Page 1

CURS DE FORMAREPROFESIONAL
PENTRUOCUPAIA DE FORMATOR
SCOPUL CURSULUI
Abilitarea cursanilor pentru ocupaia de formator COR 241205.
OBIECTIVELE DE REFERINTA
La sfritul cursului! cursanii "or fi capabili s# pre$#teasc!s#efectue%e! s# e"alue%e i s#
promo"e%e acti"itatea de formare
EVALUARE
Conceperea i ar$umentarea unui pro$ram de formare! la ale$ere! &n funcie de ne"oia de
formare identificat# .
DESCRIEREA OCUPATIEI
Formatorul este specialistul n ormare care proiectea!"# $erulea!"# e%aluea!" &i
re%i!uie&te acti%it"'i teoretice ( practice &i ( sau pro)rame $e ormare &i $e!%oltare a
competen'elor proesionale# $erulate n institu'ii speciali!ate sau la locul $e munc".
FOR*ATORUL ESTE+
Conceptor al pro$ramelor de formare! pe ba%a documentelor normati"e &n "i$oare! a
standardelor ocupaionale ' de pre$#tire profesional# i a ne"oilor unui anumit sector sau
domeniu de acti"itate inclusi" al celui de formare a formatorilor.
Proiectant al pro$ramelor i al acti"it#ilor de formare! pe ba%a identific#rii ne"oii i
cererii de formare dintr(un anumit sector sau domeniu de acti"itate.
Or)ani!ator al pro$ramelor de formare! asi$urnd toate condiiile necesare desf#ur#rii
optime a pro$ramului de formare.
Facilitator al procesului de &n"#are i de de%"oltare prin crearea unor situaii de
&n"#are adec"ate de%"olt#rii competenelor profesionale care se constituie &n inte ale
form#rii.
E%aluator al competen'elor eecti% ormate sau $e!%oltate la participan'ii la
ormare! precum i al propriei presta'ii ca ormator.
E%aluator al pro)ramelor $e ormare , att al celor proprii! ct i al pro$ramelor de
formare propuse spre e"aluare &n "ederea autori%#rii.
)*+,A,+ -. CO/0.,.*,A
Cate)orii $e competen'e Nr-
crt-
Titlul unit"'ii
Speciice ocupa'iei
Pregtirea
profesional a
personalului
1 0re$#tirea form#rii
2 Reali%area acti"it#ilor de formare
1 ."aluarea participanilor la formare
4 Aplicarea metodelor i te2nicilor speciale de formare
Page 2
Op'ionale
Managementul
programelor de
formare
5 /ar3etin$(ul form#rii
4 0roiectarea pro$ramelor de formare
5 Or$ani%area pro$ramelor i a sta$iilor de formare
6 ."aluarea! re"i%uirea i asi$urarea calit#ii
pro$ramelor i a sta$iilor de formare
SARCINI PRINCIPALE
7 -efinete cerinele i elaborea%# pro$rame de formare &n raport cu competenele
corespun%#toare specificate &n standardele ocupaionale.
7 +dentific# i ale$e strate$ii i metode de instruire &n raport cu8 obiecti"ele de referin# ale
pro$ramului de formare! particularit#ile $rupei de cursani! resursele necesare i disponibile.
7 +dentific#! ale$e i'sau elaborea%# manuale de specialitate i pre$#tete materiale de instruire
adec"ate pro$ramului de formare.
7 .9pune informaiile rele"ante utili%nd metode i te2nici de instruire alese &n conformitate cu
ne"oile cursanilor i cu obiecti"ele pro$ramului de formare.
7 Ofer# cursanilor informaii suplimentare care s# facilite%e &nele$erea i clarificarea aspectelor
specifice i acord# asisten# cursanilor care &ntmpin# dificult#i &n &nsuirea i utili%area
informaiilor oferite.
7 Asi$ur# posibilitatea efectu#rii de aplicaii practice i furni%ea%# cursanilor feedbac3(ul
necesar fundament#rii competenelor dobndite.
7 /onitori%ea%# i e"aluea%# e"oluia cursanilor i eficiena pro$ramului de formare.
7 Re"i%uiete metodele i te2nicile de instruire pe ba%a autoe"alu#rii &n raport cu obiecti"ele de
referin# i a pro$resului &nre$istrat de cursani: de%"olt# metode alternati"e de formare.
7 ;tabilete criteriile de e"aluare &n raport cu competenele incluse &n standardul ocupaional sau
cu obiecti"ele de referin# ale pro$ramului de formare! planific# i asi$ur# condiiile i resursele
necesare procesului de e"aluare.
7 ;electea%# i pre%int# cursanilor metodele de e"aluare rele"ante pentru cunotinele i
aptitudinile formate ' de%"oltate prin pro$ramul de formare.
7 0re%int# cursanilor re%ultatele e"alu#rii! anali%ea%# cu fiecare dintre acetia performaele
obinute! &nre$istrea%# i p#strea%# re%ultatele e"alu#rii.
7 Consilia%# cursanii cu pri"ire la de%"oltarea profesional# ulterioar# pornind de la re%ultatele
obinute &n urma e"alu#rii.
7 <ntocmete rapoarte pri"ind pro$ramul de formare! &nre$istrea%# i p#strea%#! conform
le$islaiei &n "i$oare! date pri"ind cursul i cursanii.
7 0articip# la seminarii i instruiri care au ca obiecti" de%"oltarea acti"it#ilor de formare.
Page 3
Ce este ormatorul .
=ormatorul nu este un profesor! formatorul este mai de$rab# un profesor educator.
=ormatorul repre%int# orice persoan# care formea%# aptitudini si ' sau deprinderi prin
intermediul procesului de instruire. +n functie de cadrul $eneral al procesului de formare! de
ni"elul de pre$#tire urm#rit! formatorul poate &ndeplini simultan sau pe rnd urmatoarele roluri8
Educator 8 persoana care educ# copii' tineri. +n"#t#tor sau profesor dispune de o pre$#tire
special# si se ocup# de educatia copiilor prescolari.
Instructor 8 persoana competent# care instruieste pe altii
Profesor 8persoana cu o pre$#tire special# &ntr(un anumit domeniu de acti"itate si care
pred# o materie de &n"#t#mnt &n scoal#. Cu alte cu"inte! educ# si &n"at# pe cine"a.
Pedagog 8 persoana cu pre$#tire special#! care se ocup# cu munca didactic# si educati"#.
Aceasta este persoana care(i supre"e$2ea%# pe ele"i si &i a>ut# la pre$atirea lectiilor &n
anumite institutii ? e98 internate@.
0rocesul de instruire repre%int# mai mult dect transmiterea unor noi informatii.
=ormatorul are menirea de a $2ida participantii! oferindu(le acti"it#ti care s#(i implice
acti" si s# le dea oca%ia aplic#rii noilor cunostinte.
-iferenta esential# const# in mo$ul de transmitere a cunostintelor8 profesorul foloseste
metode traditionale ?formale@! &n timp ce trainerul utili%ea%# modul de &n"#tare non(formal ba%at
pe in"#tarea e9periential#.
Odat# ce trainerul accept# ideea c# nu poate sti totul si c# nu poate oferi un r#spuns la
orice! rolul s#u se transform &n acela de facilitator al inv#t#rii.
0articipantii la un pro$ram de instruire nu mai asteapt# ca toate r#spunsurile s# le fie
oferite de formator! ci doar ca trainerul s# le facilite%e descoperirea acestor r#spunsuri.
Altfel dect &n metodele traditionale de participare pasi"# la curs! mai nou se asteapt# ca
participantii s# fie acti"i si &nclinati spre a pune &ntreb#ri.
Tipuri $e ormatori
Perectionistul
Acest tip de formator "orbeste mai mult pe un ton didactic si are tendinta de a critica
participantii la curs ca si cnd acestia ar fi copii. Acest lucru se datorea%# si faptului c#
Page 4
INTRODUCERE
elaborea%# &ntreb#ri su$ernd r#spunsul. /aniera lui de a se comporta pe parcursul procesului de
instruire se ba%ea%# pe colaborarea cu persoanele cunoscute din sal#! mentinnd contactul "i%ual
doar cu acestea. +n $eneral nu ofer# un feedbac3 po%iti" participantilor.
Tur/o e$ucatorul
Acest tip de formator este caracteri%at a fi deosebit de acti" si implicat &n ceea ce face.
Ritmul de instuire este unul repe%it! neacordnd cursantilor sansa de a se e9prima si nici
de a rosti ideile pn# la cap#t.
0une aceent pe comunicare dar desfasurarea ei are loc mai mult sub forma monolo$ului!
el nefiind interesat de obtinerea unui feedbac3 din partea cursantilor. -e asemenea! pre%int# o
po%itie defensi"# &n relatia cu participantii.
Te0nicianul
Acest tip de formator este ri$uros &n e9primare! folosind un limba> A $reoiB! de
specialitate' te2nic: nicidecum un limba> relati" simplu! pe intelesul celor mai putin pre$#titi.
.ste $enul de instructor foarte bine pre$#tit din punct de "edere al materiei predate! &nsa felul &n
care li"rea%# continutul cursului nu este tocmai adaptat auditoriului. .l "a con"ersa doar cu acei
participanti care pre%int# un interes pentru te2nic#! a"nd impresia c# acestia "or &n"#ta doar
ceea ce le a spune el. *u mentine contactul "i%iual cu auditoriul dect &n rare ca%uri.
E$ucatorul 1anten#1
Acest tip de formator este poate cel mai apropiat de AperfectiuneB &n sensul c#8 are
abilitatea de a citi feedbac3(ul non"erbal al participantilor! este un ascult#tor acti"! elaborea%#
e9emple pe &ntelesul tuturor si stie cum s# formule%e &ntreb#ri rele"ante. 0artea mai putin
apreciat# a acestui formator este faptul c# se identific# att de mult cu participantii &nct "a
pierde firul lo$ic al sesiunii de formare! acesta urmnd a pre%enta &n functie de starea de moment
a discutiei. ;e "a l#sa influentat de starea de spirit a auditoriului si "a fi usor de &ntrerupt! el
nefiind &n stare de a se impune prin autoritate.
Ce este si ce nu este un ormator.
1. =ormatorul nu este un profesor
2. =ormatorul nu preda ?cunostinte'informatii@
1. =ormatorul formea%a noi abilit#ti! atitudini si comportamente
4. =ormatorul nu doar transmite cunostinte participantilor! ci le d# oca%ia s# aplice aceste
cunostinte
5. =ormatorul utili%ea%# metode de lucru non(formale
4. Aplic# &n"#tarea e9perientiala ?&n"#tarea ba%at# pe e9periente si aplicabilitatea cunostintelor@
5. =ormatorul nu numai c# stie despre ce "orbeste! dar si e9plic# ceea ce stie
6. =ormatorul facilitea%# &n"#tarea ?facilitea%# $#sirea de r#spunsuri c2iar de c#tre participanti@
C. =ormatorul este un educator! educ# abilitati si comportamente
10. =ormatorul este un bun or$ani%ator
11. =ormatorul are capacitatea de a se adapta
12. =ormatorul nu face lectii de lectura! ci este creati" si ori$inal &n ceea ce face
11. =ormatorul trebuie sa aiba o $ndire po%iti"#! s# aib# &ncredere &n el si &n participanti
14. =ormatorul este capabil s# recunoasc# si s# aprecie%e e9perienta anterioara a participantilor
15. =ormatorul stie sa ceara! sa primeasca si sa accepte feed(bac3
14. =ormatorul trebuie sa aiba atentie distributi"a astfel incat sa poata surprinde toate reactiile
participantilor
15. =ormatorul are capacitatea de a aplana e"entualele conflicte
Page 5
16. =ormatorul trebuie sa fie desc2is! comunicati" si sa sustina acti" $rupul
1C. =ormatorul accepta diferentele de opinie si fructifica e9perienta participantilor
20. =ormatorul are simtul umorului! dar nu este comediant
21. =ormatorul are o dorinta permanenta de autoinstruire si perfectionare
Rolul si competentele ormatorului
-in moment ce nu e9ist# un model standard al Aformatorului perfectD! putem! totusi!
identifica cele mai importante roluri ale formatorului8
consilier: nu trebuie s# pre%inte informatiile cu toate detaliile ci s# oriente%e cursantii s#
descopere ei &nsisi lucruri noi! care s# ii moti"e%e &n a continua participarea acti"# la curs.
facilitator: media%# obtinerea de cunostinte! orientnd cursantii cum s# &n"ete s#
descopere lucruri noi! utile &n procesul de instruire dar care pot fi aplicate &n "iata
cotidian#.
manager: &ncura>ea%a cursantii s# colabore%e! s#(si &mp#rt#seasc# ideiile si cunostintele
dar mai ales responsabilit#tile! formatorul a"nd sarcina de a mana$eria fiecare $rup
constituit.
ghid si initiator: poate propune proiecte pentru mentinerea competentelor dobndite.
Competentele ormatorului
lo$istica si or$ani%are
anali%a priorit#tilor
planificare
anali%a clientilor si a ne"oilor acestora
propunerea unui pro$ram de formare adaptat cerintelor lui
planificarea eficient# a propriei acti"it#ti
competenta de a se informa si de a informa
competenta de a lua deci%ii si de a dele$a
implementarea planific#rii
competenta de a forma si a se inte$ra &ntr(o ec2ipa
de a pre"eni si re%ol"a conflicte
competente de coordonare si e"aluare a acti"it#tii ec2ipelor
Page 6
/O-)L)L 18 0R.EA,+R.A =OR/AR++
Obiectivele formrii
0entru a redacta obiecti"e de performan#! creatorii de cursuri trebuie s# &nceap# cu
urm#toarea propo%iie! sau o "ariaie a ei8 A-up# &nc2eierea form#rii! cursanii trebuie s# poat#
s#...B. Apoi trebuie enumerate obiecti"ele de performan#! &ncepnd fiecare propo%iie cu un "erb.
0artea din obiecti" care &ncepe cu "erbul este componenta de performan#.
0utem spune c# un pro$ram de formare are obiecti"e $enerale i obiecti"e de &n"#are.
0rin formare noi facem sc2imb#ri la ni"elul cunotinelor! a atitudinilor sau a
deprinderilor.
Obiecti"ele se pot adresa celor trei domenii de &n"#are8
co)niti% ?abilit#i intelectuale &nele$erea informaiilor! or$ani%area i e"aluarea ideilor!
informaiilor i aciunilor@
0rin obiecti"ele co$niti"e participanii "or &nele$e fapte! informaii! conte9tual
aecti% ?se adresea%# emoiilor pro"enite din e9periene de &n"#are atitudini! interese!
"alori@
0rin obiecti"ele afecti"e participanii "or simi diferit
psi0o2motor ?abilit#i motorii! coordonare! micare @
0rin obiecti"ele psi2o(motorii participanii "or &n"#a s# fac# ce"a
Fen>amin Floom! profesor la )ni"ersitatea din C2ica$o! a de%"oltat &ntre anii 1C4C( 1C51
o scar# cu 4 trepte de &n"#are! ierar2i%ate de la simplu la comple9 ?de la recunoaterea
informaiei pn# la e"aluarea ei@! ce poart# denumirea de ,a9onomia lui Floom. Aceasta se
adresea%# domeniului co$niti".
Page 7
PREGATIREA PROFESIONALA A PERSONALULUI
0re$#tirea form#rii
Reali%area acti"it#ilor de formare
."aluarea participanilor la formare
Aplicarea metodelor i te2nicilor speciale de formare
E%aluarea Gudec# "aloarea informaiei
Sinte!a Crea%# tipare din di"erse elemente
Anali!a -esparte informaia &n p#ri pentru o mai bun# &nele$ere
Aplicare ;electea%#! transfer#! folosete datele pentru a re%ol"a o sarcin# sau
problem#. Aplic# cunotinele &ntr(o situaie nou#
3n'ele)ere =ormabilul &nele$e informaia i o interpretea%#
Cuno&tin'e =ormabilul recunoate i reor$ani%ea%# informaia
-omeniul afecti" atitudinile! interesul! atenia! contienti%area i "alorile sunt
demonstrate prin comportamente afecti"e. Hi ele sunt ierar2i%ate de la simplu la comple9! dup#
cum urmea%#8
Internali!are Comportament controlat de un sistem de "alori
Or)ani!are Or$ani%area "alorilor &n ordinea priorit#ilor
Valori!are Ialoarea pe care o persoan# o ataea%# la ce"a
R"spuns la enomen A lua parte acti" la procesul de &n"#are8 participare
Primirea enomenului -orina de a asculta: contienti%are
-omeniul psi2o(motor se refer# la folosirea abilit#ilor motorii de ba%#. Erupul de
cercetare a lui Floom nu a de%"oltat &n profun%ime cate$oriile acestui domeniu! din lipsa
e9perienei &n a &n"#a pe alii aceste abilit#i. ,otui! &n 1C52 ;impson a de%"oltat acest domeniu
&n 5 cate$orii! pentru a spri>ini teoria lui Floom.
Ori)inalitate Crearea unor noi tipare de micare
A$aptare Abilitatea celui care &n"a# de a(i modifica abilit#ile motorii! pentru
a face fa# unei noi situaii
R"spuns comple4 =a%a intermediar# de imitare a unei acti"it#i comple9e
*ecanism Abilitatea de a e9ecuta o micare comple9#
R"spuns )0i$at +mitarea
Pre)"tirea 0re$#tirea de a aciona
Percep'ia Abilitatea de a folosi simurile pentru a $2ida acti"itatea fi%ic#
Orice curs are obiecti"e de &n"#are. Acestea arat# cu ce "rei s# r#mn# cursanii la
sfritul cursului. <ncercai s# le stabilii ct mai clar! pentru c# ele "or trebui s# fie e"aluate.
.9emple8
La sfritul sesiunii/cursului participanii
Vor crea un design pentru o sesiune de instruire de o or
Vor descrie etapele planificrii strategice
Page 8
Vor putea s execute corect trei figuri de tango
Vor identifica ct de iportant este !respectul" #n sisteul propriu de valori
Vor lista sursele de finanare disponi$ile pe pia #n funcie de doeniul propriu de
interes
*eto$e $e ormare
O metod# este o cale de a atin$e un obiecti".
,e2nicile descrise mai >os sunt "ariante de acti"it#i care pot fi folosite &n cadrul unui proces
de formare. Ale$erea te2nicii sau combinaiei de te2nici cu $radul cel mai mare de eficien#
depinde de resurse! tipul cursului! specificului $rupului de participani i nu &n ultimul rnd de
talentul! creati"itatea i e9periena formatorului. )n aspect demn de reinut este faptul c# cu ct
ni"elul de interacti"itate al unei acti"it#i este mai mare! cu att controlul pe care formatorul &l
poate e9ercita este mai sc#%ut ( deci $radul de risc este mai mare.
DE*ONSTRA5IA
0resupune a spune sau ar#ta participanilor cum trebuie s# procede%e pentru a re%ol"a
anumite sarcini foarte concrete! &n aa fel &nct ei s# de"in# capabili s# aplice imediat cele
&n"#ate. -e%a"anta>ul acestei metode este c# ea ofer# o Dreet#D pentru &ndeplinirea sarcinilor &n
care creati"itatea participanilor este redus# la minimum.
PRE6ENTAREA
.ste o te2nic# puin participati"#! care presupune transferul de informaie c#tre audien#
&ntr(un format i timp planificat dinainte. 0oate fi &n mic# m#sur# interacti"# dac# este urmat# de
o sesiune de &ntreb#ri i r#spunsuri.
.ste potri"it# atunci cnd auditoriul este numeros i timpul limitat.
.ficiena pre%ent#rii depinde de abilit#ile pre%entatorului i de mi>loacele "i%uale
folosite.
.ste &ns# limitat# de cantitatea de informaie care poate fi absorbit# de un auditoriu inert.
Cercet#rile arat# c# &n cel mai bun ca% 20J din informaia pre%entat# "a fi reinut#
imediat dup# pre%entare. 0rocentele scad &ns# i mai mult dac# auditoriul nu "a fi pus &n situaia
de a repeta informaia sau de a o pune &n practic#. 0entru a a"ea eficien# ma9im#! o pre%entare
nu trebuie s# dep#easc# 10 ( 40 minute i nu trebuie s# aduc# &n discuie mai mult de trei idei'
concepte noi.
CITIREA DE *ATERIALE 7LECTURA8
0resupune furni%area de te9te' materiale scrise atent alese! cu un $rad mare de rele"an#
pentru subiectul studiat! pe care participanii sunt ru$ai s# le citeasc# i s# le comente%e &n $rup.
.ste o bun# te2nic# de Drupere de ritmD &n timpul unei pre%ent#ri i poate fi eficient# pentru
fi9area informaiei. ;uccesul acestei te2nici depinde de atenia cu care sunt selectate materialele
i de modul &n care este condus# sesiunea de comentarii.
PRE6ENTARE DE *ATERIALE VIDEO
A"anta>ul acestei metode fa# de precedentele re%id# &n puterea sporit# pe care ima$inea o
are &n raport cu cu"ntul scris sau rostit. .ste esenial ca sesiunile de pre%entare de materiale
"ideo s# fie scurte i urmate de sesiuni de discuie' comentare diri>ate de c#tre formator. ,e2nica
este util# atunci cnd situaiile filmate ar fi imposibil de reprodus prin alte te2nici i' sau atunci
cnd resursele sunt limitate ?timp! formatori etc@. Ca i &n ca%ul metodei anterioare! ale$erea
materialelor i modul &n care este condus# sesiunea de discuii sunt elemente foarte importante.
Page 9
O "ariant# foarte interesant# este cea &n care materialul filmat pre%entat repre%int# c2iar
performanele $rupului de participani ( spre e9emplu! &ntr(o sesiune de de%"oltare a abilit#ilor
de pre%entare! filmarea i pre%entarea ulterioar# a e9erciiilor de pre%entare a participanilor
urmate de sesiuni de feedbac3.
TE9NICI *ULTI*EDIA
Repre%int# re%ultatul combin#rii unei multitudini de te2niciK audio! "ideo! te9t! $rafice!
foto$rafie! animaie etc. 8n $eneral acestea sunt combinate pentru a re%ulta un pro$ram interacti"
de formare lansat pe un computer. A"anta>ul este c# "ite%a de derulare a pro$ramului poate fi
adaptat# la ne"oile fiec#rui participant. -e%a"anta>ul este c# nu ofer# ansa interaciunii
interpersonale! iar fle9ibilitatea sa este redus#. )n alt de%a"anta> important este $radul mare de
dificultate al reali%#rii unui asemenea pro$ram! precum i faptul c# implic# resurse &n $eneral
costisitoare.
DISCU5IA DE :RUP
.ste o form# de pre%entare mai puin formal#! care poate fi folosit# cu $rupuri de cca. 20
participani. .a presupune timpi alocai inter"eniei participanilor ?comentarii! &ntreb#ri!
r#spunsuri! pre%entarea e9perienelor personale etc.@! trebuie s# fie fle9ibil planificat# astfel &nct
aceste inter"enii s# nu afecte%e materialul pre%entat. 8n aceast# form#! este de ateptat ca
informaia reinut# s# fie mai mult# dect &n ca%ul pre%ent#rii simple! &ns# e9ist# riscul
monopoli%#rii timpilor de discuie de c#tre un num#r redus de participani mai &ndr#%nei.
Obiecti"ele discuiei sunt 8
implicarea acti"# a audienei
oferirea prile>ului pentru sc2imb de e9perien#
facilitarea pre%ent#rii mai multor puncte de "edere
de%"oltarea abilit#ilor de autoe9primare
Rolul formatorului! pe ln$# acela de a pre%enta noiuni teoretice noi! este cel de a facilita
discuia &n sensul de a implica pe ct posibil toi participanii &n discuie! de a nu permite de"ierea
de la subiect! de a tra$e conclu%ii atunci cnd este ca%ul.
