltatA de el sugereaza cf, lumea sociala poate fi studiatA cu aceea$i precizie cu care putem analiza fenomenele
naturale. El
qedea
cd in momntul in care rugim sd surprindem legile comportamentului social, vom putea prczice
fi
chiar conhola
evenimentle sociale. Degi, in mod cert, lucrurile nu stau chiar a$4 A. Comte a fosl primul care a fundamentat practic sociologia ca
ttiinla.
O alte contribulia a lui Comte a fost rcunoatterea ce analiza societalii necesit[ o sursd a ordinii
Si
o su$A a schimbErii. Acest concept a
dtorminat divizarea teoriilor sale in teoria staticii gi teoria dinamicii sociale, idee care se pastreaze pSne in prezent, intr-o forma oarecum
modificata. Sociologii actuali continue sA denumeasce structurile social ca structuri statice
ti
ptocesele sociale ca procese dinamice.
Herbert Spencer (1820 - 1903) a fost un alt pionier al sociologiei. Filosof
Si
om de
$iinId
de origine englezE, Spencer a suslinut cd evolulia
li
dezvoltarea societa{ii se face similar cu evolulia qi dezvoltarea naturii. Din punctul sdu de vedere. socigtatea este un imens orga$ism. Afa
cum in organism inima
9i
pldmdnii lucreazA lmpreuna pentru a susline viat4 tot ala
ti
diferitele pd4i ale societAdi interaclioneaza in vederea
intelinerii societ4ii.
Unul dintre principiile fundamentale ale lui Spencer a fost acela cA societatea trbuie inteleasa ca o adaptare la mediu. Acest principiu implicb
o abordare dinamica in inlelegera societAlii, un proces de evolulie qi schimbare. Spencer nu crdea cA poate exista o anumita cale, un dmm
corect de evolulie
fi
organizare a unei societa$; mai curand societatea se schimba in momntul ln carc de modifici condiliile din mediu.
O altd contribuiie importantd a lui Spencer a fost introducarea metodei
ltiinlifice.
El milita pentru obiectivitate
9i
neutralilate morale in
investigalia
ttiintifice,
aveftizand savantii vremii sale ca rezultatele cercetirilor lor tind sa reprezinte mai mult opiniile acstora decat faptele
pe care doresc sa le studjeze in socierate.
karl Man (1818
-
1883) filosof, economist
!i
activist social, s-a ndscut in Germania- din parinli evrei. lbcand parte din clasa mijlocie.
$i-a
luat doctoratul in filozofie la 23 de ani, insA din cauza viziunilor sale radicale nu a reuqit obtinerea unei catedre universitare, fiind obligat sA-$
petreacd intreaga viaih adulte in exil.
ivlarx a militaiin splcial impotriva inegalitatii sociale. Spre deosebire de Spencer, MaIx nu considera inegalitatea ca un prcdus natuai al
evoluliei societdtii ci o vedea ca pe un produs social. El a considerat ca prop etatea privata
ti
capitalismul reprezinti cauzele inegalitafi
li
inectritalii sociate. Filosoful german a elaborat doue teorii pentru care a rdmas bine ancorat ln istoria
gtiintrelor sociale: teoria determinismului
economic
;i
dialectica.
Conform tioriei determinismului economic, sarcinile de bazA ale oricdrei societAli umane sunt reprezentate de colectarea de alimente
$i
bunuri
in vederea auto-infelinerii. Modul in care o societate realizeMd acest lucru
-
modul de produclie
-
fu/:rj'izeazA principiile dupa care se
structuraza toate celelalte elemente sociale. El considera ca structura familiei, legile, religia" toate de dzvoltA
Si
se adapteaze structurilor
economice, cu alte cuvinte sunt determinate de relatiile economice.
Dialectica reprezintd o teorie care vede schimbara ca produs al contradicdilor
ti
conflictelordinte pa4ile societalii Aceasta modalitate de
gandire a fo;t influenlata de cate Hegel, carc sugera cipentru orice idee exista o contra-idee dezvoltaa ln conl'lict cu ideea
principala Dupd
in timp, cele doui idei produc o ideE noua
1sinieza.1.
Modihcarea ideologica apare la repetitia infinita a acastui
lattem
Acest model a fost
folosit de cdtre Marx ln previziunea aparigiei comunismului. in urma .onfli"tului dintre teza
(clasa avuti, conducdtoare) si
antiteza
(clasa
muncitoare, saaaca) se va genera un nou sistem economic' o nouA sinteza- comunismul'
Emile Durkheim (fS59
-
1917) avea aceiagi origine evreiascd, similara cu a lui Marx, Ieneg6ndu-9i mai apoi cledinla religioasd
9i
declardndu-se atu. Spre deosebir de Van, care ; tait toata viala in exil, Durkheim a avut o cariera stralucita la Sorbona ldeile lui
Durkheim s-au odent;ta cdfe inlelegrr"u .tuiilitalii unei societali
gi a importanlei
participarii social in realizara fe^ricirii
9i
a confornrlui
individual. Degi anumite opinii ali sale sunt considerate astazi deplasate
(di exemplu opinia confom cereia barbalii ar fi mai inteligenli decat
femeile deoarece au capul mai mare), ideile sale teoretice au inca o contribulie majord
Una dintre teoriile sali postuleaza balanla dintre constrangere
Si
libertate. Standardle morale ale comunitefi
(con$iinla colectiva) nu doar
regleaza comportamentul indivizilor ci li dau insaqi sensul ixistinlei
fi
integrarea. in studiul sdu clasic despre sinucidere. Durkheim identifica
tip"urile de sinucidere care derive din ruptura ac&ui echilibru. Sinuiiderei fatalistd apare atunci cdnd societatea.devine supra-coercitive
9i
lasa
prea pulinn libertatc individuala.
(de
exe-plu un tanAr cdsatodt cale dvine supm satumt de responsabilitA$le tegate de familie,
intrelinere, profesionale etc.). Sinuciderea anomic; apare atunci xista
prea multa libertat
ti
prea puline constrangere din partea societafi
-
influenla societ?ilii nu rcu$ette sa contoleze
pomirile individuale.
max Weber
11da -
rsioi a fost un economist. istoric
ti
filosof german, de origine evreiasca. Dato ta caracterului sau a$esiv
si
a unei
saneteti
fubrede
nu a avut o pozitie academici
permanenti. Activit;tea sa teorctica a fumizat lnsa extrem de multe lucrEri legat d religie,
birocratie, metodologie
gi potitica Max Weber este ln general cunoscut pentru trei lucrtui de o relevanta deosebita
pntru bazele sociologiei:
verstehen sociologylsociologia inlelegerii), cauzalitatJ sociale versus cauzalitate matriala
fi
nevoia de obiectivitate in studiul problemlor
sociale.
Weber considera ce pentru a lntelege comportamentul unui individ trbuie sa inlelegem semnificalia atributelor. individuale ale acelui
compoftament. Astfel a luat ninli conceptui ae sociologia lntelegedi ce presupune inJelegerea semnificatriei subiective a acliunilor umans
Weber a fost mai degrabd interesat de an;liza semnificalia modelelor sociale ln contextul cultural
li
istoric propriu decat de stabilirea lgilor
universale ale comportamentului uman, criticand astfel pozitivismul, curentul sociologic central in wemea sa.
De asemene4 Weber a criticat putemic ideile lui Marx confom cdrora facto i economici determina toi ceilalli factori sociali. In lucrarea
,,The
protestant ethic and the Spirit ofCapitalism" incearce sd demonstreze cd valo le sociale
ti
religioase pot rprezenta fundalia sistemelor
economice.
Perspective actuale ln sociologie
Din;tivitatea mai mult sau- mai pulin controvgrsata a pionierilor sociologiei, la momentul actual s-au impus trei perspective teoletice
principale in sociologie: structural-funclionalismul, teoria conflictului
!i
teo a interaclionismului simbolic.
