TRATAT DESPRE CUNOASTERE

- invitatie la o LOGICA SUPERIOARA -

Care ar fi motivul pentru a scrie o carte ? In mod normal
un om se apuca de scris atunci cand are de comunicat ceva
semenilor sai. aca nu este profesia lui! atunci motivatia ar
tre"ui sa fie si mai puternica! pentru a #ustifica acest demers.
Si daca nu talentul este cel care este pus in valoare ci mai
de$ra"a lipsa de e%perienta transpare din stil! apoi precis
motivatia ar tre"ui sa fie mesajul.
Am decis sa i$nor lipsa mea de e%perienta in domeniu
in speranta ca si cititorul va face la fel! indemnat de importanta
mesa#ului in propria lui e%perienta de viata.
In doua trei cuvinte! mi se pare firesc sa va
impartasesc cel mai important lucru pe care am ales sa il
intele$ si anume acela ca! atunci cand esti nemultumit de ceea
ce crezi ca stii! tre"uie sa cauti sa afli mai mult. Iar daca
modalitatile care ti-a fost sugerat a fi singurele pentru
eplorarea Ade!arului ti se par insuficiente" sc#im$a-le
cu tot curajul% &iciodata nu vei avea nimic de pierdut ci
numai de casti$at. Iar daca ceva va cauta sa te opreasca! sa
stii ca este numai frica ! impodo"ita cu tot felul de $ateli
pentru a nu se deconspira foarte usor...e'"rac-o de 'or'oane
si va aparea in toata splendoarea ei limitativa. Cand in
e%perienta ta de viata a mai ramas macar si un sin$ur aspect
care nu te multumeste inseamna ca inca persista o
neintele$ere! "a'ata desi$ur pe insuficienta Cunoastere
Stiinta vine de la (a sti( si asta ar tre"ui sa fie suficient
pentru inlaturarea do$matismului actual! pseudostiintific.
Pentru ca! atata timp cat cre'i cu inutila infatuare ca c)iar stii
ceva! iti inter'ici sin$ur- cine altul ar putea-o face&'- sansa
de a cunoaste cu adevarat...
Primul uimit de re'ultatele cura#ului tau tu vei fi. *ei intele$e
atunci de ce unii au numit aceasta (lume( ilu'orie. Si il vei fi
aflat pe umne'eu. +ai mult c)iar nu ai ce sa mai cauti!
deoarece asta este ,O,UL. ar tu vei fi devenit ,otul si ,otul va
fi tu. Care tu! asta c)iar ar mai fi o urma de intre"are...
in e%perienta u'uala individuala! daca vom fi atenti! putem
o"serva ca un copilas este o potentialitate infinita!
omnidirectionala. El nu manifesta o directie anumita! pentru el
totul este e$al! nu are preferinte si virtualitatea care el este se
aseamana cu perfectiunea $eometrica a sferei. eocamdata el
nu -este. nimic anume! el doar ES,E! si acest statut cu care nu
se va mai intalni ii este accesi"il firesc! datorita faptului ca inca
nu a ales sa se manifeste in anumite directii! nu avea inca cum
sa o faca.
Inca nu este medic sau constructor sau educator!
c)imist sau fi'ician! mu'ician sau pictor/&efiind inca nimic din
toate acestea! se poate spune ca este in e$ala masura a"solut
orice isi propune sa fie/E lo$ic/Se poate spune ca este o
potentialitate maima! deoarece se afla intr-un minunat
punct de valoare 'ero.
Am dat acest e%emplu pentru a putea fi inteles mai
usor! deoarece mi-am propus sa scriu o carte despre
cunoastere pe care o dedic unor fiinte care precis considera
ca au cunoastere! ne"anuind a"solut deloc ce inseamna
aceasta cu adevarat. Pentru ca adevarata Cunoastere si
Intele$ere nu seamana prea mult cu ceea ce intelectul nostru a
fost o"isnuit sa procese'e.
Sa urmarim putin firul lo$ic. Copilul incepe sa creasca.
In curand el pare sa manifeste predilectie pentru anumite
o"iecte sau $esturi. Ele vor fi tratate de cei din #ur ca
adevarate semne 0ve'i anumite o"iceiuri1 si copilul va fi!
incetul cu incetul canali'at catre acele directii. Altfel
o"servand! el va parasi punctul de potentialitate ma'ima si va
deveni un vector pe anumite directii adiacente poate
tendintelor ce parea sa le ai"a. Este firesc sa fie asa! pro"a"il
ar fi $reu de ima$inat un alt drum. Parte din tendintele initiale
se pot confirma! in parte el se poate reorienta pe parcursul
evolutiei sale individuale! a#un$and in final sa se speciali'e'e in
anumita profesie si sa devina de acum medic sau profesor sau
fi'ician/ Este firesc sa fie asa dar nu putem sa nu o"servam
care a fost -drumul devenirii sale. 2 daca in clasa a doua
cali$rafia i-ar fi devenit mai dra$a! daca intr-a cincea
profesoara de c)imie i-ar fi starnit mai mult interesul prin
lucrari de la"orator! daca la en$le'a ar fi reusit sa intelea$a la
timp cat de simpla este $ramatica sau daca intr-a noua la
matematica ar fi fost un alt dascal sau nu ar fi tre"uit sa se
opere'e de apendicita/ aca s-ar fi orientat catre real sau
poate/Cam asa arata drumul fiecarei personalitati. Interesant
este insa un aspect mai putin constienti'at2 cu fiecare pas
facut! cu fiecare -diploma o"tinuta.! da ! a facut un pas inainte
dar in acelasi timp si-a mai limitat cu putin ori'ontul. Si este
a"solut lo$ic. Cind te afli -in pra$ul. unei -cunoasteri. 3
indiferent nivelul- o ve'i undeva la ori'ont si iti apare in
intre$imea ei. Cand ai pasit inspre ea! cand ai intrat in ea!
atunci marimea ei devine parca de necuprins si vei ale$e o
anumita feliuta! o -'ona de interes.. Apoi vei pasi iar in ea si
ea se va lar$i deodata! pentru ca tu! iar sa iti ale$i o feliuta/
Si astfel! o personalitate pleaca de la un punct de
potentialitate ma%ima si valoare manifestata 'ero si a#un$e o
linie! o sa$eata! un vector cu valoare teoretic imposi"il de
apreciat dar ca potentialitate omnidirectionala 'ero. Sunt
milioane de raspantii aparent a"solut nesemnificative pe calea
-devenirii. unei personalitati! in care el a ales mereu sa o ia la
dreapta sau la stan$a! fiecare clipa din viata este o optiune si
nu e%ista practic ale$ere lipsita de importanta si nu eista
alegeri (mari) si alegeri (mici)*O eventuala -etic)eta. ar
putea fi pusa! eventual! dupa mult timp! dar atunci ea nu isi
mai are rostul.
,ot ce v-am sc)itat pana acum are doar menirea de a
va atra$e atentia asupra faptului ca! pe masura ce inainte'i
catre o directie! la fiecare pas facut in -noua realitate.!
ori'ontul se lar$este "rusc si avem de facut niste ale$eri! care
atunci nu pot fi nici rele nici "une! nici mari nici mici! dar care
ne duc in alt punct! de unde iar un ori'ont se lar$este! noi iar
optand pentru ceva/Si daca acesta este mecanismul in calea
evolutiei unei personalitati! cu milioane de ale$eri pe parcursul
a cateva 'eci de ani! e%act asa arata si drumul unei civili'atii!
pe parcursul unor 'eci de mii de ani si cu miliarde de
individualitati care o alcatuiesc.
CU&OAS,EREA ESTE% Ea este o sfera $i$antica! are
o potentialitate ma%ima si nu paraseste acest punct. oar el ii
$arantea'a omnipotenta. O civili'atie nu poate sa se nasca
decat in cadrul acestei sfere! din c)iar +su$stanta+
Cunoasterii respective. Ea va ale$e sa se manifeste pe o
directie. La inceput aceasta directie cuprinde un arc de cerc
mai mare! o -calota sferica. am putea spune/Apoi! avansand
pe calea evolutiei! printr-o infinitate de ale$eri! aria de
cuprindere se tot in$ustea'a. Ilu'ia este ca! evoluand! ea a
capatat mai multa cunoastere. In realitate a pierdut
cunoastere! devenind un vector! o linie! incercand sa
(o"iective'e realitatea(. Ori'ontul de cunoastere care ii este
accesi"il se tot in$ustea'a! ea neputand reali'a ca de fapt s-a
-speciali'at. cumva! pier'and cu totul sansa de a mai vedea
-Intre$ul./ In sc)im" creste foarte mult infatuarea. ,oti
mem"rii ei cred cu con!ingere ca c#iar cunosc ce!a.
Culmea este ca! cu cat ori'ontul de cunoastere scade! cu atat
sen'atia ca este -mai multa cunoastere. creste. Iar o a"surda
ilu'ie..Poate ca este firesc sa fie asa sau poate ale$erile puteau
fi altele! dar asta c)iar nu mai contea'a/Ce rost ar avea ca
acum sa ma $andesc ce as fi devenit daca as fi urmat o scoala
4aldorff! sa spunem/In mod si$ur nu mai eram acelasi.
esi$ur ca civili'atia umana ar fi putut opta pentru
neuniformi'are! ar fi putut cultiva scolile in #urul unor +aestrii!
cum a fost pana in Antic)itate. S-ar fi mers in directii de
cunoastere diferite si complementare! acum poate fiindu-ne
mai accesi"ila o ima$ine a Intre$ului. ar ne-ar fi lipsit precis
facilitatea unor -numitoare comune./
ar spuneam ca CUNOASTEREA ESTE si ca o
civili'atie ale$e sa e%plore'e o anumita directie! lipsindu-se de
ima$inea ,ntregului. Uneori despre Intre$ pastrea'a doar
-le$ende. su" forma de Credinte! traditii sau elemente de
-folclor.. Prin intermediul lor uneori transpar va$i -semne. ale
ima$inii Intre$ului! dar straturile de -poleiala. sunt atat de
multe incat nu se mai poate reconstitui ima$inea. In plus!
multe din aspecte sunt incon#urate de o atmosfera do$matica!
multe au fost le$ate cu fundite frumos colorate si poarta
etic)ete de -TA-U./Cum sa mai $asesti adevarul in astfel de
conditii 5
aca ,NTRE.U/U, i-ai spus Dumnezeu si ai Institutii
care intermedia'a o ilu'orie relatie cu CE*A ce nu s-a putut si
apoi nu s-a mai vrut a fi inteles! cum sa-si propuna cineva sa
e%plice Intre$ul ? Si totusi/Nu poate eista nimic in afara
acestei imense Cunoasteri% Cu alte cuvinte! o civili'atie sau
o individualitate! in e$ala masura e%ista si evoluea'a strict in
cadrul acestei Sfere! din care percepe si eploreaza doar
cat poate ea cuprinde din punctul in care se gaseste%
Partea interesanta este aceea ca! in orice punct te-ai
$asi! desi ceea ce am e%plicat functionea'a! in acelasi timp
!irtual accesul la intrea$a Cunoastere este posi"il. ar nu
este la fel de accesi"il unei civili'atii in intre$ul ei pe cat de
accesi"il este individualitatilor care o alcatuiesc. Aceasta se
datorea'a in principal factorului inertial deose"it de pronuntat
la nivel de civili'atie. Plecata pe o directie ea mai poate face
cotituri usoare si tot la im"oldul unor individualitati puternice
din cadrul ei. Pentru o civili'atie nu se poate ima$ina o
sc)im"are de directie de 678 de $rade! destul de facila unei
individualitati. Cu toate acestea tre"uie inteles ca facilitatea
este relativa si in ca'ul individualitatilor! deoarece ele tre"uie
sa manifeste interesul real si motivant si apoi forta necesara de
a se sustra$e inertiei pe care drumul Civili'atiei din care
provine i-l imprima. esi$ur efortul este pe deplin justificat
de rezultatele care nu au cum sa nu apara din aceasta
diferenta de Cunoastere . 9aptul ca individualitatea !a fi
renegata de intrea$a civili'atie este pe deplin firesc si el. Intre
ea si restul mem"rilor civili'atiei se naste o -prapastie de
cunoastere. pe care! o"iectiv! unul nu are de ce sa isi mai
doreasca sa o treaca! in eventualitatea ca i-ar mai fi la
indemana sa o faca! iar celorlalti le este pe deplin imposi"il de
inteles ce s-a intamplat cu el! ce anume vor"este si de ce
anume nu s-a multumit cu ceea ce ! pentru ei toti! a fost
a"solut suficient! adica 3in vi'iunea lor- totul/
Este a"solut la fel cu ca'ul unui individ plecat din
-civili'atie. si a#uns intr-un tri" care inca isi procura focul prin
frecarea a doua cren$i uscate. Ei vor fi multi! o comunitate!
care vor sti ca asa se face focul iar el va aprinde o "ric)eta si ei
nu vor intele$e nimic. Ar fi nefiresc! pro"a"il imposi"il sa il
determini pe acel individ sa faca focul ca ei! avind "ric)eta in
"u'unar! dar si ei se vor simti tentati sa-l considere o divinitate
mai al"a sau mai nea$ra! dupa cum le va fi ale$erea in acel
moment si se !or feri cum!a din calea lui*Pana la urma
totul se re'uma la Cunoastere si la sisteme de -valori.. Iar
acesta este un nivel minimal la care am incercat sa su$ere'
doar cam cum stau lucrurile. ,n REA/,TATE totul este mult
mai comple dar in acelasi timp infinit de simplu%
*a tre"ui sa formule' si lucruri foarte putin placute
pentru toti mem"rii acestei civili'atii! dar care sunt dramatic de
adevarate. +a#oritatea -Stiintelor.pe care am ales sa le
de'voltam nu au o"iect de activitate! in ciuda aparentelor
-reali'ari./ Am plecat de la cateva premi'e fundamental
$resite si ca atare este firesc sa ne $asim atat de departe de
Ade!ar . e-a lun$ul drumului am tot fost atentionati de
eroare" dar $ulgarele s-a rostogolit in continuare"
neluand in seama nimic% Acesta este sistemul inertial de
care vor"eam.