0entru a face fa# acestor cerine! formatorul trebuie8
s# stimule%e discuia prin punerea de &ntreb#ri desc2ise
s# cear# contribuii de la participanii mai retrai
s# "erifice &nele$erea prin &ntreb#ri de "erificare i clarificatoare
s# adopte o atitudine desc2is#! non( e"aluati"#
s# pre"in# dominarea discuiei de c#tre un num#r redus de participani
s# nu domine $rupul ( s# nu controle%e discuiaK rolul s#u este mai de$rab# acela de a
a>uta $rupul s# a>un$# la o conclu%ie dect s# o impun# pe a sa.
s# nu permit# de"ieri de la subiect
DISCU5IA PE :RUPURI *ICI
<mp#rii participanii &n $rupe de 4(5 cursani pentru a(i &mp#rt#i e9periena sau pentru a
lucra &mpreun#. =olosii aceast# metod# cnd a"ei timp s# procesai i r#spunsurile fiec#rei
$rupe &n parte. Aceasta este o metod# eficient# de a obine participarea tuturor.
PARTENERI DE INV;5;TUR;
-ai prile>ul fiec#rui participant s# lucre%e pe anumite subiecte sau s# discute despre &ntreb#ri
c2eie cu participantul de ln$# el. =olosii aceast# metod# atunci cnd "rei s# implicai pe toat#
Page 10
lumea dar nu a"ei timp pentru discuii &n $rupuri mici. 0erec2ea este o bun# confi$uraie de $rup
pentru a de%"olta relaii interumane sau pentru subiecte ce nu se pretea%# la $rupuri.
CARTONA<E CU R;SPUNSURI +mp#rii cartonae i cerei r#spunsuri anonime la
&ntreb#rile d"s. =olosii cartonaele cu r#spunsuri ca s# economisii timp sau ca s# uurai
comunicarea cu persoanele ce se simt DameninateD de un r#spuns &n public. Iei mai a"ea
a"anta>ul i c# "ei a"ea opiniile tuturor scrise! &ntr(un timp scurt.
DE =UR 3*PRE=UR
Obinei un r#spuns scurt de la fiecare participant. =olosii aceast# metod# atunci cnd dorii
s# obinei o participare mare! imediat. Afirmaiile de $enul Dun lucru care face un mana$er
eficientLD pot fi folosite pentru a obine r#spunsuri immediate de la toat# lumea. +n"itai
participanii s# spun# DpasD atunci cnd nu au r#spunsul pre$#tit. ."itai repetarea! dac# "rei!
ru$nd fiecare participant s# aib# o nou# contribuie la acest proces.
TRIBUNA VORBITORILOR
+n"itai un num#r mic de participani s#(i pre%inte punctele de "edere &n faa s#lii. Ru$ai
ci"a participani s# comente%e de la locurile lor. =olosii aceste DtribuneD cnd timpul permite
s# insistai pe o anumit# problem# ridicat# ulterior.
ACVARIUL 7FIS9 BO>L8
Ru$ai o parte a participanilor s# forme%e un cerc de discuii i ae%ai participanii r#mai
de >ur &mpre>urul lor! formnd un cerc de ascult#tori. Cnd discuiile ?simul#rile@ $rupului din
centru s(au terminat! in"itai pe rnd ascult#torii s#(i spun# p#rerea. <n acest timp! cei din mi>loc
nu au dreptul la replic#. .i "or putea s# r#spund# la comentariile ascult#torilor numai dup# ce
acetia i(au spus p#rerile. Aceasta este o metod# consumatoare de timp dar cea mai bun# metod#
de a combina calit#ile discuiilor de $rup cu cele &n $rupuri mici.
STUDIUL DE CA6
)n studiu de ca% este descrierea &n detaliu a unei situaii pe care $rupul trebuie s# o anali%e%e
pentru a descoperi problema i a $#si soluii. Riscul folosirii studiului de ca% este ca situaia
descris# s# fie perceput# de c#tre participani ca fiind nerele"ant# pentru ne"oile' interesele lor i
astfel anali%a ei s# fie f#cut# superficial! f#r# implicare. Rolul formatorului! pe ln$# acela de a
concepe studiul de ca%! este de a teoreti%a re%ultatele anali%ei ca%ului &n aa fel &nct participanii
s# simt# "aloarea contribuiei lor i s# recunoasc# "aloarea acestui efort pentru atin$erea
obiecti"elor de &n"#are.
=OCUL DE ROL
+n >ocul de rol participanii sunt implicai direct &n re%ol"area unei situaii fiind pui &n
postura de a(i asuma rolurile persona>elor implicate. ;ituaia descris# trebuie s# stimule%e
interaciunea dintre participani' $rupuri. .ste o bun# metod# prin care participanii pot fi pui &n
situaia de a pune &n practic# elemente teoretice &n situaii ct mai apropiate de cele normale. O
e9tensie a te2nicii este aceea a Dsc2imbului de rolD &n cadrul c#reia! participanii trec succesi"
prin mai multe roluri familiari%ndu(se astfel cu di"ersele perspecti"e prin care situaia poate fi
abordat#.
Gocul de rol d# oca%ia participanilor s# anali%e%e comportamente i s# primeasc# feedbac3
specific. Riscurile sunt le$ate de neasumarea rolurilor sau! dimpotri"#! de asumarea lor
e9a$erat#.
SI*ULAREA
Combin# studiul de ca% cu >ocul de rol &n scopul de a reproduce ct mai fidel posibil o
situaie real#. ;copul este facilitarea transferului &n practic# a cunotinelor teoretice! &n cadrul
unui mediu care dei reproduce condiiile reale r#mne! totui un mediu prote>at.
Page 11
E?ERCI5IUL DE :RUP *IC
<n cadrul $rupurilor mici participanii sunt pui s# anali%e%e probleme i s# de%"olte soluii
lucrnd ca i ec2ip#. ;copul este de%"oltarea abilit#ilor de lucru &n ec2ip# i &nele$erea
mecanismelor de funcionare ale $rupurilor de lucru.
Proiectarea activitatilor de formare
Structura con'inutului
Orice curs are 8 intro$ucere# cuprins &i nc0eiere
Intro$ucerea 7spune2le ce le %ei spune@8 este partea de acomodare a participanilor cu
trainerul! subiectul i $rupul. -easemeni! &n introducere este cuprins momentul $e captare a
au$ien'ei i de stabilire a credibilit#ii! momentele de &nceput.
Acesta se recomand# a a"ea urm#toarea structur#8
Cine sunt eu.
Care este su/iectul meu. reamintirea temei
De ce eu. stabilirea credibilit#ii trainerului! le$#tura lui cu subiectul
Ce %om ace . scurt $2id prin subiectele ce "or fi parcurse
Care este /eneiciul(/eneiciile %oastre . M crli$ul N ce stimulea%# interesul participanilor
pentru subiect
/ai departe! introducerea unui curs "a putea cuprinde 8 pre%ent#rile participanilor! atept#rile
lor! obiecti"ele cursului! a$enda %ilei! re$uli de lucru! etc
Cuprinsul 7spune2le ce le spui8 "a cuprinde subiectele importante! construite lo$ic i
subordonate obiecti"elor de &n"#are i timpului alocat
Asi$urai("# c# a"ei timp &n cuprins s# recapitulai! s# conclu%ionai i s# "erificai &nele$erea
coninutului
Creai elemente de le$#tur# &ntre subiecte! ca s# nu par# M firul rupt N
3nc0eierea 7spune2le ce le2ai spus8 are un rol important &n orice sesiune de instruire. .a trebuie
s# facilite%e recapitularea elementelor importante de reinut i ridicarea ener$iei participanilor
pentru a aplica ce au &n"#at! dup# terminarea cursului! &n acti"itatea lor. <nc2eierea poate
cuprinde o sesiune de &ntreb#ri i r#spunsuri! e"aluarea %ilei'a cursului i momentul de &nc2eiere
structurat astfel 8
Ce am "cut . sumarul subiectelor
Ce am $orit s" acem . recapitularea obiecti"elor propuse
Apel c"tre participan'i moti"area cursanilor
*ul'umiri
Construirea situatiilor de invatare
*ateriale $e ormare
Suportul $e curs
Acesta este suportul teoretic care spri>in# cursul -Is. .l trebuie s# conin# nici prea
mult#! nici prea puin# informaie! astfel &nct s# l#mureasc# i s# fi9e%e coninutul i s#
ofere posibilitatea cursantului de a c#p#ta $ust pentru studiu indi"idual.
,rebuie a"ut $ri># ca materialul s# fie conceput unitar! &ntr(un limba> accesibil! f#r#
$reeli de orto$rafie sau te2noredactare
*ateriale pentru participan'i
Page 12
/aterialele pentru participani conin e9erciiile pe care le dai participanilor! fie de
lucru! tabele! $rafice sau alte tipuri de materiale pe care le dai &n timpul cursului! pentru
a e9emplifica mai bine un anume subiect.
Sli$e2urile
;lide(urile printate se pot da participanilor pentru a(i lua notie &n timpul e9punerii -"s.
Re$ulile pentru slide(uri reuite le "ei $#si la capitolul O=olosirea materialelor "i%uale
a>ut#toareB.
,rebuie &ns# s# a"ei &n "edere folosirea literelor suficient de mari i li%ibile! astfel &nct
s# se poat# citi slide(urile i reduse ca dimensiune ?e98 1 pe o pa$in#@
Desi)nul $e curs
)n curs este conceput innd seama de dou# aspecte ma>ore 8
*acrostructura
Coninutul cu capitolele importante ?structura@
=lu9ul cursului ?modul &n care sunt le$ate capitolele@
*icrostructura
/etodele ce "or fi folosite
Resursele necesare
,impul pentru fiecare parte! pau%e
/aterialele scrise
0unctele c2eie de &n"#are pentru fiecare sesiune ?obiecti"ele de &n"#are@
)n desi$n de curs repre%int# planul unui curs! scenariul trainerului. Acesta nu trebuie
confundat cu a)en$a cursului# care este de folos participanilor i conine indicii de tematic# i
repere orare ?sesiuni de instruire! pau%e@
-esi$nul unui curs se poate modifica pe parcurs! &n timpul desf#ur#rii cursului! datorit#
unor elemente "ariabile care pot inter"eni ?mai puini sau mai muli participani! interes mai mic
sau mai mare &ntr(un anumit subiect! ne"oi noi de instruire ale participanilor! mana$ementul
timpului! etc@
Organizarea spatiului in care are loc formarea
AranAarea s"lii $e curs
,ipurile de aran>amente ale s#lilor de curs pot fi8
&n form# de O)B
A%antaAe De!a%antaAe
( permite o oarecare interrelaionare &ntre
participani
( permite p#strarea meselor pentru o
comoditate mai mare a participanilor
( barier# fi%ic# &ntre participani i trainer
?mesele@
( poate fi un OuB lun$! ceea ce &mpiedic#
"i%ibilitatea i relaionarea bun#
tip OFistroB
A%antaAe De!a%antaAe
( ae%are mai informal#! prietenoas#
( permite ae%area participanilor pe afinit#i
( sunt $rupe $ata formate
( posibil "i%ibilitate redus# din anumite
un$2iuri
( nu toi participanii se "#d
( crearea ObisericuelorB
Page 13
&n form# de ObradB
A%antaAe De!a%antaAe
( potri"it# pentru $rupuri numeroase
(asi$ur# "i%ibilitatea participanilor c#tre
punctul de interes ?flipc2art! ecran@
(crea%# un mediu mai prietenos pentru
participani
( nu toi participanii se pot "edea &ntre ei
( crearea ObisericuelorB
( $rupurile de la mese pot fi destul de mari
&n$reunea%# lucrul
dreptun$2i
A%antaAe De!a%antaAe
(pentru $rupuri mici! de discuii ( barier# &ntre participani i trainer
( $reu de creat interacti"itatea participanilor
tip OAmfiteatruB
A%antaAe De!a%antaAe
(permite inter(relaionarea bun# a
participanilor ?toat# lumea "ede pe toat#
lumea@
(posibil "i%ibilitate redus# din anumite un$2iuri
&n semicerc
A%antaAe De!a%antaAe
(permite inter(relaionarea bun# a
participanilor ?toat# lumea "ede pe toat#
lumea@
( se elimin# barierele fi%ice &ntre trainer i
participani! participant(participant
( incomod# ?dac# nu e9ist# m#su# la scaun@
( participanii sunt Oe9puiB
( nu se pretea%# la orice tip de curs
ca la coal# ?b#nci@
A%antaAe De!a%antaAe
( potri"it# pentru $rupuri numeroase
(asi$ur# "i%ibilitatea participanilor c#tre
punctul de interes ?flipc2art! ecran@
(crea%# un mediu mai prietenos pentru
participani
( nu toi participanii se pot "edea &ntre ei
( crearea ObisericuelorB
Atunci cnd folosim o anumit# ae%are! ar trebui s# a"em &n "edere8
num#rul de participani
subiectul'tema cursului care necesit# o anumit# ae%are ?e98 curs de informatic#@
m#rimea s#lii
posibilitatea ca participanii s# se "ad#! s# interacione%e
comoditatea participanilor
barierele fi%ice ce pot fi &nl#turate
Veriicarea ec0ipamentelor &i a materialelor
Ar fi de dorit ca instructorul s# "in# mai de"reme &n sala de curs i s# "erifice &n primul rnd
funcionarea ec2ipamentelor. Ierificai i culorile care se "#d pe ecran! prin "ideoproiector.
Page 14
)neori acesta modific# culorile iniiale! i c2iar dac# pe ecranul calculatorului
-"s culorile sunt bine alese i se "#d e9celent! pe ecran se pot modifica consistent.
Ierificai i dac#! ct# 2rtie a"ei la flipc2art! dac# mar3erele scriu.
0utei s# "# scriei primele foi de flipc2art! preferabil &nainte s# soseasc# participanii.
Ierificai dac# e9ist# tot necesarul de consumabile care "# trebuie! dac# materialele pentru
cursani sunt multiplicate &n num#rul i ordinea dorit#.
=acei ultimele retuuri i modific#ri! astfel &nct! atunci cnd participanii "or sosi &n sal# s#
fie totul $ata i s#(i putei primi cu %mbetul pe bu%e....
PREGA!REA "#POR#$#! %E C#R" "! A MAER!A$E$OR A#&!$!ARE
Ela/orarea planului &i pro)ramelor $e ormare proesional"
E4ista B a!e+
anali!a cerin'elor $e pre)"tire &i perec'ionare
sta/ilirea o/iecti%elor pro)ramului
preci!area c"ilor $e reali!are a acestor o/iecti%e
0entru atin$erea obiecti"elor scontate! reali%atorii pro$ramelor de instruire &i "or elabora
o strate$ie adec"at# fiec#rei situaii concrete! pornindu(se de la &ntrebarea8 care este concepia
mea &n ceea ce pri"ete pre$#tireaP R#spunsul &i "a permite instructorul s# tie ce face i de ce.
Cel care concepe un curs $e pre)"tire proesional" tre/uie s" ai/" n %e$ere
urm"toarele aspecte8
elementele teoretice au "aloare &n m#sura &n care ele pot fi aplicate la locul de munc# al
cursantului. .le au rolul de a orienta! de a e9plicita cau%ele i de a promo"a reali%#ri!
performante:
e4perien'a este o component# important# a procesului de pre$#tire profesional#! cel ce
concepe pro$ramul "a a"ea &n "edere participarea acti"# a cursanilor:
comunicarea este o problem# dificil# a acti"it#ilor practice. <n proiectul planului de
pre$#tire se "a re%er"a un num#r adec"at de ore pentru aceast# problem#:
sc0im/"rile de atitudine care urmea%# sc2imb#rilor de comportament.
La ela/orarea proiectului pro)ramului $e pre)"tire proesional"8
este necesar s" participe $ierite compartimente! &n funcie de specificul acti"it#ii lor
se "or sta/ili meto$e $e n%"'are# miAloace $e pre$are# con'inutul# locul $e pre$are i
alte aspecte necesare
dac# se asimilea%# cunotine noi! ritmul "a fi mai lent la nceput &i mai rapi$ $up"
acumularea unui anumit ni%el $e cuno&tin'e
se "a ine seama de num"rul orelor &i $e lun)imea cursului# $e ni%elul $e pornire &i
$e sistemul $e apreciere a re!ultatelor
Cau!e ale nereuitei unui pro$ram de pre$#tire profesional# sunt8
cursanii nu au ne"oie de pre$#tirea respecti"#:
cursanii au ne"oie de pre$#tire! &ns# nu tiu acest lucru sau nu "or s#(l admit#:
nu e9ist# condiii materiale i didactice pentru a reali%a pro$rame specifice de pre$#tire:
instructorul nu are cunotinele necesare sau nu poate s# i le e9prime:
materialul predat este foarte $eneral sau prea abstract pentru a putea fi aplicat la locul de
munc# al cursantului:
Page 15
cursantul rentors la locul de munc#! nu este l#sat de superiori s# aplice cunotinele
dobndite:
cursanii au ne"oie de pre$#tire! tiu c# au ne"oie de ea! &ns# ei se opun din diferite alte
moti"e.
/O-)L)L 28 R.AL+QAR.A AC,+I+,A,+LOR -. =OR/AR.
-up# ce i(a pre$#tit &n mod corespun%#tor acti"it#ile de formare! formatorul "a trece la
reali%area efecti"# a acestora! rolurile lui eseniale fiind de a moti"a participanii la formare i de
a facilita &n"#area i aplicarea ulterioar# a celor &n"#ate &n practica profesional# a participanilor
la formare. Ca urmare! &ntrea$a prestaie a formatorului ?&ncepnd cu inuta i comportamentul i
terminnd cu metodele! te2nicile i procedeele folosite@ "a fi centrat# pe participanii la formare
i "a fi subordonat# proceselor de &n"#are desf#urate de c#tre acetia.
-e asemenea! formatorul "a fi capabil sa re%ol"e conflictele care pot ap#rea &ntre
participanii la formare sau cu acetia
Comportamentul ormatorului este %er/al ?limba>ul folosit i coninutul mesa>elor
transmise@! para%er/al ?intonaia! tonalitatea! "olumul sonor! pau%ele &n "orbire etc.@ i
non%er/al ?pri"irea i micarea oc2ilor! mimica! $estica! micarea! postura! &mbr#c#mintea i
bi>uteriile purtate etc.@
Stimulentele po!iti%e pot fi! de e9emplu! &ncura>area! recunoaterea meritelor i a
reuitei! acordarea unei autonomii sporite sau a unor responsabilit#i suplimentare. *aniest"rile
critice $irecte care trebuie e"itate! sunt apostrofarea! discreditarea! nerecunoaterea sau
ba$ateli%area meritelor sau a reuitei! insulta etc.
SpriAinul pentru participan'ii cu ne%oi speciale poate consta &n8 acordarea unui timp
mai mare pentru formare! oferirea de informaii suplimentare! e9erciii suplimentare sau alte
forme de asisten# ?inclusi" cea oferit# cu a>utorul personalului de specialitate consilieri!
psi2olo$i! medici etc.@.
A$ec%area 'inutei $e lucru la situa'ia $e n%"'are se refer# la utili%area de c#tre
formator a unor 2aine de lucru adec"ate tipului situaiei de &n"#are ?teoretic# sau practic#@!
locului de desf#urare a form#rii ?sal# de curs! laborator! atelier(coal#! &ntreprindere! aer liber
etc.@ i condiiilor concrete ?anotimp! temperatur#! umiditate etc.@. Adec"area inutei se refer# i
la e"itarea stridenelor "estimentare i de limba>.
Page 16
Ca!urile $e or'" maAor" &n care este recomandat# modificarea pro$ramului de lucru se
refer# la8
Cau%e obiecti"e8 calamit#i naturale! dificult#i de transport datorate condiiilor
atmosferice! $re"e care afectea%# centrul de formare sau &ntreprinderea respecti"#
etc.
Cau%e deri"ate din situaia concret# de &n"#are8 coninutul informati" este
cunoscut de participanii la formare sau competenele int# sunt de>a deinute:
cunotinele anterioare sau competenele care se presupuneau &nsuite se do"edesc
a nu fi deinute etc.
*o$iicarea pro)ramului $e lucru se refer# la8
durata i succesiunea sec"enelor de formare ( inclusi" posibilitatea amn#rii '
comas#rii unor acti"it#i de formare:
coninutul acestora ( cunotine care trebuie &nsuite! deprinderi care trebuie
formate etc.
metodolo$ia form#rii.
Li%rarea cursului-
Recoman$"ri importante pentru ormator
Atentie@+
%nainte de inceperea cursului
( fiti pre%enti &n sala de curs cu cel putin o or# &naintea participantilor pentru a pre$#ti materialele
siec2ipamentele ?&n special cnd nu cunoasteti sala@:
( purtati &ntotdeauna la d"s. o list# cu materialele si ec2ipamentele necesare:
( re%er"ati("# un sfert de or# pentru a "# pre$#ti fi%ic8 tinut#! postur#! respiratie
( mental8 puneti("# in postura de instructor! "i%uali%ati participantii in sal#! incercati s# "#
ima$inati ce "or simti si care "or fi astept#rile lor
+n continuare "om pre%enta 5 etape de urm#rit pentru desf#surarea unui sta$iu de
formare8
C- Sta/ilirea unui climat po!iti% cu interlocutorii+
a@ 0re%entarea formatorului si a cursantilor
b@ Antrenati cursantii in mici discutii
c@ +ncitati interesul cursantilor
d@ /anifestati incredere fat# de abilit#tile si cunostintele cursantilor
D- Pre!entarea sta)iului $e ormare-
a@ ;tabiliti obiecti"ele sta$iului de formare si a modalit#tilor de e"aluare a lor
b@ Reluati ideile principale ale sta$iului de formare trecut si reali%ati le$#turi cu cel pre%ent
c@ .9plicati importanta reali%#rii obiecti"elor
d@ Ierificati abilit#tile cursantilor
e@ -eterminati termenii noi
B- Demonstrarea sarcinilor pe care le %or a%ea $e reali!at la inalul sta)iului-
a@ 0re%entarea $eneral# a modalit#tilor de indeplinire a sarcinii si reali%area ei simultan#
b@ ;coateti in e"ident# punctele importante ale reali%#rii sarcinii
c@ Acordati e9plicatii la inteb#rile cursantilor
d@ Repetati demonstratia dac# este ca%ul
Page 17
e@ Reluati principalele etape de reali%are a obiecti"elor
E- In$rumarea cursantilor in %e$erea reali!"rii sarcinilor sta/ilite-
a@ Reali%area sarcinilor de c#tre cursanti
b@ Asi$urati securitatea operatiilor si si$uranta ec2ipamentului utili%at
c@ +ndrumati cursantii in functie de necesit#ti
d@ +ncura>ati cursantii ?feedbac3@
F- Asistarea cursantilor s" reali!e!e in$epen$enti sarcinile-
a@ ;upra"e$2eati cursantii si nu p#r#siti sala de curs dac# nu este necesar
b@ Reduceti $radul de indrumare a cursantilor
c@ +nter"eniti doar in ca% de necesitate
G- Testarea perormantelor cursantilor
a@ )tili%aRi o list# de testare a performanRelor
b@ L#satti cursantii s# se desfasoare f#r# a inter"ene
H- E%aluarea re!ulatelor o/tinute
a@ +nformati cursantii despre re%ultatele obtinute
$. Receptarea coect# a mesa>ului. -in punct de "edere al ind"idului care transmite un mesa>!
procesul comunic#rii are loc c2iar dac# mesa>ul receptat sau nu! dar din punct de "edere al
procesului de comunicare este ne"oie de un
feed(bac3 : deci implicit de receptarea corect# a mesa>ului emis.
&odificarea este operatia prin care sursa comunic#rii &si e9pune ideile &n seturi de
simboluri! "alori. Codificarea repre%int# asadar un limba>.