Teoria structural-fucf iodall
Are in vedre, ln principal, organizaliile sociale
$i
modul de intrelinere a acestom
Si
provine de ideile teoretice ale lui Durkheim
9i
Spencer,
avand dddcini h
$iinFle
naturii
ii
ln analogia socitaui
$i
a organismului viu. Conform acestei to i, sociologii urmd.esc identificarea
structurii societedi
Si
a rnodului in care aceasta funcIioneazE, tot a$a cum biologii incearce sa identifice pa4ile unui organism
9i
modul in car
acestea lucreaze. Din aceasta analogie provine
$i
numele teoriei, teoria structural-functionali.
Teoria sauctural-funclionala
pomeite de la o serie de axiome de bazd:
.
Stabilitate.
-
Orice model social este rlevant p n perspecliva contributii sale la lntrelinerea (functionarea) societefi;
.
Armonia
-
Aga cum pdrlile unui organism lucreaze impreund pentru binele organismului, tot ata pl4ile socieElii se
caraclerizeaza
P
n armonie;
.
Evolulia
-
Modificdrile apar prin evolulie, adaptarea structurilor sociale la noile condilii
ti
eliminarea modelelor
9i
structurilor depdsite.
Deoarce presupune armonie gi adaptare, teoda structuml-funclionald se mai nume$te
ii
teoria consensului. Analiza din perspgctiva acestej
teorii se odenteazd cAtle identificarea structurilor gi a rolurilor sociale gi precizarea regulilor care le definesc.
Un alt aspect al analizei structual-funclionale in reprezintA determinarea consecintelor pe plat social a acestor structuri sociale. Cu alt
cuvinte se cautd raspunsul la intrebfui precumt Aceste structuri lucreazA armonic cu alte sfucturi sociale? Contribuie la buna funclionare a
societadi? in mod curent, aceastA analize urmdre$te identificarca consecin{elor pozitive, numit
fi
functii precum
ti
a consecinlelor negative,
denumite disfunctii. Functiile sunt aQadar consecinte ale structurilor sociale carc au efecte pozitiv asupra stabilitaii societafii, in timp ce
disfuncliile reprszinta consecinle ale structurilor sociale care au efecte negative asupra stabilitelii societafi.
Aceste funcJii pot avea ins5"
$i
ele, douA suri. Vorbim de functrii manifeste ca fiind acele consecinle ale structudlor sociale intenlionate gi
recunoscute de cate panicipattii la sistem
$i
funcfii latente, consecinp ale stucturilor sociale neintenlionate
6i
nerecunosci.rte de
participanli.
Teoria structural-funclionald
produce insa o imagine statica
$i
conservatoarc a sistemului social
Teoria conflictului
DacA teoda structural-funclionalA aborda problema societAlii in termeni de consens
fi
stabilitate, teoda conflictului fumizeaza o p$pectiva
contrara: conflict
$i
schimbare. Teoreticienii care imbrelileaza acest punct de vedere afirma ca o intelegere completa a societalii nu se poate
realiza fErd o examinare criticd a conflictelor, in special a proceselor in care unii oameni c4tiga iar altrii pierd. Din acest punct de vedere,
teoria conflictului se axeazA pe modul in care stresul
$i
conflictul social detmina schimbarea in societate.
Aceastd teode evolueaza din ideile lui Karl Marx
Si
are ca axiome d bMa:
.
Dialectica
-
Schimbarca apare mai repede in urma conflictului decat in urma evotuliei;
.
Determitrismul economic
-
Competilia economictr este sursa tuturor relaJiilor sociale;
.
Activismul social
-
Prima etapa a analizei sociale este critica socialtr.
Similar structural-funclionaligilor, adeptii teo ei conflictului pomesc de la analiza structurilor sociale, acesta fiind singurul
punct comun,
deoarece, de aceasta dat4 se pune problema de ce resunele sunt inegal repa(izate la nivelul unei societdti
fi
de in ce mod aceasta inegalitato
va afecta stabilitatea societalii. Deoarece shuctudle sociale produc modele inegale in distribulia resumlor, acest fapt va determina aparilia
unui conflict, conflict care la rdndul sdu va genen schimbarc gi reorganizare.
Conflictul care apare ln urma distribuliei resurselor este inevitabil
$i
nu se rcferd doar la bunuri sau servicii
ti
cupdnde oportunitd$le de
educalie, locurilJ de munca. deciziile etc. Teoria conflictului este interesatd de moduljn care se realizeazd repartilia resurselor in societate,
cine beneficiazd mai mult de acest tip de repartitie, cum actioneaza pcntru a le pestra.
in urmatoarea etapi, teoria conflictului eximineazd consecinlele inogalitaiii
9i
competiiiei, tensiunile create
$i
presiunea schimbarii. Adeptii
acestei teorii apreiiaza cd tensiunile nu pot fi evitate. Orice idee prezinta o contra-idee, orice cattigdtor opune un pirzetor. Rezultatul acestui
antagonism pe plan social ll reprezintd itresul care genereaza conflictul
$i
apoi schimbarea. Aceasta competilie
permanenta nu se rcalizeaza
nur-ui lntr"
"lui"l"
rociale supirioare gi cele inferioare ci poate sA apare
$i
intre elemente ale aceleiafi clase sociale, familii sau gmp. Ori de
cate ori apare insd conflictul, ;l va detemin4 va inilia schimbarea fie sub forma unei revolulii fie sub forma unei adapt6ri.
Teoria interactriunilor simbolice
perspectivele
bazate p conflict gi pe consens pomesc de la premisa conform careia comportamentul social uman poate fi inleles prifl
evaluarea structurilor sociale care ghideaza componamentul. Interactiunea simbolicd se concentreaza lnse p analiza intenctiunilor direct'
fala in fatr6, carc au loc intre persoane, relief6nd astfel semlificalia subiectiva a actiunilor umane
$i
po modul in care pqrsoanele dezvolta
$i
transmit idei comune. Aceaste abordare
line
mai cur6nd de psihologia sociald decet de sociologie
9i
pleacd de la premisa cd aceste tipud de
interacliuni devin posibile p n dezvoltarea in comun a semnifica{iilor simbolice. O simpla intrebare
,.Ce
mai faci?" poate ascunde o
sennificalie multipla pe plan social, nu intotdeauna indicdnd grija fali de starca celuilalt.
Cursul 2
-
Cultura
Indiferent de locul in care trdiesc oamenii, chiar dac6 locuiesc in Romani4 Canad4 Statele Unite sau in pedurea tropicald, ace$tia trebuie sA
rezolve o serie de probleme de baza: tuebuie sd menance, trebuie se aibA un adApost, trebuie sd posede un loc a1 lor in care sA-9i poatA crelte
copiii, perpetudnd astfe! specia
$i
continuAnd stilul lor de viaIe. Deii aceste probleme sunt unive$al valabile, modul in care diferili oameni^ti
le satisiac'este extrem de diver;ificat
ti Jine
de modul ln care diferitele populatii au inlcles sa rzolve problemele de adaptare la mediu. In
timp ce t burile australine sau africine lli procurd hrana cultiv6nd ptunantul ori vdndnd animalele, occidentalii
prcfera sA achizilioneze
proiusele de la supermarketuri ori se le creascd ln gospoddriile proprii. Problema este aceea$i, solulia ei difera lnsl ioade mult. Daca privim o
societate ln ansaniblul ei, putem constata ce hecare societate
ti-a
dezvoltat un mecanism, un model pr^opriu de a soluliona prcblmle cu care
se conftuntb, fiecare sociitate are un a5a-numit pattem cultural prin care se adapteaza la mediu. in general acceptdm sd considerZm ce
germanii cd sunt punctuali
;i
foarte serio$i,
japonezii sunt extrem de muncitori, etc. in realitate nu am ftcut decet sA definim ceea ce numim
cultura unei societati.
Astfel, cultura reprezintl ansamblul stilului de viati pe care ll regisim la membrii unei societiti. Acesta include limba, valorile,
semniicalia simbolurilor dar
9i
nivelul tehnologic
$i
bunurile mate ale. Srvidler (1986) afirma cd putem intelege prin cultura setul de
instrumente care ne fumizeaza metodele prin care rezolvam problemele cotidiene.