Si totusi! un astfel de sistem cu inertie ma%ima poate
face c)iar vira#e de 678 $rade! cu o sin$ura conditie2
majoritatea indi!idualitatilor care o compun sa
constientizeze simultan necesitatea !irajului si sa il si
faca" fiecare pentru sine% aca ne-am ima$ina ca in aceasta
seara sase miliarde de indivi'i ar )otara ca de maine viata lor
tre"uie sa ai"a alte valori! apoi dimineata nu ne-ar veni sa
credem ca ne mai aflam pe planeta aceasta minunata care ne-
a tot suportat indolenta / Este si motivul pentru care
inteleptii au spus intotdeauna ca (lucrarea incepe cu
tine)*
Principalele premi'e fundamental $resite pe care ne-
am alcatuit drumul! ca civili'atie! ar fi doua. Prima se refera la
propria noastra identitate. Cine suntem noi? Cand avem
impresia ca raspunsul il $asim in o$linda! $reseala a si fost
facuta! pentru ca NO, nu suntem ceea ce vedem acolo si in
$eneral nu a!em dispoziti!e cu ajutorul carora sa putem
constata Cine suntem. A doua eroare fundamentala este
le$ata de prima! in sensul ca traim sen'atia ca
fenomenologia este limitata la ceea ce noi putem
percepe cu organele de simt ale corpului fizic. Culmea
este ca sen'atia se pastrea'a dincolo de faptul devenit a"solut
limpede pentru oricine! incepind cu fluierul cu care ne c)emam
cainele si pe care noi nu-l au'im!ca e%ista multe frecvente pe
care le e%ploatam te)nolo$ic fara a fi decela"ile direct cu
or$anele noastre de simt si pentru care avem nevoie de
anumite (traductoare(. :a mai mult! am invatat sa e%ploatam
din plin imperfectiunile or$anelor noastre de perceptie! si cu
toate acestea! pe fond este deose"it de remanenta increderea
pe care o acordam acestor or$ane de simt in$ust speciali'ate.
Oare nu ma#oritatea spunem -am va'ut cu oc)ii mei.? ar ne
$andim oare in ce masura am si inteles ceea ce -am va'ut./
Pentru ca vedem efecte! deoarece percepem doar 'ona
efectelor si nu si pe cea a cau'elor care le $enerea'a. Aparent
acelasi efect poate avea cau'e deose"it de diferite si le$aturi
fenomenolo$ice a"solut imposi"il de ima$inat si cu toate
acestea noi spunem ca am va'ut si am priceput sau perceput
corect ceva/ e aceea acest Plan vi"ratoriu a fost denumit al
ilu'iilor. Pentru ca noi credem ca aici se $asesc si cau'ele
fenomenolo$iei! lucru a$solut fals% Aici cel mult vedem
efecte ale efectelor! pe care le consideram cau'e! neputand
vedea mai mult/Ar mai fi un aspect interesant. Avem impresia
ca dualitatea este o proprietate a acestui plan. In realitate noi
proiectam aceasta dualitate! si ea se intoarce ca si sen'atie
catre noi.
aca ne intre"am unde ne-au dus ale$erile facute!
sistemul de valori pentru care am optat! ilu'iile carora le-am
acordat credit va tre"ui sa constatam ca! atat la nivel de
personalitati cat si la nivel de civili'atie! e%perientele duc
intotdeauna catre entropie! manifestata prin neintelegeri"
frici" nefericire" $oala" ne!oi si in final moarte fizica%
aca le vom anali'a pe rand! si o vom face pe parcursul
lucrarii! vom vedea ca nici unul din aceste aspecte nu are o
"a'a reala pentru care sa se produca! fiind total lipsite de
o$iecti!itate% Ca civili'atie am produs doar de'ec)ili"re si
di'armonii! am pus etic)ete false de -valori. pe aspecte
a"solut lipsite de astfel de atri"ute iar valorile le-am desfintat!
incercand sa le su"ordonam unor )otarari a"solut ar"itrare si
lipsite de importanta. Ceea ce ne-a fost pro"at de e%periente
individuale pline de sens am ocolit! trecandu-le deose"it de
repede in uitare si ne-am lasat cu usurinta manipulati cand
acest lucru c)iar nu avea de ce sa se intample.Acum proportiile
manipularii depasesc orice ima$inatie! cu toate acestea nimeni
nesesi'and nefirescul atat de evident.
eoarece vor"eam despre stiinte fara o"iect de
activitate! mi-ar fi mai simplu sa spun ca dintre toate
pretinsele noastre stiinte doar fizica a reusit sa
surprinda cate ce!a" ceea ce nu inseamna ca nu este
plina de greseli% ar ar fi cam sin$ura care ar putea coc)eta
cu termenul pompos de stiinta. In rest am produs citeva
te)nolo$ii! in masura in care nu vrem sa recunoastem ca -ne-
au fost furni'ate./Pentru ca -$enialitatea inventatorului. ca si
cea a creatorului din domenii artistice este de fapt o racordare
pe verticala! in urma careia este transferata Cunoastere din
Cunoasterea Universala. ar au fost si foarte multe situatii in
care -am primit te)nolo$ii. a"solut "enefice si le-am evitat cu
o indar#ire demna de o cau'a mai "una/In domeniile -c)eie.
in mod special! cum ar fi cel ener$etic.
Aici va tre"ui sa e%plic ceea ce vreau sa spun. Si va
tre"ui sa apele' iar la comparatii pentru a putea fi mai usor
inteles. e acum ma#oritatea stim cam ce este un PC. In cutia
calculatorului se $asesc doar componente electronice active
sau pasive! inte$rate in dispo'itive din ce in ce mai comple%e
si mai discrete.! miniaturi'ate. Ce se reali'ea'a cu ele sau prin
intermediul lor se poate denumi o -realitate virtuala..
-Realitate. s-ar c)ema deoarece functionea'a! avem
posi"ilitatea sa apelam la tot felul de servicii cum ar fi cartile in
format electronic! sa ascultam mu'ica preferata in formate
specifice si pe pla;ere speciali'ate! sa vedem filme sau sa
redactam o scrisoare sau o carte/Posi"ilitatile sunt aproape
infinite. Putem avea al"ume foto$rafice! putem retusa si
prelucra in tot felul ima$inile respective! putem face $rafica
sau desene proiective. -*irtualitatea. consta in faptul ca tot
ceea ce noi vedem pe ecran practic nu e%ista. &u sunt nici carti
in el! nici pla;ere! nici po'e! doar cipuri si placi pe care sunt
dispuse! conform unor -le$i.pe care un )ard-ist le cunoaste.
Intre ele sunt relatii si compati"ilitati si armonii iar prin ele
circula ener$ie electrica de tensiuni si ampera#e din ce in ce
mai mici! calatorind pe trasee din ce in ce mai su"tiri si mai
intortoc)eate! de la o $eneratie la alta. Aceasta ener$ie este
modulata in frecventa si poarta cu ea informatie! "iti si octeti.
Asta este a"solut totul. In fata monitorului poti sta vieti intre$i
si vei avea ce face cu tastatura si mouse-ul. Pe monitor vor
defila ima$inile care vor aduce pe calea va'ului tau informatii
iar "o%ele vor face acelasi lucru pentru urec)ile tale. Ele se vor
manifesta acolo! dar in realitate va fi doar foarte putina! din ce
in ce mai putina energie si foarte multa! din ce in ce mai
multa informatie /
Este fascinant ca stin$em PC-ul si spunem ca am
revenit la realitate/Este fascinant ca nu vedem ca am reali'at
o comple%a realitate virtuala! in cadrul unei alte realitati! la fel
de virtuale! dar pe care ale$em sa o consideram -reala./
Aceleasi le$i $uvernea'a am"ele -realitati.! la fel ca in prima si
in cea de-a doua nu e%ista decat energie si informatie/ Ca
una este mai comple%a! ca nu vedem traseele pe care -circula.
ener$ia si informatia este si firesc! deoarece noi suntem
piesele active ale acestei - lumi virtuale.. Si mai sunt diferente
le$ate de comple%itate! dar este normal! noi am creat doar o
palida -replica. a Creatiei. Oricum este perfecti"ila si c)iar se
fac pro$rese in ritm alert.
Sa revin la identitatea noastra. &oi suntem o fiinta
deose"it de comple%a! cu multiple <corpuri. vi"rationale.
Acestea au tot fost denumite! ima$inate sau desenate! parte
din cele mai -dense. c)iar foto$rafiate prin te)nici speciale.
esi$ur ca noi nu ne putem identifica cu unul din aceste
domenii vi"ratorii deoarece suntem toate la un loc. 9iecare
are functii si proprietati specifice. Cel mai putin dens! cu
frecventa de vi"ratie cea mai ridicata are si proprietatile cele
mai interesante. La acest nivel eu situez identitatea noastra
si imi place sa denumesc acest domeniu vi"rational (Con
-stiinta) . La acest nivel se manifesta Atri"utele
Sinelui2omniscienta! omnipre'enta si omnipotenta. La acest
nivel se manifesta Unimea! aici noi suntem Una cu Creatorul.
ar intre proprietatile deose"ite ale acestui corp se numara si
aceea de a se e%pansiona! cuprin'and in el -spatii.
inter$alactice. Este si lo$ic sa fie asa deoarece frecventa de
vi"ratie este mai mare decat cea a luminii vi'i"ile! de aceea se
si spune ca ne sunt proprii frecventele superluminice. Aceste
frecvente au capacitatea de a calatori pe distante foarte mari!
fara a avea nevoie de surse de ener$ie ma#ore. O stim si din
te)nolo$iile noastre. ar tot din te)nolo$ii stim cat de
importanta este coerenta! pastrarea unei frecvente sta"ile.
Laserele noastre demonstrea'a din plin ce se poate o"tine cu
puteri destul de mici! dar pe o frecventa foarte stricta.
Acest minunat corp vi"rational! cata vreme noi ale$em
sa ne manifestam -constient. doar in limitele intelectului!
identificandu-ne cu ima$inea din o$linda! nu poate avea o
frecventa si o coerenta a vi"ratiei care sa ii permita sa se
manifeste. El ramane undeva foarte aproape de dimensiunile
corpului fi'ic! uneori colapsand c)iar in interiorul spatiului
dimensional ocupat de acesta. Noi traim in aceasta
!arianta o puternica senzatie de separare fata de restul
Creatiei si fata de semenii nostri%
Cand a#un$i sa constienti'e'i maiestria cu care
diferitele aspecte ale Creatiei relationea'a intre ele! cum se
conditionea'a reciproc! cum nimic nu poate fi intamplator sau
ar"itrar! cum Armonia domina toate aceste interdependente!
atunci a"ia reali'e'i ca 0iracol este epitetul cel mai potrivit
pentru Ansam"lul Creatiei. &u e%ista nimic care sa se poata
sustra$e fara urmari si nimic care sa doreasca sa o faca! cu
e%ceptia intelectului omenesc. esi$ur urmarile nu au cum sa
nu apara! deoarece intr-un ansam"lu de Armonii o nota falsa
disonea'a puternic si evident. Intelectul insa nu va vedea
aceste disonante a"solut niciodata. El nu are interesul sa le
vada deoarece altele sunt -prioritatile. si alta menirea lui!
despre care vom vor"i mai incolo. Si apoi! doar el le $enerea'a!
cum le-ar putea vedea?
*eti o"serva ca am vor"it de -fiinta. si de -aspecte.
relationand intre ele! desi spuneam ca nu e%ista decat ener$ie
si informatie. Poate parea o contradictie! dar de aici se vede
cel mai "ine ca! aidoma realitatii din PC! si aici apare a e%ista o
fenomenolo$ie si niste interrelatii deose"it de comple%e! desi
tot despre un $en de "iti si octeti putem vor"i.