;imbolurile contin informatia care se doreste a fi transmis#! sau esa'ul.
(ecodificarea este procesul prin care destinatarul interpretea%#! desluseste mesa>ul
receptat.
)eed$ac*+ul este ultima etap# in procesul de comunicare.
-upa cum putem obser"a! indiferent de forma pe care o &mbrac#! orice proces de
comunicare are cte"a elemente structurale caracteristice 8
e9istenta a cel putin doi parteneri ?.mit#tor si Receptor@ &ntre care se stabileste o anumit#
relatie:
capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale &ntr(un anumit cod! cunoscut de
ambii parteneri:
e9istenta unui canal de transmitere a mesa>ului.
Tipurile comunicarii
<n functie de num#rul participantilor si tipul de relatie dintre ei! e9ist# cinci tipuri de
comunicare8
Comunicarea intrapersonal" se refer# la fiecare persoana care $ndeste pentru ea
ins#si! sau care la un moment dat $ndeste cu "oce tare! "erbali%ndu(si $ndurile! si tot
in acest proces isi poate pune siesi intreb#ri si tot persoana in cau%# s# fie cea care
r#spunde.
Comunicarea interpersonal" implic#! in mod obli$atoriu! e9istenta a minimum doi
parteneri de discutie. =orma ei cea mai r#spndit# este dialo$ul.
Comunicarea de grup este foarte strans le$ata de comunicarea interpersoanala! fiind
practic o e9tensie a acesteia la mai multe persoane.
Page 18
Comunicarea public" ( implic# pre%enta unui emit#tor unic si a unei multitudini de
receptori ?prele$erile! discursurile@.
Comunicarea de mas" , este o forma a comunic#rii mediati%ate si este reali%at# de c#tre
specialisti. Comunicatorii acestui tip de comunicare se pot defini orice persoane care
lucrea%# in orice fel de ramur# a mass(mediei scrise sau audio( "i%uale si care contribuie!
direct sau indirect! la reali%area! prelucrarea! selectia si pre%entarea oric#ror declaratii de
pres# sau care lucrea%# la reali%area oric#rui tip de materiale difu%ate prin mi>loace mass(
media.
Cele mai importante tipuri de comunicare! sunt8
Comunicarea verbal":
Comunicare oral#
Comunicare scris#
Comunicarea non'verbal":
Comunicare tactil# ?metacomunicare@
Comunicare sonor# ?paracomunicare@8 intonatie! infle9iuni ale "ocii! ritm
Comunicare $estual# ?Sinetic#@8 $esturi! mimic#
TComunicare "i%ual#
Comunicarea %er/al"
Comunicarea oral"
Cu totii accept#m c# "iata de %i cu %i! fie cea personal# sau cea profesional#! nu ar putea
e9ista f#r# comunicare. /ai mult! nereusitele din acti"itatea uman#! indiferent de domeniu! sunt
atribuite esecului de a comunica in mod corespun%#tor. +ntreb#rile la care trebuie s# r#spund#
orice mesa> complet sunt8 Cine P Ce P Cand P CumP )nde P
-e ce se intampl# acest lucru P
Oamenii sunt con"insi de abilit#ile lor de comunicare si consider# c# nu mai au nimic de
in"#tat in acest domeniu.
,otal $resitU Comunicarea "erbal# este un proces amplu! alc#tuit din cu"inte dar si
$esturi! emoii! limba> al trupului de care trebuie sa inem cont.
*u e9ist# o retet# a Acantit#tilorB necesare de abilit#ti in comunicare dar putem sublinia factorii
care asi$ur# reusita in acest domeniu8
( claritatea de e9primare8 obtinut# prin utili%area cu"intelor corespun%#toare unui anumit scop si
claritatea intele$erii celorlalti! dobndit# prin ascultare acti"#! empatic# ?abilitatea de a &ntele$e o
persoan# att din punct de "edere co$niti"! ct si emotional@. *u trebuie s# &ncercati s#
impresionati auditoriul folosind cu"inte lun$i si complicate.
( concentrare8 asupra $ndurilor noastre! asupra ceea ce "rem s# e9prim#m. -ac# suntem
obiecti"i si a"em putere de anali%# "om a"ea abilitatea de a decide e9act ce "rem s# spunem!
eliminndu(ne astfel de o inc#rc#tur# emotional# nedorit#! ce ar putea in$reuna transmiterea
mesa>ului.
( atra$erea atentiei interlocutorului8 pentru care e9ist# o stare permanent# de concurent#. .ste
foarte $reu s# te faci ascultat mai ales in ca%ul in care fiecare dintre noi suntem %ilnic bombardati
de informatii din diferite surse ?probleme in familie! t" etc@ iar puterea de concentrare scade
semnificati". A"em sanse de reusit# doar dac# ceea ce spunem este important sau interesant. .ste
indicat s# cerem in mod e9plicit8B I# ro$ s#(mi acordati atentie pentru c# am ce"a foarte
Page 19
important de spus.B +n acest ca% "a trebui ca mesa>ul nostru s# fie pe m#sura astept#rilor
interlocutorului. 0entru acest lucru trebuie s# tinem cont de "alorile si opiniile lui! atitudinile
si e9perienta personal#. )tili%nd elemente ale comunic#rii non"erbale ?mimica! $estica etc@
"om putea obser"a dac# interlocutorul a inteles mesa>ul comunicat. ?e98 dac# obser"#m o pri"ire
intreb#toare! ne "om da seama c# persoana in cau%# are nel#muriri! asadar "om putea solicita un
feedbac3 de la ea@.
Comunicarea scris"
Comunicarea scris# este de preferat atunci cnd mesa>ele8
( sunt comple9e sau detaliate si necesit# o planificare atent#
( nu este ne"oie de un feedbac3 imediat
( se doreste reducerea factorilor AdisturbatoriB ce pot a"ea loc in ca%ul comunic#rii orale
( este ne"oie de p#strarea informatiilor sau a mesa>elor
La elaborarea oric#rui document scris trebuie considerate urm#toarele fa%e8
T;tabilirea scopului
TAle$erea auditoriului
T.laborarea structurii documentului
T;crierea unei ciorne a te9tului
T.ditarea te9tului si corectarea sa
Orice document scris trebuie sa aiba un scop. +n functie de acest lucru se "or stabili
informatiile din cuprinsul documentului: acestea urmnd a fi structurate si e9primate ct mai
concis.
-e asemenea este important s# stim nu doar AcumB ci si A cuiB adres#m mesa>ul.
( ce anume stie interlocutorul: detaliile urmea%# a fi omise
( ce ne"oie are acesta de a cunoaste informatiile din mesa>
( care "a fi ordinea de introducere a acestor date in mesa>
.ste indicat# elaborarea unei ciorne in prealabil pentru a decide urm#toarele aspecte
pentru a le corela cu tipul de document scris! care trebuie elaborat ?corespondenta! proces "erba!
raport etc@8
T+ntroducerea
T,itlurile
T;patiile libere
T0unctuatia
TLun$imea propo%itiilor
T)tili%area >ar$onului' neolo$ismelor profesionale
TIarietatea stilului
T=ontul utili%at
Comunicarea non%er/al"
+nsoteste toate modurile de comunicare fiindc#! indiferent de ceea ce spunem! nu putem
separa cele spuse de ceea ce simtim si de felul in care spunem. ;(a constatat ca eficienta unui
mesa> este atunci asi$urat# cnd comunicarea "erbal# este insoRit# si de cea non("erbala
?aceasta repe%entnd 55J din transmiterea lui@.
Comportamentul non( "erbal influentea%# profund procesul de comunicare iar aspectele care
stau la ba%a lui sunt urm#toarele8
( nuantele vocale8 ton! intonatie
( po-itia corpului8 drept! aplecat
Page 20
( gesturile. misc#ri ale minilor! capului
( expresia facial#8 %mbet! incruntare! mirare
( contactul viu-al8 mod de a pri"i! durata contactului "isual
( contactul fi-ic8 atin$erea bratului! a um#rului
( orientare fat# de cel care vor$este8 in fata! in lateral! in spate
( spatiul personal. distanta intre interlocutori
( inf#tisarea8 ima$inea pe care incerc#m s# o cre#m prin imbr#c#mintea purtat# si in$ri>irea
personal#.
Eleenetele counic#rii non+ver$ale si pu$licul
+ncercati s# simtiti pulsul auditoriului in timpul pre%ent#rii pentru a "# da seama cum s# abordati
restul discursului dumnea"oastr#.
C#utati semnalele non("erbale si nu "# asteptati ca toat# lumea s# reactione%e la fel. )nii se "or
apleca in fat#! fiind ner#bd#tori s# pun# intreb#ri! altii se "or spri>ini de sp#tarul scaunului dorind
mai mult ca si$ur s# se afle in alt# parte. +n cele ce urmea%# "om propune cte"a semnale ale
diferitelor tipuri de spectatori.
;emne de interes8
Obser"ati oamenii care %mbesc si aprob# sau pe cei care sunt aplecati in fat#! pre%entnd
interes c2iar dac# au e9presia usor incrncenat# ?semn de concentrare@. Aplecarea in fat# insotit#
de b#rbia spri>init# pe mini su$erea%# c# persoana se $ndeste la un aspect pre%entat de c#tre
formator. Cei care se manifest# asa sunt de A partea dumnea"oastr#B: asadar profitati de faptul c#
sunteti ascultat si antrenati(i in pre%entare.
Atitudine critic#8
Ostilitatea sau de%aprobarea publicului este e9primat# in mai multe moduri. )nii se "or
apleca spre "ecini pentru a critica. Cei incruntati cu bratele' picioarele incrucisate sau care se uit#
in ta"an sunt de re$ul# mai putin interesati de cele e9puse de c#tre formator sau au reRineri cu
pri"ire la el.
/imica8
-ac# "# aflai aproape de public "ei obser"a mici semnale cum ar fi8 miscarea
sprancenelor si a pri"irii! l#sarea in >os a colturilor $urii. +n $eneral o e9presie facial# neutr#
indic# parere neformat#. -e asemenea! se spune c# picioarele incrucisate denot# indeci%ie. *u
treceti cu "ederea acest fapt. .9ist# posibilitatea ca o asemenea persoan# s# nu fi asimilat' inteles
un aspect al e9punerii dumnea"oastr#.
=iti atenti la %$omote. .le indic# starea de spirit a auditoriului. *u e ca%ul s# "# intrerupeti
discursul la au%irea fiec#rui %$omot dar semnalele de a$itatie sau soapte repre%int# indicii
pretioase.
Obiceiuri8
Limba>ul corporal este subliniat si prin >ocul cu obiecte personale. ;pre e9emplu8
oc2elari! ceas! stilou! cercei. 0ri"irea spre ceas tr#dea%a ner#bdarea! roaderea unui stilou
su$erea%# indeci%ie. Absenta acestor obceiuri indic# implicarea total# si acord cu pre%entarea.
;# nu uit#m elementele de limba> non("erbal al formatorului8
,rimiteti semnale non"erbale despre starea dumnea"oastr# de spirit dar si despre
intentiile dumnea"oastr#. /entineti in permanent# o po%itie desc2is# si nu incrucisati
bratele pentru a crea o barier# intre dumnea"oastr# si audient#.
/entineti contactul "i%ual stabilind astfel un raport po%iti" cu auditoriul. Adoptati o
tinut# dreapt#! plin# de incredere! su$ernd astfel o bun# cunoastere a subiectului si
emannd credibilitate. Limba>ul unui corp rela9at stabileste le$#tura cu auditoriul.
Page 21
Eesturile cu mna desc2is# accentuea%# punctele c2eie si implic# publicul in pre%entare.
Comunicarea tactil"
0osibil# doar in cadrul comunic#rii interpersonale! aceasta form# de comunicare este comun# si
lumii animale. .a detine un caracter preponderent instinctual! desi la un moment dat inter"ine
constiinRa.
.9ist# 5 clase de atin$eri! dintre care "om aminti doar 1 cu pri"ire la comunicarea in
cadrul unui seminar.
1. /tingeri care eit eotii po-itive.
/an$arierea! atin$erea de incura>are ?b#taia pe um#r@ etc. Comunic# afectiunea! participarea sau
aprecierea unui efect po%iti" asupra receptorului. O asemenea manifestare completea%# limba>ul
"erbal sau il substituie.
2. /tingeri ludice/ de 'oc.
;imularea unei lo"iri sau mn$aieri intr(un conte9t de >oac# are caracter alu%i" si presupune o
concordant# comun# precum si o relatie de apropiere.
1. /tingeri de control.
+n aceast# cate$orie sunt incluse semne ce au ca rol orientarea comportamentului sau a atitudinii
sau indemnul.
Comunicarea acustic"
0roces de emitere( receptare a unor semnale acustice e9ist# atat in lumea animal# ct si in
cea uman#. ;emnalele produse de anumite or$ane8 cor%i "ocale la oameni! or$ane mu%icale la
$reieri etc. emit informatii despre specie! identitate indi"idual# sau se9ual#! $rupare! moti"atii.
Acestea sunt mai strns le$ate de limba>ul articulat cu care se impletesc si pe care il completea%#.
Astfel ritmul! timbrul! intonatia! pau%ele! tonul! in#ltimea sau intensitatea "ocii sunt folosite
pentru a nuanta si c2iar sc2imba intelesul unor cu"inte sau pentru a transmite atitudini c#ldur#!
prietenie! team# etc. Astfel! felul in care spunem ce"a poate fi mai e9presi" dect o mie de
cu"inte.
Comunicarea )estual" 7Iinetic"8
Sinetica se defineste ca modalitate de comunicare prin intermediul $esturilor si al
mimicii. +nterpretarea poate fi diferit# &n functie de diferitele %one $eo$rafice. <ncercam sa
e9primam o anume ideea sau un anume sentiment! &ns# maniera prin care facem acest lucru
determin# o alt# intele$ere.
Astfel! desenarea unui cerculet cu de$etele mare si ar#t#tor unite la "rf &nseamn# DO.S.D
&n America! D%eroD &n =ranta! DbaniD &n Gaponia si este o amenintare cu moartea &n ,unisia.
<n locul semnului de O.S.! rusul ridic# de$etul mare &n po%itie "ertical#! france%ul &si duce la
bu%e ar#t#torul si de$etul mare unite la "rf! bra%ilianul &si strn$e &ntre de$ete lobul urec2ii! iar
sicilianul se ciupeste usor de obra%.
0e de alt# parte &ns#! e9istenta unor $esturi uni"ersale cum ar fi nedumerirea! care se e9prim#
prin ridicarea din umeri! tristetea sau "eselia sunt semnalate prin modific#ri fi%ionomice
asem#n#toare.
Comunicarea %i!ual"
;e refer# la totalitatea $esturilor si a pri"irilor intreprinse de or$anele "i%uale. <n cadrul
unei or$ani%atii comunicarea "i%ual# se reali%ea%# prin panouri publicitare! lo$ouri.
=elul in care ne pri"im partenerul in oc2i! in procesul comunic#rii este foarte su$esti" mai ales
dac# lu#m in considerare durata pri"irii. )nii se pot simti stn>eniti de o pri"ire fi9#! altii o
consider# de prost $ust.
Ascultarea acti%"
Page 22
Ascultarea! pri"it# ca parte inte$rant# a procesului de comunicare! este mult prea putin
folosit# cu toate c# repre%int# un factor important pentru o comunicare eficient#.
.a este ascultarea concentrat# pe intele$erea mesa>ului in care receptorul este preocupat de
"erificarea m#surii in care a au%it si inteles corect ceea ce a "rut s# transmit# emitentul. +n
$eneral se porneste de la ideea c# oamenii sunt deficitari in a asculta pe altcine"a. ;(a constatat
c# o perosan# uit# o >umatate din mesa>ul unei con"ersatii de 10 minute! in 46 de ore dupa
purtarea ei. +n utlima perioada se acord# o deosebit# atentie imbun#t#tirii te2nicilor de ascultare
si se recomand# e9ersarea si antrenarea acestor prin recursuri la te2nici speciale.
.ducatia formal# ne indeamn# s# citim si s# scriem si mai putin s# ascult#m: asadar!
practic! nu facem nimic pentru a ne imbun#t#ti aceast# abilitate de comunicare pentru c# nu
cunoastem rolul ei real.
-eseori nu facem diferenta intre O a au%iB si O a ascultaB. +n timp ce au%itul este mai mult un
proces mecanic ce nu implic# neap#rat ascultarea mesa>ului! ascultatul este un proces acti".
Ascultarea inseamn# c2iar si a in"ata si a se perfectiona.
Caracteristicile unui bun ascultator
,r#s#turile unui bun ascultator sunt 8
( isi pri"este partenerul cnd "orbeste
( intreab# pentru a clarifica ceea ce spune acesta
( intreab# pentru a demonstra ca urm#reste firul naratiunii' problemei
( nu isi intrerupe ne>ustificat partenerul
( se arat# interesat de ceea ce simte acesta! punnd intreb#ri
( repet# lucrurile pe care le spune interlocutorul
( nu $r#beste interlocutorul
( este controlat emotional dar si in limba>
( mentine subiectul pn# cnd interlocutorul a terminat ce a"ea de spus.
0ariere in calea ascultrii
+n calea unei acti"e si eficiente ascult#ri pot s# apar# o "arietate de aspecte care impiedic#
ascultarea eficient# a interlocutorului si care tin att de "orbitor ct si de ascultator! dar si de
momentul interactiunii.
a. ;uprae"aluarea "orbitului
b. ;istemul de "alori
c. ;tereotipiile
d. Eraba formul#rii unei opinii
e. Ascultarea influentat#
f. +deile preconcepute si mesa>e cu inc#rc#tur# emotional#
$. 0reocup#ri personale
2. +ncapacitatea de a ne concentra
i. -iferite ni"ele de educatie
>. Oboseala sau deficiente ale au%ului
3. ritmul $ndirii si al rostirii8 un "orbitor rosteste circa 200 de cu"inte pe minut! iar ascultatorul
poate procesa de la 100 pn# la 500 de cu"inte pe minut.
Etapele procesului de ascultare
)n studiu reali%at de c#tre mana$eri si pentru mana$eri a aratat ca un mana$er transmite
1C J ? scris(CJ si oral( 10J@ si receptionea%# 41J din timp ? citit( 14J si ascultare (45J@.
Asadar ma>oritatea comunic#rii const# in ascultare.
.9ista 4 etape care constituie un proces de ascultare eficient8
Page 23
() Ascultarea: Comunicarea poate fi deseori perturbat# de mai multi factori ?e98 sirena
unei ambulante@. -ac# dumnea"oastr# considerati c# ceea ce au%iti este important! "a trebui s#
in"#tati s# faceti abstractie de anumite sunete si s# ascultati. Aceast# fa%# se refer# la codificarea
mesa>ului.
*e$li>ati tot ce "# poate distra$e atentia si concentrati("# asupra ceea ce "eti au%i.
Lasati(l pe cel#lalt s# isi termine ideea! nu(l intrerupeti.
*u "# pre$#titi r#spunsul in timp ce cel#lalt "orbeste.
*) !n telegerea. A intele$e inseamn# a decodifica mesa>ul primit. -ac# interlocutorul
utili%ea%# cu"inte necunoscute de c#tre dumnea"oastr# "eti a"ea probleme cu decodificarea
mesa>elor. /ai bine intrebati semnificatia unui cu"nt dect s# riscati interpretarea $resit# a unui
mesa>.
+) !nterpretarea. se reali%ea%# prin epatie si concentrarea asupra li$a'ului non+ver$al.
0rin empatie stabilim starea emotional# a interlocutorului pentru a(i r#spunde corespun%#tor.
Obser"ati si anali%ati $esturile! tinuta! misc#rile! "ocea etc. .mpatia imbin# capacitatea de
percepRie cu abilitatea de comunicare. Acest lucru necesit# implicare si concentrare.
E- Evaluarea: +n aceasta etapa se d# un "erdict al mesa>ului interpretat de c#tre
dumnea"oastr#. ;e mai numeste si ascultare critic#. Acest tip de ascultare se practic# mai ales
fat# de mesa>ul electoral al unui politician. .ste esential s# "# dati seama in ce m#sur# o
afirmaRie repre%int# un fapt sau o conclu%ie. Aceasta poate fi ade"arat# sau fals#.
,) Memorarea. )it#m imediat ceea ce am au%it un mesa>. ;e spune ca 55J din ce
ascult#m uit#m in 1 s#ptamni. Cu toate ca uneori o fra%#! o idee sau un sentiment nu se uita att
de repede. 0entru a e"ita aceasta situatie sunt recomandate te2nici precum8
(repetitia8 $rupati informatiile si repetati.
(recunoasterea unui model8 transpuneti informatia primit# intr(un simbol! o ima$ine.
(reor$ani%area materialului8 in cel mult trei $rupe principale! e o te2nica de succes mai ales
pentru student care sustin e9amene.
(notitele scrise8 recomandate pentru discutiile in $rup8 fie o lista a ideilor principale! fie sub
forma unui re%umat.
-) Raspunsul: il repre%int# feedbac3(ul pe care il transmiteti dup# ce ati parcurs fa%ele
anterioare. .l trebuie s# reflecte ct mai e9act reactia proprie la mesa>ul primit! indiferent de
tipul ei8 idee! actiune! sentiment.
Te0nica $e punere a intre/"rilor
Atunci cnd informatia primit# de la o persoan# nu este suficient#! "eti pune intreb#ri
pentru a defini problema intr(un alt mod. )neori persoana intrebat# se poate simti iritat#. -e
obicei punem intreb#ri din 2 moti"e8
1. a obtine detalii suplimentare
2. a clarifica folosirea unui termen
+ntreb#rile trebuie s# fie astfel formulate inct s# nu par# amenint#toare pentru
interlocutor. +nainte de a lansa o intrebare fiti si$uri c# a"eti un moti" intemeiat! identificaRi clar
ce "reti s# aflati! folositi coduri non("erbale. ;e poate intampla ca ceea ce credeti dumnea"oastr#
c# ceea a "rut s# spun# cine"a! nu corespunde cu intelesul pe care acea persoan# l(a dat
mesa>ului. 0entru a clarifica aceast# situatie! se "a folosi parafra-area.
AA parafra%aB inseamn# a e9prima in cu"inte proprii ceea ce ati inteles din mesa>ul
interocutorului. Aceast# metod# "# d# posibilitatea de a "erifica dac# ati inteles bine sensul celor
comunicate iar interlocutorul "a intele$e c# l(ati ascultat.
Page 24
Cnd parafra%ati! "# "eti concentra asupra continutului mesa>ului sau asupra atitudinii
emitentului. .98B Ireti sa spuneti c#....B! A -eci! dumnea"oastr# considerati c#...B
0arafra%ati atunci cand8
( credeti c# ati inteles mesa>ul dar nu sunteti absolut si$ur
( este necesar# o mai bun# intele$ere a mesa>ului inainte de a r#spunde
( cnd ceea ce "i sa transmis "i se pare a fi o contradictie
Tipurile $e intre/"ri
+n cadrul unei con"ersatii pot fi adresate mai multe tipuri de &ntreb#ri8
T intre$#ri desc1ise. se refer# la intreb#rile care permit celui care raspunde s# o fac# intr(o
manier# ampl#! a"nd o libertate mai mare de e9primare si de formulare a r#spunsului.
.9emplu8 Cum ati reusit s# re%ol"ati problema V P
T intre$#ri inc1ise. se refer# la intreb#rile la care interlocutorul nu poate r#spunde pe lar$! cu
multe e9plicaRii! dar la care poate r#spunde cu A daB sauBnuB.
.9emplu8 Ati $#sit solutia la problema V P
T intre$#ri directe. repre%int# "ariante ale intreb#rilor inc2ise! caracteri%ate printr(o canititate
limitat# de informatii cerute de c#tre cel care intreab#.