Revenind la problema alimentaliei, iatb ci societatea noastra partajeaze o intreaga tehnologie care ne ajutd sa rzolvern problemele din aceaste
sferd. Vorbim de frigidere, aragaz, cuptor cu microunde,
prajitor de paine, lnsa
$i
de evenimente legate de aceasta nevoie: m&sa de Creciun
sau de Pa$ti, ziua de nagtere eti. Plecand de la acest exemplu, putem considera cultura ca fiind formatd din dou6 mari componente: cultura
materiali
fi
cultura nematerialtr.
.
Cultura materiali esle reprezentatd de totalitatea obiectelor fizice pe care le produce o societat
-
instrumente, str6zi,
cledid,jucarii etc.
.
Cultura nemateriall se refera la limbd, valori, reguli, cuno'tinle gi simboluri la care aderd o societate.
in mod evident, elementele cultudi materiale sunt strans legate
$i
depind de cultum nemateriald.
Cultura nemateriala
cele mai importante compongnte al culturii nmatedal sunt reprezentate de limbd- valori
9i
norme.
Limba
Esenla unei cultu est rcprezentata de posibilitatea de partajare a smnificaIiilor intre membrii unei societali in mod curent' realizam acest
lucu'prin intermediul limbajului. Limba este a$adar atrilitatea de a comunica in simboluri
-
oral sau in scris.
Ce inseamna acest lucru? latd. daca folosim in scris cuvdntul ,,caine",
aceaste in;iruire de cinci simboluri ne determina sa vizuatzam
imaginea animalului domestic la care ne referim. Nu este nevoie se va desenez un cdjne ca sa puteli intrelgge despre ce e vorba
$i,
mai mult
decit atdt, cele cinci simboluri
puse unul lfuga celalalt nu au nimic cu imaginea unui cdine. Totu9i, dumneavoastra ali lnleles pefect la ce ma
refer. Aceasta este abilitatea pi care uln dehnit-o, abilitate ce permite comunicalea in simboluri. Aploape lntreaga comunicale umana se
realizeazi utiliz6ndu-se simboiuri. Chiar
9i
gesturile fizice
li
tonalitatea sunt
parte a unei culturi.
Discutand despre relatiile limbii cu societate4 Fishman
(1985) distinge trei aspecte esenliale'
Limba fundamenteazi culturr. Limba este baza oricarei culturi dioarece incorporeMe valorile
9i
semni{icaliile unei societali, ritualurile,
cer".-oniif".
proverbele gi legendele acesteia. in absenfa cunoa$terii limbii, nu poate exista participare intr-o cultu$'
pierderea iimbii
echivaldnd cu pierderea
"ulturii
."rp""iiu". Acesta este gl motivui pentru care, in incercarea impunedi culturii proprii' unele na{iuni impun
mai intai linba.
3
Limba este un cadru de referinli. Alaturi de capacitatea de comlrnicare, limba confera
5i
perspectiva prirl carc.sunt vazut elementele $i
evenimentele exteme. Whorf(1950) funl eni"-'a,ipot"ru t"futiuitafi lingYistice" orin intermediul cafeia se susline ce gramatic4 structura
ti
categoriile incorpomte ln limba atbcteazJ.odul in
"ur.
ou-.nii vad realitatea Riatitatea esle aladar vAzute in mod diferit de vorbitori ai
dife telor limbi. cendurile
$i
p"*.pd;;;;;; f,tt ata prin intermediul limbii Dacd nu avem intr-o limba un cuYanl
pentu
"dor"'
nu
putem distinge aceasta emolie specifica. ia fel, daca nu avem forme
penhu masculin
9i
feminin,
perceplia noasta de gen poate fi alterata
Acest lucru transpar mult mai clar in limbajul scris, unde comunicarea-nu se mai face fa1[ ln fali, avand un caracter
putemic impe$onal'
Limba este un simbol. Acest lu",u apare evident chiar in cazul aceleiapi culturi. una
$i
aceia$i limba
poate avea semniflcatii dif te in
contexte diferite. Sa ne amintim doar d"lu,gonul uaor"t"""1i1or, sau de
jargonul din penitenciar' cuvantul ,,cascaval"
sau cuvantul
"curcan"
poate avea un sens in limba comund
gi un alt sens in limbajul interlop'
Valorile
un alt aspect esential al unei culturi, alaturi de limba, stg reprezentat de valori valorile reprezinti ideile lomune ale unei societili'
referitoare la scopurile dezirabile. vJim de obicei de valori in sensul acliunilor bune sau rele, dezirabile sau indezirabile
pentru societate'
Anumite valori sunt universale unui
"".".|ir
a" culturi in timp ce altele;unt specifice. Astfel, stabilitatea, securitatea,
familia putemica,
.anatui"u popuf4i"i sunt valori universale in timp ce cooperarea
poate fi o valoare la nivelul unei societeii ial competitia
poate leplezenta o
valoare la nivelul altei socitdli.
pentru
societatea romdneasca, o valoare ar putea fi reprezentate de buna vecinatate' prin intermediul careia s
pdstreazd relalii
9i
legatu.i
"propiut"
"u
uit" peiso-" Oin u""ea$ tocalie
lvecinii
de bloc, de cartier etc
)
ln timp ce ln Statele Unite acest lucru
nu este considerat o valoare.
Normele
Normele reprezinti reguli comune de cooduitl prin intermediul ctrrora oamenii
gendesc
ai
aclioneazl.-Acestea
postuleMa ce au
li
ce
nu au voie membrii uneisocietdfi sa facd. Normeleli valorile sunt strans intercorcctate,
primeleofednd modalitatea prin care valorile sociale
fot
n ,eatirut". Normele care girideara lomportamentul
pot varia_de la norme foane ginerale la norme foarte specifice La un nivel foarte
general, normele care ar ghida comportamentul in farnilie ar putea fi:
-
l. Alegeli un parteier de viala cu care sd aveti multe in comun;
2. A eptali casetoria
pand in momentul ln carc vd puteti intreline singuri astfel lncat sd ru depindeli de sprijinul parinlilor;
3. Nu faceti un copil lnahte de a ve cdsdtori;
4. Face{i copii, de preferinla doi
-
un baiat
ii
o fatd;
5. Consultali-vd cu partenerul asupra dciziilor legate de locuintd;
DupA cum observali, anumite norme ve spun ce se faceli ln timp ce alte norme vd spun ce sa nu faceli. De asemene4 unele norme sunt scdse,
uneori formand baza legilor unei societ4i in timp ce majoritatea nu sunt scrise. Indiferent dace sunt scdse sau nescrise, nomele permit
controlul social, coordonand comportameltul membrilor unei socitai
O alte caracteristicd a nomelor este aceea ca pot s6 difere extrem de mult ca imponanF de la nivel individual la nivel social Moda de
exemplu poate fi o nomd importantd la nivel i;dividual lnse fbrA nici o valoare pentru societate in timp ce demoqatia sau monogarnia sunt
trolme centrale ln societatea noastrd.
in general, putem distingg inte doua catego i de norme: norme populare
ti
norme morale'
-
Normele populare" reprezinta modalita[i obi$nuite, comune in baza carora grupurile aclioneazd. Acest set de norme regleaze tradiliile
(pomul de Crdciun, rochia alba d mireas4 saluturile etc.)
!i
comportamentele obi$nuite
(maocatul cu lingura
fi
furculila
li
nu cu mainile
spre exemplu). Caracteristic acestor norme este faptul ca nu au asocjata o conotalie putemice a binelui
$
fiului Nu exista sancliuni
social putemice dac5" de exemplu, lncepeti masa cu feiul doi, continuali cu desertul, apoi m6ncali ciorba
$i
la sferqit aperitiwl. in cel
mai riu caz veli fi considerat excentric, original inse in nici un caz imoral sau c minal;
Normele morale sunt asociate putemic cu sentimentul de bine sau rdu, avAnd importante consecinle sociale. Dacd mancali friptura cu
dulceale s-ar putea sa hli considerat excntric, insa dace va gatili cainle sau dali ultimii bani pe o sticld de vin in timp ce copii nu au ce
manca, atunci consecintele
pot fi rnult mai grave. in acest caz, ceilalli memb ai societati s-ar putea sA acliongze lntr-un alt mod
fi
nu
doar se ve considere original. Nu toate violSrile nomelor morale pot avea consecinle penale, insa in mod catego c vor conduce la
marginalizare4 ostracizarea gi izolarea individului.
