Sunteți pe pagina 1din 6

Alimentarea pentru

persoanele cu activitate intelectuala


specifica
Alimentele sunt ca nite compui farmaceutici care afecteaz creierul. Dieta,
exerciiile i somnul au potenialul de a altera sntatea creierului i funciile
mentale. Acest lucru ofer posibilitatea de a mbunti capacitile cognitive,
protejnd totodat creierul de mbtrnire, prin alegerea dietei potrivite.
Activitatea cerebrala are nevoie de o serie de stimulente pe parcursul zilei,
pentru a da cel mai bun randament. Creierul absoarbe energia corpului,
furnizata de hrana, folosind aproximativ 20% din aceasta, in cazul unui adult.
Creierul copiilor foloseste chiar mai mult. Mentinerea unui nivel adecvat de
glucoza in sange determina un flux constant de energie la nivelul creierului. Un
nivel de glucoza ridicat ajutamemoria, potrivit studiilor.
Doar o mancare buna, variata si bogata in nutrientii necesari unei bune
functionari a organismului poate ajuta omul sa aiba o minte ascutita si sa
acumuleze noi cunostinte, pana tarziu, la varste inaintate.
In cele ce urmeaza va voi prezenta cateva alimente care stimuleaza activitatea
cerebrala atat pe termen scurt, dar care sunt recomandate si pentru perioadele de
efort intelectual sustinut, cat si pentru prevenirea aparitiei diverselor probleme
ce afecteaza buna functionare a creierului.

Ardeiul iute, cu care iti poti garnisi pranzul, iti va permite sa te concentrezi
mult mai bine atunci cand ai o perioada solicitanta din punct de vedere
intelectual, fara sa te confrunti cu starea de irascibilitate sau cu insomnia ce apar
ca urmare a consumului de cafea.
Ardeiul iute contine o cantitate mare de vitamina C, foarte utila pentru
functionarea celulelor nervoase. Consumul ridicat de vitamina C iti va
imbunatati dispozitia, fapt demonstrat de un studiu recent realizat de Human and
Clinical Nutrition.
Mancarurile cu amidon, precum cartofii la cuptor, ofera o sursa de energie
constanta, deoarece au in structura lor carbohidrati, care se digera mult mai lent
comparativ cu zaharul din dulciuri.

Semintele de dovleac ,consumul de seminte de dovleac, ce ar putea reprezenta o
gustare inainte sau dupa pranz, ofera organismului un aport substantial de fier.
Lipsa acestuia din organism diminueaza rezervele de oxigen din creier. In plus,
deficienta de fier impiedica producerea neurotransmitatorilor, substante chimice
care permit transmiterea mesajelor celulelor nervoase.
Simptomele deficientei de fier includ starea de iritabilitate, incapacitatea de
concentrare si pierderi ale memoriei. Lipsa fierului din talamus, o parte a
creierului, poate duce la deficit de atentie (ADHD), arata un studiu recent
publicat in World Journal of Biological Psychiatry.

Stridiile , si zincul are un rol esential in functionarea optima a creierului,
facilitand comunicarea intre neuroni si functionarea interna a celulelor nervoase.
Un nivel de zinc scazut determina distrugerea neuronilor si aparitia atacului
cerebral, a epilepsiei si bolii Alzheimer.
Stridiile contin un nivel ridicat de zinc. Vegetarienii isi iau necesarul de zinc din
grau.

Carnea de vita contine o concentratie foarte ridicata de vitamina B12, despre
care s-a aratat ca ar avea legatura cu volumul creierului, conform unui studiu
publicat in Neurology.
Deficienta de vitamina B12 trebuie prevenita, pentru ca astfel sunt evitate
probleme ireversibile ale sistemului nervos. Simptomele deficientei de vitamina
B12 includ pierderi ale memoriei, diverse dureri sau senzatii neobisnuite la
nivelul extremitatilor membrelor.