.9emplu8 A La ce ora ati inceput a%i cursul PB
T intre$#ri de sondare. repre%int# "ariante ale intreb#rilor desc2ise! scopul lor fiind de incura>are
a interlocutorului pentru oferirea de informaRii suplimentare. +n $eneral sunt utili%ate dup# o
intrebare inc2is#.
.9emplu8 A Credeti c# a"eti aptitudini de formator P ?intre$are inc1is#@
-a! cred ca da. ?r#spuns@
Cum moti"ati r#spunsul dumnea"oastr# P ?intre$are de sondare2
T intre$#ri de diri'are. intreb#rile care su$erea%# r#spunsul asteptat8
.9emplu8 A*u credeti c# ar fi important s#..PB
T intre$#ri ipotetice. permit testarea reactiilor interlocutorului la o situatie dat#
.9emplu8 ACe ati face dac#..........PB
T intre$#ri reflexive. intreb#ri la care comentariile interlocutorului sunt re%umate sub forma unei
noi intreb#ri
.9emplu8 AAsadar! credeti c# ne lipsesc datele informatiei P
T intre$are r#spuns la alta intre$are. atunci cnd o persoan# r#spunde la o intrebare punnd! la
rndul ei! o alta intrebare. Astfel de intreb#ri au scopul mentinerii controlului asupra con"ersatiei
sau asupra interlocutorului.
.9emplu8 A Ce ar trebui sa facem in situaRia asta P ;# "edem.... ,u cum cre%i ca ar trebui s#
proced#m PB
Abilitati de formulare a intreb#rilor
( =ormulati clar si precis intreb#rile foarte lun$i sunt $reu de urm#rit si de r#spuns.
( *u puneti mai multe intreb#ri deodat# se creea%# confu%ie: interlocutorul nestiind la care s#
r#spund#.
( Acordati interlocutorului o pau%# dup# intrebare( pentru ca acesta s# se poate $ndi la un
r#spuns.
( =olositi intreb#ri desc2ise si mai putin intreb#ri inc2ise( cele desc2ise incura>ea%#
interlocutorul.
( ."itati uili%area intreb#rilor care afirm# e9istanta unei sin$ure optiuni( sunt total eronate. *ici
nu incercati s# su$erati modalitatea perfect# de a actiona.
( Ascultati r#spunsul oferit si obser"ati comportamentul non"erbal.
Page 25
+ntreb#ri contraindicate
T Intre$#ri ultiple ( a &ntreba despre mai multe lucruri la un moment dat &nseamn# a incurca
interlocutorul! care nu mai stie la ce anume s# r#spund#. )nele &ntreb#ri nu "or primi r#spuns si
"or trebui repetate.
T Intre$#ri care sugerea-a r#spunsul ( conRin r#spunsurile asteptate de cel ce pune &ntrebarea si
nu a>ut# interlocutorul. D*(ar fi mai bine dac# ... PD
Aceste &ntreb#ri il manipulea%a pe cel care raspunde pentru c# ii se "or induce r#spunsurile!
in$r#dindu(i se libertatea de e9primare.
T Intre$#rile 'ustificative ( sunt percepute ca un intero$atoriu D-e ce ... PD
*u sunt adec"ate pentru c# determin# o atitudine defensi"# din partea interlocutorului! acesta
&ncercnd s# $#seasc# e9plicatii sau scu%e pentru comportamentul s#u.
=eedbac3(ul
Conceptele de feedbac3 si de intarire sunt elemente esentiale in procesul de instruire.
=eedbac3 inseamn# a(i oferi celui ce in"at# ' este instruit informatii despre modul in care a
reali%at sarcina ce i(a fost incredintat#. +nt#rirea se refer# la recompensa pe care o primeste
cine"a pentru o anume manifestare.
+n $eneral e9ist# 2 modalit#ti de a informa pe cine"a despre performantele sale8 prin
feedbac3 si prin critica ?desi ultima optiune nu este recomandat#! mai ales in educatia non(
formal#@.
Rolul feedbac3(ului este de a scoate in e"ident# dac# procesul s(a desf#surat in
concordant# cu planificarea! obiecti"elor si a metodelor. La ni"el indi"idual! feed(bac3(ul se
refer# la un comportament obser"abil si la efectele acestuia. Asadar! feed(bac3(ul ar trebui s# fie
o informatie neutr# din punct de "edere emotional dar care s# descrie obtinerea unui re%ultat in
raport cu scopurile "i%ate. 0rin comparatie cu tonul A neutruB al feed(bac3(ului! criticismul are o
inc#rc#tur# emotional# puternic#! ce de multe ori este asimilat# ne$ati". Atunci cnd cine"a este
criticat! ima$inea lui este amenintat# iar cel aflat in acea stare! tinde s# opun# re%istent# fat# de
AcriticB si "a adopta un stil de pasi"itate si necolaborare de teama unui esec.
3ipuri de feed$ac*.
( feed$ac* evaluativ. const# in a face >udec#ti asupra modului in care cine"a a re%ol"at o sarcin#
( feed$ac* interpretativ. const# in a parafra%a pentru a te asi$ura c# a inteles ce "rea s# spun# sau
s# fac# o persoan#
( feed$ac* suportiv. a asista sau a sustine pe cine"a pna la re%ol"area sarcinii
( feed$ac* de tip pro$atoriu. aducerea unor informatii noi pentru ca discutia s# continuie pn# la
clarificarea punctelor de "edere
( feed$ac* de asigurare a intelegerii. const# in desoperirea in totalitate a ceea ce a "rut s# spun#
sau s# fac# interlocutorul
Page 26
/O-)L)L 18 .IAL)AR.A 0AR,+C+0A*,+LOR LA =OR/AR.
."aluarea are drept scop "erificarea atin$erii intelor propuse prin pro$ramul de formare.
."aluarea se refer#! &n primul rnd! la competenele int# ( dac# participanii la formare
au dobndit!. prin parcur$erea pro$ramului! cunotinele! deprinderile! atitudinile i
comportamentele profesionale necesare! aa cum au fost ele stabilite &n obiecti"ele form#rii.
,otodat#! e"aluarea participanilor la formare "a cuprinde i o apreciere a potenialului de
de%"oltare profesional# ulterioar# i a altor efecte ale form#rii ?cunotine! deprinderi! atitudini i
competene suplimentare@. ."aluarea poate fi ormati%" cnd se efectuea%# pe parcursul
pro$ramului de formare i are drept scop8
e"idenierea atin$erii obiecti"elor stabilite! a barierelor &n calea form#rii i &nl#turarea
acestora!
adaptarea pe parcurs a pro$ramului &n "ederea atin$erii re%ultatelor dorite ale &n"##rii
."aluarea mai poate fi sumati%"! cnd se reali%ea%# la finalul pro$ramului sau a modulului
de formare i are drept scop e"idenierea atin$erii obiecti"elor pro$ramului i acordarea unei
recunoateri formale a dobndirii cunotinelor! deprinderilor i'sau competenelor(int# ale
pro$ramului.
Principiile )enerale ale e%alu"rii+
"aliditate!
credibilitate!
corectitudine!
fle9ibilitate!
simplitate!
eficiena costurilor
Familiari!area participan'ilor cu probele i instrumentele de e"aluare se "a reali%e
simulnd e"aluarea prin folosirea unor instrumente similare celor utili%ate la e"aluarea propriu(
%is#! precum i prin e9ersarea procedurii de e"aluare.
Ela/orarea instrumentelor $e e%aluare &i or)ani!area proce$urilor $e e%aluare "or
fi reali%ate de c#tre formator &n limita atribuiilor stabilite de c#tre an$a>ator ' furni%orul de
formare. *u este obli$atoriu ca toi formatorii mai ales &ndrum#torii de practic# i maitrii de
ucenicie ( s# fie implicai &n elaborarea probelor i instrumentelor de e"aluare.
Completarea i&elor# re)istrelor &i raportului $e e%aluare de c#tre formator se face
numai dac# furni%orul de formare aloc# formatorului sarcina respecti"#.
Proce$urile $e e%aluare pot fi e9amin#ri orale sau scrise! probe practice! elaborarea
unor proiecte sau orice alt# procedur# pre"#%ut# &n documentele le$ale i &n pro$ramele de
formare.
Fee$2/acI2ul constructi% $in partea ormatorului se reali%ea%# &n termeni de Oarii de
de%"oltare ulterioar#B ?ce competene ' capacit#i ar trebui de%"oltate mai mult i ' sau ulterior@ i
prin propunerea unor noi forme de de%"oltare profesional#. ;e "a e"ita feedbac3( ul ne$ati"
care se refer# la ariile de competen# nede%"oltate! la cunotinele ne&nsuite i deprinderile
neformate
Te0nica $e a$resare a intre/arilor
+n $eneral! punem intrebari pentru a obtine raspunsuri referitoare la ceea ce interlocutorul
stie! $andeste! doreste si simte despre problematica discutiei! deci pentru obtine feedbac3(ul
interlocutorului nostru.
Page 27
+ntrebarile sunt importante deoarece8
( clarifica! orientea%a si stimulea%a comunicarea:
( ofera posibilitatea completarii informatiilor ?mesa>ului@ despre problema in discutie dar si
despre interlocutor ?informatii care constituie! de>a! obiectul unei prime pareri formata in urma
ascultarii mesa>ului e9primat@.
.ste foarte important sa stapanim te2nica adresarii intrebarilor! altfel riscam sa cream
interlocutorului sen%atia ca il intero$am sau! dimpotri"a! ca nu suntem interesati de persoana sa.
A stapani te2nica adresarii intrebarilor inseamna a sti sa adresam acel tip de intrebari pentru care
urmarim obtinerea unui anumit tip de raspuns. 0entru intele$erea acestei te2nici "om detalia in
cele ce urmea%a! tipurile de intrebari.
Tipurile $e intre/ari
+n cadrul unei con"ersatii pot fi adresate mai multe tipuri de intrebari! clasificate dupa
urmatoarele criterii8
() Modul de formulare:
Intre$ari inc1ise.
cele care ofera posibilitati limitate de raspuns! de tipul8da ' nu:
solicita raspunsuri specifice! precise! rele"ante pentru dia$nosticarea problemei:
obli$a interlocutorul sa formule%e un raspuns e9plicit in le$atura cu o anumita problema:
a>uta la clarificarea unor informatii si focali%ea%a discutia:
sunt AcentrateD asupra unui obiecti" si ' sau deci%ie de adoptat.
.9emplu8 AAi terminat scoalaPB ' A;tii unde este adresa aceastaPB
A%antaAe+
( informatiile obtinute sunt clare! precise! structurate:
( informatiile sunt foarte usor de anali%at si de prelucrat ?economie de resurse@:
( acest tip de intrebari il determina pe interlocutor sa(si structure%e modul de $andire.
De!a%antaAe+
( folosind in mod frec"ent aceste tipuri de intrebari riscam sa transformam con"ersatia intr(un
intero$atoriu si comunicarea se poate intrerupe:
( nu permit obtinerea mai multor informatii si ' sau e9plicatii cu pri"ire la un anumit subiect:
( pot fi interpretate de catre respondent drept manipulatoare.
Intre$ari desc1ise
incep cu ACeB! ACatB! A)ndeB! ACumB! ACareB! ACandB:
permit interlocutorului sa(si asume intrea$a libertate in formularea raspunsului:
determina raspunsuri ample! care ofera informatii numeroase:
incura>ea%a comunicarea informand interlocutorul ca este realmente ascultat si ca e9ista
interes fata de problema lui:
a>uta persoana sa ofere mai multe detalii despre e9perientele! comportamentele si
sentimentele sale.
.9emple8
ACe poti sa(mi spui despre problema taPB
ACum ai descrie situatia respecti"aPB
ACe parere a"eti in le$atura cu...P
A%antaAe+
( permit anali%a comportamentelor si e9plorarea senimentelor:
( determina o atitudine desc2isa care incura>ea>a comunicarea.
De!a%antaAe+
Page 28
( furni%ea%a o cantitate mare de informatii care necesita timp mai indelun$at pentru prelucrare si
interpretare:
( unele informatii pot fi irele"ante pentru situatia in cau%a:
( apare pericolul di"a$arii discutiei.
*) Aspectele vizate
Intre$ari ipotetice ( sunt utile in momentul anali%arii solutiilor! pentru a se decela posibilele
consecinte ale fiecarei solutii alese.
.9emplu8 ACe s(ar intampla daca...B
Intre$ari factuale , sunt intrebari care "i%ea%a faptele si permit obtinerea unor informatii
obiecti"e
.9emplu8 A;pune(mi cand ai depistat problema.B
Intre$ari care vi-ea-a opiniile ( determina mai ales o interpretare subiecti"a a situatiei de
fapt.
.9emplu8 ACare este cau%a problemeiPB
+) Alternativele de raspuns oferite
Intre$ari cu raspunsuri di1otoice de tipul da ' nu
Intre$ari cu $aterie de raspunsuri intrebari cu trei sau mai multe raspunsuri.
Respondentul este ru$at sa alea$a raspunsul corect in functie de anumite criterii numite scale8
scala Li*ert se construieste pe ba%a unei afirmatii fata de care respondentul isi manifesta
acordul sau de%acordul
.9emplu8 AAcest curs de instruire a contribuit la de%"oltarea abilitatilor de comunicareBP
1. de%acord total
2. de%acord
1. indiferent
4. acord
5. acord total
scala iportantei8 o scala pe care se aprecia%a importanta unei anumite caracteristici.
.9emplu8 AConsiderati ser"iciile de trainin$ furni%ate de firma V ca fiind8B
1. e9trem de importante
2. foarte importante
1. destul de importante
4. nu foarte importante
5. deloc importante
scala de apreciere8 o scala pe care o caracteristica este apreciata cu un calificati".
.9emplu8 A;er"iciile de masa si ca%are oferite de firma V sunt8 B
1. e9celente
2. foarte bune
1. bune
4. medii
5. slabe
.) Modul de adresare
Intre$ari directe ( $enerea%a raspunsuri clare! la obiect
.9emplu8 A+ntele$iPB
Intre$ari indirecte sunt utile pentru a cule$e informatii intr(un mod mai subtil.
.9emplu8 A-aca ar trebui sa le e9plici asta celorlalti ce le(ai spunePB
,) ipul de informatie oferita
Page 29
Intre$ari priare ( ofera informatii in prima etapa.
.9emplu8 ACat de des "rei sa utili%e%i sistemulPB
Intre$ari secundare ( se formulea%a cand raspunsul este incomplet! superficial! "a$ sau
irele"ant.
.9emplu8 A+mi poti spune mai multe despre acest subiectPB
/ormularea intrebarilor
/odul in care adresati intrebarile "a determina! intr(o mare masura! calitatea si cantitatea
raspunsurilor. 0entru a "a asi$ura ca obtineti raspunsurile cele mai complete in ambele
ca%uri! nu uitati faptul ca e9ista unele intrebari mai eficiente decat altele.
4ecoandari in formularea intrebarilor8
)orulati intre$arile clar si concis.
Cu cat intrebarea este mai lun$a cu atat este mai $reu de urmarit.+n plus! la intrebarile
scurte se raspunde mult mai usor decat la cele lun$i.
)orulati ai curand intre$ari desc1ise decat intre$ari inc1ise.
+n felul acesta incura>ati con"ersatia si oferiti fiecarui participant posibilitatea sa(si
ar$umente%e opinia.
/dresati intre$area intr+o aniera po-itiva
=elul in care adresati intrebarea "a a"ea un efect fa"orabil sau nefa"orabil asupra dorintei
celuilalt de a participa! de a se e9prima.
/dresati cate o singura intre$are o data
Adresand mai multe intrebari creati confu%ii. Ascultatorii nu "or sti la care sa raspunda.
Lasati o pau-a dupa ce ati adresat intre$area.
+nterlocutorul are ne"oie de ce"a timp pentru formularea raspunsurilor si pentru a se
$andi putin la ceea ce se "a raspunde. Cand o intrebare nu este urmata de un O timp de
$andireB suficient ascultatorii tind fie sa e"ite raspunsul! fie sa dea un raspuns $eneral.
(aca nu priiti raspuns nu incercati sa raspundeti la propria intre$are5 ci reforulati+o
-aca "a raspundeti sin$uri "eti face un monolo$! iar participantii "or simti ca le A"indetiB
deci%ie sau ca parerea lor nu este de fapt importanta.
/scultati raspunsul cu ra$dare5 pana la capat
Cand se formulea%a un raspuns "erbal ascultati fara a(l intrerupe! pri"iti persoana
respecti"a fara insa a(i pierde din "edere pe ceilalti membri ai $rupului.
Luati la cunostinta fiecare raspuns in parte aratand ca ascultati prin li$a'ul non+ver$al
6apro$ati din cap5 -a$iti5 entineti contactul vi-ual2.
7u acceptati raspunsuri incoplete sau neclare5 puneti intrebari clarificatoare.
Astfel ii a>utati si pe ceilalti cursanti care poate nu au inteles.
(aca credeti ca intre$area adresata de un cursant poate gasi raspuns si din partea
grupului5 nu raspundeti dvs.5 ci lasati grupul sa raspunda. "&e parere are $rupulPB.
Astfel sa mareste efectul de in"atare sau se stimulea%a discutia.
!ntrebari contraindicate
Intre$ari ultiple a intreba despre mai multe lucruri la un moment dat inseamna a de%orienta
interlocutorul! care nu mai stie la ce anume sa raspunda. )nele intrebari nu "or primi raspuns si
daca sunt rele"ante! "or trebui repetate.
Intre$ari care orientea-a raspunsul contin raspunsurile asteptate de cel ce adresea%a intrebarea
si nu a>uta interlocutorul
.9emplu8 A*u te deran>ea%a sa lucre%i tar%iu! nuPB ' O*(ar fi mai bine dacaLPB
Page 30
Aceste intrebari manipulea%a respondentul sau cel putin ii dau sen%atia de incatusare! pentru ca
incearca sa(i impuna teoriile! raspunsurile! parerile celuilalt.
Intre$arile 'ustificative sunt percepute ca un intero$atoriu sau o cautare intru%i"a de
informatii.
.9emplu8 A-e ce...PB
*u sunt adec"ate pentru ca determina o atitudine defensi"a din partea interlocutorului! acesta
incercand sa $aseasca e9plicatii sau scu%e pentru comportamentul sau.
/ai utila intr(un inter"iu ar fi intrebarea ACe s(a intamplatPB prin care persoana sa anali%e%e
problema curenta.
Fee$/acI2ul
/eedbac0'ul reprezinta cone1iunea inversa dintre destinatar si initiatorul comunicarii)
=eedbac3(ul este esential pentru o comunicare eficienta.
.ste ultimul pas care inc2eie comunicarea.
#n feedbac0 eficient:
*e a>uta sa constienti%am ceea ce facem si modul in care actionam:
*e ofera posibilitatea de a ne sc2imba comportamentul:
,rebuie sa fie oferit intr(un mod delicat si suporti".
Caracteristicile feedbac0'ului:
3re$uie sa entione-e faptele descrise de vor$itor5 nu interpretarile sau asteptarile
ascultatorului
-aca su$eram moti"e pentru comportamentul altei persoane! acesteia ii "a fi mai $reu sasi
intelea$a ade"aratele moti"e si poate de"eni defensi".
.9emplu8 OAfirmatiile tale contin multe idei discutabile despre rolul femeilor.B si nu8 O.sti
se9ist.B
8a fie descriptiv si nu evaluativ.
-aca se fac >udecati de "aloare despre comportamentul unei persoane nu inseamna ca persoana
"a dori sa(si sc2imbe comportamentul! ci mai curand "a de"eni ofensata si plina de resentimente.
.9emplu8 O0arerea ta este asadar caLB si nu8 OEresesti cu si$urantaUB
8a fie specific5 concret! sa se refere la un comportament anume si nu la comportament in $eneral.
Referirile indirecte sau "a$i nu(i a>uta pe cei ce primesc feedbac3! c2iar daca doresc sa se
sc2imbe.
8a ipartaseasca eotii si ganduri dar sa nu ofere sfaturi
.9emplu8 O+mi place modul in care iti e9primi ideile.B
8a fie concentrat asupra inforatiei pe care interlocutorul ar putea s+o utili-e-e. informatii
rele"ante! importante.
8a fie oferit pentru acele coportaente si atitudini care pot fi sc1i$ate usor si care atra$
sc2imbari mai mari.
8a ofere alternative coportaentale! in ca% contrar cel ce il primeste "a e9perimenta o stare de
conflict si tensiune afecti"a.
=eedbac3(ul nu trebuie folosit pentru a te descarca pe cine"a.
=eedbac3(ul nu contine intrebarea Ade cePB! ci se incadrea%a in limitele comportamentului cui"a
si a reactiei alcui"a la acesta. A teoreti%a sau a intreba o persoana de ce face un anumit lucru
inseamna a sonda in adancime moti"atiile sale.
0rimirea feedbac3(ului ne da posibilitatea sa sc2imbam si sa modificam ceea ce facem si modul
in care actionam.
Page 31
Cand se primeste feedbac3 este bine8
sa se asculte ceea ce se spune:
sa se ceara interlocutorului sa lamureasca orice neclaritate:
sa se incura>e%e interlocutorul sa ofere si mai mult feedbac3:
daca este posibil! sa se compare feedbac3(ul primit de la o persoana cu obser"atii facute
de altii pentru a constata daca feedbac3(ul este obiecti":
sa se multumeasca persoanei care ofera feedbac3.
-upa ce se primeste feedbac3 este recomandat ca persoana8
sa se $andeasca la ce a spus interlocutorul despre comportamentul sau:
sa se $andeasca la ceea ce "rea sa sc2imbe.
Ar trebui e"itata atitudinea defensi"a cand se primeste feedbac3 sau i$norarea feedbac3ului.
Atitudinea defensi"a bloc2ea%a oferirea feedbac3(ului.
Cand oferi feedbac3 cel mai important este sa reflecte%i8 OCum o "a a>uta pe aceasta persoana sa
in"ete! sa pro$rese%e! sa se de%"olte ceea ce(i spun acumP B
Oferirea feedbac3(ului ii face pe oameni sa fie mai atenti la ceea ce fac si la modul in care
actionea%a si astfel se de%"olta si e"oluea%a.
=eedbac3(ul ar trebui sa tina seama de8
ceea ce s(a spus! nu pe semnificatia pe care o atribuim noi:
ceea ce se obser"a! nu pe ceea ce se $andeste despre persoana:
descrierea si nu e"aluarea comportamentelor:
un comportament specific! nu $enerali%ari:
oferirea unor informatii despre idei si sentimente personale si nu a unor sfaturi:
comportamente pe care interlocutorul le controlea%a:
a incepe cu comportamente po%iti"e care au ne"oie de aprobare si incura>are.
0entru elaborarea materialelor si metodelor de curs cele mai potri"ite pentru participantii la
instruire! trebuie sa "a familiari%ati cu auditoriul dumnea"oastra. Aceasta implica comunicarea
cu participantii sau $a%da instruirii inainte de a incepe planificarea efecti"a a cursului. -e cate
ori este posibil! intrebati participantii ce spera sa obtina de la instruire inainte de a incepe
elaborarea materialelor si metodelor pe care le "eti folosi in instruire.
*u confundati aceasta etapa cu anali%a ne"oilor de instruire care "a este utila pentru a stabili
care sunt obiecti"ele cele mai potri"ite pentru participantii la instruire.
Puneti+va in locul celor ce vor repre-enta auditoriul5 ganditi din perspectiva participantilor9
.ste foarte usor sa presupuneti ca toata lumea stie tot atat de mult despre subiectul in discutie ca
si dumnea"oastra! dar tineti cont de faptul ca8
+nformatia ce pare noua sau dificila pentru dumnea"oastra! poate parea foarte familiara si
usoara pentru altcine"a
+nformatia care pare usoara pentru dumnea"oastra! poate parea dificila pentru altii
Cand "a anali%ati auditoriul! sunt trei lucruri ce trebuie luate in considerare8
a@ care sunt "alorile! ne"oile si constran$erile auditoriuluiP
b@ care este ni"elul de cunostinte al auditoriuluiP
c@ ce "a mer$e si ce nuP ?e9emple! ar$umente si metode cu care "eti obtine reactia cea mai
fa"orabila etc.@
Page 32
,oti ceea ce "eti face referitor la planificarea si li"rarea instruirii tine de anali%a atenta a
participantilor dumnea"oastra. Altfel "eti risca sa ofensati fara intentie! sa insultati fara sa "a fi
$andit sau sa "a instrainati de $rup fara sa fi incercat macar.