Legile cuprind norme scdse, obligatorii pentru membrii unei societaii, concepute de catre auto tatea guvemante
ti
a caror lncalcare este
pedepsita. in general, normele morale cele mai importante, a ceror eludare determind consecinle
Srave
asupra societalii fac obiectul
legilor. Daci vA gttili la cina cainele s-ar putea sd va treziti cu un control psihiatric serios. Daca insa va
Sdliti
la rranz sotia sau solul
consecinlele vor fi ln mod cert altel.
dinte nolTne
Conceptul
Definitia
Exemplu Relatia cu valorile
Valorile
ldei comune refedtoare la
scopuril sociale do te
Este dezirabil ca madajul sd
se realizeze in conditiile ln
care existd dragoste intre cei
doi Dadeneri.
Normele
Reguli comun de conduita
si comDortament
Relalii sexuale constante
intre sot si sotie. insa Ifue
MotiMrl p ncipal pentru a se
atinge valoarea
relalii sexuale in afara
cuDlului.
Norme populare Norme obignuite, comune
Impd4irea dormitorului
ti
a
patului. Copiii dorm in
camera sepamte
Facultativa, insA importantd
penhu atingerea valodi
Norme morale
Nome cu un putemic
sentiment de bine si rau
Nu este
permis adulterul
Rgule morala care permite
atingerea valorii
Lege
Standard formal de conduitS,
elaborat de autoriteli
Este ilegal ca solul sA
violeze sojia. Relaliile
sexuale trcbuie sa fie
voluntar.
Crinld legal5, poate sau nu
poate fi suslinuta de o
norme.
Controlul social
inctr din copillrie am invalat sa intelegem
li
se respectam noimele, la lnceput in familie, apoi la gcoal5" in grupul de p eteni, la locul de
muncA qi aqa mai departe. Dupf un-timp, reipectarei acestor nome se inte orizeazA, astfol lncat ne este foart greu str aciionam altfel sau sa
treim l;tr-;n alt mo;. Acest proces de invSlire a normelor este camcteristic oricirei societafl care, la dndul ei, incurajeazf, conformismul la
norme prin utilizarea sancliunii. Sanctiunea este agadar recompensa acordatl de socictate in cazul conformi$mului la norme sau
pedeapia acordati in cazul non-conformismului. Unle sancliuni pot fi formale, specificate prin reguli inteme, scrise sau nescrise. Astfel,
absentiismul sau lipsa de prcductivitate sunt sanclionate de organizaJii tocmai in ideea de a se pastm controlul asupra acesteia. Imaginali-va
ce s-ar lntAmpla Ia nivelul unei mari lntreprinderi daca prezenla angajatrilor ar fi facultativd. Alte sancliuni, considemte a fi mult mai eficiente,
au un caracter informal. Laud4 aprobire4 incurajare4 afecliunea pot fi mult mai eficiente in vederea incurajerii comportamentului
conformist iar inversul acestora (d;aprcbarea, critic4 excluderea) pot avea acea$i eficienli ln vederea reducerii comportamntului non-
conformist. Prin intemediul sancliunilor, societatea lli asigurA astfel controlul social.
in ciuda sancliunilor, nomele nurcprezintA totuti ghidul pefect de conduita in societate. Este important sa distingem lntre comportamentul
normativ (ceea ce ar trebui sA facem)
ti
comportamentul real, Dc exemplu, in societatea noastra, una dintre cele mai importiante norme cu
privire la iamilie lncurajeaza fidelitatia ln casitorie. Acest lucru insa este depart de a fi atins, putand mai degaba sa vorbim de o majodtatq
care are, sub acest aspect, un comportament conformist. Iatd c6, deqi cultura promoveazA
ii
incurajeazl compodamentul de fidelitate in cuplu,
comportamentul actual este altul. Aceasti disqepantd dintre compoiamentul normativ
!i
comportamentul actual poarttr numele de deviantl
ti
reprezinta un domeniu major de cercetare sociologica
Subcultura
li
anticultura
Este evideni c6 o cultura nu poate fi omogena. in momentul in care un segment al societefi se comportd semnificativ dife t fatr[ de mediul
social, vorbim despre aparilii unei subculturi. O subculturl rprezintl un grup social care trlie$te in mediul cultural general al unei
societili insi i9i pnstreazl setul propriu de valori, normele, stilul de viati
$i
chiar limba, Cel mai elocvnt exemplu de subcultwA ln
Romania este rcpiezeftat de nomi. Avem atadar o subculturd pe criterii etnice care, de$i trAiette in spaliul cultural romdnesc, de cele mai
multe ori ili paitreMd caracteristicile individuale ale culturii proprii. Existenta subculturilor poata se parZ" la pima vedere, ca non-
conformistd. De fapt, membrii subculturii respective se colformeazA unui alt set de flormq carc la randul lor pot sA devieze de la normele
sociale generale. F;ptul ca nomii vorbesc tare, s lmbrace altfel, cer$esc sau furA poate fi considerat devinat in mport cu normgle societaui
romane$ti. DacA ne raportam inse la subcultura lor, dacA luEm in considemre istoria
$i
originea acestora, vom constata ca acste
comportamnte sunt va6rizat in cadrul societelii rrome, fac parte din subcultura lor. Totuli, unele compotamente lncalce flagmnt normele
sociitdlii
generale. Furtul cer$etoria sutt doar cateva comportarnente incluse ln aceasta categorie. Pute vorbi in acest caz de subculhlre? Iata
ca o subiultura respcta lotufi normele sociale genrale, deli prezintd un set de valori proprii. In acst caz vorbjm de anticulluri.
Anticultura este reprzentati de grupurile soci&le care au valori, intcrese, credinte
9i
stiluri de viali in contradictie cu cele acceptate
de cultura generali. Este, daca doiili, o respingere radicald a nomelor sociale
generale. Rromii se afl5 undeva la granila dintre subcultura
Si
anticultura. Grupurile stladale, ga$tile de cartier, bandele de inftacto reprzinta cel mai bun exemplu de anticulturS.
Am vazut pene acum ca o cultud reprezintA un stil de vial . in anumite privinle cultura contrine o limila trito ala ce grupcaza un anumit
numar de persoane. Va trebui sa facem atadar distinclia inte cultud
$i
societate. O societate reprezintl o populati ce partaieazi acelaqi
teritoriu;i este unitl pe criterii economice
fi
politice. De cele mai multe ori, membrii unei societdli lmpart
fi
acea$i culturE, insi sunt
cazuri in care mai multe culturi se regesesc la nivelul aceleiagi societali. Statele Unite ale Ame cii reprezintd o societate in care putm regasi
o multitudine de culturi.
Determinanli ai compofiamentului uman
La nivel mondial, oamenii au foarte multe luquri in comun. Problerna care se pune este acea daca omenirea
g,segte aceleali tipuri de
rdspuns la soliciiarile din mediu pe cale instinctuale, mecanismul fiind unul genetic sau pe cale cultumla. vorbim astfel de cultura
universali, ce reprezinti modele comportamentale regisite in toate culturile.