Migdalele sunt foarte bogate in vitamina E, care are un rol fundamental in
prevenirea deteriorarii celulelor nervoase. Vitamina E este de asemenea
implicata in procesul de cunoastere, proces care implica atentia, memoria,
invatarea si alte functii mentale.
Studiile efectuate pe soarecii de laborator au aratat ca vitamina E contribuie si la
refacerea neuronala in urma unor rani usoare la nivelul creierului.
Ia-ti lecitina din mierea de floarea-soarelui
Este bine sa se stie ca mierea de floarea-soarelui e singurul aliment natural care
contine lecitina in stare pura si, pe langa alte recomandari, este la fel de buna si
la efort intelectual. Elevii si studentii, si nu numai ei, ci si adultii si persoanele in
varsta, ar trebui sa consume zinic, cate doua - trei lingurite din aceasta miere.
O cana de ceai de roinita, planta numita si "iarba scolarilor", are proprietatea
de a stimula capacitatea mentala, concentrarea si memoria.
Merele, cele mai consumate fructe de pe glob, nu ar trebui sa lipseasca din nici
o casa. Cine vrea sa aiba o minte agera sa consume zilnic mere, deoarece au
efect de stimulare si imbunatatire a memoriei.
Pe langa numeroasele vitamine, minerale si fibre din compozitie, merele contin
si quercetina si antocianina, doi antioxidanti foarte puternici. De aceea se
recomanda ca merele sa fie mancate cu tot cu coaja.
Fructele de pdure conin antioxidani care mbuntesc att memoria, ct i
coordonarea motorie. James A. Joseph, specialist n neurotiine susine c
antioxidanii din fructele de pdure contraatac stresul oxidativ funcionnd ca
un agent antiinflamator.
Capsunile Compusii din capsuni iti protejeaza creierul si pastreaza
vie memoria. In cadrul unui studiu publicat de Journal of Neuroscience,
animalele care au consumat extract de capsuni, spanac si afine zilnic au avut
parte de o imbunatatire a memoriei pe termen scurt, ele invatand mult mai
repede decat cele care nu au fost tratate la fel.
Afinele ajuta la probleme cum ar fi Alzheimer sau dementa. O alimentatie
bogata in afine imbunatateste semnificativ capacitatea de invatare.

Fructele de pdure consumate n combinaie cu nuci sau avocado fac ca
membranele celulelor cerebrale s rmn flexibile. de asemenea, aceast
combinaie poate preveni apariia bolilor neurodegenerative.

O singur banan conine cantitatea zilnic de glucoz necesar pentru creier.
Specialistul Leigh Gibson a constatat c creierul funcioneaz cel mai bine
atunci cnd prin fluxul sanguin circul 25 de grame de glucoz (cantitatea
aproximativ pe care o conine o banan).
Oule conin o grsime asemntoare cu vitamina B, numit colin. Aceasta
mbuntete att memoria, ct i timpul de reacie al minii. n plus, studiile au
mai demonstrat i c aceast grsime poate diminua efectele oboselii.

Somonul conine omega-3, proteine, fier i vitaminele B, motiv pentru care
acest aliment susine buna funcionare a memoriei, ajutnd la concentrare i
raionalizare. Pestele si uleiul de peste . Peste 60% din creierul tau consta in
grasime si, in cea mai mare parte, aceasta grasime este asemanatoare celei care
se gaseste in peste.
Acizii grasi de tip omega-3 care se gasesc in peste (si in suplimentele pe baza de
ulei de peste) sunt incorporati in membranele celulelor, facand ca informatiile sa
circule mai repede de la si inspre neurotransmitatori si celule.
Nivelul scazut de omega-3 se afla in stransa legatura cu problemele de memorie
si cu depresia, dar si cu alte afectiuni neurologice.
Cele mai bune surse de grasimi utile memoriei sunt somonul, sardinele si codul
sau suplimentele de ulei de peste, luate zilnic (500 mg - 3.000 mg).