Sta/ilirea o/iecti%elor instruirii
De ce tre/uie sa sta/ilim o/iecti%ele instruirii.
2%aca nu stiti unde mergeti3 probabil ca veti a4unge in alta parte)5
+n acest moment al planificarii instruirii "a intrebati A-e cePB! si nu ACePB.
La intrebarea ACePB "eti raspunde cand incepeti sa "a or$ani%ati continutul instruirii. Acum "a
$anditi de ce faceti instruirea unui anumit $rup tinta. ,rebuie sa "a $anditi ce "or putea
participantii sa faca! sa demonstre%e sau sa e9plice pana la sfarsitul sesiunii de instruire.
Obiecti"ele unei acti"itati de instruire raspund la intrebarea OCe "rem sa fie capabili participantii
sa faca in urma instruirii! in plus fata de ceea ce erau de>a capabiliPB! e"identiind in acelasi timp
Dbeneficiile pe care le(ar a"ea participantii daca ar "eni la sesiunea dumnea"oastra de instruireB.
Obiecti"ele sunt importante deoarece8
"a ofera dumnea"oastra! ca instructor! un punct central in >urul caruia sa "a
construiti sesiunea de instruire:
ofera participantilor un punct in >urul caruia sa(si construiasca in"atarea:
ofera o ba%a pentru e"aluarea dumnea"oastra:
ofera participantilor un $2id despre ce trebuie sa stie pentru a stapani ceea ce
in"ata in timpul instruirii:
daca DnuD a"eti obiecti"e! de ce formati si ce formatiP
Cum se ormulea!a un o/iecti%.
Acti"itatile de instruire "i%ea%a modificari ale8
cunostintelor
deprinderilor
atitudinilor
)n obiecti" de instruire are trei elemente8
C- Re!ultatul asteptat $e la participant se e9prima printr(un "erb care descrie un
comportament obser"abil:
Exeple. sa descrie5 sa enuere5 sa identifice5 sa deonstre-e5 sa re-olve5 sa pre-inte.
;unt de e"itat in formularea obiecti"elor "erbe ca8 sa cunoasca! sa intelea$a! sa creada! sa
aprecie%e.
D- Con$itiile $e reali!are circumstantele in care re%ultatul asteptat urmea%a sa apara:
B- T;tandardele sau criteriile $e reusita *i"elul asteptat de performanta in termeni de cantitate!
calitate! acuratete! "ite%a de lucru sau orice altce"a este rele"ant pentru sarcina respecti"a.
.9emplu8 La sfarsitul procesului de instruire ?con$itia@! participantii "or putea planifica '
or$ani%a ' li"ra ?comportamentul@ instruiri de calitate pentru cole$ii lor din retea sau alte
$rupuri tinta ?criteriu@.
Ce acem cu o/iecti%ele sta/ilite.
Inainte $e sesiunea $e instruire
Le folosim pentru a planifica instruirea si a elabora planul instruirii
Le folosim pentru a elabora scrisoarea de in"itatie ce este trimisa participantilor
Le folosim pentru a de%"olta materialele si metodele de curs
In timpul sesiunii $e instruire
Le enuntam clar la inceputul sesiunii
Page 33
;olicitam asteptarile participantilor! in cadrul temei $enerale a cursului
Ialorificam propunerile participantilor si con"enim impreuna cu ei a>ustarea '
reformularea obiecti"elor! daca este ne"oie
*e asi$uram ca participantii au inteles obiecti"ele reformulate si sunt de acord cu ele
Afisam obiecti"ele sesiunii de instruire si facem referire la ele cat mai des pe parcursul
acesteia
.9plicam rele"anta acti"itatilor din timpul instruirii! in special pe cea a e9ercitiilor! astfel
incat participantii sa intelea$a e9act de ce li se cere sa faca un anumit lucru! le$and
acti"itatile de obiecti"e
La sarsitul sesiunii $e instruire
Re"enim la obiecti"e si stabilim impreuna cu participantii in ce masura au fost ele atinse.
Re"enim la asteptarile initiale ale participantilor si stabilim impreuna cu participantii in
ce masura au fost ele atinse. Cele care nu au fost satisfacute in totalitate de sesiunea de
instruire curenta! pot fi luate in considerare pentru o acti"itate urmatoare.
Dupa sesiunea $e instruire
-aca obiecti"ele au fost atinse cu succes! felicitariU
,otusi! nu "a $anditi ca aceste obiecti"e "or fi "alabile pentru orice sesiune de instruire pe tema
data. ,otdeauna re"i%uiti si a>ustati obiecti"ele in functie de auditoriu.
-aca obiecti"ele nu au fost atinse! incercati sa determinati cau%a. Cau%a poate! aproape
totdeauna! sa re%ide in unul din urmatoarele moti"e8
Obiecti"ele nu au fost potri"ite participantilor sau nu au fost posibil de atins
Continutul si informatia instruirii nu au a>utat participantii sa atin$a obiecti"ele propuse
Acest proces de e"aluare a obiecti"elor poate sa fie destul de dificil uneori! dar induce!
totdeauna! o perfectionare a dumnea"oastra! ca instructor. =olositi in"atamintele fiecarei sesiuni
de instruire pentru a elabora obiecti"e mai bune pentru instruirile "iitoare.
/O-)L)L 48 A0L+CAR.A /.,O-.LOR ;+ ,.W*+C+LOR ;0.C+AL. -. =OR/AR.
.9pertul &n formare st#pnete nu numai metodele de ba%# ale form#rii ci un e"antai
suficient de bo$at! care s#(i $arante%e atin$erea obiecti"elor form#rii &n conte9te i situaii foarte
di"erse. .l "a folosi &n mod eficient i fle9ibil att &n"#area indi"idual# ct i metodele de $rup!
&ncura>nd formarea ec2ipelor de lucru. .9pertul &n formare "a &ncura>a reflecia personal# a
participanilor la formare! auto(formarea i de%"oltarea competenelor de &n"#are permanent#.
,otodat#! e9pertul &n formare "a de%"olta la participani! pe ln$# competenele specifice
ocupaiei respecti"e i competene trans"ersale cum ar fi utili%area te2nolo$iei moderne de
informare i comunicare! utili%area informaiei i e9primarea &ntr(o limb# str#in#! orientarea pe
piaa muncii i &n societate. ,otodat#! rolul e9pertului &n formare se e9tinde i dincolo de situaia
de formare propriu(%is#8 el trebuie s# fie i un sf#tuitor! consilier pentru participanii la formare
dar i pentru posibilii candidai! precum i un consultant pentru or$ani%aia &n care lucrea%# !
indiferent dac# aceasta este un furni%or de formare sau alt fel de or$ani%aie
*eto$ele $e comunicare persuasi%" deri"# din metodolo$ii i te2nici speciale! cum ar
fi metacomunicarea! anali%a tran%acional#! pro$ramarea neuro(lin$"istic# ?*L0@ etc.! a c#ror
utili%are este recomandat# e9pertului &n formare.
Page 34
Auto2normarea ec0ipelor $e lucru se refer# la stabilirea! &n interiorul $rupurilor i
ec2ipelor de lucru create &n situaiile de formare! a re$ulilor i procedurilor de lucru pentru
reali%area sarcinilor de &n"#are stabilite.
*eto$olo)ia $e )rup cuprinde metodele! te2nicile i procedeele de formare &n care
sarcinile de &n"#are sunt reali%ate prin cooperare &ntre participanii la formare. /etodolo$ia de
$rup se refer# la coninutul propriu %is al &n"##rii ?de e9emplu metoda >ocului de rol sau a
studiului de ca%@ i la modul de or$ani%are a participanilor la formare ?&n perec2i sau $rupuri de
diferite tipuri i dimensiuni@. =ormatorul "a trebui s# >ustifice ale$erea diferitelor metode! te2nici
i procedee de $rup.
Utili!area participan'ilor la ormare ca resurse ale orm"rii se refer# la aducerea &n
discuia $rupului a8
Cunotinelor suplimentare ' aprofundate referitoare la domeniul respecti".
.9perienei &n domeniul respecti"8 probleme care pot s# apar#! ca%uri i situaii concrete.
-eprinderile i comportamentele profesionale de>a formate pe cale formal#! nonformal#
sau informal#.
Persoanele resurs" care pot fi utili%ate &n cadrul pro$ramelor de formare cuprind e9peri sau
specialiti &n anumite domenii ' sub(domenii care dein o mai bun# cunoatere a domeniului! care
pot pre%enta nout#i &n domeniu! care au un presti$iu deosebit sau care au o e9perien# rele"ant#.
<n "ederea ncuraA"rii utili!"rii meto$elor care implic" acti%ismul participan'ilor la
ormare! sec"enele de pre%entare ' e9punere ' prele$ere nu "or dep#i 1'1 din timpul de
formare.
Situa'iile nea&teptate care pot fi utili%ate &n scop formati" sunt8 unele situaii
conflictuale! ca%uri sau e9periene indi"iduale aduse &n discuia $rupului! resurse suplimentare
sau! dimpotri"#! absena unor resurse etc. 0entru a face fa# acestor situaii! formatorul "a
concepe planuri ' scenarii alternati"e de desf#urare a acti"it#ilor de formare.
Elemente ale pro)ramului $e lucru care pot i ne)ociate cu participanii la formare
sunt8
ora de &nceput ' sfrit a pro$ramului cu respectarea timpului total de formare (!
durata i situarea pau%elor &n cadrul pro$ramului!
comasarea sau fra$mentarea unor acti"it#i de formare!
locul desf#ur#rii unor acti"it#i de formare.
E4per'ii la care poate face apel formatorul pot fi psi2olo$ii! terapeuii! a"ocaii! medicii etc.
Institu'iile la care poate face apel formatorul sunt instituii de asisten# social#! de protecie a
copilului! spitalele sau policlinicile! poliia etc.
Instrumentele $e e%aluare $e parcurs pot fi8 fie de e"aluare ?completate de c#tre
participani i ' sau de c#tre formator@! raport %ilnic sau >urnal completat de c#tre formator etc.
.9istena! coninutul! durata i periodicitatea complet#rii acestor documente sunt 2ot#rte de
c#tre furni%orul de formare.
Anali!a ne%oilor $e instruire
0entru a identifica ne"oile de instruire ?dintr(o or$ani%atie ' institutie@ este util sa in"esti$am
in doua directii8
C- Perormante nesatisacatoare ale an)aAatilor in acti%itatea curenta
La o anali%a atenta estre posibil sa constatam un ni"el sca%ut al cunostintelor si
deprinderilor an$a>atilor. ;ituatiile de acest $en nu sunt simple! performantele nesatisfacatoare
fiind rareori determinate doar de lipsuri in acti"itatea de instruire.
Page 35
Atunci cand facem anali%a ne"oilor de instruire este important sa a"em in "edere trei
factori care determina performanta8
:. &unostintele si deprinderile
Acestea sunt perfectibile prin instruire.
;. <otivatia
Oamenii pot fi bine instruiti! dar au performante slabe pentru ca nu sunt moti"ati sa
munceasca.
=. <ediul de lucru
Acest factor include disponibilitatea ec2ipamentelor! materialelor si procedurilor de lucru.
=iecare dintre probleme trebuie tratata prin metode specifice. Ar fi o $reseala sa in"estim in
instruire daca problema este una de moti"atie sau sa cumparam ec2ipamente noi cand de fapt
oamenii a"eau performante slabe pentru ca nu stiau sa foloseasca ec2ipamentul e9istent.
D- Planurile $e %iitor ale or)ani!atiei
+mplementarea unor noi pro$rame! acti"itati! produse! cer personal calificat. Anali%a
ne"oilor de instruire trebuie sa anticipe%e aceste cerinte. +n paralel cu ac2i%itionarea
ec2ipamentelor si cu de%"oltarea procedurilor si sistemelor necesare implementarii planurilor de
de%"oltare or$ani%ationala se instruieste si personalul care "a prelua noile sarcini.
Cum se ace anali!a ne%oilor $e instruire.
Anali%a detaliata a ne"oilor de instruire se ba%ea%a pe anali!a muncii# care este un
proces de colectare sistematica de date despre o meserie sau un $rup de meserii cu scopul de a
determina ce trebuie sa faca an$a>atii pentru a atin$e ni"elul optim de performanta.
Anali%a muncii implica8
-escrierea muncii o descriere $enerala a ceea ce face an$a>atul.
+dentificarea sarcinilor care compun munca respecti"a
;arcinile sunt unitati de sine statatoare ce pot fi alocate de catre sef subordonatului pentru
perioade determinate de timp.
Anali%a sarcinilor
( +mpartirea sarcinilor comple9e in sub(sarcini
( -escrierea sarcinilor si sub(sarcinilor
( +dentificarea dificultatilor! a importantei si a frec"entei cu care se reali%ea%a sarcinile sau sub(
sarcinile
+n acest moment se poate trece la anali%a ne"oilor de instruire pe ba%a informatiilor
procesate. 0asii pe care ii a"em de parcurs in continuare sunt8
+dentificarea cunostintelor! deprinderilor si atitudinilor pe care le implica efectuarea cu
succes a fiecarei sarcini sau sub(sarcini
+dentificarea domeniilor ce pot fi imbunatatite prin instruire
Ordonarea prioritatilor de instruire
Anali%a ne"oilor de instruire se poate face de catre instructori! specialisti sau membrii ai
mana$ementului instruiti in aplicarea te2nicilor analitice.
+nformatiile necesare proiectarii unui pro$ram de instruire pot cuprinde toate %onele de
interes din or$ani%atie8
politicile si strate$ia or$ani%atiei
financiar
mar3etin$
produsele ' ser"iciile
ec2ipamentele
Page 36
de%"oltare si cercetare
resurse umane
+nstrumentele de colectare a acestor informatii pot fi8
inter"iuri
discutii de $rup
obser"are
c2estionare
rapoarte! etc.
Speciicatiile proiectului $e instruire
+n urma anali%ei ne"oilor de instruire se recomanda sa re%umam datele colectate intr(un
document care "a cuprinde8
1. numarul persoanelor care au ne"oie de instruire si locali%area lor ?meseria si postul pe care il
ocupa in or$ani%atie@:
2. $rupurile de instruire:)n $rup de instruire este format din persoane care au ne"oi de instruire
similare si "or participa la acelasi tip de instruire.
1. durata necesara pentru instruirea fiecarui $rup:
4. disponibilitatea de a participa la instruire a an$a>atilor "i%ati: ;e iau in consideratie cerintele
operationale ale muncii lor si se cauta perioadele de timp
in care lipsa lor de la locul de munca nu afectea%a procesele de lucru.
5. disponibilitatea formatorilor: -aca nu a"em in or$ani%atie persoane cu calificarea necesara!
cautam in e9terior specialisti pentru ne"oile specifice de instruire detectate.
4. bu$etul disponibil pentru de%"oltarea resurselor umane si implementarea pro$ramului de
instruire.
)ltimul punct al specificatiilor de instruire implica stabilirea unei relatii profesionale cu
un OclientB in $eneral director de departament din or$ani%atie care decide sa aloce fonduri
pentru acti"itatea de instruire.
/ana$erul de instruire care solicita resursele financiare necesare pro$ramului are de
ne$ociat cu OclientulB si "or folosi ca ar$umente datele colectate sub primele cinci titluri din lista
de mai sus. O ne$ociere corecta a specificatiilor proiectului de instruire are ca re%ultat
imbunatatirea propunerii initiale a mana$erului de instruire.
Acesta nu trebuie sa promita mai mult decat poate reali%a! iar OclientulB trebuie sa(si
asume responsabilitatea pentru fa%a urmatoare8 de%"oltarea personalului.
+n urma detectarii ne"oilor de instruire e9istente in or$ani%atie! "or fi stabilite obiecti"ele
procesului de instruire! care "or contine sec"entele si seturile de cunostinte! abilitati si atitudini
ce "or fi transmise cursantilor! astfel incat ne"oile detectate sa fie pe deplin acoperite.
*ETODE UTILI6ATE IN FOR*ARE
0entru a transpune in practica modalitatile de a atin$e obiecti"ele in"atarii este ne"oie de
ale$erea unei Ocai de urmatB! adica trebuie sa se opte%e pentru dimensiunea dominanta a
strate$iei didactice8 etoda ce urmea%a a fi folosita! mi>loacele si formele de or$ani%are fiind
au9iliare care pun in "aloare o metoda sau alta.
Atunci cand facem aceasta ale$ere a metodelor! e9ista cate"a intrebari de control pe care
le putem utili%a drept repere utile8
( Ce incercam sa atin$em prin folosirea acestei metode ?obiecti"e! re%ultate ale in"atarii@
( -e ce resurse a"em ne"oie pentru a aplica aceasta metodaP
Page 37
( Ce cunostinte si competente anterioare pot fi puse in "aloare! respecti" sunt necesare pentru a
aplica aceasta metoda: la ce se apelea%aP
( /a poate a>uta aceasta metoda sa e"alue% ce au in"atat cursantiiP Ia fi metoda aleasa perceputa
de catre cursanti drept credibilaP
( -e cat timp am ne"oie pentru a respecta toate re$ulile si etapele metodolo$ice in aplicarea eiP
( Am ne"oie de o amena>are speciala a spatiului de lucru! respecti" sunt ne"oi speciale ale
cursantilor de care trebuie sa tin seama pentru ca metoda sa include toti cursantiiP
( O alta metoda poate duce la atin$erea mai eficienta a obiecti"elor de in"atareP
*eto$a $e $e/ut a cursului 76rea0ing the ice 7 !cebrea0ing8
-enumite si metode introducti"e! se folosesc la inceputul cursului pentru8
( +ncura>area implicarii si participarii acti"e:
( +ntercunoasterea! Oincal%ireaB si crearea unei atmosfere desc2ise in cadrul $rupului:
( =acilitarea lucrului in $rup! a comunicarii si a cooperarii:
( +dentificarea temerilor si asteptarilor participantilor:
( Reali%area unui stil de interactiune:
( +dentificarea ni"elului cunostintelor si al deprinderilor anterioare le$ate de tema cursului:
( +dentificarea ni"elului de pornire.
Brainstormin)2ul
Frainstormin$(ul ?sau furtuna de idei@ repre%inta formularea a cat mai multor idei
oricat de fante%iste ar putea parea acestea ( ca raspuns la o situatie enuntata! dupa principiul
cantitatea generea-a calitatea. Conform acestui principiu! pentru a a>un$e la idei "iabile si
inedite este necesara o producti"itate creati"a cat mai mare.
O asemenea acti"itate presupune o serie de a"anta>e 8
( participarea acti"a a tuturor participantilor
( de%"oltarea capacitatii de a trai anumite situatii! de a le anali%a! de a lua deci%ii pri"ind ale$erea
solutiei optime
( e9primarea personalitatii
( eliberarea de pre>udecati
( e9ersarea creati"itatii si a unor atitudini desc2ise la ni"elul $rupului
( de%"oltarea relatiilor interpersonale! prin "alori%area ideilor fiecaruia ?si! in consecinta! prin
intele$erea calitatilor celor din >ur@
( reali%area unei ambiante pline de prospetime si de emulatie
0entru derularea optima a unui brainstormin$ se pot parcur$e urmatoarele etape 8
( Ale$erea temei si a sarcinii de lucru
( ;olicitarea e9primarii intr(un mod cat mai rapid! in fra%e scurte si concrete! fara cen%ura! a
tuturor ideilor c2iar tra%nite! neobisnuite! absurde! fante%iste! asa cum "in ele in minte le$ate de
re%ol"area unei situatii(problema conturate. ;e pot face asociatii in le$atura cu afirmatiile
celorlalti! se pot prelua! completa sau transforma ideile din $rup! dar! su/ nici un moti%# nu se
%or a$mite reeriri critice. *imeni nu are "oie sa faca obser"atii ne$ati"e.
( +nre$istrarea tuturor ideilor in scris ?pe tabla! flipc2art@
( Anuntarea unei pau%e pentru ase%area ideilor ?de la 15 minute pana la o %i@
( Reluarea ideilor emise pe rand si $ruparea lor pe cate$orii! simboluri! cu"inte c2eie! ima$ini
care repre%inta diferite criterii
Page 38
( Anali%a critica! e"aluarea! ar$umentarea! contraar$umentarea ideilor emise anterior! la ni"elul
$rupului mare sau in $rupuri mai mici
( ;electarea ideilor ori$inale sau a celor mai apropiate de solutii fe%abile pentru problema supusa
atentiei. +n aceasta etapa se discuta liber! spontan! riscurile si contradictiile care apar.
( Afisarea ideilor re%ultate in forme cat mai "ariate si ori$inale8 cu"inte! propo%itii! cola>e!
ima$ini! desene! cantece
( +ncura>ati e9primarea ideilor tuturor participantilor
=ocul $e rol
Gocul de rol este o metoda prin care li se pre%inta participantilor un rol sub forma unui
scenariu! dupa care sunt ru$ati sa >oace acel rol! pentru a(l e9perimenta.
;e discuta apoi modul in care au fost abordate rolurile! dupa care >ocul de rol se poate
repeta sau nu inca o data. Gocul de rol este o interactiune spontana care implica un comportament
real intr(o situatie ima$inara.
Gocul de rol este folosit in $eneral pentru atin$erea urmatoarelor obiecti"e8
1. 0entru a practica un comportament care sa il pre$ateasca pe participant pentru un nou rol sau o
situatie noua pe care o anticipea%a.
2. 0entru a e9amina o situatie problematica sau un incident trecut! pentru a in"ata cum ar fi putut
sau ar putea fi re%ol"ata mai bine.
1. 0entru a intele$e moti"atia altora sau a propriei persoane.
+n >ocul de rol! accentul se pune pe de%"oltarea de noi abilitati si ' sau re%ol"area sau
pre"enirea unor probleme.
+n $eneral! >ocul de rol este folosit in de%"oltarea resurselor umane pentru a e9amina 5
tipuri de probleme8
1. 0utere si autoritate:
2. /orala si coe%iune:
1. ;copuri si obieci"e:
4. *orme si standarde:
5. ;c2imbare si de%"oltare.
Aceste arii de dificultate apar atat in "iata personala! cat si in cea or$ani%ationala! astfel
incat! in ma>oritatea ca%urilor! >ocul de rol "a fi folosit pentru situatii de %i cu %i.
.ste important ca formatorul sa identifice bine care este problema in cau%a! sa "ada daca
folosirea unui >oc de rol este potri"ita si apoi sa selecte%e un >oc de rol care sa se refere la
respecti"a problema.
.9ista re%er"e cu pri"ire la folosirea >ocurilor de rol ba%ate pe situatii reale din
or$ani%atia careia i se adresea%a instruirea. Re%ultatele nefa"orabile ar putea fi8
1. 0ersoanele care cunosc bine situatia ar putea sa nu fie de acord cu pre%entatea situatiei sau cu
detalii pri"itoare la aceasta! ceea ce ar duce la discutii care sa centre%e $rupul intr(o alta directie.
2. +ntroducerea de detalii istorice sau nerele"ante: acestea pot impieta asupra >ocului de rol in
sine sau a procesului ulterior de procesare a e9perientei.
1. 0ersoanele la care se face referire directa pot de"eni defensi"e.
4. 0articipantii se pot concentra prea mult pe $asirea de solutii in detrimentul centrarii pe
aspectele problemei si procesului.