Determinanti biologici
in momentul in care gdsim aceleati modele de comportament la nivelul societafi europene
$i
la nivelul triburilor din Amazon, este u$or de
presupus laptul ci arlxista un fond biologlc comu;, de natura genetica. Un astfel de pattem comun este dominanla. Chiar
9i
in cele mai
,in]pt" ,oriitali, barbatul domina femeia
9i
adullii dominb copiii. Acest model il intahim nu numai la oameni ci
fi
la anumite specii de
animale, intebandu-ne daca compofiamentul dominant nu este cumva de natura geneticb. Pomind de la aceasta inhebare' sociologii au
tnceput sA fie interesali de evolu{ie, in special de deteminismul biologic. DeSi perspectiva acestui determinism a fost putemic criticatS' totusi
a permis crearea unei noi discipiine, sociobiologia, care studiazi bazele biologice ale tuturor formelor de comportament uman. ldeea
fu;damentala a acesti discipline este aceea ca biologia
gi cultura intractioneazd ln deteminarea compofiamntului Cultura este influenFta
de bazele biologice care la r6ndul lor sunt alterate deinfluenlele culturale. Cele mai impofante arii de intercs ale acestei discipline se releri la
comportanentu'i
parental, difereniele biologice intr birbat
Si
femie, origine biologice ale violenlei'
,L.'ruut A"ju fat l ca iimba reprezinta dndamentul culturii. pemiland acumularea
ti
transmiterea experienlei. Deoarece omul este singura
,p""i"
"upuulta
s; foloseasca limbajul, cultura este qi ea excluiiv umana. Suntem singura specie capabila sa se adapteze mediului atat prin
5
cultura cat
$i
biologic. studiile ficute pe primate (cimpanzej
si
gorile) au adtat insd ca
9i
acestea pot lnvaF sa.foloseascd simboluri si
timba'
demonstr6nd exist;n1a capacitf,lii ae ganiite atsiactl
pi
"ot.ioi"ut
la maimule
(Premack, 1972; Rumbaugh, 1973, Patterson' 1978) Un
element esenlial care distinge omul dJmaimule este faptul cA acesta nu ale numai capacitatea de a-invala limba" da1
1e.
ql capacitatea de a o
pred4 de a transfera ceea ce a invatat la auii. Astfel, cuitura prezinte o serie de- caracteristici care o fac intr-adevdr unica fiintei umang:
cultura este lnviratt:Nu se transmite
ienetic
ci poate fi invaFta in urma interacliunii cu alli oameni;
Cultura este ganditi. Este proprie omului
ii
se transmite simbolic prin limbaj. Fiecare generalie acumuleazA cuno$inte
gi experiente pentru generaliile care vor uma;
Cultura este normativl. Ne spune cum
ti
cand si acfionam, ce compoftament sa avem;
Cultura prmite rezolvarea de probleme. Ne ajuta sd ne adaptam
problemelor cu care ne conAuntem in mediul biologic
9i
social;
Cultura este relatiyi. Trebuie evaluatA din perspectiva modului in care prmite uni societa! sa se adapteze. Nu pot
exista criterii universale de evaluar, nu existA culhra buna sau rea ci evaluarea ei se face numai contextual'
Detrminanli culturali
DeterminanJii biologici ai culturii explicb de ce oamenii aclioneaza ln acela$i fel sub anumite aspecte insa nu pot explica de ce societalile
difera unele fafa de ;ltele. Am v6zut ca nu putem vorbi de transmiterea
gnetica a culturii, aceasta nu este instinctivd ci mai de$aba compusa
din modele invalate prin interacliunea dintre oameni. Faptul ca din punct de vedere cultural societefle difera unele
-faF
de altele, nu ne
permite sa evaluam o cultud decat in contextul societafi r;spective. Aiest lucru poarta numele de relativism cultural. in anumite triburi din
ifrica, mamei nu-i este permis sd vorbeascd sau sd atingd primul qi al doilea copil n6scut, exceptAnd aldptatul lntreaga afecliune este data de
bunici sau matu$i. Motivul acestei norme este evitarea unii direclii afective unice inte mama
9i
copil. Afectivitatea
ti
loialitatea copilului
trbuie dirijata i; interesul grupului
$i
nu doar in direclia mamei, determinand
pe termen lung o fidelizare
perfecta
$i
o integrare excelente a
copilului in societate. Este;ceasta o norma buna sau o norma rea? Poate penfu societatea omeneascd
pare un barbarism' inse penbu acea
soii"tut".-a dovedit beneficb" norma contribuind Ia
qe$terea
solidaritalii
9i
coeziunii grupului. Conform relativismului cultural, nu putem
vorbi despre practici universal bune sau universal rele. Binele
9i
rlul sunt conceptc relative
$i
nu absolute.
Tendin{a de a considera valorile
$i
normele propriei culturi ca un standard
li
a evalua alte culturi prin perspectiva acestora poarti
numele de etnocentrism. Acesta reprezintd o ierioasd bariertr in calea interacliunii popoarelor din diferite cutturi determinand confuzii
ti
interprettui eronate. Uciderea copiiloi, sacrificiul sau canibalismul tindem sd le interpretda ca
9i
componamente universal nocive, insA
li
la
ora ;ctuald existe culturi pentruiare sunt valori. Este aproape imposib se facem
judeceli
de valoare referitoare la aceste tipuri de actiuni
deoarec nu cunoagtem absolut deloc valorile culturale aie soiietalii respective. in baza etnocentrismului s-au manifestat poate cele mai atroce
crime din istoria civilizaliei occidentale. Sa ne anintim de conchistadorii spanioli, exterminarea indienilor amedcani, inchizilia din perioada
ewtui mediu.
Singurul aspect benefic al etnocantrismului il reprezinta posibilitatea de manifestare a controlului social. InvaFm se urmdm normele culturii
noait e d"o*""" considerem cd sunt corecte. Evolulia unei societali bazatd pe conformism nu poate exista in absenla etnocentrismului.
Varialiile culturale
Daca cultura i9i propune se rezolve probleme relativ comune, universale, cum de exista o asemenea vadabilitate a modelelor culturale? Care
sunt factorii carJ determina acest lucru? O parte din aceastd varialie poate fi explicatA prin condi ile de mediu. Alte explicalii pot include
izolareq tehnologia sau temelg culturale dominante. Fiecare dintre aceste aspecte pot afecta elaborarea culturii
$i
dezvoltarea societatrii-
Condiliile de mediu
De ce sunt romanii diferif de
japonczi, anericani, sudezi sau indieni? Una dintre posibilele explicalii ar fi aceea oa structr.ua genetica oste
determinata de mediul fizic. Clima caldl sau rece, solul fertil sau arid, vogtati4 animalele, ploile, toate reprezinta condilii de mediu la care
oamenii trebuie sA se adapteze. Aceste condilii de mediu dintr-o zonA rgprezintA structuri pe baza cArora se malifesta evolutia culturala a unei
societdli. Un mediu natuml musonic, caracte zat prin doud anotimpuri permite unei societati constientizarea acestui climat
9i
rolul pe carg-l
are ln
jupravieluire.
O astfel de societate poate f1 caracterizate prin anxietate in fala naturii
5i
pe dezvoltarea unui culturi bazata pe ceremonii
rligioase.
in societatea modemi, prezen{a cutromurelor, ca in Japoni4
poate detemina acliuni ale guvemului, gisirea soluliilor pentm situatii de c 24
poate con$tientiza necesitatea rcfacerii periodice a culturii material
Izolarea
Atunci cand un model cultural evolueaza in urma unei necesitaf de adaptare la condjliile din mediu, absenla contactului cu alte societali
permite perpetuarea acelui model cultural, Izolarea poate fi determinata d9 condilii geograflce sau sociale. Dach triburile din Amazon au fost,
pdna recini izolate din considerente geografice. anumite comunitdli se izoleazA pe criterii sociale. Comunitdlile religioase, cum ar fi Amish
iau Jonesville se izoleazi social, pdstrand stilul d viale din secolul XIX, pentru a nu permite culturii
Senerale
sa influnleze subcultula cleata
pe baze religioase.
iJn factor important ce afgcteaze izolarea este etnocentrismul. Deoarece noi tindem sa apreciem alte culturi prin prisma normelot
5i
valorilor
prcprii cultu i noastre, vom crea o bariera la ilterseclia cu alte culturi, ba.ierd ca faciliteaza izolarea.
Cursul3 - Valori. atitudini
9i
opinii
l. Unele precizari conceptuale
Ca dgfiniiii minimale, putem spune ca valo le rgprezinta principii generale despre ceea ce este dezimbil, dsprc ceea ce e demn de umat in
via14 atitudinile fiind poziliile relativ stabile fata de obiecte, indivizi, situatij etc.
$i
falA de propria persoand, iar opiniile sunt pareri, reaclii
exp mate vrbal
$i
utor schimbatoare fatre de aceste diverse aspecte. intr-o substantrialA mAsufi, valoril se transc u in atitudini, iar atitudinile
se exprima
!i
se spcific5 in opinii.