Am invatat destul de "ine sa e%ploatam capacitatea
unor dispo'itive pe care le-am creat de a emite unde
electroma$netice. Am modificat capacitatile si "o"inele asa
incat stim ca putem acoperi frecvente deose"it de lar$i iar
cand asta nu a mai fost suficient am creat ec)ipamente
capa"ile sa vi"re'e la frecvente si mai mari! de ordinul
$i$a)ertilor. Informatia a calatorit pe aceste -purtatoare. prin
modulare in frecventa sau amplitudine. Iata deci ca putem
intele$e modalitatea prin care informatia poate deveni
omnipre'enta. Sau este de#a omnipre'enta. Pentru a o putea
e%ploata! accesa! ne tre"uie -ec)ipamente.capa"ile sa
re'one'e la astfel de frecvente. ar noi suntem
(ec#ipamentul)/ ,re"uie doar sa ne -acordam. la acea
"anda de frecvente. Aparent este dificil de facut acest lucru!
desi nu au fost putini cei care au reusit. oar ca am preferat sa
nu prea credem sau sa nu prea intelegem ce spuneau
ei*
Pentru ca un electronist va intele$e usor ce ar insemna
ca intr-un $)id de microunde slefuit ca o o$linda sa ramana un
span/ioda Gunn nu va mai receptiona nimic. E%act asa stau
lucrurile si cu noi. Avem capacitatea de a re'ona la cele mai
mari frecvente si sa receptionam informatia pura de la Sursa!
cu conditia de a nu fi niste ec)ipamente impurificate. Adevarul
este ca in primul rand ne lipseste cunoasterea in ceea ce
priveste ce anume suntem si deci cum anume -functionam.!
drept pentru care nu numai ca ne-am lasat -impurificati. in fel
si c)ip! dar o facem c)iar noi prin fiecare $and! cuvant sau $est
al nostru.
In aceste conditii este firesc sa avem tot felul de
-impresii.! caci un acces la o informatie corecta nu mai avem.
Am a#uns sa fim atat de -incoerenti. ca frecventa incat! la
c)eremul a mii de stimuli $rosieri diferiti! reactionam
pertur"andu-ne functionarea la ma%imum! acceptand ca
suntem -stresati./Stimulii se $asesc in "en'ile de frecventa
#os vi"ratorii iar noi ne -acordam ec)ipamentul. la aceste
"en'i! considerand a"erant ca altele nu e%ista. e aici nu
a!em ce informatii culege decat cele care duc catre
entropie" $oala" moarte* ar consideram ca este -normal.
deoarece ne-am o"isnuit sa prelucram date eclusi!
statistic . Ca atare daca privind in #ur vedem ca un fenomen se
- verifica. pe toti cei din #urul nostru! o alta realitate nu poate
eista%
,ratand aceste aspecte cu serio'itatea unui cercetator
dornic sa afle adevarul si tot am a#un$e la niste conclu'ii
menite sa contra'ica tot ceea ce ni s-a spus a fi adevarat .
Pentru ca -stiinta= pe care noi o do"andim aici! pe pamant! nu
este altceva decat o -predare de la $eneratie la $eneratie. a
unor pretinse adevaruri! cunoscute in limitele de perceptie ale
or$anelor de simt! 'ona care nu poate interactiona decat cu
efectele fenomenolo$iei! nicidecum cu cau'ele ei. In acest fel
-cunoasterea. do"andita prin sistemele de invatamant are un
profund caracter limitativ si deformant! indiferent nivelul la
care facem referire. Pentru noi -viata. este arondata doar
sistemelor macro! ca si inteli$enta! memoria si multe altele. ,n
realitate si memoria si inteligenta sau !iul au limite
mult mai largi" cuprinzand -cu putine eceptii- toata
Creatia%
Elementele cunoscute in traditiile orientale! denumite
de Iisus In$erii +amei Pamant si In$erii ,atalui sunt Constiinta
iar menirea noastra este cea de a cola"ora cu ele/,oate sunt
*iata! inteli$enta si memorie! iar corpul nostru -fi'ic. le
reuneste armonios pe toate. &oi suntem insa mult mai mult
decat atat! dar ne manifestam ca si cand am fi mult mai putin
decat fiecare din ele. Am a#uns la stupida situatie in care
inteli$enta atomilor cen'urea'a si cauta sa repare di'armoniile
produse de -intelectul. nostru. 9iecare atom din cei care
alcatuiesc acest corp dens manifesta o inteli$enta deplina! la
care noi nu ne mai permitem accesul. Atomii nu mor! nu au o
minte limitata care sa le vicie'e "anca de date! transformand-o
in pro$ram entropic/Ei interrelationea'a unii cu altii conform
unor pro$rame ar)etipale! nepertur"ate de pro$rame virusate.
Armonia Creatiei se re$aseste la toate nivelele E%istentei! mai
putin in societatea omeneasca/Si asta in ciuda faptului ca
doar omul a fost -facut dupa C)ipul si Asemanarea
Creatorului/. sau poate tocmai de aceea. Pentru ca un
principal atri"ut este nein$radita de nimeni si nimic
creativitate. Iar aceasta" du$lata de o totala inconstienta"
produce eact entropie" $oala si moarte% Asta deoarece
nimeni nu mai este constient de responsa"ilitatea de Creator.
,oti se considera victime! dar nici nu cauta sa intelea$a a cui
victima ar putea fi. ,oti vor tre"ui sa intelea$a! in final! ca
fiecare nu poate fi decat propria lui !ictima*
,otodata insa ! mai este si un alt nivel de intele$ere.
Cand corpul acela inalt vi"rator s-a e%pansionat la nivele
inter$alactice! el repre'entand de fapt adevarata ta identitate!
intrea$a fenomenolo$ie din a"solut toate "en'ile de frecventa
are loc (in interiorul fiintei tale( si nu undeva in afara. Ca atare
totul te afectea'a cumva si pe ma#oritatea le poti c)iar percepe
cumva (fi'ic(. Asa a#un$i sa simti pericolul si apoi tristetea
provocate de recentul cutremur din Indone'ia la fel de "ine ca
si mesa#ul pe care o feliuta de cartof din i"ricul pus pe foc
pentru un piure al copiilor ti-l transmite si te duci sa rastorni
continutul in alt vas! $asind feliuta fi%ata pe fund! tu
multumindu-i ca te-a averti'at. Este starea de (comuniune( cu
intre$ul Creatiei care (lucrea'a( aici. Ca atare nu iti poate fi
indiferenta di'armonia produsa din necunoastere de unul din
semenii tai! c)iar daca el considera ca se afla undeva departe
de tine. ,u il (percepi( cu tot ceea ce el manifesta! foarte in
tine. ar e%ista si un revers! pe care el nu il poate percepe.
*iata lui in intre$ul ei este puternic influentata de faptul ca
traieste in acest spatiu e%pansionat de Constiinta. Relatiile
sale! trairile! a"solut toate e%perientele lui de viata sunt
eclusi! im"unatatite macar cu cateva cuante . In traditiile
orientale acest fapt era deose"it de "ine inteles si
colectivitatile umane se "ucurau mult cand un (:oddisatt>a( le
"inecuvanta prin pre'enta localitatea. Ei stiau ca vor fi mai
sanatosi! ca recoltele le vor fi mai "une! ca c)iar vremea le va
fi mai putin potrivnica. &u ii preocupa sa intelea$a cum sau de
ce! dar stiau macar sa profite iar plusul mic de constienti'are
facea ca asupra lor Armonia Creatiei sa se reverse mai
puternic. ar pro%imitatea nu este atat de importanta cum ar
putea parea...Ea il a#uta doar pe cel dispus sa constienti'e'e!
deoarece in Adevar un corp de Constiinta e%pansionat la
aceste nivele acopera omo$en intre$ul spatiu! cu tot ceea ce
se $aseste (in el(! $lo" ,erestru! Civili'atie! flora! fauna sau ce
mai putem considera a merita identificat. In realitate ,otul.
Acum incercati sa va ima$inati ca ma#oritatea
individualitatilor acestei civili'atii ar ale$e sa constienti'e'e
Cine sau Ce anume sunt ele cu adevarat. Ima$inati-va ca de pe
acest Pamant s-ar e%pansiona sase miliarde de Constiinte la
nivele inter$alactice si reali'ati ce (densitate de camp( info-
ener$etic s-ar forma pe planeta si in #urul ei. Aceasta este de
fapt menirea noastra si doar asa putem simti din plin le$ea lui
Unu. Asa Civili'atia ar patrunde in urmatoarea (dimensiune
vi"rationala(! pomenita ca Rai. Este! in fond! doar o simpla
ale$ere a individualitatilor care o alcatuiesc.
+intea limitata ar crede ca ar fi o diversitate de
informatii acolo care ar aduce a )aos informational dar
adevarul este cu totul altul. La aceasta capacitate de
e%pansiune nu se poate a#un$e decat printr-o crestere a
frecventei vi"ratorii a (sistemului( care este 9iinta. Iar aceasta
nu este posi"ila decat prin accesarea unei informatii corecte si
prin renuntarea la falsele valori! la ilu'ii si tot ceea ce deriva!
adica toate pseudovalorile si pseudoadevarurile personalitatilor
noastre omenesti.
&u este loc de preferinte sau pareri! nu mai este loc de
ale$eri! dispar valori $en (li"er ar"itru(. e fapt totul se
simplifica asa cum este o $ama mu'icala2 o colectie de armonii
din care nu poate re'ulta decat mu'ica. Si aici tre"uie sa
pomenesc de alta colectie de armonii si anume +area
Piramida.
Am lucrat foarte mult cu replici la scara si indu"ita"il
am a#uns la aceasta Cunoastere a Intre$ului tocmai datorita ei.
&u am avut alti G)i'i sau +aestri! de care sa fiu constient. Cu
toate astea am fost permanent (condus( spre Cunoastere! cu
multa )otarare si tact. aca m-ar fi luat cineva de mana
pro"a"il nu a#un$eam la acest re'ultat din simplul motiv ca ar
fi aparut precis reactii e$otice din partea persoanei care am
fost. Cu atat mai mult cu cat aveam un intelect destul de
mo"ilat pluridisciplinar! care evident credea ca stie si ca
poate multe.
Acum sunt a"solut lamurit ca +area Piramida de la
Gise) face parte dintr-un sistem aflat pe ma#oritatea corpurilor
ceresti avind menirea de a asi$ura un (corp de constiinta(
pentru fiecare planeta. Constituita din materiale aproape
ine%pu$na"ile! vi"rand la anumite frecvente! radia'a Armonia
la nivelul intre$ii planete. Sunt convins ca la unison re'onea'a
si alte constructii mai vec)i sau mai noi amplasate pe anumite
retele ener$etice si care im"raca tot Pamantul! dar rolul acestei
prime structuri ramane predominant.
A"ordarea Civili'atiei a plecat si in studierea piramidei
de pe po'itiile limitativ omenescului. &e-a fost frica sa ne
apropiem firesc de ea ! ne-a impresionat mai intai prin
dimensiuni si apoi prin cateva e%perimente din care am reusit
sa intele$em foarte putin. *a'and doar (lumea efectelor(! la
aparitia durerilor ne-am retras cu teama ca ne face ceva rau.
Cum sa intele$em noi ca nimeni si nimic nu ne poate face
ceva! nici rau nici "ine! decat noi insine...Si ca raul care (ne
durea( era cel produs de noi prin propriile di'armoni in care! ea
operand armoni'ari! era firesc sa simtim ceva! un disconfort la
un nivel sau altul...
Cand a#un$i constiinta e%pansionata vei avea oca'ia sa
o"servi ca semenii tai au doua tendinte diametral opuse2 unii
incearca sa fu$a de tine in timp ce altii iti cauta pre'enta. O fac
fara sa stie de ce! si o fac oriunde te $asesti! c)iar pe strada
sau in auto"u'...Unii simt un disconfort in pre'enta unei vi"ratii
ridicate care se loveste de vi"ratia lor sca'uta! altii simt ca
tre"uie sa "eneficie'e de ea. E%act aceeasi este si reactia
oamenilor in pre'enta unei structuri piramidale si o spune cel
care a raspandit mai multe mii de "ucati pana acum! vor"ind
cu sute de oameni despre sen'atiile lor.
+editand de multi ani numai su" o astfel de structura
mai multe ore 'ilnic! am avut parte de a"solut toate sen'atiile
posi"ile. ar am )otarat o data pentru totdeauna sa nu ma
tem! dupa ce am reusit sa intele$ ca ea nu are capacitatea
decat de a fi armonie! in acord cu +area Armonie. aca stiam
ce stiu acum as fi fost mult mai linistit.
Am pomenit aceasta structura deoarece pentru mine
ea a fost ,otul. &u tre"uie inteles ca la fel ar tre"ui sa opere'e
pentru fiecare! dar cert este ca multa neintele$ere are in minte
cel ce poate crede ca o astfel de structura poate face altceva
decat ("ine(. E%ista si (le$enda( conform careia ea ar fi doar
un amplificator si deci pentru cel ce manifesta $anduri sau
intentii nu tocmai armonioase! Piramida le-ar amplifica. A"solut
eronat! nici o di'armonie nu va putea re'ista colectiei de
Armonii care Piramida ESTE. Si aici asi$ur pe oricine ca
speculatiile de orice fel! cu caracter comercial! pe mar$inea
unor pretinse (virtuti ma$ice( ale piramidelor! indiferent
materialul din care sunt confectionate! sunt doar simple si
aiurite speculatii. &u veti casti$a "ani cu "iletele ase'ate su"
ea si nici iu"itul nu se va intoarce. Acestea s-ar vrea (farmece(
specifice manipularii cliseelor din cea de-a patra dimensiune!
unde tare "ine ar fi daca Piramida ar putea opera Armoni'ari!
caci mult )aos informational este la acel nivel al vi"ratiilor. Ea
a fost menita insa frecventelor specifice acestei dimensiuni
vi"rationale.