5. 0roblemele or$ani%ationale au de multe ori cau%e multiple! iar dimensiunea ce tine de relatiile
dintre oameni poate fi ascunsa de o multitudine de factori. )n >oc de rol poate! in astfel de
ca%uri! sa simplifice situatia si sa duca la $enerali%ari ce pornesc de la niste premise $resite.
Page 39
+n folosirea >ocului de rol este mai util sa incercati simulari de probleme! dacat sa
incercati sa folositi problemele or$ani%ationale reale. Odata ce $rupul a de"enit familiar cu
aceastametoda si cu abilitatile necesare pentru >ocul de rol! iar atmosfera este desc2isa unei reale
confruntari! se pot incerca si situatii or$ani%ationale reale.
Limitari pe care trebuie sa le luati in considerare8
7uarul de persoane care trebuie sa >oace in >ocul de rol:
&oplexitatea inforatiilor pe care tre$uie sa le contina 'ocul de rol si a instructiunilor5
abilitatea participantilor de a face fata unor date comple9e:
3ipul necesar pentru a da e9plicatiile pri"itoare la >ocul de rol! pentru a >uca rolurile!
feedbac3! repetarea >ocului de rol ?modelare@! raportare din partea obser"atorilor si
discutii:
<ariea salii5 spatiul pe care il aveti la dispo-itie:
/enintarea afectiva pe care o poate $enera >ocul de rol comparati" cu capacitatea
participantilor de a ii face fata si de a procesa:
&antitatea si tipul de date generate ca urmare a >ocului de rol! comparati" cu abilitatea
participantilor si formatorilor de a da si primi feedbac3 si a de lucra cu astfel de date:
Posi$ilele reactii ale celor care nu participa in 'ocul de rol.
)n >oc de rol bun reproduce cele mai semnificati"e conditii ale unei situatii reale! cu
minimum de detalii. 0articipantii sunt pe buna dreptate an9iosi cand e "orba sa >oace un rol. -e
aceea! este ineficient sa mai adau$ati la stresul lor si o multitudine de informatii pe care trebuie
sa le MabsoarbaN intr(un timp foarte scurt. -aca trebuie sa introduceti informatii despre istoricul
situatiei! este bine ca ele sa fie tiparite! astfel incat sa le poata re"edea si in timpul >ocului de rol.
;ituatia problematica
Are le$atura problema din >ocul de rol cu ne"oile de in"atare ale $rupuluiP
Au AinterpretiiB >ocului de rol posibilitatea sa se comporte eficaceP
;tructura
/asura in care se cere implicare afecti"a ?mai multe $rupuri "s. un sin$ur $rup@
Comple9itatea structurii ?>oc de rol structurat "s. nestructurat ' >oc de rol cu de%"oltare
spontana@
-i"ersitatea rolurilor ?indi"idual "s. roluri impartite@
/ateriale pentru facilitator
*ote pentru facilitator ?scop! re%ultatul asteptat al instruirii! obiecti"e comportamentale!
timpul necesar! minimum si ma9imum de persoane din $rup! aran>area salii! pre$atirea!
instructiuni pentru fiecare etapa! $2id de procesare si facilitare@
+ntroducere asupra conte9tului in care se situea%a >oc de rol ?informatii pentru
participanti@
+nstructiuni pentru cei care >oaca rolurile descrierea rolurilor
+nformatii pentru cei care >oaca rolurile si obser"atori
=ise de obser"atie pentru obser"atori
/ateriale aditionale ?2andouts@'materiale cu pre%entari teoretice.
/ateriale pentru participanti
+ntroducere asupra conte9tului ?descrierea situatiei si problemei! scenariul! informatii
suplimentare@
+nstructiuni pentru fiecare rol'descriere ?o foaie separata pentru fiecare persoana care "a
>uca@
+nformatii pentru >ucatori si obser"atori
Page 40
=ise de obser"atie pentru obser"atori
Atunci cand e9plica cum se dau instructiunile celor care "or >uca rolurile! /aier! ;olem si
/aierXs ?1C55@ recomanda 5 lucruri8
1. Accepta si adopta faptele descrise in >ocul de rol:
2. =ii acel rol:
1. +ti poti sc2imba atitudinea in timpul >ocului de rol:
4. +mplica(te emotional:
5. +n"entea%a date! dar ai $ri>a sa nu sc2imbi spiritul ca%ului:
4. ."ita sa citesti instructiunile in timp ce >oci:
5. *u Asari calulB in pri"inta prestatiei artistice: poate sa distra$a participantii de la obiecti"ele de
in"atare.
Gocul de rol este eficient pentru re%ol"area problemelor in comunicare! pentru ca ii a>uta
pe participanti sa8
1. +dentifice probleme
2. .9plore%e atitudinile si comportamentele care au condus la aparitia problemei
1. -e%"olte strate$ii alternati"e si comportamente care sa duca la sc2imbarea situatiei si
re%ol"area problemei
4. 0rimeasca feedbac3 in timp util! constructi"! descripti" asupra comportamentului lor
5. 0ractice unul sau mai multe comportamente alternati"e si sa isi rafine%e unul sau mai multe
comportamente pana simt ca sunt cele potri"ite
4. 0rimeasca incura>ari pentru a se an$a>a intr(o sc2imbare comportamentala care sa duca la
re%ultate mai bune.
Gocul de rol permite participantilor sa isi impartaseasca reactiile! sa identifice stereotipuri!
sa discute principii $enerale si sa $enerali%e%e principii! sa planifice cum "or aplica cele in"atate
si sa practice noi comportamente.
Stu$iul $e ca!
Relatarea ' descrierea orala! scrisa si ' sau filmata a unui e"eniment sau a unor serii de
e"enimente le$ate.
)tilitate
0re%inta o situatie problema pentru a fi discutata
.ste o te2nica de re%ol"are a problemelor
+n"atarea procesului de re%ol"are a problemelor
Creea%a o ima$ine completa a problematicii
A"anta>e
0re%inta detalii rele"ante
A>uta la identificarea solutiilor alternati"e
A>uta la de%"oltarea abilitatilor analitice de re%ol"are a problemelor
Limitari
0oate necesita mult timp
Rele"anta nu este intotdeauna e"identa
;timulea%a pe unii dar ii irita pe altii
Conditii
Iaria%a in functie de tipul ca%ului o scena sau o alta %ona "i%ibila "or fi necesare daca "eti
A>ucaB problema: un film "a necesita un ecran adec"at si proiector ?"erificati disponibilitatea
acestora cu mult inainte@
Page 41
0rocedura
=ormatorul pre%inta subiectul si e9plica studiul de ca% si ceea ce se cere
=ormatorul $2idea%a discutia catre obtinerea re%ultatelor dorite
+ndicatii
Acordati suficient timp participantilor pentru a studia ca%ul scris inainte de a incepe
0oate fi foarte practic daca $rupuri mici concurea%a pentru $asirea solutiilor
O de%batere asupra solutiilor posibile poate fi de folos atunci cand formatorul este dispus
sa tina "orbitorii Ala subiectB
)nele Aoi ne$reB sunt de dorit in orice studiu de ca%! dar a"eti $ri>a sa nu "a ba%ati numai
pe aceste ca%uri! din dorinta de a "a transmite mesa>ul
*u pierdeti timpul cautand "ictime
Cele mai bune studii de ca% sunt construite pe probleme reale ?dar a"eti $ri>a sa nu
de%"aluiti identitatea persoanelor implicate@
O te2nica comuna in mana$ementul cursurilor este sa ceri fiecarui membru sa descrie o
problema de la locul de munca ca un studiu de ca%! pentru a fi solutionata de $rup! si mai
tar%iu sa arate ?si uneori sa discute@ cum a fost in realitate solutionata aceasta problema.
Acvariul 8/ishbo9l:
Consta in furni%area unui conte9t in care participantii pot sa e9erse%e obser"atia. Aceasta
contribuie la de%"oltarea spiritului critic si la intele$erea di"er$entelor de opinie.
A%antaAe+
0ermite focali%area atentiei participantilor pe proces
Arata aplicatiile practice ale metodei
Creste implicarea participantilor prin participarea la testarea metodei
Lucruri de care sa se tina seama8
0ersoanele din interior pot trece in e9terior si in"ers.
0ersoanele din $rupul interior sunt acti"ate! in timp ce cele din $rupul e9terior asculta si
obser"a
.ste obli$atorie oferirea de feed(bac3 participantilor
Ac"ariul poate a"ea diferite confi$uratii. Cea mai simpla este formata dintr(un cerc interior
?Erupul A@! care este $rupul de discutie! incon>urat de un alt cerc ?Erupul F@! care este $rupul
obser"atorilor. Erupului A din interior i se poate da o sarcina ba%ata pe continut sau si pe
continut si pe proces.
-aca sarcina este a9ata pe continut se "a cere $rupului A sa discute timp de 10 10 de minute
despre un anume subiect8 un desi$n! o metoda de trenin$! conducerea $rupurilor de "oluntari! in
timp ce Erupul F "a obser"a in liniste. -upa un anumit inter"al de timp se sc2imba locurile si
Erupul F "a a"ea de indeplinit aceeasi sarcina! in timp ce Erupul A "a obser"a.
-aca sarcina este a9ata pe proces! Erupul A se "a a9a pe comportamentul Erupului F ca unitate
functionala. Astfel Erupul A "a da feed(bac3 Erupului F cu pri"ire la di"erse comportamente
obser"ate.
-esfasurare8
1. +mpartiti participantii in doua $rupuri care "or fi ase%ate ca doua cercuri concentrice:
2. 0reci%ati sarcina sau tema discutiei:
1. +n"itati $rupul interior sa discute desc2is sau sa lucre%e:
4. +n"itati $rupul din e9terior sa obser"e ceea ce se discuta in cercul interior si interactiunile care
au loc intre membrii sai:
Page 42
5. Erupul e9terior pre%inta $rupului interior obser"atiile in le$atura cu ceea ce s(a petrecut in
timpul e9ercitiului:
4. =acilitati anali%area comportamentului participantilor care au fost obser"ati:
5. Re%umati.
)tili%ari8
Luarea unei deci%ii
Re%ol"area unei probleme sau a unui conflict
Eenerarea unor idei di"er$ente descoperirea punctelor de "edere diferite dintre $rupuri
,eam buildin$ a>uta participantii sa se desc2ida! $enerea%a puncte de "edere di"er$ente
si le Atine caldeB pentru anali%a
+mbunatatirea comunicarii si a relatiilor dintre $rupuri
Turul )aleriei
,urul $aleriei presupune e"aluarea interacti"a si profund formati"a a produselor reali%ate de
$rupuri de participanti.
1. +n $rupuri de trei sau patru! participantii lucrea%a intai la o problema care se poate materiali%a
intr(un produs ?o dia$rama! de e9emplu@! pe cat posibil pretandu(se la abordari "ariate.
2. 0rodusele sunt e9puse pe peretii salii de curs.
1. La semnalul formatorul! $rupurile se rotesc prin clasa! pentru a e9amina si a discuta fiecare
produs. +si iau notite si pot face comentarii pe 2artiile e9puse.
4. -upa turul $aleriei! $rupurile isi ree9aminea%a propriile produse prin comparatie cu celelalte
si citesc comentariile facute pe produsul lor.
9arta mintii
Warta mintii ?mind mappin$@ este o te2nica sau un sistem util or$ani%arii $andirii! prin
care in"atarea! acumularea si crearea unor continuturi sau idei comple9e pot fi pre%entate pe un
suport minim cu o eficienta ma9ima pe plan mental. O 2arta mentala este centrata pe un concept
sau un cu"ant c2eie! iar in >urul cu"antului $ra"itea%a circa cinci(%ece ideei principale! care sunt
le$ate din punct de "edere semantic de aceasta! sunt puse inle$atura si de%"oltate! $enerandu(se
Oderi"atiiB ale lor. =iecare cu"ant nou poate sa fie luat in considerare si sa $enere%e alte cinci(
%ece idei le$ate de acele cu"inte! reali%anduse ramificatii. Astfel! un numar e9ponential de idei
inrudite pot fi $enerate! puse in corelatie! "i%uali%and cone9iunile dintre ele! intr(o maniera
2olistica! dar si structurata! ordonata! totodata! asemenea unui copac cu multe ramuri ?Eu$el
2002@
Discutia acilitata
Discutia consta intr(un sc2imb or$ani%at de informatii si de idei! de impresii si de pareri!
de critici si de propuneri in >urul unei teme sau c2estiuni determinate! in scopul e9aminarii si
clarificarii in comun a unor notiuni si idei! al consolidarii si sistemati%arii datelor si conceptelor!
al e9plorarii unor analo$ii! similitudini si diferente! al solutionarii unor probleme care comporta
alternati"e.
-iscutia este fundamentala pentru in"atarea interacti"a. -in perspecti"a unui participant!
discutia presupune a"ansarea unor idei si receptarea unei multitudini de alte idei! unele in acord!
altele in de%acord cu parerile proprii! dar tocmai aceasta "arietate este aceea care
pro"oaca $andirea la actiune.
-in aceasta perspecti"a! discutia pre%inta o serie de a"anta>e8
Crearea unei atmosfere de desc2idere
=acilitarea intercomunicariii si a acceptarii punctelor de "edere diferite
Constienti%area comple9itatii situatiilor in aparenta simple
Page 43
Optimi%area relatiilor formator participanti si participanti participanti
Reali%area unui climat democratic! de implicare
.9ersarea abilitatilor de ascultare acti"a si de respectare a re$ulilor de dialo$
.tape
;tabilirea re$ulilor discutiei si reamintirea acestor re$uli ?cu oca%ia fiecarei noi discutii
sau pe parcursul discutiei@
-ispunerea participantilor in cerc sau in semicerc
0re%entarea subiectului discutiei cu claritate si intr(un mod care sa incura>e%e e9primarea
ideilor
/oderarea discutiei! facilitand e9primarea punctelor de "edere
+ntr(o discutie! rolul formatorului este de facilitare a flu9ului coerent de idei al ele"ilor
ceea ce presupune incura>area lor de a se e9prima adec"at si la obiect.
)rmatoarele actiuni sunt de natura sa facilite%e discutia 8
0arafra%area astfel incat participantul sa simta ca a fost inteles
Ierificarea intele$erii prin adresarea unei intrebari de clarificare astfel incat
participantul sa reformule%e ceea ce a spus:
Complimentarea unui punct de "edere interesant sau pertinent:
;u$erarea unei noi perspecti"e sau a unui contrae9emplu pentru a contracara fara a
critica insa un punct de "edere nerealist:
.ner$i%area discutiei folosind o $luma sau solicitand in mod e9plicit luarea de po%itii
din partea celor tacuti:
/edierea di"er$entelor prin reformularea punctelor de "edere opuse din perspecti"a
tolerantei
Re%umarea ideilor principale.
-e ma9ima importanta pentru derularea unei discutii profitabile este maniera de a adresa
intrebari stimulati"e pentru particpanti 8
+ntrebari la care pot fi date mai multe raspunsuri! e"itand intrebarile cu raspuns -a ' *u
+ntrebari de $enul Ode ce credeti asta PB! Ode ce credeti caLPB ?pentru a aprofunda
problema pusa in discutie@
OCe s(a intamplat PB ?o astfel de intrebare ii a>uta pe participanti sa(si clarifice
perspecti"a asupra problemei in discutie@
O-e ce s(a intamplat aceasta PB ?se incura>ea%a intele$erea cau%elor si a efectelor! se
deplasea%a accentul spre cautarea moti"elor@
O;e putea intampla si altfelP CumPB ?se sublinia%a ideea ca actiunile sunt de fapt
re%ultatul unei ale$eri sau sunt influentate de faptul ca nu s(a ales cea mai buna
alternati"a@
OCe ai fi facut tu intr(o astfel de situatie P Ce cre%i ca a simtit persoana respecti"a P Ce ai
fi simtit tu intr(o astfel de situatie PB ?participantii sunt antrenati sa e9prime empatie@
OA fost corect P -e ceB ?sunt intrebari esentiale pentru stimularea de%"oltarii morale@
Prele)erea
0rele$erea este fara indoiala cea mai frec"enta ale$ere intr(o abordare formati"e traditionala.
0erspecti"a interacti"a este foarte usor de reali%at in conditiile in care luam in considerare
urmatoarele8
stimularea interesului participantilor prin8
Page 44
( intrarea in prele$ere prin intermediul unei poante! po"esti! ima$ini capti"ante si in deplina
relatie cu ceea ce urmea%a sa fie predat prin intermediul prele$erii
( pre%entarea unei probleme' unui studiu de ca% pe care se focali%ea%a pre%entarea
( lansarea unei intrebari incitante ?astfel incat ele"ii sa fie atenti la prele$ere pentru a afla
raspunsul@
aprofundarea intele$erii participantilor prin8
( folosirea de e9emple si analo$ii pe parcursul pre%entarii ?pe cat posibil cu trimiteri la "iata
reala@
( dublarea "erbalului cu alte coduri ( oferirea de ima$ini! $rafice si alte material ilustrati"e:
folosirea limba>ului corporal
implicarea participantilor pe parcursul prele$erii prin intreruperea prele$erii8
( pentru a incita participantii in a oferi e9emple! analo$ii! e9periente personale
( pentru a da raspunsuri la diferite intrebari
( pentru a efectua o sarcina scurta care clarifica di"erse po%itii enuntate
e"itarea unui punct final la finalU
( inc2eierea prele$erii prin intermediul unei probleme ' aplicatii care urmea%a sa fie re%ol"ate de
participanti
( solicitarea participantilor pentru a re%uma cele pre%entate sau pentru a conclu%iona
E4perientele structurate
=acilitarea ( $2idarea procesului de in"atare ( este o abilitate care poate fi de%"oltata prin
e9perienta.
$ucruri care trebuie facute
Pregatirea
7 A"eti un desfasurator care sa contina desi$nul! macar in forma sumari%ata.
7 Ierificati timpul necesar diferitilor pasi din proces! succesiunea materialelor! pre%entarilor!
discutiilor in $rup! etc.
7 Cronometrati acti"itatile pentru timpul disponibil. Asi$urati suficient timp si a"eti toate
materialele necesare la indemana.
7 Aran>ati in prealabil incaperea de curs si materialele necesare.
7 Repetati instructiunile.
7 -aca a"eti intrebari! aflati raspunsurile inainte de sesiune.
Planificati alternative pentru situatiile neasteptate
7 A"eti $ata pre$atite acti"itati alternati"e pentru ca%ul in care $rupul este mai bine sau mai putin
pre$atit decat "a asteptati.
7 A"eti orice pre%entari! materiale si instrumente pe care intentionati sa +e folositi D$ata de
plecareD.
7 .9aminati planul desi$nului pentru a determina acele puncte in care sc2imbarile sunt cel mai
probabil sa fie necesare.
>rgani-ati situatia
7 +n primul rand! faceti o pre%entare pe lar$ a ceea ce se "a intampla.
7 =urni%ati urmatoarele instructiuni in se$mente mici ?pas cu pas daca este ne"oie@.
7 +nstruiti pe scurt obser"atorii asupra a ce si cu sa obser"e.
Page 45
7 Obtineti si focali%ati atentia $rupului asteptind sa se faca liniste! folosind sc2eme! sau scrierea
clara a instructiunilor cand este necesar.
7 Ramaneti insarcinat cu pomirea! oprirea sau intreruperea e9perientei structurate.
7 A "eti permanent in minte obiecti"ele de in"atare.
)acilitarea procesului
7 /entineti o atmosfera de spri>in.
7 Oferiti tuturor ce"a de facut in orice moment.
7 0astrati e9perienta bine ritmata si focali%ata.
7 0articipati oricand este posibil.
7 Lasati $rupul sa "a a>ute.
7 Asi$urati repere temporale.
7 Reintariti conceptul de a a"ea optiuni.
7 =olositi $rupuri mici pentru a incura>a comunicarea si pentru a face o serie de sarcini mai usor
abordabile.
)acilitarea lnvatarii
7 ;umari%ati tot ceea ce se intampla intr(o e9perienta de in"atare.
7 Coordonati impactul e9perientei in concordanta cu pre$atirea participantilor
7 +n ciclul in"atarii! faceti astfel incat stadiile sa fie clare si complete si pre$atiti calea spre pasul
urmator.
7 .9perienta8 pastrati seriile de date intre limite.
7 +nma$a%inati datele8 daca e9perienta este lun$a! intrerupeti periodic acti"itatea si cereti
participantilor sa ia notite despre ceea ce se intampla.
7 ldentificarea8 a>utati participantii sa se separe de e9perienta "orbind despre ea.
7 +ncura>ati contributiile din partea tuturor participantilor si acceptati toate completari+e date.
7 0rocesarea8 lucrati in intre$ime asupra discutarii dinamicii! focali%indu("a asupra interactiunii
si mai putin asupra intelesului.
7 Eenerali%area8 ramaneti non(e"aluati"i referitor la $enerali%ari+e care se fac si e9tra$eti toate
perspecti"ele.
7 ;tratificati procesul8 discutati in"atarea in mai multe straturi ?e9. de sine! acest $rup! $rupul de
acasa@.
7 0uneti intrebari+e in asa fel incat sa inceapa cu DcumD! DceD! sau Dde ceD si incercati sa includeti
cu"intele Da $andiD sau Da simtiD pentru a putea e9tra$e raspunsuri. ."itati intrebarile la care se
poate raspunde cu DdaD sau DnuD.
7 Aplicarea8 incura>ati si a>utati participantii sa impartaseasca celorlalti planurile pe care le au
pentru a aplica cele in"atate ?actiunea si sc2imbarea@.
)n bun facilitator trebuie sa isi aminteasca ca participantii sunt mai importanti decat
subiectul aflat in discutie. -e aceea trebuie sa fie atent atat la semnalele pe care acestia le emit
referitor la pre$atirea lor pentru a discuta! intele$e si a se implica dar si la propriile sentimente si
presupuneri le$ate de ceea ce se intampla si semnalele pe care le transmite participantilor. A fi
onest referitor la propriile $anduri si sentimente si asumarea responsabilitatii pentru acestea
permite ca acea persoana sa fie credibila. =acilitatorul trebuie sa apara rela9at! prin eliberarea de
propriile perceptii! iar in acelasi timp sa repre%inte un e9emplu pentru participanti
7 Poate fi util daca el se va anga'a intr+o activitate relaxanta 6sa respire adanc s.a.2
inainte de a incepe o activitate in grup.
=acilitatorii trebuie sa aiba abilitati de parafra%are ( formularea cu propriile cu"inte a ceea
ce aspus alta persoana. Aceasta a>uta la "erificarea Dacuratetii perceptieiB si reasi$ura "orbitorul
Page 46
ca ceea ce a "rut sa spuna a fost inteles. +n plus! un facilitator trebuie sa aiba abilitatea de a
interpreta comunicarea non("erbala si meta("erbala. -e e9emplu! daca un participant sta lasat pe
spate in scaunul sau cu bratele incrucisate! poate fi o indicatie ca nu este inca $ata de a se an$a>a
intr(o acti"itate interpersonala sau nu este interesata de continutul discutiei.
Autori!area pro)ramului $e ormare proesionala se face conform OE nr. 12C'2000 pri"ind
formarea profesionala a adultilor! republicata in 2002! WE nr. 522'2001 ?*ormele metodolo$ice
de aplicare a ordonantei@! modificata prin WE 665'2004 si trei ordine comune ale ministrului
muncii! solidaritatii sociale si familiei! respecti" al educatiei! cercetarii si tineretului ?O. nr.
151'2001! O. nr. 501'2001 si O. nr.15'2004@.
0rin adult in sensul acestui act normati" se intele$e orice persoana care se poate an$rena
in raporturi de munca! adica in conditiile Codului /uncii si in consonanta cu re$lementarile
internationale in materia dreptului muncii! potri"it carora "arsta de an$a>are acceptata la ni"el
mondial este de 14 ani.