Preciztui legate de noliunea de valoare:
1. Valorile in calitatea 1or de principii gnerale despre ceea ce e dorit, funclioneaza atat la flivel societal
$i
grupal, cat
fi
la cel indjvidual. Se
vorbe$te despre "sisteme de valori", "orientare ariologic5" sau "scara de valori" - expresii foarte apropiat ca inleles - avandu-se in vedere
oricare dintre cele tri nivluri. Mai mult, valorile devin operante numai daca sunt intmalizarc de catre indivizi. Apoi, a deduce sistemul de
valori efective specific unei culturi - gi nu doar versiunea sa declarata la nivel abshact - presupune studierca mentalitalilor
$i
conduitelor
individuale. Totugi. individualismul metodologic nu tebui absolutizat nici aici, pentru cA valorile existA
9i
la nivel supraindividual, fiind
promovate de cdte structuri
fi
institutii sociale (gcoald, familie, biseric4 mass-media etc.) Acceptabila
pare teza, avansata cu mai bine de
jumatab
de secol in urmd in antropologia cultural4 a cauzalitdlii circular dintre specificul cultural
$i
prsonalitatea individului, in sensul ca o
-anumita
matrice culturald produce' prin socializar
gi educalie, un anumit tip de pe$onalitate, care, la randul ei, creaza o culture specificd.
2. Valorile au statut de m;tive aclionale. Adic5" odatd interiorizate, ele nu reprezinta doar simple "stiluri" de conduitd. ci
9i
propensiuni ale
acesteia. D pild5, nu e vorba dacA ajung sau nu sA realizez cya frumos, ci dace urmaresc realizarea Frumosului ca atare. Tot ata pentru Bine,
Dreptate, Eciritate etc. Exist6" altfel spus, ln termeni maxweberieni, o "ralionalitate axjologicA", raliuna de a acliona fiind tocmai acea dc a
traduce in fapte anrrmite valori umane.
3. Nu pulini sunt insa specialittii care contesta valorilor caracterul de fo4e motivalional4 in calitatea lor de date universale. Universale nu
neapdrat numai in sensui de vaiori general umane, dar chiar gi in acela referitor la rolul lor de principii transsituationale.
Mult studii de terel
;i
e-xperimentale de sociologie qi piihotogie sociala arata cd practicarea concretd a valorilor qi normelor difera at6t de mult de la situalie la
;ituaiie incat acastea i;i pierd enciinla loide operalori motivalionali universali, de ratrionalitate axiologicd. Valori, norme qi criterii morale (ca
just-injust) - spun asemenea cercetari empirice - sunt construclii mentale ale actorilor sociali, in funclie de particutariteiile situafiei, natura
9i
scopul activitdJii, consecintele anticipate. Constructiile sunt, atadar, contextuale.
R. Boudon (1995) crede ci tensiunei epistemica dintre universal
ii
contextual, in domeniul
judeceulor
moral, al axiologicului ln general, se
poate rezolva printr-o abordare cognitivista. Soluiia propusa ar fi urmdloarea. Exista o rationalitate axiologicd" dar nu una general valabila-
bp$unile valoiice morale ale indivizilor vor fi altele in funclie de tipurile de situalii
(contexte); pentru parametrii identici, insd, rationarnentul
este universal. Ca
ti
in matematic5" de la aceleagi axiome se ajunge la aceleagi concluzii.
4. Numeroasele studii empirice converg irrsd cu datgle oferite de practica istoricd
Si
cotidiand infirmand contextualismul
pur
ii
rulionalitatea
xclusiv pragmatice. E griu de admis ie putem explica constanla comportamentala a indivizilor
$i
gupurilor ftua existnla unor principii
orientativ; d; viald (valoii);
$i,
de asemene4 de a explica foarte ridicata consensualitals de gandire
ti
comportament in cadrul multor culturi
$i
subculturi. Pe de altd parte, nici viziunea "valorilor vegnice", imuabile, geneml valabil, cu actriune mecanica nu e productiva. Ca
fi
alte
"fapte sociale" ele sunt supus presiunilor situa{ionale, interpretf,rilor
fi
schimberilor.
5. iermenul de "valoare'iste isociat Aecvnt, ln aborderile sociologice, cu cel de "norma". Nu ae puline ori apare astfel expresia "sistemul
d valod
!i
norme". Mai mult, ln deceniile din urme" conceptul de valoare a fost abandonat de mulli sociologi ln favoarea celui de norm[.
Aceasta intrucat normele sociale par mult mai upr de operalionalizat
ti
de identificat in comportamentul uman, dizolvand cumva valorile.
Desigur, aici este gi o chestiune de limbaj: poli spune "echitat" (valoare) sau "noma echite$i".
Dincolo de exprimare lnse, consideram, urmdnduJ pe M. Rokeach (1973), ca intre valori
Si
norme existd
ti
deosebid de contrinut. Valo le
sunt prescrieri mai generale ale modului de comportament, ale fix6rii de scopuri
9i
subscopuri decdt normele sociale- Acestea din urmA ne
spun cum se ne comportam in imprejurtui date, fEra a constitui mobiluri ale organizarii vielii cu bAtaie pe temen lung. Valorile rcprezintd
baza pentru acceptarea sau respingerea unor norme specifice. A saluta pe cunosculi este o norm5, daf, nu valoare propd_zisd. Normele sociale,
chiarinsugite gi practicate cu un anumit automatism de cltre indivizi, le apar acestom mai exterioare (dacd putem spune asa), mai impersonale
decat valorile, care sunt resimlite a fi ancorate mai intim in eu.
in ceea ce priveite celelalte doue concopte. cel de atitudine
ti
de opinie umatoarele note sunt mai impofiant pentru inlelegerea
$i
corecta utilizare a lor.
a, Atunci cdnd lubm o pozilie (atitudine) fat6 de ceva sau de cineva, avem de a face cu o stranse impletirc de procese cognitive, afective
$i
conative: evaluarea, aprobarea sau dezaprobarea obiectului atitudinii noastre (componenta afectiv-aprecia va) se bazeaze intotdeauna pe
informalii, informatii ce pot fi, bincirleles, mai mult sau mai pulin ample
$i
concrcte (componenta cognitivA), Atitudinea este totodatii
li
o
predispozili de a actiona un vcctor motivalional (componenta conativa).
L. ,C.tiiuOinea are un caracter relativ stabil ln timp, im multe definijii atitudinile fiind caracterizate ca "sisteme durabile de evaluari".
Atitudinil sunt mai rezistente la schimbAri decat cuno$tinlele pule, tocmai penfu car in ele este prezentaD dimensiunea afectiv-axiologicd.
c, Atitudinea este o variabila latent4 ceva interior
9i
virtual, deqi se o gineaza prepondrent
jn
sociocultural. in relaliile gi activitAfile au
exteriorul, la randul ei determinf, relatii
!i
activit4i. Crati unitaui de atitudini
ti
comportament
(inclusiv cel verbal), este posibilS cunoalterea
fi
modificarea atitudinilor
prin intemediul comportamentului
(ti invers).
d. Cele mai multe defin(ii ale alitudinii consemneaza ca notA specifc5 a ei, falA de alte manifestdd psihic, orientarea spre uo obiect,
bipolaritatea. intre cei doi poli (pro
Fi
conta), exista un continuum, atitudinea putand fi mai mult sau mai pulin favorabila sau nefavoBbila'
asifel incdt ea are diferite grade de intensitate. Pe acest principiu sunt construite scbrile (scalele) de atitudine
$i
multe chestionare. Postulatul
teoretic al continuumului bipolar nu este insi atestat lnioldeauna in cercetatile empirice
(punctul zero, de mijloc, al continuumului poate fi
saturat de necunoatter, rdspunsuri neutr, ambigue sau ambivalente sau chiar de steri conflictuale).