Acum am sa vor"esc de AE*AR. Cei mai atenti dintre
noi au avut oca'ia sa o"serve ca in aceasta (dimensiune
vi"rationala( cu $reu putem descoperi un adevar universal
vala"il. +ai e%act! cam cati indivi'i cam tot atatea adevaruri
raportandu-ne la acelasi pretins adevar. Si este destul de firesc
sa fie asa. ar nu suntem intotdeauna dispusi sa acceptam ca
fiecare are dreptul sa ai"a propria lui vi'iune despre orice
aspect. Ima$inati-va ca intr-un sistem de coordonate ase'am
un vas plin cu $iuvaeruri oarecare. Ima$inati-va infinitatea
punctelor principale de vedere 0in acceptiunea desenului
perspectiv1 din care acest vas poate fi privit. Si reali'ati ca nu
vor fi doua puncte de vedere din care acea (realitate( sa arate
la fel. in toate punctele aflate undeva in planul de proiectie
ori'ontal se va vedea doar vasul! fara a se cunoaste daca
contine sau nu ceva.in planurile laterale se va vedea ca
forma vasului are anumite particularitati! nu este doar un cerc
asa cum este perceput de cei aflati in planul ori'ontal. ar cei
aflati aici vor vedea ca vasul contine sau nu ceva in functie de
$radul de umplere si de po'itia lor pe ordonata ?. Cei care il vor
privi de undeva de sus vor vedea ca contine $iuvaeruri! dar vor
pierde detaliile le$ate de forma vasului. Astfel putem intele$e
valoarea unui PUNCT DE 1EDERE. Arareori cand ne e%primam
punctul de vedere suntem pe deplini constienti de ceea ce am
afirmat sau a afirmat vecinul. Prea rar intele$em cat de putin
valoros si cat de limitat este acest punct de vedere. El
repre'inta micul nostru adevar care c)iar nu s-ar presupune ca
ar tre"ui sa ai"a vreo relevanta pentru un altul. Prin el ne
e%primam (limitarea la care consideram ca avem dreptul(.
Pentru ca e%ista un Adevar in ceea ce priveste c)iar
vasul nostru cu podoa"e! dar el devine accesi"il doar daca te
sustra$i le$ilor sistemului de coordonate respectiv si te plase'i
undeva pe o or"ita in #urul lui. aca urci mai sus vei o"serva si
ca vasul este ase'at pe o masa! mai sus intele$i ca masa se
afla intr-o incapere intr-o anumita po'itie si daca urci mai sus
poti vedea ca e'ista o casa! cu o incapere unde! pe o masa se
afla un vas cu.... intr-un avion ve'i un cartier cu case si iti
ima$ine'i ca sunt multe incaperi cu mese pe care se afla poate
ceva... Amanuntele nu mai contea'a. *aloarea lor dispare. Esti
constient ca in multe case se afla o"iecte de podoa"a dispuse
in diferite cutii! in diverse locuri si atat. Acesta este un punct
de vedere mai cuprin'ator.
Unii imi vor"esc despre principiile lor si iar ma intre"
daca sunt constienti de ceea ce spun. Cand formule'i asa ceva
declari de fapt ca tu incerci sa aplici un vesnic acelasi sa"lon
unei infinitati de situatii. Pentru ca! in Adevar! nu e%ista doua
situatii identice iar noi! daca suntem atenti! de fiecare data
tre"uie sa fim receptivi la diferente si- daca c)iar suntem decisi
sa ramanem efect al fenomenelor si nu cau'a a lor- ar fi firesc
sa reactionam in mod diferit! nuantat si nu conform unor tipare
presta"ilite....Si ma minune' cat de multi se mandresc cand
declara ritos (eu sunt un om cu principii(.
+oral! imoral! amoral... sunt iar niste termeni a"solut
ciudati. In primul rand nu se o"searva ca ceea ce este moral in
cadrul unei colectivitati o alta o considera invers. Aceasta
relativitate este vala"ila si pentru etic. Sunt foarte multe
notiuni cu care ne-am o"isnuit sa ne #ucam incercand sa le
consideram (valori a"solute(! adevaruri! neo"servand
relativitatea lor. espre (rusine( nu pot decat sa constat aria lui
de cuprindere care pare deose"it de mare dar anali'at cu
atentie vei vedea ca se refera in special la lucrurile cele mai
comune tuturor indivi'ilor. Avem rusini le$ate de (corpul fi'ic(!
de (fi'iolo$ia( lui! dar ne mandrim cand reusim sa ne insusim
ceva ce oricum nu ne poate apartine! decretandu-ne
proprietari. Avem proprietari de parcele pe Luna! mai nou am
inteles ca si norii de pe cer au fost revendicati. In $eneral
termenul de (proprietate( ar cam tre"ui sa ne puna pe $anduri!
prin nefirescul lui. Pentru ca o fi el considerat un drept
fundamental in le$ile omului! dar in Adevar este cea mai lipsita
de acoperire notiune! de-a dreptul (rusinoasa( prin
neintele$erea pe care o implica.. ,ot ceea ce (se $aseste( in
acest plan vi"rational apartine planului nicidecum noua. e
aceea nu venim cu nimic si nu plecam cu nimic din acest loc! si
tot de aceea le$ile planului dispun pe deplin de toate (valorile(
respective. Proprietatile noastre se cam duc la un cutremur mai
serios! la un incendiu sau la o inundatie. Iar daca veti spune ca
aveti drept de folosinta tot nu este armonios ca unul sa ai"a
drept de folosinta asupra mai multor case in timp ce altul sa
doarma cu toata familia su" cerul li"er. Iar daca vom reflecta
asupra mi#loacelor prin care am o"tinut aceste (drepturi( s-ar
putea sa $asim inca un motiv de rusine.Si stim "ine ca asa
stau lucrurile! toti! la un anumit nivel. ar nu ne este rusine...
In $eneral! parca pentru a scapa de vreo
responsa"ilitate! cand civili'atia aceasta a simtit ca vrea sa
incalce le$ile Armoniei! a $asit solutia de a legifera
nefirescul in coduri de le$i numite (rept( . Asa &efirescul!
i'armoniile au capatat suport si #ustificare pentru ca nu
cumva vreo individualitate sa tre"uiasca sa isi puna pro"leme
si sa se (tre'easca(. aca vom dori sa $asim cat sunt de
(morale( aceste (le$i( s-ar putea sa avem reale pro"leme de
intele$ere. &u mai vor"im aici de aplicarea lor in (litera si
spiritul le$ii(. Si nu tre"uie scapat din vedere similitudinea cu
(a avea principii(. Cu alte cuvinte! stim "ine ca nu e%ista doua
situatii similare dar ne straduim sa (in$)esuim( niste situatii
re'ultate din dinamica cur$ere permanenta in niste (tipare
presta"ilite(. Aici apare intotdeauna mult discutata (incadrare
#uridica(! de cele mai multe ori indoielnica. Si spun asta doar ca
simplu o"servator! niciodata implicat in vreun diferend
re'olvat pe aceasta cale.
aca am constienti'a ca in fiecare din noi functionea'a
(Instanta suprema( si am respecta ceea ce ea decide ca este
(drept(! nici un raport intre mem"rii civili'atiei nu ar mai tre"ui
monitori'at sau amendat in vreun fel. +ai este un aspect de
remarcat2 le$ea a fost facuta de om pentru om. Cu toate astea
spunem ca (nimeni nu este mai presus de le$e(. +i se pare o
eroare fundamentala pentru ca firesc ar fi ca orice
individualitate sa fie mai presus fata de ceva emanand de la
niste individualitati. Este (un alt ordin de marime( ca sa incerc
sa ma fac inteles. Este ca si cand o fa"rica de pantofi ar spune
ca nimeni nu are dreptul sa conteste calitatea pantofilor
respectivi. In primul rand tre"uie inteles ca ( o fa"rica de
orice(! c)iar de Le$i! nu este altceva decat o fa"rica alcatuita
din niste rotite an$renate in ("unul mers al productiei(. e cele
mai multe ori ar fi $reu sa $asesti ca fiind de vina de lipsa de
calitate pe in$inerul sef sau directorul te)nic! maistrul sau
e%ecutantul. In ca'ul (fa"ricii de le$i( lucrurile stau la fel dar se
pretinde ca aici (calitatea productiei( este asi$urata de
sistemul (democratic( prin care le$ea a devenit o"li$atorie
pentru toate individualitatile care au avut (fericirea( de a se
$asi c)ipurile su" acel sistem "alma#it de le$iferare
democratica. &u contea'a daca ai votat sau nu acel sistem
care isi permite sa decida la un moment dat caror ri$ori
ciudate ar tre"ui sa te supui... Unii vor spune ca altfel nu s-ar
putea! ca ar fi anar)ie...ar oare Armonie nu ar putea fi''&
La formarea vreunui aspect al Creatiei pare sa se fi manifestat
anar)ia! )aosul sau Armonia? &u are rost sa insist! cine va vrea
sa intelea$a poate continua sin$ur cu o"servatii proprii.
*eti o"serva critic ca m-am indreptat catre o ('ona(
destul de delicata dar va tre"ui sa intele$eti ca sistemele de
valori care v-au fost impuse si la care ale$eti sa tot su"scrieti
sunt in parte vinovate de situatia in care fiecare individualitate
se $aseste. Pentru ca da! ele toate au menirea de a va
indeparta de la esenta care sunteti. *oi (tre"uie( sa
ramaneti "iete efecte! turma! nu aveti de ce sau cum sa fiti
individualitati mature. *oua tre"uie sa vi se spuna ce sa faceti!
cum sa fiti! ce este "ine sau rau! ce aveti voie si ce nu...e voi
tre"uie sa (ai"a $ri#a( altii! sa va asi$ure sanatatea!
"atranetea! relatiile! numai sa va simtiti cat mai mici si sla"i si
victime si fara aparare.
,otul are menirea sa va aduca aici2 prin educatie si
invatamant vi se limitea'a dreptul la cunoastere deoarece vi se
dau solutii prefa"ricate cu caracter vadit limitativ al
creativitatii! in ciuda faptului ca oricare din voi poate creea o
infinitate de solutii la toate (pro"lemele(! c)iar in te)nica sau
te)nolo$ii.
Prin sistemele de sanatate vi se su$erea'a in
permanenta cat sunteti de ( mici si sla"i( si sunteti asi$urati ca
o armata intrea$a de specialisti este $ata sa va a#ute prin
inalta pre$atire si te)nolo$iile puse in slu#"a voastra. Industrii
intre$i (va stau la dispo'itie( cu produsele lor pentru a va
asi$ura ("ucuriile( si (nevoile( voastre! facandu-va dependenti
de ele! in ciuda faptului ca la inceput poate reali'ati ca au fost
doar simple preferinte. Important insa este sa a#un$eti sa
(aveti nevoie( de ele. Aparent daca le veti avea veti fi mai
puternici! in realitate este e%act invers. Oare dependenta de
dro$uri este realul pericol al societatii umane?5 Restul
+dependentelor+ profund deformante nu-l puteti
sesiza'&
*a invit sa intele$eti corect tot ce va spun2 ele sunt
simple o$ser!atii " fara incarcatura emotionala de !reun
fel% Unii vor spune! conform nivelului de intele$ere accesi"il!
diverse lucruri perfect adevarate din punctul de vedere unde ei
se situea'a. Cei care considera ca au inteles foarte mult vor fi
tentati sa replice ca daca ceva s-a petrecut! daca evolutia
civili'atiei a ales acest drum! apoi precis asa tre"uia sa fie.
Este a"solut corect daca te situe'i in o"servatie la
nivelul Creatorului. Cata vreme o"servi din interior! cu alte
cuvinte esti implicat! ai alt punct (de vedere(! si ar fi firesc sa
ti-l asumi! cu toata responsa"ilitatea care iti revine tie din
aceasta situatie. Altfel nu ai inteles cum stau lucrurile si
incerci sa iti eviti responsa"ilitatile. Si atentie! aici nu este
vor"a despre falsele responsa"ilitati ci unele cat se poate de
reale. Pentru fiecare din noi au fost sute! mii de incarnari poate
in care am contri"uit cu cate putin la deprecierea calitatii
e%perimentelor de viata care mai pot avea acum loc pe
Pamant. Asta tre"uie sa ne asumam ca reala
responsa$ilitate.