0articiparea la un pro$ram de pre$atire profesionala are ca premisa capacitatea de
e9ercitiu a drepturilor care decur$ din e9ecutarea unui raport de munca.
Formarea proesionala initiala a adultilor asi$ura pre$atirea necesara pentru dobandirea
competentelor profesionale minime necesare pentru obtinerea unui loc de munca:
Formarea proesionala continua este ulterioara formarii initiale si asi$ura adultilor fie
de%"oltarea competentelor profesionale de>a dobandite! fie dobandirea de noi competente:
Initierea repre%inta dobandirea unor cunostinte! priceperi si deprinderi minime necesare
pentru desfasurarea unei acti"itati:
Caliicarea repre%inta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane
sa desfasoare acti"itati specifice unei ocupatii sau profesii:
Perectionarea consta in de%"oltarea competentelor profesionale in cadrul aceleiasi
calificari:
Speciali!area este o forma specifica de formare profesionala! care urmareste obtinerea de
cunostinte si deprinderi intr(o arie restransa din sfera de cuprindere a unei ocupatii:
Recaliicarea consta in obtinerea competentelor specifice unei alte ocupatii sau profesii!
diferita de cele dobandite anterior.
0entru calificare si recalificare se eliberea%a certificat de calificare profesionala! iar
pro$ramele de initiere! perfectionare si speciali%are se finali%ea%a cu certificat de absol"ire.
-urata minima a pro$ramului de calificare pentru care se eliberea%a certificate de absol"ire
recunoscute la ni"el national este8
140 de ore pentru ni"elul 1 de calificare:
520 de ore pentru ni"elul 2 de calificare:
1060 de ore pentru ni"elul 1 de calificare.
Cel putin doua treimi din durata pro$ramului de formare sunt dedicate acti"itatilor aplicati"e.
;tandardul ocupational este documentul care preci%ea%a unitatile de competenta si ni"elul
calitati" asociat re%ultatelor acti"itatilor cuprinse intr(o ocupatie. +n ba%a standardului
ocupational recunoscut la ni"el national se elaborea%a pro$ramele de formare profesionala.
Page 47
=urni%orii de pro$rame profesionale care or$ani%ea%a pro$rame finali%ate cu certificat de
calificare recunoscute la ni"el national inc2eie contracte de formare profesionala cu cei care iau
parte la astfel de pro$rame. .9ista obli$atia inre$istrarii contractelor de formare profesionala la
directiile $enerale >udetene de munca si de solidaritate sociala. /odelul contractului se $aseste in
ane9a nr. 2 din WE nr. 522'2001.
Autori!area urni!orilor $e ormare proesionala
=urni%orii de formare profesionala pot or$ani%a pro$rame de formare profesionala cu
indeplinirea cumulati"a a trei conditii8 sa pre"ada in statut sau! dupa ca%! in autori%atia pentru
desfasurarea unor acti"itati independente! a acti"itatilor de formare profesionala! sa fie autori%ati
in conditiile le$ii si sa(si indeplineasca obli$atiile de plata a impo%itelor! ta9elor si contributiilor
pre"a%ute de le$e.
Consiliul *ational de =ormare 0rofesionala a Adultilor coordonea%a acti"itatea de
autori%are a furni%orilor de formare profesionala. Comisiile de autori%are! constituite la ni"el
national in subordinea C*=0A! au obli$atia sa autori%e%e furni%orii de formare profesionala! sa
ofere consultanta si informatii furni%orilor de formare profesionala! sa monitori%e%e acti"itatea
furni%orilor de formare profesionala si modul in care sunt or$ani%ate e9amenele de absol"ire si
sa retra$a autori%atia acestora! precum si sa coordone%e or$ani%area e9amenelor de absol"ire.
+n e9ercitarea atributiilor care le re"in! comisiile de autori%are sunt secondate de
secretariate te2nice! care primesc dosarele furni%orilor de formare! procedea%a la "erificarea
continutului lor si or$ani%ea%a e"identa acestora! inaintea%a presedintelui comisiei de autori%are
dosarul furni%orului de formare profesionala! inre$istrea%a tabelele nominale cu participantii la
pro$ramele de formare profesionala care au inc2eiat contracte cu furni%orii.
+n "ederea acoperirii c2eltuielilor oca%ionate de autori%are! se percep ta9e care repre%inta
contra"aloarea a trei salarii medii pe economie. +n conformitate cu modificarea normelor
metodolo$ice de aplicare a ordonantei! WE nr. 665'2004! prin salariu mediu pe economie se
intele$e casti$ul salarial mediu net comunicat de +nstitutul *ational de ;tatistica in luna
precedenta celei in care se ac2ita ta9a de autori%are de catre furni%orul de formare profesionala.
;umele astfel colectate sunt $estionate in re$im e9trabu$etar de Consiliul *ational pentru
=ormarea 0rofesionala a Adultilor.
."identa furni%orilor de formare profesionala este tinuta prin Re$istrul *ational al
furni%orilor de formare profesionala a adultilor! a carui structura este pre"a%uta in ane9a nr. 1 din
WE 522'2001.
;ocietatile comerciale! companiile si societatile nationale! unitatile cooperatiste! re$iile
autonome si alte institutii pot efectua c2eltuieli pentru formarea profesionala a salariatilor!
c2eltuieli care se deduc! dupa ca%! din impo%itul pe profit sau din impo%itul pe "enit. =urni%orii
de formare profesionala autori%ati sunt scutiti de plata ,.I.A. pentru operatiunile de formare
profesionala.
0e parcursul derularii pro$ramelor de formare profesionala! an$a>atii antrenati intr(un
astfel de pro$ram beneficia%a de drepturile salariale aferente pro$ramului normal de lucru.
C2eltuielile pentru deplasarea la pro$ramele de formare profesionala cad in sarcina
an$a>atorului.
;alariatii care! la cererea an$a>atorului! participa la pro$rame de formare profesionala pe
o perioada de cel putin 1 luni inc2eie cu acesta acte aditionale la contractele indi"iduale de
munca! prin care sunt stabilite drepturile si obli$atiile dupa absol"ire.
Page 48
Calitatea de furni%or de formare profesionala o pot a"ea si filialele acestora sau centrele
de formare profesionala fara personalitate >uridica. Acestea sunt supuse separat procedurii de
autori%are. 0ersoanele fi%ice desfasoara acti"itati de furni%are de formare profesionala doar cat
pri"este ucenicia la locul de munca.
Certificatul se eliberea%a insotit de o ane9a! intitulata ;upliment descripti" al
certificatului! care preci%ea%a competentele profesionale dobandite.
Autori%area furni%orilor se face pe ba%a criteriilor de e"aluare pentru o perioada de 4 ani! pentru
fiecare dintre ocupatiile pentru care sunt or$ani%ate pro$rame de formare profesionala.
Proce$ura $e autori!are
+n termen de 5 %ile de la data inre$istrarii cererii! secretariatul te2nic are obli$atia de a
notifica solicitantul cu pri"ire la nere$ularitatile constatate. +n 10 de %ile de la data
notificarii! solicitantul are posibilitatea de a remedia inad"ertentele.
O Comisia de autori%are "a proceda la "erificarea conditiilor de eli$ibilitate. -aca
acestea nu sunt respectate! furni%orul de formare profesionala "a fi atentionat in scris in
termen de 5 %ile. Acesta are la dispo%itie 10 de %ile pentru a demonstra cu acte ca
indeplineste criteriile de eli$ibilitate.
;pecialistii numiti de catre comisia de autori%are pentru e"aluarea pro$ramului de
formare profesionala "or elabora un raport de e"aluare. )lterior! comisia de autori%are! in
termen de 45 de %ile de la depunerea cererii sau de la e9pirarea termenelor pentru
indreptarea nere$ularitatilor! "a solutiona cererea de autori%are! pe ba%a documentatiei
depuse la dosar si luand in considerare raportul de e"aluare intocmit de specialistul
desemnat.
+n termen de 10 de %ile de la data comunicarii deci%iei de autori%are! secretariatul
te2nic "a elibera autori%atia repre%entantului le$al al furni%orului de formare
profesionala.
Cel a carui cerere a fost respinsa poate depune! in termen de 10 de %ile! o contestatie!
insotita de o copie de pe deci%ia comisiei de autori%are! care "a fi anali%ata de C*=0A. +n
situatia in care si contestatia este respinsa! cel nemultumit poate intenta si o actiune in
contencios administrati"! in conditiile Le$ii nr. 2C'1CC0.
Page 49
/O-)L)L 58 /ARS.,+*E()L =OR/AR++
0rocesul de formare se reali%ea%# pornind nu numai de la ne"oile indi"iduale ci i de la
ne"oile an$a>atorilor! definite la ni"el naional sau sectorial i preluate de furni%orii de formare!
precum i de la cererea de formare e9primat# pe piaa forei de munc#. Aceste ne"oi precum i
cererea de formare sunt identificate! de c#tre e9pertul &n formare! prin diferite metode i
instrumente specifice. ,otodat#! pro$ramele de formare trebuie promo"ate pe piaa pro$ramelor
de formare &n "ederea inform#rii i atra$erii clienilor i beneficiarilor.
Anali%a ne"oilor or$ani%aionale de formare se reali%ea%# folosind metode adec"ate
anali%a ;YO,! obser"area! studiul documentar! anc2eta cu c2estionar! anc2eta cu inter"iu.
/ar3etin$(ul acti"it#ilor de formare este anterior conceperii pro$ramelor de formare
propriu(%ise i se reali%ea%# prin cooperare &ntre an$a>ator ' furni%orul de formare i
formator.
;tudiile de mar3etin$ "or &n$loba i re%ultatele e"alu#rii pro$ramelor de formare anterior
derulate.
ETAPELE PRO:RA*ULUI DE FOR*ARE
Acti"itatea sistematica de formare a participantilor implica o succesiune de patru fa%e principale
pre%entate in sc2ema urmatoare8
Page 50
MANAGEMENTUL PROGRAMELOR DE FORMARE
/ar3etin$(ul form#rii
0roiectarea pro$ramelor de formare
Or$ani%area pro$ramelor i a sta$iilor de formare
."aluarea! re"i%uirea i asi$urarea calit#ii pro$ramelor i a sta$iilor de formare
PLANIFICAREA
FORMARII
- Analiza nevil! "e #!$a!e
- Analiza a%"i&!i%l%i
- Ela'!a!ea $a&e!ialel!
ne(e)a!e #!$a!ii
De ce tre/uie sa planiicam.
0entru a putea sa furni%am o sesiune de instruire eficienta! a"em ne"oie de mai mult
decat cunostinte si abilitati de formator. ,rebuie sa a"em un plan detaliat al procesului de
instruire. .ste foarte important sa a"em in "edere si lo$istica cine! ce! unde si cand pentru
locul de desfasurare a instruirii astfel incat sa putem anticipa si re%ol"a posibilele probleme.
Ia pre%entam un model de fisa de lucru care "a poate a>uta sa planificati instruirea! sa
identificati multe dintre acti"itatile care trebuie facute inainte de sesiune. =isa este impartita in
mai multe sectiuni pentru a "a a>uta sa planificati si sa or$ani%ati instruirea.
Ale)erea strate)iilor
Ceea ce determina in mare parte succesul unei acti"itati de formare este strate$ia
didactica si mai ales modul in care formatorul selectea%a si adaptea%a strate$iile la conte9tul
educational respecti". +n educatia adultilor se recomanda folosirea unor strate$ii didactice
interacti"e! care pun accentul pe acti"itatea cursantului! sa fa"ori%e%e interrelationarea intre
participanti! stimuland acti"ismul subiectului si interactiunea sa cu ceilalti! dar si cu
continuturile "e2iculate.
Page 51
- Liv!a!ea (%!)%l%i
- *&iliza!ea
$i+la(el! "e
,!ezen&a!e
-E.FA.*RAREA
FORMARII
- Lgi)&i(a
OR/ANI0A
REA
FORMARII
- P!(e)%l "e
eval%a!e
- Me&"e "e
eval%a!e
E1AL*AR
EA
FORMARII
;trate$ia se impune ca un mod de abordare a unei situatii de instruire care isi asocia%a un
mod de actiune! in "ederea solutionarii concrete a acestei situatii. 0e scurt! strate$ia didactica
este8
(un mod de $andire si de optiune pentru un anumit tip de e9perienta de in"atare dintre mai multe
posibile:
(o optiune pentru un anumit mod de actiune adec"at! ba%at pe ale$erea! constituirea si
or$ani%area intr(o ordine rationala si cronolo$ica a unui ansamblu de metode! suporturi
didactice! mi>loace si forme de or$ani%are corespun%atoare situatiei date.
Ale$erea strate$iei optime! pentru o situatie educationala specifica! trebuie sa tina cont de
o serie de factori! dupa cum urmea%a8
=actorul1 Obiecti"ele
in"atarii
Care este re%ultatul asteptat prin acest obiecti"8 ac2i%itionarea
unor noi cunostinte: imbunatatirea abilitatilor actionale: intarirea
capacitatilor de re%ol"are a problemelor si de $asire a solutiilor:
de%"oltarea abilitatilor: sc2imbarea atitudinilor! credintelor!
"alorilor sau capabilitatilorP
=actorul 2 Continutul .ste continutul abstract sau concretP Care este ni"elul de
comple9itate al materialuluiP .ste usor de intelesP .ste o
informatie densa! pretabila la transfer practicP
=actorul1 Cursantii Cati cursanti sunt implicatiP Care sunt caracteristicile lorP Care
este ni"elul lor educationalP Ce asteptari au eiP ;unt cursantii
capabili sa in"ete cu a>utorul metodelor alese! sa manipule%e
ec2ipamentele propuseP
=actorul 4 ,ransferul
in"atarii
/etoda aleasa promo"ea%a transferul in"atarii si in alte situatiiP
=actorul5 Caracteristicile
metodei
Ce poate fi obtinut in mod realist cu aceasta metodaP Cat sunt de
dificile te2nicile de lucru necesareP ;unt respectate toate re$ulile
metodolo$ice in aplicarea metodei si sunt e9puse clarP
=actorul4 Iarietatea ;(a planificat folosirea unor te2nici de lucru "ariate! care sa
procedurala ia in considerare di"ersele e9periente si cunostinte ale
cursantilor! alaturi de diferitele modalitati de procesare a
informatieiP 0asii sunt urmati corectP
=actorul5 Conte9tul Cum influentea%a mediul in care are loc formarea utilitatea si
eficienta metodei aleseP Cum poate locul ales pentru desfasurarea
acti"itatii de in"atare sa puna in "aloare metoda aleasaP
=actorul 6 Constran$erile
lo$istice
.9ista costuri le$ate de metodele aleaseP ;unt disponibile
materialele! spatiu si'sau ec2ipamentele necesareP
=acorul C ,impul .9ista timp suficient pentru aplicarea metodelorP ;e incadrea%a
Page 52
ele in timpul alocat sec"entei de in"atareP
=actorul10 =ormatorul Are competentele necesare pentru folosirea unei anumite metodeP
;e simte confortabilin a o folosiP
*u e9ista strate$ii bune sau rele luate in sine! ele sunt eficiente daca sunt folosite in conte9te
corespun%atoare. .laborarea strate$iei didactice tine de maiestria formatorului! de modul cum
reuseste sa creione%e ar2itectura procesului de formare. =olosirea in mod constant a anumitor
strate$ii! interiori%area lor pot conduce! in timp! la conturarea stilului didactic sau de predare.
/O-)L)L 48 0RO+.C,AR.A 0ROERA/.LOR -. =OR/AR.
<n afara pre$#tirii acti"it#ilor concrete de formare! e9pertul &n formare este implicat i &n
proiectarea pro$ramelor de formare! pornind de la competenele(int# care trebuie formate sau
de%"oltate. 0ro$ramele de formare au scopuri i obiecti"e de referin# care trebuie de%"oltate
pornind de la standardele ocupaionale ' de pre$#tire profesional# e9istente. 0ornind de la aceste
scopuri i obiecti"e! pro$ramele sunt defalcate &n subunit#i ( discipline ' module ' unit#i de
coninut etc. ( asociate scopurilor i obiecti"elor de referin# i sunt definite resursele necesare
reali%#rii acestora. 0e ba%a scopurilor! obiecti"elor! coninuturilor i resurselor necesare! este
definit# metodolo$ia adec"at#! inclusi" sistemul de e"aluare.
*eto$olo)ia acceptat" pri"ind deri"area scopurilor i obiecti"elor form#rii este cea
recomandat# de c#tre C*=0A sau orice alt# metodolo$ie folosit# la ni"el naional sau
internaional ale$erea metodolo$iei de deri"are fiind >ustificat# de c#tre formator.
Scopurile &i o/iecti%ele pro)ramului $e ormare sunt definite pornind de la normele
le$ale &n "i$oare i de la practicile e9istente &n or$ani%aia respecti"#.
Page 53
In$icatorii $e perorman'" sunt repere obser"abile ale atin$erii obiecti"elor. .i pot fi
e9primai &n termeni cantitati"i ?num#r! procent etc.@ sau calitati"i ?e9istena unei caracteristici
obser"abile la ni"elul cunoaterii! comportamentului sau atitudinilor profesionale care nu poate fi
e9primat# cantitati"@.
Resursele materiale ale orm"rii pot fi8 ec2ipamente i materiale! suportul de curs i
alte materiale informati"e necesare participantului la formare pentru &n"#are! precum i
materialele au9iliare i "i%uale utili%ate de formator ?plane! postere! folii pentru retroproiector!
pre%ent#ri 0oZer 0oint@! &mpreun# cu ec2ipamentele necesare pre%ent#rii ?flip(c2art!
retroproeictor! computer [ "iedoproiector etc.@.
*aterialele suport pentru ormare conin informaia necesar# atin$erii obiecti"elor. -e
e9emplu8 suport de curs! manual! $2id! fie de lucru! fie de e"aluare! liste de "erificare! teste!
c2estionare etc.
Elementele care stimulea!" relec'ia &i acti%itatea in$epen$ent" a participan'ilor la
ormare pot fi e9erciii! studii de ca%! teme de reflecie! indicaii biblio$rafice suplimentare etc.
Succesiunea ireasc" a acti%it"'ilor $e n%"'are este de la simplu la comple9! de la
apropiat la dep#rtat! de la cunoscut la necunoscut. ,otodat#! acti"it#ile noi de &n"#are se cl#desc
pe ceea ce s(a &n"#at &n acti"it#ile anterioare.
Sistemul $e e%aluare cuprinde metodele! te2nicile i instrumentele de e"aluare de
parcurs i final#. ."aluarea poate fi f#cut# prin obser"are ?pe ba%a unui $2id de obser"are@! prin
completarea unor liste de "erificare! prin completarea unor c2estionare! prin inter"iuri
indi"iduale i de $rup ?reali%ate pe ba%a unor $2iduri de inter"iu@! prin probe practice! prin
proiecte! prin teste etc. ."aluarea final# cuprinde probele stabilite de le$e i ' sau de furni%orul
de formare.
Ca metode de e"aluare se "or folosi8
anc2eta cu c2estionar i cu inter"iu!
obser"area pe ba%# de $2id de obser"aie!
anali%a documentelor rele"ante.
/O-)L)L 58 OREA*+QAR.A 0ROERA/.LOR ;+ ;,AE++LOR -. =OR/AR.
<nainte ca pro$ramul de formare s# fie derulat! este ne"oie ca toate condiiile lo$istice i
intelectuale s# fie asi$urate! inclusi"! dac# este ca%ul! facilit#ile pentru transportul! masa i
ca%area participanilor la formare i a formatorilor. <n plus! pro$ramul! &n &ntre$ul s#u! "a fi
ne$ociat! dup# ca%! cu repre%entanii furni%orului de formare sau ai an$a>atorului. ,otodat#!
trebuie obinute! &n prealabil! toate autori%aiile le$ale necesare derul#rii form#rii.
.laborarea materialelor necesare formarii
C- Suportul $e curs
.laborarea suportului de curs presupune parcur$erea urmatoarelor etape8
(Anali%a obiecti"elor
(;tran$erea informatiilor
(;electarea materialelor care "or fi incluse
Page 54
(;tructurarea continutului cursului
Anali%area obiecti"elor
;uportul de curs trebuie reali%at astfel incat sa consuca la atin$erea obiecti"elor instruirii.
-e aceea8
Obiecti"ele cursului trebuie sa se potri"easca cu instruirea:
+nstruirea trebuie sa se potri"easca cu e"aluarea:
Obiecti"ul trebuie sa reflecte re%ultatul dorit al acti"itatii de instruire
;tran$erea informatiilor
0entru stran$erea informatiilor se folosesc o serie de metode! dintre care amintim8
Cercetarea empirica
Aceasta este o in"esti$are metodica a ideilor si comportamentelor. Cateodata cercetarea
empirica se concentrea%a pe studierea unor "ariabile limitate le$ate pe relatie de cau%aefect.
Cercetarea empirica incepe cu ipote%e care se testea%a si se continua cu furni%area unor
informatii specifice. +nformatiile sunt testate statistic pentru masurarea probabilitatii si nu a
ade"arului absolut. ;tudiile empirice contribuie la de%"oltarea unor noi intrebari! ipote%e! testari!
teorii si la luarea unor deci%ii despre politici si actiuni.
Analiza critica
+n aceasta anali%a sunt >udecate calitatile si efectele unor materiale scrise sau orale sau ale
unor procese. O anali%a critica poate fi facuta asupra unui >oc! un discurs! o miscare sociala! o
politica sau o procedura. Aceasta anali%a ar trebui condusa cu obiecti"itate si competenta: ar
trebui sa furni%e%e definirea clara a criteriilor utili%ate: sa ofere lamuriri suplimentare despre
subiectul cercetat.
Cercetarea opiniilor
Aceasta cercetare in"esti$2ea%a ce cred despre un subiect diferite cate$orii de oameni
?e9perti sau nu@. .9pertii "or furni%a ba%ele unei interpretari! e9tra$erea unor conclu%ii si
e"aluarea circumstantelor si a faptelor.
.9emplu8
;a presupunem ca faceti parte din ec2ipa desemnata sa elabore%e 0lanul de afaceri al
or$ani%atiei. -e ce informatii a"eti ne"oieP
( e"olutia ramurii economice din care face parte or$ani%atia! istoricul or$ani%atiei dar si studii de
ca% despre e"olutiile altor or$ani%atii cu acelasi profil
( informatii obtinute prin cercetari empirice despre e"olutia atitudinii an$a>atilor
Page 55
( opinii ale e9pertilor economisti! in$ineri! psi2olo$i! sociolo$i! alti specialisti
( opinii de la ne(specialistii din cadrul or$ani%atiei a caror e9perienta personala poate fi luata in
considerare
( anali%a critica a e"enimentelor! acti"itatilor! re%ultatelor obtinute de or$ani%atie si a
imbunatatirilor propuse
/aterialele pentru suportul de curs se re"i%uiesc pentru a identifica $olurile de informatii sau de
lo$ica. Or$ani%area materialelor scoate adesea in e"identa ce alte informatii sunt necesare in
spri>inul ideilor e9primate in suportul de curs.
;electarea materialelor care "or fi incluse
+n acest stadiu se identifica tot ceea ce trebuie inclus in suportul de curs8 ce informatii
sunt necesare pentru atin$erea obiecti"elor si cele re%ultate in urma anali%arii auditoriului.
/aterialele care "or fi incluse in suportul de curs trebuie sa contina ideile principale si
ar$umentele necesare.
Or$ani%area ideilor
;tructura suportului de curs afectea%a direct succesul sau. Or$ani%area clara a acestuia
a>uta auditoriul sa intelea$a mai clar ideile e9primate.
Partile componente ale suportului $e curs sunt8 introducerea! cuprinsul si inc2eierea.