e. Constituite la nivelul personalitalii umane intr-un sistm, atitudinile nu sunt echiponderale nici ca generalitate
ii
centalitate
$i
nici ca
eneryie motivafionala. Cele nai generale
9i
centlale se schimba mai gru decat cele periferice
$i
specifice pentru cd implicarea eului in
pririele este mai profunda
fi
pentru ca schimbarea lor are consecinle mai importante asupra lntregului sistgm.
i. Opinia este
"r,presiu
ueibda a atitudinii dar nu ste singura ei expresie. in calitatea sa de variabile latentb. de "intrio/" atitudina se
.unifest4 d"as"-enea
ti
p n semantica gestico-posturala
Si
prin actele d conduita prop u-zise (comportamentul deschis). Uneod, mai ales
la nivelul de popularizare,-comportamentul este tratat ca o co;ponente a atitudinii, dar, din cele prezentare antedor' diferenla dintre ele apare
ca foarte evidentd. Cu atitudine; intefereaze putemic, in schimL, intenlia comportamental4 care este tot un parainetru intrinsec conftiintrei'
Referindu-ne mai direct
!i
de o manierA sintetica la raportul valorlatitudini-opinii,
putem afirma ca cele-tri componente descriu stdri
caacte stice care difera int e ele dupa gradul de
generalitate, centralitate
(profirnzime)
$i
stabilitate, structurAndu-se.intr-ur
model ierarhic:
uuioill" up- upu,
"u
principii generaie gide mare Jtabilitate referitoare la modlrile de comportamert sau scopurile ultime ale existentei, fiind
""nirul
gi proi.,nA
-ga;ate
in configuralia
ti
dinamica
personalitaui: atitudinile exp ma valo le' sunt modalitaf de opera{ionalizare
5i
7
instrumentalizare ale acestor4 avand totugi un grad mai mare de centralitate
Fi
durabilitate decat opiniile, care a!3r mai fluctuante M
Rokeach (1973) susline ln acest sens cd atdt la niv;l individual, cat
Fi
la cel al comunitdtrilor umane, valodle sunt de ordinul zecilor, atitudinile
de ordinul sutelor, iar opiniile de ordinul miilor sau zecilor de mii.
Din acest model rezulti cd studierea valorilor
$i
atitudinilor -
Si
a schimbdrii lor - nu poate fi realizata in mod pertinent doar ptin intebari de
opinie, cu atat mai puJin prin unele simpliste. Sf, mai observam, totodat4 ca modelul
fi
distincliile concep
''?le
sunt mai uSor de realizat
speculativ, ca tipuri ideale, ele fiind mai geru de transpus
si
regasit ln instrumente metodologice. De altfel, nici la_nivel teoretic
$i
semantico-
6ngristic iiscu1iite nu sunt atat de trant;te
9i
clare. be ixemplu,
prin expresia atat de dcs utilizatd "atitudinea faF de lume gi viata" nu se
desemnaza un set d valod? lot ata, considirdnd valorile ca;'fapti sociJe" nu este normal sa spunem "atitudinea fafa de valori" ? in fine,
multe cercetari empirice aratA cu mare claritate ca exista opinii
(spcifice) foarte stabile'
tn ciuda acestor dificulta$ practice de separare a planuiilor pe care se gasesc conceptele mcnlionate, important este sd fim constienli de
distincfiile dinte ele, de fapiul ca
"
uo.ba-de entitai d naturifoarte diferit4 ceea ce implice apelul la instrumente specifice pentru studierea
lor.
peiicolul
pe cari il repiezinta" din acest punct de vedere, exploatarea superficiala
ti
fEra discemamant a datelor oblinute
prin anchete
!i
sondaje este acela de a face salturi
$i
extrapoliri nepermise de la opiniile culese prin chestionar la atitudini
li
valod.
CURSUL NR. 4
I. FUNCTIILE SI FUNDAMENTELE SOCIALE ALE DREPTULUI
Dintotdeauna, noliuna de societat a implicat notiunea de drept.
,,Ubi
societas, ibi
jus"(acolo unde exista societate, exista
$i
drept).
Existentra
li
funclionarea normald a grupurilor umane nu poatg fi conceputa in absenta unui minimum de norme
ii
prescripiii
juridice. Acestea apar gi se impun ca urmare a existenlei solidaritdlii sociale gi a adAncirii diviziunii muncii
-
Normele
9i
presc ptiilejuridice au menirea de a asigura conviefuirea indivizilor
$i
evaluarea conduitelor lor.
Dreptul inciude un ansamblu de reguli, indatoriri
ti
obligaJii normatiye dsprinse din cutume
ti
uzante, din practici, obiceiuri
qi moravuri.
Dreptul ar legetud esenliale cu morala. El reprezinta
,,logicizarea
valorii morale": dreptul nu se identificd insa cu moral4 nici in
fom6, nici ln conlinut.
Drptul rcprczinte un corpus sistematizat de norme
9i
reguli, considerate ca drept de o parte, recunoscute ca obligalie de
cealaltl, acceptate
;i
mentinute printr-un mecanisrn specific de reciprocitate. Drcptul se intemeiaze pe constringerea publictr, aceasta
asigur6nd cadrul normativ pe baza caruia se desfdgoari acliunile indivizilor.
Dreptul include prescriptii referitoare la rolurile pe care trebuie sI Ie indeplileasci indivizii ln diferite conteate ac]ionale,
lasand 1ns6 o mare libertale lII
privinta
modalftAtilor concrete de a ls iuca. De acee4 se considera cA dreptudle
ti
obligaliile presc se de cAtre
regulilejuridice sunt, de fapt, atteptiri.
Scopurile dreptulul ca institulie flndamentald a societefi sunt urmdtoarele:
o
de a formula reguli d comportare prin stabilirea unor roluri;
.
de a face ca regulile sa fie observate prin utilizarca unor mijloace capabile sa asigure ordinea sociala
$i
sa fie respectate afteptarile
indivizilor.
in societate, dreptului i se recunoalte functia de ordine
ii
integrare: dreptul urmtueste aplanarea pote4ialelor surse de conflict
social
$i
nivelarea
,,asperitdjilof'
ce impiedica funclionarea mecanismului relaliilor sociale.
Dreptul poate apa.a pe de o parte ca fo4i activtr: ln aceasu ipostazd functia dreptului este de insfument de protjar a valorilor
$i
normelor sociale fundamentale, de asigurare a ordinii sociale.
Pe do altd part, dreptul poate aptuoa ca forftr reactivi: in acest sens, drcptul apare ca un instrument de conservare gi imobilism ale
sisternului social.
Dreptul dobandette fo4a
$i
vitalitate prin hanspunerea lui ln anumite forme
9i
tipare ce alcdtuiesc sursele/izvoarele sale formale.
Cu privire la rolul dreptului in societate s-au conturat mai multe directii de analiza:
a. Din perspectiva pgzi!!y!!!qu!jgI!C&, dreptul sc s
-
a$a cum exista ei in coduri, legi
!i
alte acte normative emise de catre stat
-
reprezintA singura surse
$i
indrumar pentru controlul acliunilor indivizilor. Altfel spus, din acest punct de vedere, intreaga viata
$i
realitate a dreptului se reduce doar la acel drept elaborat d catre stat.
b, Din perspectiva
!9l!q4lldq!qU.lUj
j}I!d&, odc drept este un drept de stat
ii
orice stat are un drept de stat
c. Socioloqia s-a pronuntat pentru
,,cercatarea
giinlifica liberl a dreptului" apel6nd la datele
ti
cercetarile de specialitate.
Astfel, EugeD Erlich considera cA cenful de grutate al aparilii
$i
funclionarii dreptului nu rezidd in legi, coduri,
jurisprudenlS,
ci in
insdSi societatea care, pritr grupurile sociale, creeazl
$i
aplici dreptul'
El propune chiar substituirea metodei deductive
-
utilizata de
jurisprudenla
-
cu metoda inductjva, propde sociologiei. In opinia lui
Erlich, dreptul nu se reduce la prescripliile normative ce existe in coduri sau legi, ci rcprezinE un mod de conduita referitor Ia ac(iunile
indivizilor: dreptul est o noma c poate fi extrasa din comportanentul grupurilor socialo
$i
care poate fi cunoscuta prin metoda inductiva.