9iecare sentiment care ne-a facut sa ne simtim mai
mici! fiecare $est facut din teama! fiecare renuntare la
asumarea po'itiei de cau'a a evenimentelor in favoarea celei
de efect! toate ilu'iile la care am tot su"scris! acestea toate s-
au insumat si au adus e%act aici! in cadrul ciclului firesc cau'a-
efect. Iar motivatiile pentru care am facut-o nu au tinut
niciodata de po'itia detasata de Creator ci cea de puternic
implicat. Acum ce ne da dreptul sa ne situam in alt punct cand
o"servam?5 Pentru a avea o #ustificare tre"uie sa recuperam
toate fricile! toate limitarile la care ne-am tot supus! tre"uie sa
redevenim ceea ce am fost meniti sa fim. a! a"ia atunci
putem spune ca totul a fost perfect caci iata" am ajuns
inapoi +acasa+% eci! in ciuda drumului intortoc)eat ales! ne-
am demonstrat taria si am reusit sa redo"andim valorile
Sinelui. Asa va recomand sa intele$eti ce inseamna
(intoarcerea fiului risipitor(! caci la asta se refera.
Acum! aflati in punctul Ome$a al ciclului Alfa-Ome$a!
cat mai multi incep sa simta ca ceva nu este in re$ula.
9recventa ridicata a Sistemului din care si planeta noastra este
parte facilitea'a aceasta sen'atie ca si tre'irea cator mai multi.
In acelasi timp acuti'ea'a tensiunile pentru cei care nu au vrut
sa intelea$a nimic! care s-au ratacit definitiv in ilu'ii. esi$ur
fiecare nu are nevoie decat de un moment pentru a se tre'i!
dar atata timp cat $oana dupa valorile ilu'orii se e%acer"ea'a
inca! sunt putine sanse pentru participantii la acest #oc sa mai
recupere'e valorile Sinelui.
A te considera un pra$matic fara sa incerci sa intele$i
cata cunoastere iti lipseste este o infatuare. aca consideri
ca a fi realist inseamna sa iti reduci sansele de a o"serva
dincolo de limitele simturilor! limite pe care ar fi tre"uit sa
intele$i ca sunt destul de in$uste si ca fenomenolo$ia nu are
de ce sa se su"ordone'e acestor frecvente limitate! atunci te
inseli profund si nici macar inteli$ent nu ai dreptul sa consideri
ca esti. &u stiu de ce accepti e%istenta curentului electric! de
ce folosesti telefonul mo"il sau nu arunci televi'orul caci acolo
nu poti simti nimic daca nu ai avea traductoarele care sa aduca
totul la nivelul e%ploata"il de simturile tale?55 Antena nu
receptionea'a nimic din ceea ce tu poti simti si nici "ateria nu
furni'ea'a ceva prea (material(.
&u voi inceta sa ma minune' de capacitatea pe care o
are aceasta civili'atie sa faca cele mai sla"e ale$eri si in
acelasi timp sa nu ia macar nota de aspecte deose"it de
importante! c)iar daca ele au fost nu numai formulate ci si
verificate de nenumarate ori sau de catre foarte multe
individualitati din cadrul ei. Si multe alte particularitati pre'inta
aceasta civili'atie cand ale$e drumul pe care sa mear$a. aca
o 'ona de tensiuni reuseste sa dispara! automat se cauta
(fa"ricarea( alteia! numai conflict sa fie5 Se cultiva (spiritul
concurential( fara ca cineva sa se intre"e cui foloseste sau
daca este el firesc. Care ar fi scopul acestei vesnice competitii!
unde sau la ce ar tre"ui sa duca ea?5 Consideram a"surd ca
este unul din motoarele e!olutiei! dar e!olutia este un
dat" de ea nu ai cum sa te feresti" nu tre$uie sa
in!entezi tu false moti!atii pentru a o stimula. In ciuda
faptului ca se o"serva ca (munca( nu il face pe om ci
dimpotriva! ne inversunam sa stri$am sus si tare aceasta
a"eratie! fara sa vedem macar ce definim prin termenul
respectiv. A crea este una! a lucra este altceva si a munci
altceva. Pentru toate aceste tipuri de (activitati( sunt in fiecare
moment fiinte capa"ile sa le e%ecute cu placere. Ca
individualitati le este necesara acea e%perienta si o vor face
fara sa fie o"li$ati de cineva sau ceva administrativ si c)iar
fara slo$anuri sau doctrine de vreun fel. ,oate sunt "ucurie
pentru cei care au nevoie! in cadrul evolutiei individuale! de
acea etapa. ,oti am trecut prin ele candva si este firesc sa fie
asa deoarece suntem in acest plan tocmai pentru a ne
im"o$ati cunoasterea cu sen'atii si sentimente pe care altfel
nu ni le-am putea procura. Este si motivul pentru care
repre'inta o totala lipsa de intele$ere un $and care #udeca sau
condamna ceea ce un semen de-al tau e%perimentea'a in viata
aceasta. Sinele iese im"o$atit de oricare cate$orie de
e%perienta iar cel ce #udeca este doar intelectul care crede ca
stie ce se petrece acolo. esi$ur ca si cel care tocmai
e%perimentea'a de'nade#dea! durerea sau lacrimile are un
intelect care ar prefera atunci alte e%periente! dar Sinele nu
are preferinte! pentru el nu e%ista "ine sau rau! frumos sau
urat! $reu sau usor.
*eti spune atunci poate ca ma contra'ic. Am sa va
e%plic. Orice melodie poate fi interpretata in octave diferite.
&otele vor fi aceleasi! intervalele dintre ele la fel! ritmul identic.
+elodia insa va fi mai (pe acuta( sau dimpotriva. Ea tot o
(armonie( va putea ramane! daca au fost respectate datele de
mai sus. aca insa la trecerea in alta octava nu s-a mai tinut
cont si (transcrierea( a fost facuta cu multe ($reseli(! re'ultatul
nu are cum sa mai fie armonios. aca vei pune acum niste
instrumentisti sa e%ecute noua (partitura( re'ultatul este ca
vor simti ei primii calitatea e%perimentului la care tocmai au
participat. ar va simti tot restul Creatiei! deoarece
di'armoniile odata produse se manifesta instantaneu aproape!
functie de frecventa la care ele au fost produse! asa cum se
raspandesc valurile la aruncarea unei pietre in apa.
Cum am a#uns sa tot transcriem $resit partiturile
(vietii(? Prin ale$erile facute clipa de clipa si care uneori nu ni
s-au mai parut a fi importante! apoi prin rasturnarea sistemelor
de valori! prin listele noastre de prioritati. &u este deloc dificil.
Si apoi! nu tre"uie deloc uitat ca noi de#a transcriem partituri
demult $resite...aca nu facem efortul de a redescoperi
(valorile partiturii initiale( sansa de a mai interpreta vreodata
ceva armonios! la nivel de civili'atie! se pierde definitiv.
Ar parea acum de-a dreptul imposi"il sa mai reconstitui
ceva! dar Creatorul Este Omniscienta si Omnipotenta ! asa
incat $reseli iremedia"ile nu au cum sa se produca. Informatia
ar)etipala e%ista peste tot! la fel de "ine in mine ca si in tine! in
atomii care par sa constituie corpul nostru fi'ic! in toate
elementele Creatiei. Este simplu! informatia este distri"uita
)olo$rafic. Ima$inea Intre$ului se re$aseste in fiecare
(cio"ulet(. aca mai tre"uie ceva este doar ale$erea fiecarei
individualitati sa se tre'easca si sa preia functia de conducere
de la intelectul e$otic deformat si deformant. Restul este destul
de simplu deoarece incepe sa opere'e iar Armonia Intre$ului.
Pentru punctul de unde privesc totul este deose"it de limpede
dar atunci cand vor"esc cu semenii mei imi dau seama ca ei
cred ca este ceva foarte dificil.
Aparent este dificil deoarece te $asesti in cadrul unui
"ul$are care se rosto$oleste si ar tre"ui sa ai motivatia si apoi
forta necesara sa iesi. Ori ai tot fost convins ca esti mic si sla"!
asa ca aproape te simti "ine cu acest statut! indiferent unde te
duce el. Am au'it pe multi spunand ca ceea ce se va intampla
cu toti se va intampla si lor si cu asta au re'olvat totul...+ie mi
se pare a"solut de neacceptat si de neinteles o atitudine atat
de deformata. Inseamna pur si simplu sa renunti cu
desavarsire la ideea ca mai e%isti ca individualitate. Inseamna
ca "ul$arele prin rosto$olire a dat nastere la un con$lomerat
a"solut imposi"il de a mai fi desfacut! ar insemna c)iar ca
Creatorul ar fi putut $resi ceva. In Infinita Perfectiune asa ceva
nu se poate. Precis sunt si individualitati capa"ile si dornice sa
iasa. ar pentru ca asta sa se petreaca cei de#a iesiti tre"uie sa
le arate ca se poate si eventual sa le a#ute primii pasi. Aici de#a
vor"im despre o misiune pe care unii si-au asumat-o constient.
&u pentru ca sunt mai mari sau mai destepti sau mai stiu eu
cum ci tocmai dimpotriva! pentru ca ei c#iar stiu ca si tu esti
la fel! ca nu e%ista nimic care sa iti fie imposi"il! ca esti-macar
virtual-a"solut perfect..Ei stiu despre tine totul iar tu nu stii
aproape nimic despre maretia ta. Sentimentul pe care poate l-
ai avut candva a fost insusit de e$o si pervertit iar viata ti-a tot
demonstrat invers! ca esti mic si sla" si tu te-ai resemnat. Aici
este locul compasiunii. &u este nimic care sa semene a mila ci
doar limpe'imea asupra situatiei in care tu te afli si nu ai de
unde stii cat de mare este ilu'ia...&imeni nu a va'ut maretia ta!
atunci renunti si tu sa o mai ve'i. Eventual e$oul a profitat de
sen'atia ta si te-a facut sa lupti si sa do"andesti te miri ce ti-a
soptit el ca ar fi valoare si acum te man$aie pe crestet
soptindu-ti (ai va'ut ce mare si puternic esti?5 EU te-am a#utat!
datorita mie ai a#uns sa ai si sa fii( *a fi vala"il pana ce
di'armoniile din tine sau cele produse in #ur vor fi considerate
de Sine prea mari. Atunci el iti va pre$ati conditiile pentru a te
tre'i. Poate fi o "oala! poate fi o serie de evenimente care ar
tre"ui sa te atentione'e! poate fi unul din cei dra$i cu care!
cand erai (constiinta deplina(! ai facut o intele$ere sa te a#ute.
Sunt infinite modalitatile prin care poti fi atentionat. ar si
aceasta sansa poate fi ratata de catre intelect. El (poate
e%plica( orice iar daca nu! va spune ca (intamplarea( e de vina.
,ot el iti va su$era si solutii! care mai de care mai fara
acoperire! dar tu nu ai cum sa sesi'e'i. oar pentru tine
fenomenolo$ia este arondata simturilor tale! ea nu poate
e%ista dincolo de limitele pe care tu le poti percepe. Asa ca aici
vei cauta solutii iar daca va tre"ui sa afli ca nu sunt! apoi te
resemne'i! devenind mai mic decat ai fost vreodata. Asta va fi
sen'atia cu care te vei si destrupa! depo'itand-o atat in
Constiinta Colectiva cat si in toate "ancile de date. Acum
( maretia ( la care ti-a acordat ilu'oriu acces e$oul a disparut!
lasand in urma sen'atia nimicniciei. Si toate (valorile( pentru
care te-ai tot "atut au disparut! le lasi planului carora le apartin
cu adevarat! urmand ca alti inconstienti sa se mai "ata pentru
ele o perioada! dupa care si ei...Si "ul$arele isi va continua
rosto$olirea! pana se va sfarama de ceva! cum ii sta "ine
oricarui "ul$are care se rosto$oleste.
Acum v-am de'valuit si adevaratul motiv pentru care
ma aflu la a doua carte pe care v-o adrese' voua! semenilor
mei. Este drept ca prima nu se poate spune ca a aparut
deoarece cele trei edituri contactate si carora le-am trimis
materialul nu au "inevoit sa dea nici un raspuns! macar din
omeneasca politete! cu toate ca sunt speciali'ate pe $enul de
carte care te-ar face sa-i "anuiesti ca pu"lica simtind ca au o
misiune! la randul lor. ar ea a calatorit prin (mi#loace
electronice( inclusiv pe net! prin diferite forumuri si evident
printre cunoscuti.
Este o po'itie de Cunoastere din care TRE-U,E sa va
vor"esc! sa va atentione' pe orice cale! nu pentru ca eu as
a!ea ne!oie de acest lucru ci pentru ca este conform
Armoniei sa o fac si aici li"erul ar"itru a disparut de mult!
odata cu nivelul limitat de cunoastere caruia el ii corespunde.
Oricum empatic aceasta Cunoastere se insinuea'a in vietile
voastre! influentandu-va po'itiv calitatea e%perientelor si
nimeni (nu se face vinovat de aceasta(. Este Le$ic. Amintiti-va
de e%pansionarea Corpului Constiintei la nivel inter$alactic si
veti intele$e ca o"iectiv asa stau lucrurile. ar! la nivelul de
intele$ere la care credeti ca aveti li"er ar"itru! el c)iar
operea'a! deci c)iar il puteti folosi. Ce veti o"tine din aceasta
utili'are este alta trea"a! dar oricum! veti casti$a e%perienta.