Intro$ucerea are ca scop
Atra$erea atentiei auditoriului:
/oti"area auditoriului pentru a se concentra asupra temei ?a arata auditoriului dece este
in interesul lor sa asculte! ce beneficii "or a"ea in urma aflarii informatiilor@:
0re%entarea a ceea ce urmea%a sa fie pre%entat
Cuprinsul
Oamenii pot procesa in acelasi timp intre 5 si C informatii.
Or$ani%area mesa>elor transmise poate tine cont de acest lucru.
Eruparea informatiilor pe cate$orii! astfel incat auditoriul sa si le aminteasca usor:
0re%entarea sa nu aiba mai mult de cinci cate$orii mari:
*ici o cate$orie importanta sa nu aiba mai mult de cinci subcate$orii sau elemente:
+ntre cate$oriile importante sa e9iste o le$atura lo$ica:
+ntre elementele unei cate$orii sa e9iste o le$atura lo$ica.
In pre!entarea partilor principale pot i a$optate urmatoarele strate)ii+
0re%entare liniara8 in care ideile sunt pre%entate in ordine cronolo$ica sau de la primul
pas al procesului pana la ultimul:
0re%entarea partilor componente ale intre$ului8 fiecare parte este detaliata pentru
construirea ima$inii complete:
0re%entare lo$ica8 pentru intele$erea ne"oilor! solutiilor! cailor prin care solutia satisface
ne"oile si a"anta>ele solutiei.
Inc0eierea
;e inc2eie Oin fortaB ? prima si ultima impresie sunt cele mai puternice@.
;e trece biblio$rafia care a stat la ba%a elaborarii suportului de curs.
Page 56
Sectiunile $e /a!a ale unui suport $e curs sunt+
C- Pagina de capat) Coperta) Contine titlul! cine a pre$atit cursul! cine sunt participantii ?daca ei
sunt dintr(un sin$ur departament sau din intrea$a or$ani%atie@! locul de desfasurare a cursului si
perioada in care se "a desfasura cursul.
D- Cuprinsul) Contine titlurile capitolelor! subcapitolelor! sectiunilor si numarul pa$inii la care
acestea incep.
B- !nformatiile specifice temei) .ste DcorpulD suportului de curs si repre%inta temele structurate
pe capitole.
D- A)en$a trainerului ( Planul $e in%atare ( Desi)nul cursului
A$enda trainerului ' 0lanul de in"atare ' desi$nul cursului descriu amanuntit! pentru fiecare
subiect ce "a fi abordat in cadrul pre%entarii urmatoarele8
( tema
( timpul alocat
( descrierea procesului utili%at
( metoda
( materialele necesare
( persoana care "a pre%enta subiectul
/O-)L)L 68 .IAL)AR.A! R.I+Q)+R.A ;+ A;+E)RAR.A CAL+,A,++
0ROERA/.LOR ;+ ;,AE++LOR -. =OR/AR.
Inaintea cursului , Recoman$ari )enerale
fiti pre%enti in sala de curs cu cel putin o ora inaintea participantilor pentru a pre$ati
materialele si ec2ipamentele ?in special cand nu cunoasteti sala@:
purtati intotdeauna la d"s. o lista cu materialele si ec2ipamentele necesare:
re%er"ati("a un sfert de ora pentru a "a pre$ati fi%ic8 tinuta! postura! respiratie
mental8 puneti("a in postura de formator! "i%uali%ati participantii in sala! incercati
incercati sa "a ima$inati ce "or simti si care "or fi asteptarile lor
In timpul cursului 2 Recoman$ari )enerale
Incepeti prin a Jspar)e )0eataK
)tili%area unui icebrea3er captea%a atentia participantilor! orientand(o spre curs si spre ceilalti
din $rup.
E4emple $e ice/reaIers+
\ Doua a$e%arate# unul als
0articipantii se pre%inta spunand despre ei trei lucruri8 doua ade"arate si unul fals.
Ceilalti trebuie sa $2iceasca ce e ade"arat si ce e fals.
\ Pre!entarea cole)ului
Page 57
;e $rupea%a participantii cate doi. Li se acorda cinci minute in care sa comunice intre ei! apoi
fiecare il pre%inta pe celalalt.
Fiti le4i/ili@
Acti"itatile pe care le(ati planificat pot sa nu fie rele"ante pentru participanti. =iti pre$atiti sa le
modificati sau sa le inlocuiti astfel incat sa raspundeti ne"oilor participantilor
Fiti cu un oc0i la ceas@
=i9ati limite de timp pentru e9ercitii. Asi$urati("a ca participantii cunosc limitele de timp pentru
ceea ce au de re%ol"at.
=iti fle9ibili daca trebuie8 prelun$iti timpul pentru acti"itatile care se do"edesc profitabile si
scurtati atunci cand participantii se arata nerabdatori sa treaca la alta acti"itate.
Apreciati perormantele participantilor
Oferiti feedbac3! dar nu criticatiU
*u blamati niciodata participantii daca lucrurile nu mer$ bineU
Recunoasteti desc2is atunci cand eforturile si performantele lor sunt mai bune decat ale d"s. *u
intrati in polemici cu participantii sau cu cole$iiU
Fiti sensi/ili la ni%elele in$i%i$uale ale a/ilitatilor participantilor@
)neori este mai potri"it sa se lucre%e in $rupuri decat indi"idual.
0rote>ati(i pe cei mai slabi fara a minimi%a e9punerea acestora la situatiile de in"atare.
Participati $%s- insi%a la e4perienta $e in%atare
Acceptati teme de la participanti ?de e9emplu modificarea pro$ramului pentru a raspunde unei
ne"oi specifice@.
Aratati(le participantilor ca sunteti dispusi sa incercati lucruri noi! c2iar daca s(ar putea sa nu iasa
bine. =iti atenti la feedbac3(ul pe care ei "i(l oferaU
Nu parasiti sala $e curs in timpul e4ercitiilor
Clarificati intrebarile care apar pe parcursul e9ercitiilor! repetati instructiunile atunci cand
participantii par sa fi uitat de ele. Atra$eti(le atentia asupra timpului ramas cand se apropie de
finalul inter"alului alocat sarcinii curente.
Oeriti ee$/acI constructi%
Caracteristicile feedbac3(ului constructi"8
;pecific8 ;e refera la un comportament concret! nu la caracteristicile persoanei in $eneral:
Oportun:
Cat de curand dupa e"eniment:
;e ba%ea%a pe obser"area cu acuratete a comportamentului:
Cel care ofera feedbac3(ul isi asuma obser"atiile. -e aici e9primarile la persoana intai
sin$ular ?OAm "a%utLB! OAm au%itLB@:
*u se formulea%a >udecati OAceasta a fost rauLB:
;e refera numai la lucruri pe care persoana poate sa le sc2imbe.
Page 58
EVALUAREA FOR*ARII
E%aluarea este procesul prin care informatiile sunt colectate si analizate pentru a stabili in ce
masura planul de training si'a atins obictivele)
."aluarea8
este un instrument de apreciere
masoara in mod $lobal obiecti"ele! re%ultatele si impactul acti"itatii
asi$ura date pentru desfasurarea unor acti"itati similare in "iitor
."aluarea ii a>uta pe formatori sa ia deci%ii obiecti"e de imbunatatire a acti"itatii de trainin$.
-eci%iile care se pot lua in urma acestei acti"itati pot sa raspunda urmatoarelor intrebari8
Cum si(a atins fiecare curs obiecti"ele de crestere a performantei indi"iduale si la ni"el
de or$ani%atieP
Care sunt punctele tari si punctele slabe ale sistemului de trainin$ din institutie '
companieP
Cum se poate imbunatati selectia participantilor pentru trainin$P
Cine ar mai putea fi inclus in participarea la trainin$(uriP
Care a fost calitatea diferitelor elemente ale acti"itatii de trainin$ ?continutul cursurilor!
materialele de curs! trainerii si metodele de trainin$@P
Evaluarea training'ului trebuie sa furnizeze mai mult decat informatii despre eficacitatea lui)
.a poate folosi si ca o e9perienta suplimentara de in"atare pentru participanti.
Evaluarea participativa a training'ului incura4eaza participantii sa analizeze cursurile in mod
critic3 considerand ce noi cunostinte si abilitati au invatat si cum le vor putea aplica in
practica)
-aca e"aluarea participati"a include si alte structuri ale or$ani%atiei ?mana$erii directi si senior
mana$erii@! planul de trainin$ isi "a atin$e mult mai bine obiecti"ele de crestere a performantei
prin incura>area si spri>inirea aplicarii in practica a noilor competente.
Cel mai cunoscut instrument de e"aluare a trainin$(ului este c0estionarul $e e%aluare inala a
cursului pe care participantii il completea%a la sfarsitul e"enimentului.
Acest instrument nu este in nici un ca% sin$urul care trebuie folosit pentru a e"alua complet
acti"itatea de trainin$.
Re%ultatele inre$istrate de participanti pe formularele respecti"e pot sa se ba%e%e pe
sesiunile pe care le(au apreciat cel mai mult sau pe carisma trainerului.
-e aceea este util sa folositi si alte mi>loace de e"aluare prin care puteti "erifica rele"anta
c2estionarelor de e"aluare si "eti putea obtine si informatii suplimentare.
Procesul $e e%aluare se construieste pe raspunsul la urmatoarele intre/ari+
Ce e%aluam. Cine e%aluea!a. Can$ se ace e%aluarea. Cum e%aluea!a.
Ce evaluam;
.9ista urmatoarele ni"eluri de e"aluare a trainin$ului8
atingerea scopului
satisfacerea asteptarilor
eficienta metodelor utilizate
reactia participantilor la training
Page 59
+n aceasta fa%a! apreciati care au fost reactiile participantilor.
Aflati de la ei cum s(au simtit pe durata cursului! cum au apreciat prestatia trainerului!
metodolo$iile de trainin$ folosite! materialele care le(au fost furni%ate in timpul cursului!
or$ani%area lui! etc.
Aceste informatii nu "a "or da o ima$ine asupra a ceea ce au in"atat nou! ci numai asupra
modului in care s(au simtit la curs.
+n aceasta fa%a puteti folosi urmatoarele tehnici8
inter"iurile indi"iduale
focus $rupurile
<ivelul de cunostinte 8au invatat ceva nou;:
Abilitatile dobandite 8au dobandit noi abilitati;:
+n aceasta fa%a "eti e"alua modul in care cursul i(a a>utat pe participanti sa dobandeasca noi
cunostinte! abilitati si atitudini.
."aluand procesul de in"atare! puteti sa determinati care abordari si acti"itati au fost intr(ade"ar
eficace in dobandirea noilor competente.
0entru e"aluarea procesului de in"atare puteti folosi urmatoarele te2nici8
testele ?orale sau scrise@
simularile
obser"area
0entru aplicarea cu succes a instrumentelor din aceste prime doua fa%e! este necesar ca cine"a
din departamentul de trainin$ sa asiste la desfasurarea cursurilor.
#tilitatea 7 aplicabilitatea 8pot aplica ceva din ceea ce au invatat;:
=a%ele anterioare sunt usor de administrat in conditiile pre%entei unui responsabil de trainin$ care
poate face le$atura pe loc intre trainin$ si comportamentul participantilor.
Aceasta fa%a! insa! cere implicarea mana$erilor participantilor imediat dupa intoarcerea de la
curs.
Rolul trainin$ mana$erului este de a incura>a si facilita implicarea mana$erilor in e"aluarea
aplicabilitatii trainin$(ului oamenilor din subordine.
."aluarea se refer# la &ntre$ul pro$ram de formare dar i la prestaia celui care &l
implementea%#. <n funcie de re%ultatele e"alu#rii! pro$ramul de formare "a fi re"i%uit! optimi%at
i adaptat la ne"oile i la cererea de formare. <n ultim# instan#! e"aluarea "a da m#sura calit#ii
pro$ramului de formare.
E%aluarea pro)ramelor! care se reali%ea%# &n conformitate cu metodolo$ia de autori%are
a furni%orilor de formare! se refer# la8
condiiile materiale i lo$istica ( s#li! ec2ipamente! materiale etc.:
resursa uman# formatorii implicai! alte persoane resurs#:
pro$ramul de formare i procesele de formare:
re%ultatele form#rii aa cum acestea reies din aplicarea procedurilor le$ale de
e"aluare i certificare.
."aluarea este unul dintre cele mai dificile etape ale muncii formatorului.
Evaluarea este proces de colectare! prelucrare si interpretare a datelor obtinute prin intermediul
instrumentelor de e"aluare! &n scopul emiterii unei >udec#ti de "aloare asupra re%ultatelor sau &n
scopul adopt#rii unor deci%ii.
.a presupune8
*#surare+ prin instrumente de m#surare
Page 60
Interpretare si apreciere a re!ultatelor+ dupa criterii
A$optarea $eci!iei + prin >udecata e9perta
Tipuri $e e%aluare
Criterii E%aluare initial# E%aluare
continu#
E%aluare )eneral#
Can$ se reali!ea!#. +n fa%a initial# 0e tot parcusul
desf#sur#rii
instruirii
La finalul sesiunii de
instruire
In ce scop. Cunoasterea ni"elului de
la care pleac# procesul de
formare
+mbun#t#tirea
acti"it#t#tii si a
re%ultatelor
Optimi%are pe
parcursul
procesului de
formare
Cine o reali!ea!#. ."aluator intern ?aceeasi
persoan# care a reali%at
instruirea8 formatorul@'
Cursantii ?isi e"aluea%#
cunostintele@
."aluator intern ."aluator intern sau
e9tern ?e98 o comisie
de e"aluare@
Cat $e $es se
colectea!a
inormatii.
La inceput -es La inter"ale mari de
timp
Ce re!ultate sunt
urm#rite.
Re%ultate partiale
?ofera $arantii
pentru
re%ultatele finale@
Re%ultate finale
*eto$e $e e%aluare
Metode traditionale8
( probe scrise
( e"aluare oral#
( probe practice
*eto$e complementare+
( obser"area treptat# a comportamentului
( inter"iul
( in"esti$atia
( proiectul
Page 61
( autoe"aluarea
/legerea etodei/te1nicii/instruentului de evaluare se face #n functie de.
scopul e"alu#rii
tipul si durata instruirii
profilul $rupului tint#
resursele alocate pentru e"aluare8 timp! costuri
modul de utili%are al resurselor
Cel mai cunoscut instrument de e"aluare a trainin$(ului este c0estionarul.
C2estionarul este un set structurat de &ntreb#ri formulate &n scopul obinerii de informatii
de la participanti.
C2estionarul este o anc2et# ce se desfasoar# pe ba%# de c2estionar scris. )n c2estionar e
o lista de intreb#ri pri"itoare la problema urm#rita! ase%ate intr(o anumit# ordine prin care se
urm#reste obtinerea informatiilor despre aceeasi problem# de la un num#r mai mare de subieci.
<n functie de modul de implementare! e9ist# dou# tipuri de c2estionare8
c1estionar auto , adinistrat.
c1estionar adinistrat de operatorul de anc1et#/interviu.
.laborarea c2estionarului presupune parcur$erea ctor"a pasi8
intrebarea trebuie s# fie in concordant# cu tema! s# nu "i%e%e direct ceea ce
urm#rim! obiecti"ul a"ut in "edere "a re%ulta din prelucrarea tuturor datelor.
respectarea unei lo$ici a intreb#rilor il obli$# pe cel care r#spunde s# fie
consec"ent cu el insusi si s# nu se contra%ic# de la o intrebare la alta
intrebarile nu trebuie s# ii su$ere%e sau s# ii impun# r#spunsul celui c2estionat
0entru o structurare mai bun# se practic# di"i%area c2estionarului in mai multe p#rti. 0e
prima pa$in# la &nceput se recomand# s# apar#8 -ate despre firma care efectuea%# sau pentru
care se efectuea%# studiul ?denumirea! adresa! si$la@: ;copul studiului: +nstrucRiuni de
completare.
.ste indicat s# respectai urmatoarele re$uli $enerale8
*umerotarea pa$inilor
+mprimarea pe o sin$ur# fat# a 2rtiei de calitate:
;patierea te9tului astfel &nct s# cree%e o impresie de rela9are! de aerisire:
Cu"intele de ba%# se scriu cu ma>uscule! se sublinia%# sau se scriu &n$rosat ?bold@
O intrebarea' sau "ariantele ei de r#spuns nu "a' "or fi intrerupt#' intrerupte
pentru trecerea pe o alt# pa$in#:
<ntreb#rile "or fi numerotate si codificate la fel ca si posibilit#tile de r#spuns acolo
unde este ca%ul:
Iariantele de r#spuns la &ntreb#rile structurate se recomand# s# fie dispuse pe
"ertical# pentru usurarea identific#rii r#spunsului ales. Acest lucru simplific# att
completarea c2estionarului de c#tre subiecti ct si procesul de e"aluare reali%at de
c#tre formator:
-ac# e9ist# $rupuri diferite de subiecti c#rora li se adresea%# studiul! se pot folosi
culori diferite de 2rtie pentru fiecare dintre acestea:
-ac# c2estionarul dep#seste 4(5 pa$ini se recomand# utili%area formatului tip
brosur#! de dimensiuni mai mici!capsat sau lipit pentru usurinta mane"r#rii.
C0estionarul $e e%aluare
Page 62
Acest instrument de natur# lo$ic# si psi2olo$ic# repre%int# o succesiune de intreb#ri
adresate subiectilor intr(o forma scris#. 0entru a elabora un c2estionar sunt de urm#rit mai mulRi
pasi8
crearea unui set de intreb#ri in raport cu scopul cercet#rii
aplicarea c2estionarului la esantionul propus cercet#rii
interpretarea si anali%a lui
)n c2estionar presupune 2 p#rti8
1. o parte introducti"#! in care se preci%ea%# scopul si obiecti"ele cercet#rii: cuprinde indicaRii
de completare a r#spunsurilor.
2. o parte in care sunt e"ocate intreb#rile punctuale intr(o ordine anumit#
A"nd in "edere natura intrebarilor! c0estionarele sunt $e mai multe eluri8
cu r#spunsuri inc1ise5 care permit ale$eri din mai multe "ariante ?e98 da! nu ! nu
stiu@
cu r#spunsuri desc1ise5 la care subiectul isi construieste r#spunsul
cu r#spunsuri ixte5 care imbin# att "arianta cu intreb#ri desc2ise ct si "arianta
cu intreb#ri inc2ise.
O &ntrebare structurat# este format# din mai multe sub=ntreb#ri! le$ate &ntre ele printr(un
element comun.
Recoman$#ri+
+n conceperea intre/#rilor este indicat# um#rirea urmatoarelor conditi8
intreb#rile s# fie formulate in raport cu scopul cercet#rii:
intrebarea s# cear# r#spunsuri simple la &nceput si s# creasc# dificultatea acestora
treptat:
sub&ntreb#rile nu depind de r#spunsul corect la celelalte sub&ntreb#ri:
se "a utili%a un num#r mare de &ntreb#ri care cer r#spunsuri relati" scurte:
pentru a le permite cursantilor s#(si structure%e mai bine r#spunsurile se "or da
indicatii pri"ind natura! forma!or$ani%area si lun$imea r#spunsului asteptat:
ele trebuie sa fie formulate corect si cu sens:
s# "i%e%e un sin$ur aspect:
s# nu induc# sau sa su$ere%e r#spunsurile subiectilor:
s# fie redactate pe intelesul celor anc2etati.
C0estionarul $e e%aluare inal#
=iecare formator doreste s# afle opinia cursantilor s#i fat# de acti"itatea desf#surat# att
pentru a "erifica eficienta acti"it#tii depuse! ct si pentru a(si planifica eficient urm#toarea
sesiune de acti"it#ti. +n timp ce profesorul de la clas# ofer# feedbac3 frec"ent asupra calit#tii
muncii sale! formatorul are o po%itie mai putin comod#! aflndu(se in fata unui $rup de adulti cu
care petrece timp limitat si de la care are putine posibilit#ti de a a"ea un feedbac3 autentic.
E1emplu:
0entru a e"alua calitatea pred#rii cursurilor! "# ru$#m s# completai acest c2estionar. 0rin r#spunsurile
-umnea"oastr# oneste i bine $ndite &l putei a>uta pe profesorul'lectorul care a inut cursul respecti" s#
&mbun#t#easc# att coninutul informati"! ct i metodele de predare.
I- In$ica'i n ce m"sur" sunte'i $e acor$ cu urm"toarele airma'ii# marcLn$ cu J M K c"su'a care
corespun$e opiniei $%s-
<ot: C2estionarul este anonim.
Page 63
Afirmaii
Acor
d

t
o
t
a
l
Acord
*ici '
n
i
c
i
-e%acord
-e%acord
tota
l
1. 0ro$rama cursului a fost clar
pre%entat#
2. Coninutul cursului este bine structurat
1. *oiunile(c2eie sunt suficient e9plicate
4. /aterialul predat este de actualitate i
bine documentat ?biblio$rafie i surse
rele"ante@
5. 0rofesorul'lectorul utili%ea%# metode
eficiente de predare
4. 0rofesorul'lectorul st#pnete materia
predat#
5. .9punerea profesorului 'lectoruluieste
clar#
6. 0rofesorul'lectorul pre%int# materia
&ntr(o manier# interesant#
C. 0rofesorul 'lectorulsatisface ne"oile
mele de de%"oltare personal# i
formare profesional#
10. 0rofesorul'lectorul &ncura>ea%#
acti"ismul cursantilor
11. 0rofesorul'lectorul stimulea%# $ndirea
creati"# a cursantilor
12. ]inuta i manierele
profesorului'lectorului sunt adec"ate
11. 0rofesorul'lectorul manifest# o
atitudine po%iti"# fa# de cursanti
14. ."aluarea permanent# ?seminarele!
testele! c2estion#rile etc.@ reflect#
coninutul tratat la curs
15. Criteriile de e"aluare folosite de
profesor'lector sunt clare
14. 0rofesorul'lectorul aprecia%# obiecti"
Page 64
performanele cursantilor
15. 0rofesorul'lectorul posed# limba>ul de
specialitate
II- E%alua'i )lo/al competen'a $i$actic" a proesorului(lectorului# su/liniin$ unul $in
urm"toarele caliicati%e+
.9celent# =oarte bun# Fun# ;lab# =oarte slab#
III- E%alua'i )lo/al %aloarea e$ucati%" 7$e ormare )eneral" &i proesional"8 a cursului#
su/liniin$ unul $in urm"toarele caliicati%e+
=oarte mare /are /edie ;c#%ut# =oarte sc#%ut#
IV- V" ru)"m s" scrie'i su)estiile &i comentariile suplimentare pe %erso2ul oii-
V ului pentru participare. V dori s v construii un parcurs educaional calitativ
pentru a deveni un specialist integru5 copetent i copetitiv.
F+FL+OERA=+.8
Suport curs Formator Centrul DOCTUS#Si/iu# str- *"r"sti nr- C a#Tel+ NDGO2
DCCDDD#*o/ile+ NHEP2CDNOGD# NHEP2CDNOGB#e2mail+ oiceQ$octus-ro#RRR-$octus-ro
Cristina Ardeleanu! Educatia /dultilor5 .d. *eutrino! Resita 2005.
+ulian Fre%eanu! ?1id pentru forarea foratorilor! .d.Academica! Ealati 2001.
;imona ;a"a! Educatia adultilor! .d. 0olirom! Fucuresti 2005.
;imona ;a"a! )oratorul pentru adulti5 .d )ni"ersitatii de Iest! ,imisoara 2005.
,im Windle! &u sa pre-enta5 .d. RAO! Fucuresti 2000 .
;ultana Craia! Introducere in teoria counicarii5 .d. =undatiei Romania -e /aine!
Fucuresti 2005.
.milia Albu! Educatie si &ounicare5 .d. )ni"ersitaii 0etru /aior! ,ar$u /ures 2006.
Liliana .%ec2il! Educatia adultilor. > a$ordare psi1o+pedaogica5 .d. 0aralela 45! 0itesti
2005.
Page 65