Toate prescriptiile abstracte nu sunt valabile decat pentru tribunalele
9i
organele statului, pentru ca altrturi
9i
in paralel cu aceste norm
legale existl o ordire
juridici spontani ce apa4ine gmpurilor sociale
- $i
un drept viu, spontan
9i
difuz, ce face abstraclie de
formuldrile oficiale.
Durkheim considera ce dreptul rprezinta simbolul vizibil al solidaritefi organice: daca dreptul represiv (sancliuni punitile pentru
individ) caracteriza societa$le mecanice(arhaice), dreptul restitutiv se bazeaze pe sancliuni recompensatoare.
Din aceaste perspectiv4 funclia esenliala a dreptului este aceea de formulare a unor reguli - prin protejarea celor mai importante valori
sociale
- $i
de a fac ca ele sA fie observate
$i
rcspectate prin utilizarea unor mijloace specializate
$i
institulionalizate.
Tresaturu fundangntala a dreptului o reprezinte intrebuinlarea legitima a constangerii de catre un agent autorizat in mod public.(saq a9a
cum afirma M&x Weber, intrebuintarea legalA- legitimA gi consfintita a constrenge i de cAtre un agent autorizat ln mod public).
R"pt"r*t""1i d" t.r.A ai structural
-
funclionalismului, Talcott Parsons
ti
Robert Merton acorde un rol important dreptului in
organizarea
Si
funclionarea societaii. in lucrari prccum
,,Dreptul ti
controlul socisl",
',Drept
9i
Sociologie" (Parsons)
$i ,,StructurI
sociali
intentionale. relatii motivate ale individului in anumite situatii sociale.
@5teevaluattrlntr.unCadruderefrintialc5tuitdintreiclemente:actorulsocial'situalla
sociali
9i
orientarea acfiuttii in-aport
"-u
anumite norme
ti
exigenle.
N9IIq9!9
indice individului altemativl
permise social'
pe baza
cf,rora i;i poate o enta acliunil i; diferitele situa{ii sociaie. eiesie acliuni presupun atat adecvarea mijloacelor la scopuri, cet
!i
circumscrierea scopuiilor imperativului rationalitef i.
Rationaiitatea poate fi inleleasi sub doua aspecte: pe de o part, ca ralionalitate intrinsci
(atunci cdnd scopurile sunt realizate
d"liberatylfi-e de aha purte, ca rajionalitate simbolicE
(atunci cdni scopul este realizat in mod nernijlocit, mai mult ca simbol decat ca
realitate).
Atunci cAnd mijloacele
ti
scopurile intri in conflict $au nu se realizazi concordant, individul simte un sentimetrt de ftustrar,
avand tendinta de a transgresa normele
prin utilizarea unor mijloace inadecvate'
De aici, una dintr functiil dreptului este aceea de integrare,
li
"anornie,'(lterton),
cei doi so;iologi ameriiani consideri faptele sociale nu ca De niste lucruri' ci ca De acte. comDortamente
constand in aplanara
potentialelor elemenle de conflict gi
Scopuri Mijloace
CURS NR. 5
NORME SOCLA.LE SI SANCTIUNI SOCIALE
ffi"":ffi6t" exi$a un modl etico
-
normativ
ti
cultural pe baza caruja indivizii ili otgatizeaa acfunil ratrionale.
1. Conformitatea
+ +
2.Ioovatia
+ -
3. Ritualismul
-
+
4, Eraziunea
5. Rebeliunea
+l-
+l-
l. Exista conformitate atunci cand existe concordanla lntre scopud
5i
mijloace, de$i nu intotdeauna au drpt rezultat satisfacerea
totald a idealurilor.
2. Exista
!!9fgt!9
atunci cend scopul este bine intedorizat, iar mijloacele sunt inadecvat. Este cazul ..deviantei
pozitiv", sintagma
c deflneqte transgesarea normelor in sensul progesului (in sus' dincolo de ele)'
3. Ritualismul apare ca o conseciqt a inxistenlei sau limitarii scopudlor sau a mijloacelor legale.
+. nnoriuo"u
"p*"
ca o consecinlt a absnlei sau abandondrii atat a mijloacelor' cat
$i
a scopurilor'
5. Rebeti ro* ipate in momentui in care scopurile
!i
mijloacelc sunt respinse simultan
ti
sunt inlocuite cu altele.
pl"cand
d"la aceaita teorie, stuctural func{ionaligtii ajung la concluzia c4 in orice societate, orica normd sociald are o funclie
li
o
dittu;;d i; ;"; t"ns,Merton afirma:
,.Arta
legiuitorului pune in balantra ftncliile
$i
disfirncliile. Disfuncliile trebuie sa fie cat mai mici.''
Exemple de funclii
9i
disfunclii ale'aceleia5i norme sunt foart multe. Astfl, Legea partajului egal
,
irtlodusa in Franla dupa Revolulia
din 17g9, a avut ca func1ie introducerea egalitalii intre indivizi, iar ca disfunctii scaderea natalitdlii
9i
fhamiFrea supmfetelor agricole. Legea
prohibiliii a avut ca fun.1i" li-itr.u
"on.uo'ului
de alcool, iar ca disfunclie aparitia criminalitdlii oryanizate.
,.ungerea"
mecanismelor relaliilor sociale.
Dreptul trebuie. d;ci, str ailrl o finalitate. un scop social. Dar, spun sociologii arnericani, in aceastd acliune
pot apdra" pe langa
fun"lii ro@sta
at6t in forme latent4 cat
ti
in fom[ manifstf,'
Un exempluin acest seni il repiezintd represiunea penali contra criminalitltii. Dupa epoca
li
caz, aceasta
poate avea ca funcJii
manifeste satisfacerea sentimentului de dreptate
,
repararea pagubei, rcstabilirea ordinii sociale
perturbate
$i
intimidarea delicvenlilor' In ceea
""
pii""la functiile latente disfunclionale, represiunea pen.ali reprezinte defularea instinctelor sadice
|i
revendicative ale societdtii, atat in
seni t euOiun,
"at
gi ttt cel nietszche-ian
(,,Altruismul, spune Nietsiche, este egoismul filtrat prin cultura
$i
civilizalie".)
Robert Merton dezvofta conceptul de
44ggfuintrodus
in sociologie de catre Emile Durk:heim. El transpune conceptul de anomie
de la nivelul societal la cel individual
"-
,.
-
'i;
;;;
hri u"n6,
"iri"i
"a.a "xisti
discrepanle lntre scopurile valorizate socio
-
cultural
fi
miiloscele
pentru realizarea
lor, indivizii actioneazi
printr-unul din cele cinci moduri de adaptare:
model tico
-
nomativ
li
cultural include valori sociale ce sunt cunoscute de citre indivizi
prin intermediul normlor sociale'
Normele sociale reglementeazd conduita oamenilor in cele mai diverse sfere de activitate ale societ5lii, viata sociala nu se poate
desf4ura in mod normal fare acliunea nonnelor sociale. Aceasta pntru ca normele sociale conlin reguli adresate indivizilor' descriind
qi
oe[iiirrJ moauritatl" in care vaiorile trebuie concretizate in comportamente
legitime
ii
acceptate de societate. Normele sociale asigura
"i"piu.*
l""l"it.i indivjdului la cerinlle
ti
necesitatile
grupului, indiuidualizeaz d
ii
pun in valoare subiectul, asigure intgrarea sa in
sislemul de valori sociale al colecti!ilalii
1-NormlecIeeazaun.i"t"m@izeazedifeteIeinterese,scopuri5iidea1urisocia1e.
2._Normeleasigurbsociabilitateauman5,precumgipredictibilitatacompoftamentelor$ia4iunilorsociale.
3.
-
Normele asigura e"it".ea
"onnict"ro.
qi tensiunilor sociale,
prin limitirea reciproce a conduitelor individuale ,
neconstr6nse
si
libere.
in acest sens, Kant definea dreptul ca fiind
,,limitarea
reciproci a vointelor individuale libere
$i
nconstranse"'
pentru parsons,
,.dreptul
are iolul de a neiezi asperittrlili sociale
ti
de a unge mcanismle conflictuale".
J