Cu alte cuvinte! puteti incerca sa va opuneti Armoniei
Universale in continuare sau sa va faceti ca nici nu stiti ce este
aceea. ar Sinele vostru va inre$istra re'istenta nefireasca si
va catali'a procesul pe cai pe care el le va crea! in folosul
vostru dar nu si in acord cu ceea ce intelectul !ostru ar
prefera .. .aca preferati sa nu intele$eti nimic! puteti spune ca
(umne'eu este nedrept si va pedepseste(...Aveti dreptul la
orice ale$ere credeti! dar asta nu face decat sa confirme
punctul de cunoastere pe care sin$uri va acordati dreptul sa-l
accesati.
eoarece vor"eam mai sus despre faptul ca adevarata
noastra identitate este Constiinta! in timp ce intelectul aproape
protestea'a cand i se pomeneste sau cand se $andeste la (ea(!
am sa vor"esc acum despre Constiinta in cadrul Creatiei.
Alaturi de om! tot Constiinta sunt si Elementele. Acestea toate
au menirea de a cola"ora intre ele pentru a Crea. Spre
deose"ire de constiinta elementala! omul dispune de o
Constiinta de care s-ar presupune ca ar tre"ui sa fie constient.
e aceea omului ii este re'ervat un loc aparte in cadrul
E%istentei! acela de Creator constient! facut dupa C)ipul si
Asemanarea Creatorului. Ce si cum se poate crea ar fi o
intre"are si am sa dau un e%emplu! pentru a putea (vedea
(comple%itatea actului constient de creatie.
Ca oameni! consideram ca vremea este un re'ultat al
intamplarilor! in #ocul dintre foarte multi factori implicati! pe
fondul unor tipuri mari de clima cu aspect 'onal. In realitate
lucrurile stau a"solut diferit.
Ceea ce denumim vreme este un raspuns direct al constiintei
elementale a apei la ceea ce noi! oamenii transmitem.
Pro"lema apare atunci cand de la oameni nu apare un mesa#
coerent emis de constiinte constien-te. In locul unui astfel de
mesa# transmite un mesa# lipsit de coerenta Constientul
Colectiv al e$re$orului uman. Ca atare apa se manifesta si ea
lipsit de coerenta si sta suspendata in atmosfera timp
indelun$at! su" forma de straturi $roase de nori Cumulus. Ca
urmare intre Pamant si Soare foarte multe 'ile pe an se
interpun mase mari de apa care nu au practic nici un rost sa
ramana suspendate acolo. In consecinta apar 'one racite in
mod deose"it! care apoi alternand cu 'one mai calde dau
nastere la miscari pe verticala! ducand la formarea asa numitor
fronturi atmosferice unde vremea se manifesta uneori foarte
violent. Urmarea este ca aspectul vremii devine tern si
apasator! cu repercursiuni imediate asupra tuturor activitatilor
umane! deoarece este afectat corpul emotional al fiecarei
individualitati.
Ciclurile apei! desi mult mai comple%e decat oamenii
au ales sa le intelea$a! nu prevedeau ca apa sa ramana su"
forma de nori $rei intre Pamant si Soare. Cand a#un$eau la o
acumulare Armonioasa ei urmau sa revina su" forma de
precipitatii linistite si moderate peste constiinta Pamant. &u
aveau de ce sa se nasca furtuni ma#ore! iar variatia
temperaturilor tre"uia sa fie mult mai mica decat am a#uns noi
sa consideram a fi normalitatea! dupa statistici ale ultimului
mic interval de ani pe care le putem cunoaste. Interesant este
ca umanitatea a a#uns cumva sa intelea$a ca aspectele climei
au fost influentate de om in mod non"enefic! dar se considera
ca de vina sunt procesele te)nolo$ice si nu directa noastra
inconstienta de Creatori.
In momentul in care apare o Constiinta Constienta se
reia o relatie fireasca intre o Constiinta Creatoare Constienta si
o constiinta elementala. Ca atare aspectul in care se va
manifesta vremea se sc)im"a fundamental! in sens armonios.
Cu alte cuvinte verile devin mai putin toride! iernile mult mai
putin dure si apa isi face altfel datoria de re$ulatoare a unui
ec)ili"ru armonios. &umarul 'ilelor senine creste simtitor pe
timpul iernilor iar vara este posi"il ca pentru atenuarea
e%cesului termic sa fie mai multe 'ile cu cer acoperit.
Precipitatiile sunt relativ moderate pe tot parcursul anului! fara
a e%ista pericolul unei secete care sa afecte'e culturile. e
altfel apa are si alte modalitati prin care a#un$e sa satisfaca
nevoile plantelor! pe care omul a inteles sa le treaca cu
vederea. Ideea ca daca iarna este "landa !or aparea
epidemii !irale este o creatie inconstienta a mintii limitate!
pe care apoi o traieste ca e%perienta! pana se va intele$e acest
lucru si se va renunta la a crea inconstient. e altfel sunt multi
factori care contri"uie la crearea realitatii anuale (epidemie
virala(. &u tre"uie uitat tot lantul celor (implicati in vindecare(!
care practic traiesc de pe urma acestui tip de ilu'ii2 medici!
fa"rici de medicamente! farmacisti! terapeuti de tot felul!
la"oratoare de cercetare... Este o (realitate( sustinuta de
suficient de multi pentru a se manifesta.
Revenind la vreme! anul trecut un prieten ma intre"a
in$ri#orat daca avem voie sa interactionam in acest mod cu
elementele naturii. Ii voi raspunde si lui pe aceasta cale ca este
o cola"orare fireasca pe care a pomenit-o si +aestrul Iisus! si
care nu se poate reali'a decat daca ai a#uns sa intele$i
suficient incat sa nu mai e%iste loc de ($reseli(. Altfel oricum
nu interactione'i cu nimic!orice ti-ai propune! deoarece
frecventa la care ai acces nu este suficient de inalta! deci o
(comunicare( este practic imposi"ila. O astfel de intre"are insa
presupune o indoiala nemarturisita asupra Perfectiunii Creatiei!
ca si cand Creatorul ar fi putut $resi acordand acces unor
personalitati e$otice la astfel de par$)ii ma#ore. 9iti si$uri ca in
Perfectiunea Creatiei nu este loc de astfel de $reseli. &u uitati
ca! desi toti a!em capacitatea de a crea realitati" ele
raman arondate ni!elului de epansiune la care Corpul
Constiintei care suntem a ajuns. in pacate! la nivelul (om
$un( a"ia daca poti fi si$ur ca acest corp depaseste cu putin
dimensiunea corpului fi'ic. Am denumit asa omul care vi"rea'a
preponderent pe frecventa celui de-al patrulea centru
ener$etic al corpului fi'ic! altfel spus pe frecventa @iu"irii...*oi
e%plica mai #os relatiile vi"ratie-stari-.sentimente..
A fost o "ucurie ca de ($erul "o"ote'ei( sa fie parcurile
pline de oameni si copii veseli. ,emperatura nu era o"li$atoriu
sa fie atat de ridicata dar nu depinde numai de $radul de
insolatie. Un cer a"solut limpede poate e%ista si in pre'enta
'ape'ii si la temperaturi destul de sca'ute la aceasta latitudine
$eo$rafica. +ai sunt aspecte care influentea'a semnificativ
vremea si de care oamenii nu mai sunt constienti! dar pe care
nu este ca'ul sa ii pomenesc aici. ar tin tot de capacitatea
creatoare a omului. Indirect am tratat si stiinta numita
(meteorolo$ie(. Pro"a"il v-ati facut o idee despre rolul pe care
ea c)iar il poate avea cu adevarat. Ca multe altele si ea
actionea'a cumva (programator( in sensul ca su$erea'a unui
numar mare de creatori inconstienti un anume pro$ram.
Acestia (cuplea'a( si potentiali'ea'a realitatea respectiva!
marind sansele ca ea sa se manifeste. Prin emotionalul lor
aceste individualitati creea'a acea realitate! deoarece ei de#a
isi pro$reamea'a sen'atiile pe care le vor resimti maine. Asa
devine timpul pro"a"il o realitate posi"ila. Este indirect tot
creatia oamenilor! doar ca ei nu mai stiu acest fapt. e unde se
inspira meteorolo$ul cand face pro$no'a este altceva.
9oto$rame din sateliti! coro"orate cu directia de inaintare! cu
vite'a vantului! o $ramada de date aparent foarte
semnificative! dar re'ultate din aceeasi pro$ramare
inconstienta a altor Creatori situati pe arealuri invecinate.. e
fapt se straduieste sa creada ca poate $)ici ceva ce in realitate
pro$ramea'a cu concursul unui numar mare de cocreatori
inconstienti! spre nefericirea e%perientei tuturor. Aici am sa
atentione' asupra unui aspect aparent ciudat. Spuneam ca
este suficient ca o sin$ura Constiinta Constienta sa apara si
aspectul vremii de pe o 'ona semnificativa sa inceapa sa
devina armonios. ,re"uie sa o$ser!ati raportul intre numarul
de cocreatori inconstienti care! cupland cu "uletinele meteo!
fac o pro$ramare insuficient de coerenta si puternica! c)iar
daca ei sunt de ordinul milioanelor de individualitati in timp ce
o sin$ura individualitate Constienta armoni'ea'a dincolo si
peste aceasta infoener$ie venind de la milioane.
Este posi"il sa fi o"servat sin$uri diferite aspecte
interesante2 'onelor de mari tensiuni interumane! ra'"oaie de
tot felul dar si alte a"eratii relationale ma#ore le corespund si
fenomene (naturale( -spunem noi- cu aspect de calamitate2
cutremure ma#ore de pamant! furtuni! valuri uci$atoare. &u
mai suntem constienti deloc ca! prin $andul! cuvantul sau fapta
noastra cream di'armonii ma#ore care ne transforma in
epicentru al unor manifestari la fel de lipsite de armonie.
Le$enda "i"lica despre Sodoma si Gomora are semnificatia ei
si a fost pomenita de localncii din 'onele calamitate recent din
oceanul Indian. *-ati intre"at oare de ce (tornadele( sunt
aproape specifice continentului american?5 Aparent conditii
similare se $asesc la aceleasi latitudini aflate si pe alte
continente! dar aici ele nu se prea produc...
Acelasi tipar cumva functionea'a si in ca'ul a ceea ce
ne-am o"isnuit a numi "oli. esi$ur ca aici comple%itatea este
mult mai mare iar (adevarul( are foarte multe nivele de
intele$ere. +ulti dintre oameni au priceput lipsa de
o"iectivitate a "olilor si a fost suficient pentru a le indeparta
din e%perienta lor. Ei considera insa ca (au inteles totul( si aici
se inseala. eoarece ei au reusit cel mai simplu nivel de
intele$ere si anume Credinta! dar nu isi dau seama ca asta a
fost cea care i-a vindecat. La o urmatoare im"olnavire vor fi
plini de convin$ere ca stiu si nu va mai functiona. Pentru ca de
aceasta data au transferat la nivelul e$oului presupusa
cunoastere iar credinta initiala a fost pervertita in (cred ca
pot(. Putin pro"a"il sa mai reuseasca. Adevaratele cau'e ale
manifestarilor pe acest (corp fi'ic( nu le-au inteles si! ca atare
nu si-au vindecat mintea limitata ! adevarata sursa a oricarei
neintele$eri! fie ea denumita sau manifestata ca "oala sau su"
orice alta forma. Iata cum se produc ma#oritatea
(im"olnavirilor( in 'iua de a'i. Il a"orde' de la nivelul de
intele$ere cel mai accesi"il unei ma#oritati. intr-un motiv lipsit
de mare importanta una sau mai multe celule transmit un
semnal perceput ca durere. Arareori semnalul provine de la un
intre$ sistem sau or$an. El este preluat cu frica de mintea
limitata si imediat asociat cu e%periente anterioare va'ute de
cel ce acum sufera! la apropiati sau semeni. Asocierile
intotdeauna se fac cu aspectele cele mai (nefericite(. Ca atare!
in loc sa armoni'e'e cumva tensiunile care desi$ur au dus la
acel semnal dureros! mintea proiectea'a in tesuturile cu pricina
frici si tensiuni multiplicate e%ponential. aca este un tip
sen'itiv raspunsul $enerat de amplificarea di'armoniei de catre
mintea limitata nu va intar'ia sa apara. Ca atare durerea va fi
si mai mare! cuprin'and 'one e%tinse. e acum se impune un
consult medical! iar $eneralistul ce poate face decat sa te
trimita la un specialist pe (pro"lemele care par ca te
afectea'a(. Acesta! dupa ce amplifica si el frica! interpune niste
timpi in care tu vei astepta sa faci si apoi sa o"tii re'ultatul nu
stiu caror anali'e. In toti acesti timpi mintea $enerea'a
adevarate furtuni ener$oinformationale la locul cu pricina si
este foarte pro"a"il ca! aducand anali'ele! tu sa fi reusit de#a
sa (materiali'e'i( presupusul dia$nostic. aca nu ai reusit pe
deplin si pare ca re'ultatul este inca incert! nu e nimic! mai
refaci o data anali'ele si intre timp precis frica a reusit sa
definitive'e totul. Ati va'ut cat de usor se confirma un "un
dia$nostician?5 aca va mai este si simpatic! ca om! sansele
sunt si mai mari deoarece aveti multa incredere in el. La un
anumit nivel si voi si el stiti ca este un #oc! dar nu la nivelul la
care sunteti implicati in e%perimentul numit (viata(.
esi$ur ca vor urma retete si re$imuri dietetice
incomode! dar va veti vindeca numai daca cel care vi le
prescrie va este simpatic si va inspira incredere sau a reusit sa
va impresione'e cu ceva suficient de puternic. Altfel nu va
urma nici o ameliorare! dimpotriva "oala se va a$rava. aca
ale$eti sa va plim"ati din medic in medic sansele sunt si mai
mici deoarece o do'a mare de neincredere apuca sa puna
stapanire pe mintea limitata! care de acum vede si pre$ateste
o"iectiv suficiente taieri ener$etice si informatii viciate ca sa
fie posi"il un sfarsit cat mai personal. Ar putea parea c)iar
cinica acum afirmatia ca( nu e%ista "oli ci doar "olnavi( dar
vedeti "ine cata dreptate este in ea. esi$ur altceva se vrea a
se intele$e din acele cuvinte! dar oare nu este mai corect ceea
ce poate ati inteles acum? Pentru ca "oala are un caracter
foarte personal intotdeauna deoarece ea este o constructie a
persoanei care sunteti pe un sa"lon informational pree%istent.