Consumul de vinete va avea grij de creierul tu mbucind comunicarea
dintre celulele cerebrale i moleculele mesagere.

Cofeina, substana care se gsete n cafea, are grij, printre altele, s contribuie
la mbuntirea memoriei, protejndu-ne totodat mpotriva spasmelor
pleoapei. n plus, i ea este bogat n antioxidani i amino acizi. Antioxidanii
din cacaua fierbinte, spune profesorul Chang Young Lee, de la Universitatea
Cornell, protejeaz celulele cerebrale de stresul oxidativ. De fapt, profesorul a
constatat c antioxidanii din dou lingurie de cacaua sunt aproape de dou ori
mai puternici dect vinul rou, de 2-3 ori mai puternici dect ceaiul verde i de 3
ori mai eficieni dect ceaiul negru.

Zaharul iti poate imbunatati vigilenta. Zaharul este "combustibiliul" perfect
pentru creierului vostru. Ceva care contine zahar va stimuleza memoria,
procesele de gandire si capacitatea mentala.

Ciocolata amruie conine proteine antioxidante care mresc producia de
endorfine i mbuntesc puterea de concentrare. n acelai timp, ciocolata cu
lapte este bun pentru mrirea vitezei de reacie i mbuntirea memoriei
verbale i vizuale.

Ceaiul verde este foarte cunoscut pentru beneficiile sale aduse sntii. Printre
altele, studiile au artat c el are efecte neuroprotectoare, adic ajut sistemul
nervos s se dezvolte i s nu fie avariat.

Iaurtul face minuni. El conine proteine, multe minerale i probiotice care
ajut sistemul digestiv, dar i vitaminele B care ajut la buna funcionare a
sistemului nervos.

Legumele cu frunze verzi reprezint, probabil, cele mai bune alimente pe care
le putem consuma pentru a avea grij de creier. Ele abund de vitamine,
minerale i fitonutrieni. Fierul, de exemplu, ne ajut s aducem mai mult oxigen
n corp i creiere, mbuntind controlul cognitiv.
Spanacul este bogat in substante anti-imflamatorii si compusi antioxidanti care
incetinesc imbatranirea creierului si ii pastreaza calitatile. Este unul dintre
putinele surse de acid alpha lipoic, cel mai puternic si eficient antioxidant care
protejeaza creierul.

Morcovii cruzi, spun specialitii, ne asigur un nivel echilibrat de zahr n
snge, suficient ct s asigure funcionarea optim a creierului.

Vinul rou aduce i el o serie de beneficii sntii. Consumul moderat de vin,
sau, mai bine, de suc de struguri mbuntete semnificativ memoria pe
termen scurt i aptitudinile motorii.

Strugurii sunt, de asemenea, o sursa bogata de quercetina si antocianina,
antioxidanti care, alaturi de vitamina C, te ajuta, indiferent de varsta, sa fii mai
agil din punct de vedere psihic. Alege strugurii de culoare inchisa, rosii sau
negri, si mananca-i cu tot cu coaja.

Cerealele integrale, precum orezul brun, sunt bogate n vitamine i magneziu,
motiv pentru care ajut la buna funcionare a capacitilor cognitive.

Usturoiul conine compui puternici antibacterieni i antivirali care ajut la
prevenirea infeciilor, dar i antioxidani care contribuie la meninerea sntii
creierului.


Somnul suficient, sapte - opt ore pe noapte, si la ore fixe, poate fi, de asemenea,
de un real folos in mentinerea sanatatii memoriei. Un om odihnit face fata
oricand cu bine obligatiilor zilnice, este calm, receptiv, amabil, binevoitor,
rezolva cu usurinta problemele care se ivesc.

Concluzie:
Ca sa ai o memorie buna, de care sa te folosesti toata viata, nu-i
suficient numai sa vrei, trebuie sa te si ingrijesti. Daca pana acum nu
ai facut-o, nu-i niciodata prea tarziu sa incepi sa faci singur pentru
tine ceea ce nimeni altcineva nu poate.