Ponderea pe care o are (creativitatea( voastra insa este
ma#ora. espre metodele folosite si motivele care sunt in
spatele im"olnavirilor voi vor"i mai in interiorul cartii. In ceea
ce priveste vindecarile tre"uie sa spun si aici cate ceva.
eoarece personalitatea voastra are un rol deose"it de mare in
manifestarea ("olii( respective! desi practic orice $oala se
!indeca instantaneu! la fel de repede o reinstalati cata
vreme nu au fost operate modificari cau'ale. Si aici va tre"ui
sa introduc un para$raf corect dar care nu imi face nici mie
placere! cu atat mai putin celor despre care voi vor"i.
,re"uie sa ma refer la terapiile alternati!e. &u le voi
individuali'a din doua motive! pe care am sa le si e%pun. Primul
este acela ca nedenumindu-le e%plicit! fiecare inca va crede ca
nu ma refeream si la el! ca atare nu isi va lasa "rusc pacientii!
ceea ce nu ar fi "enefic pentru nimeni! c)iar daca acestia se
ilu'ionea'a. Pentru unii functionea'a ( minte-ma dar minte-ma
frumos(...+ai interesant este ca in terapii nici unul nu este
constient ca este vor"a de o ilu'ie si toti sunt oameni "uni si
de "una credinta! ca de altfel si ma#oritatea cadrelor medicale.
Revenind la terapii tre"uie sa fie clar ca ele sunt doar niste
te)nici! deci nivelul de cunoastere este din start limitat. C)iar
si asa insa vi'iunea ma#oritatii terapiilor este una )olistica si
aici este un plus de intele$ere fata de medicina alopata. Ceea
ce insa nu le diferentia'a este ca am"ele se ocupa de efecte! in
ciuda faptului ca terapeutii cred ca se ocupa de cau'e. +area
ma#oritate se invart in #urul sau direct pe corpul fi'ic actionand
cu (ener$ii su"tile( si nu am de ce sa ii contra'ic. Ei c)iar asta
fac prin stimulari de tot felul! prin pase ener$etice. e re$ula o
fac cu iu"ire! deci la frecvente e$ale sau superioare celui de-al
patrulea centru ener$etic principal. Prin aceasta ei (curata(
cumva re'ultatul fricilor! dand o sansa revenirii la armonie. Ei
c)iar declansea'a vindecarea prin iu"irea lor si prin ceea ce va
transmit c)iar empatic. C)iar daca incearca o perioada sa va
sustina de la distanta! nu o pot face permanent iar mintea
voastra este prea calificata pentru a se lasa pacalita.
Al doilea motiv pentru care nu nominali'e' aceste
te)nici sau practicantii lor este aceea ca stiu ca ei sunt
pre$atiti mai "ine decat ma#oritatea sa acceada la intrea$a
cunoastere care este in toti. Pro"lema lor insa este putin
deose"ita deoarece ei c)iar au muncit mult si din tot sufletul
uneori multi ani! c)iar mai multe 'eci si! desi toti simt ca mai
este de invatat! toti cred ca stiu si asta este si limita de
cunoastere la care risca sa se condamne sin$uri . Ei c)iar cred
cu convin$ere ca si-au domolit reactiile e$otice! dar cel mai
ades nu constienti'ea'a pe de-a intre$ul cat de parsiv este
acest e$o. Pentru ca sa te convin$a este in stare sa se calce
sin$ur in picioare! dupa care iti va face surpri'a sa apara cand
c)iar nu te mai astepti...
Ii invit sa intelea$a ca adevarata Cunoastere nu o vor
$asi in nici o carte. 9iecare carte contine fra$mente ale
Intre$ului dar nici una ,O,UL. Cunoasterea este vala"ila numai
in momentul de Acum si este a"solut specifica ca formulare. Iar
formularea tine cont de evolutia tuturor parametrilor si are o
importanta deose"ita. e aceea mesa#ele care in esenta nu
puteau fi decat aceleasi! au avut multe variatii de forma dar nu
mai pot opera adevarate desc)ideri acum. &ici nu mai pot fi
intelese macar! nici (in litera si cu atat mai putin in spirit(! daca
ar fi sa folosesc termeni din rept. Apoi toate au fost puternic
deformate! nu totdeauna intamplator. Iar compilarea lor
duce la deformatii si mai mari si cu atat mai periculoase cu cat
ai convin$erea ca ai descoperit Adevarul. Sunt si te)nici
nascute din asemenea compilari! una c)iar facand cariera la
noi la un moment dat.
*ad uneori la ,* oameni de "una credinta care c)iar isi
doresc sa-si a#ute semenii! spunand cuvinte "une si "lande si
facand $esturi patrunsi de serio'itatea a ceea ce cred ca fac. In
realitate putina cunoastere la care si-au acordat accesul nu
poate asi$ura o vi"ratie la care $andul lor c)iar sa opere'e
ceva (in distal(! cum le place sa creada. Pot cel mult sa cuple'e
prin intermediul emotionalului celui suferind o relatie empatica
de scurta durata. &ivelul psi)olo$ic nu este nici el de ne$li#at.
ar sa ai con!ingerea ca c#iar ai operat o !indecare este
o totala lipsa de cunoastere. aca asa ceva ar fi fost cu
putinta! toti +arii +aestri din toate timpurile ar fi vindecat
instantaneu toata planeta. Aici este insa Le$ea Armoniei care
nu lasa pe nimeni sa faca temele (celuilalt(! atata timp cat
pentru ei e%ista ilu'ia ca sunt doi. Iisus spunea (credinta ta te-a
vindecat( si se referea de fapt la o incredere "a'ata pe un
minim nivel de intele$ere. Apoi aceste pretinse te)nici cauta sa
manipule'e (cliseele( aflate in Astral. &ici o diferenta de nivel
de intele$ere si vi"ratie fata de prestatiile vracilor din toate
culturile! a celor care se ocupa de farmece! ma$ie Al"a sau
cum se mai numesc% 0aestrii nu au facut asa ce!a. Cea
care se poate spune ca vindeca in sensul strict ca ridica
vi"ratia este e%tinderea Cimpului de Constiinta. 1indecarea
deci este un proces $land si indelungat in acest caz"
prin instaurarea treptata a Armoniei acolo unde
entropia se instalase. Este ceea ce un preot cu )ar face
atunci cand vine sa sfinteasca o casa. Ridica vi"ratia spatiului
respectiv. Altfel o vindecare in sensul strict dorita de un
("olnav( nu se poate face decat individual! cand si numai daca
acesta )otareste pentru el sa intelea$a cat mai mult rolul
Armoniei in cadrul Creatiei din care este parte. Ori asta nu o
poate (initia( decat cel care si-a acordat accesul la Cunoastere.
Pentru ca acum increderea nu mai functionea'a! intelectul fiind
mult mai puternic si o"isnuit sa conteste intotdeauna! sa
(carteasca(.. C)iar daca cel suferind te asi$ura si este convins
c)iar ca poate crede ceea ce ii spui! la cateva minute vine un
$and care spune (dar daca...( Si cu asta a fost anulat a"solut
totul. +intea limitata tre"uie a'i ori sa se desc)ida si sa poata
intele$e! ceea ce este prefera"il si fe'a"il! ori sa fie pacalita. In
am"ele ca'uri insa cel ce vindeca tre"uie sa ai"a Cunoastere
deplina. Si asa insa varianta cu pacalirea intelectului poate
esua ! cum s-a intamplat in urma cu cativa ani unor vindecatori
din nu stiu ce insule. *indecarile erau reale si au "eneficiat
multi dar ei atra$eau atentia si pacaleau mintea printr-un $en
de prestidi$itatie. &iste reporteri vi$ilenti au sesi'at si surprins
pe pelicula pacaleala si au cre'ut ca descoperisera o
inselaciune pe care! de'valuind-o fac un lucru po'itiv. esi$ur
totul a $enerat o mare tevatura in presa internationala! fiind
considerata o mare e%croc)erie. In acele momente c)iar nu
mai puteau sa e%plice nimic nimanui. Si evident apoi au incetat
orice vindecari si poate multi ar fi putut! asa pacaliti! "eneficia
de adevarata lor Cunoastere.
Omul in societatea de asta'i isi ofera foarte putin timp.
C)iar daca este vor"a de sanatatea lui! prefera sa in$)ita niste
pastile si sa spere ca ceva se va im"unatati decat sa
tre"uiasca sa intelea$a si sa urme'e un proces mai lun$ de
vindecare definitiva si $arantata. El va prefera sa nu creada in
ceea ce ii spui deoarece nu ii convine varianta. *a prefera sa te
conteste decat sa isi aloce timp! facand sc)im"ari pe lista
cotidiana de prioritati. Am intalnit destul de recent un
psi)olo$ "olnav de cancer si care a declarat limpede ca ea nu
are ra"dare sa mai citeasca sau sa asculte ceva. Am intre"at-o
daca stie e%act ce inseamna asta si a raspuns afirmativ! dar si-
a mentinut deci'ia. In ciuda asi$urarilor ca se va vindeca si
recupera total. &u mai avea o motivatie sa ramana si nu e%ista
ceva care sa poata trece peste asta. oar sa incerci! daca
accepta cola"orarea! sa ii confectione'i tu si o motivatie! ceea
ce nu este tocmai armonios.
aca privesti cu atentie si iu"ire evolutia semenilor tai
poti intele$e a"solut totul. ,oti sunt esentialmente "uni! nu am
cunoscut om rau! cel mult mai sla" pre$atit. Ei se comporta
strict in functie de nivelul de cunoastere si intele$ere si este
a"solut inutil sa incerci sa ii "a$i in niste sa"loane. Cu atat mai
putin cu cat multi au un acces intuitiv la diverse valori si nivele
de cunoastere! care complica si mai mult ta"loul. Aocul social!
a"solut nefiresc in mai toate manifestarile lui! are un teri"il si
inepui'a"il aspect de comedie uneori $rotesca. Aler$area
continua dupa ilu'ii ale nevoilor de tot felul! incercarea
permanenta de a tot stran$e valori ilu'orii in care mai apoi te
sufoci! in$radirea permanenta a li"ertatii din dorinta de a
o"tine mai multa li"ertate sunt niste constante in e%ercitiul
tuturor si totul duce la de'ama$iri! infran$eri! sen'atie de
inutilitate si non sens. Privirile devin $oale! ine%presive! nimic
viu nu mai arde in acei oc)i si aici incetea'a comedia in
favoarea dramei. Cat de mult tre$uie sa mori pentru ca
!iata din pri!iri sa dispara' Cat de putin loc de speranta
mai este acolo...&u pot niciodata sa imi inter'ic sa mi-i
ima$ine' la 6B-67 ani! plini de na'uinte si fier"and cu toate
ca'anele su" presiune...Ce calitate a e%perientelor umane
poate duce la aceasta totala secatuire si la ce "un aceasta
(acumulare( daca duce la lipsa de viata...:la'are! suficienta!
apatie in mi#locul Creatiei mereu dinamica! mereu noua!
provocatoare. Este evident ca numai neintele$eri $rave pot
duce la astfel de disonanta.
Sa vedem cum am a#uns la aceasta situatie. Omul ar
tre"ui sa fie stari! cu alte cuvinte ar tre"ui SA 2,E. In loc de
asta el permanent cauta SA 9ACA CE*A pentru A A*EA si astfel
SA POA,A 9I. Acestea sunt principalele erori. Aici s-a a#uns
printr-o totala uitare a Ce suntem noi. Parasind punctul initial
de potentialitate ma%ima si risipind ener$ie si atentie in mult
prea multe directii! nu mai suntem nici pe departe o sa$eata
plina de ener$ie ci un vector re'ultat din cuplarea a mult prea
multor directii uneori c)iar opuse. Ener$ia unui astfel de vector
ramane foarte sla"a! deci valoarea lui este mica.
Preluam prin educatie niste (valori( re'ultate din
aceasta necunoastere de Sine si cu aceasta de#a pro$ramul a
fost viciat iremedia"il. aca toata evolutia civili'atiei a avut loc
su" imperiul fricilor! omul s-a simtit mereu mai mic si
neputincios. Ca atare a predat $eneratiei care a urmat un
"a$a# si mai mare de frici ! si mai diminuat in ceea ce priveste
Constiinta de Sine. +i se pare c)iar uimitor acest proces!
re'ultat firesc datorat identificarii cu corpul fi'ic. Este o teama
atat de mare de ce ar putea pati! ce suferinte ma#ore risca!
este o frica atat de mare de (moarte( incat re'ultatul nu poate
fi decat suferintele si moartea.
Un copil (se naste( cam dupa cum urmea'a. Un spirit
neincarnat o"serva oportunitatea pe care doi oameni i-o ofera
in #ocul lor din acest plan. El o"serva conte%tul si pe potentialii
parinti si mai o"serva si cat de mare este $radul lor de iu$ire.
aca ati fost putin atenti precis ati remarcat un aspect
interesant2 o femeie devine mama doar in doua circumstante.
Cea mai fericita aceea in care isi iu"este partenerul atat de
mult incat doreste sa ai"a un copil cu el si cea e%act opusa! in
care se teme $roa'nic ca va ramane insarcinata. Aocurile
se%uale fara implicatii emotionale deose"ite nu !or duce
niciodata la aparitia unui copil ! c)iar daca respectivii
declara ca vor sa devina parinti. Sunt cupluri care ani de 'ile au
facut se% cu deplina "ucurie si care erau convinse ca vor un
copil dar nu l-au avut. Imediat ce s-au despartit! fiecare a
devenit parinte! cu un alt partener. Iata cum si pretinsa
sterilitate are-evident-doar o motivatie informationala su"tila.
ar sa vedem cam ce este un spirit. *oi ale$e sa-l
descriu ca pe o minunata ar)iva de omniscienta ! in continua
im"o$atire prin e%periment in repetatele cicluri de incarnare-
descarnare! odata ce a intrat in acest #oc. eci este un proces
de crestere . El este o +Scanteie Di!ina+ ! o particica din
Creator. Are toate !alentele Acestuia" din Care este
Parte . Aceasta ar)iva are mai multe nivele de ar)ivare! ca in
pro$ramele de P.C. Un pac)etel invelit impreuna cu ceva date
in alt pac)etel samd. Ca dimensiuni putem spune ca este un
atom! deci ar)ivarea este deose"it de compacta. Se plasea'a
in locul special destinat acestui scop! unde sunt create
conditiile sa inceapa o prima etapa de de'ar)ivare a
informatiei privind formarea unui corp fi'ic. Conform acestor
date incepe stran$erea de atomi si construirea primelor celule!
tesuturi! or$ane. +aterialul de constructie este asi$urat mai
intai de uter! din corpul mamei.
Aici are loc o prima completare sau impurificare a
informatiei initiale. In momentul in care mama devine
constienta ca va naste un copil! atitudinea ei! starea in care se
$aseste sunt si ele pro$rame informationale care contri"uie la
formarea corpului fi'ic al viitorului copil. &imic nu este lipsit de
importanta din punctul de vedere al informatiei care va duce la
aspectul acestei constructii (fi'ice(. Armonia si aici are un rol
preponderent deoarece este starea care nu deformea'a
informatia ar)etipala. Orice imi%tiune a fricii este de'astruoasa.
9rica operea'a distorsiuni ener$oinformationale cu caracter
deformant. aca ea nu ar e%ista! nu s-ar inre$istra pro"leme la
nasteri si copii s-ar naste intr-o stare de sanatate optima.
&oi credem ca este foarte importanta alimentatia
mamei! mostenirea $enetica! ca sunt importante poftele cu
care uneori se alinta dar in realitate este importanta starea ei
de armonie. Este usor de inteles ca aceasta stare depinde mult
mai putin de factori aparent o"iectivi cat de etic)etele pe care
mintea mamei le $enerea'a. &estiind foarte clar acest lucru noi
cautam sa reali'am alte de'iderate! fara nici o le$atura cu
copilul. aca am presupune ca in uter ar fi lipsa a unui element
necesar conform pro$ramului ar)etipal! acel element ar fi
su$limat imediat din cel aflat la dispozitie. Permutarea
elementelor este ceva firesc si noi avem cunostiinta de
aceasta. Au fost reali'ate cercetari care demonstrea'a acest
lucru.
In momentul nasterii sunt o infinitate de $anduri! frici!
practici care deformea'a pro$ramul initial. Oamenii se tem de
reusita nasterii de parca nu ar fi cel mai firesc lucru! apoi se
tem de evolutia timpurie. O prima a$resiune se aplica proaspat
iesitului corp prin stimulare pentru a i se au'i vocea. Apoi
urmea'a cateva contacte cu su"stante farmaceutice care nu
fac parte din evolutia lui fireasca.
Incepand cu acest moment toata evolutia va fi o
continua $refare de pro$rame viciate pe structura
informationala cu care el a venit. Re'ultatul va fi preponderent
influentat de informatia aleatoare si pertur"atoare. Tot felul
de apartinatori grijulii si tematori" tot felul de sfaturi
intelepte cu urmari foarte neintelepte% Si este a"solut
firesc sa fie asa de vreme ce aici c)iar nimeni nu mai stie cu
adevarat nimic. in tot ceea ce se petrece nimeni nu poate fi
decat arareori invinovatit de ceva deoarece toti au cele mai
"une intentii. &imeni nu are constiinta faptului ca pertur"ea'a
ceva! cata vreme nimeni nu i-a spus vreodata ca asa stau
lucrurile. ,oate astea s-au uitat demult de catre toti mem"rii
civili'atiei.
Poate parea stiintifico-fantastic dar este purul si
regreta$ilul ade!ar totul%
La inceput informatia cu care a venit este cel mai $rav
afectata prin frici cu privire la modul cum evoluea'a! apoi prin
practici medicale culminand cu vaccinurile. Se continua cu
alimentatia. Poate veti intele$e ca informatia care se $aseste
in laptele matern nu are cum sa semene cu cea a laptelui de
vaca. E simplu sa spui e lapte! e $ras! e "un. E natural . oar
ca natural nu este ca informatia de la un animal sa fie
apropiata omului. ar asta este doar inceputul. Urmea'a
introducerea in alimentatie a oului! "ran'ei si carnii caci noi am
va'ut ca (corpul are nevoie de(...proteine! $lucide si lipide!
saruri minerale si oli$oelemente. 9iind cea mai sla"a veri$a a
evolutiei pro"a"il! ea nu isi va putea o"tine altfel aceste
elemente decat daca i le dam $ata fa"ricate de alte or$anisme!
mai ("ine pre$atite(...&u stiu cum sa va descriu mai su$estiv
aiureala din mintile noastre... e unde structura corpului
fizic tre$uia sa ai$a o anumita !i$ratie specifica unui
corp Omenesc! ea a fost astfel co"orata prin inconstienta
incat devine mult mai usor a"orda"ila de frecvente ale "olilor.
+ai ales ca avem de#a (pre-pro$ramate( asa numitele "oli ale
copilariei.
esi medicii au o"servat ca un or$anism "olnav se
reface mai repede daca din alimentatie sunt scoase carnea!
ouale! "ran'a totusi se insista pe retinerea in alimentatia
omului a unor proteine de ori$ine animala in mod total
ne#ustificat. :a mai circula si le$enda conform careia o friptura
de porc in san$e are reale virtuti in refacerea nu stiu caror
parametrii. Cu ce pro$rame informationale vine aceasta carne
nu suntem capa"ili sa ne $andim. 9ara a ne $andi la proteina
uci$asa sau la tric)inelo'a ci umai la simplele pro$rame dupa
care s-a constituit acea carne! acel tesut de animal pe care noi
il preluam cu mare pofta. aca PC-ul tau are 4indo>s-ul ca
mediu! ce ai putea spera sa o$tii instaland programe in
/inu' Este o intre"are simpla! pe care nu ne-o punem...Eu as
spune #aos informational.
,oti cei care au fost parinti tre"uie sa isi aminteasca cu
ce dificultate au introdus carnea in alimentatia copilului lor. Ei
nu manifesta nici o apetenta pentru acest presupus aliment si
c)iar cand cresc fac destule mofturi le$ate de carne. &ici noi
nu am a$reat-o pe vremea cand eram copii. Procesul
educational are si laturi de-a dreptul draconice caci de)!
parintii stiu mai "ine ce este necesar copilului lor....Ce eroare 5
Intotdeauna un su$ar ar avea multe sa va invete daca nu ati fi
infatuati si ati avea un plus de atentie la manifestarile lui. e
fapt pana pe la 6C ani ar tre"ui sa fim foarte recepti!i la
ceea ce ei incearca uneori cu $landete sa ne arate. Ei nu
au pana atunci un e$o prea mare daca nu au fost stimulati
e%cesiv in acest sens! desi am va'ut destule ca'uri. Ca atare
mintea limitata pre'inta mult mai multa transparenta pentru
Cunoasterea care vine din Sine. ar tocmai atunci noi ii
consideram mici si prosti si ne ratam inca o sansa de a ne
apropia putin macar de Adevar.
aca veti fi atenti ei nici )ainutele nu le prea a$rea'a!
deoarece aura corpului lor le asi$ura o protectie superioara!
fiind mai mare si de o frecventa mai ridicata. Ei percep mult
mai putin decat cei mari variatiile de temperatura ca pe o
a$resiune. Si se o"isnuiesc mult mai $reu cu temperaturile
ridicate decat cu cele #oase. (Raceala( lor nu are motivatie
virotica ci se datorea'a fricilor pe care noi le inducem sau le
proiectam catre ei. Ceea ce noi etic)etam ca $ri#a sau
prudenta este de fapt frica cosmeti'ata. +ereu noi ne temem
sa nu (pateasca ceva rau( in punct de vedere
ener$oinformational creem prin aceasta conditiile ca aceasta
(pro"a"ilitate( sa devina fenomen o"iectiv in ciclul cau'a-
efect. eoarece cau'a nu o vedem vom cauta o motivatie la
indemana si ce poate fi mai facil decat faptul ca nu a fost
corespun'ator im"racat. Ca atare! cu o frica improspatata de
acum! data viitoare vom fi mai (intelepti( si il vom infofoli mai
"ine! diminuandu-i protectia aurica si marind sansele prin
plusul de frici capatate din e%perienta anterioara neinteleasa
ca si prin diminuarea protectiei! ca fenomenul sa se repete. O
solutie de piramidon nu va face decat sa impurifice structura si
sa co"oare putin vi"ratia ansam"lului fiintei copilasului! care
data viitoare va fi si mai putin aparat. In plus cream
posi"ilitatea ca alte raspunsuri sa se manifeste! cum ar fi o
aler$ie medicamentoasa.
Par poate amanunte dar am cunoscut multe ca'uri in
care parintii au distrus "ietele fiinte pe care ar fi tre"uit sa le
a#ute prin iu$ire sa devina oameni pe acest Pamant . Cine
crede ca ei au nevoi mai mari decat iu"irea nu stie a"solut
nimic despre copii. Cunoastem cu totii o etnie care isi iu"este
copii foarte mult! desi nu de putine ori ii vedem um"land
desculti prin 'apada. ,oti ne-am minunat candva de faptul ca
nu se im"olnavesc. Uimirea noastra insa se datorea'a
necunoasterii si neintele$erii profunde asupra vietii.
Proiectam asupra micutilor tot felul de pro$rame pe
care apoi le (tratam( cu ceai pentru pretinse colici! cu tot felul
de siropuri de tuse sau altele si mai to%ice. Intre$ul tract
di$estiv se formea'a $reu si este a$resat c)iar si de "anane!
cartfi fierti natur sau portocale. Sunt acide sau produc aciditate
iar ei simt foarte tare acest disconfort. Aciditatea are un
caracter entropic! nu favori'ea'a viata. Apoi ceaiul aparent
"enefic este in final apa fiarta si racita. Apa fiarta nici ea nu
favori'ea'a viata! dar noi credem ca ii fereste pe micuti de
eventuale infectii si suntem mai linistiti in fricile noastre "a'ate
pe multa neintele$ere. *eti avea copii mult mai sanatosi daca
veti inlocui ceaiurile sau compoturile cu apa plata la
temperatura camerei iar fructele pasati-le numai. Iar daca
copilul pare ca a racit este prefera"il sa constienti'ati ca
pro"a"il cineva a proiectat un nivel al fricilor mult mai mare
decat a putut el sa suporte si nu va $ra"iti cu piramidon. Iu"iti-l
doar asa cum este firesc si ii va trece de la S,NE. &u va puteti
ima$ina cat de mult ii asi$ura Sinele evolutia corecta! in ciuda
aparentei fra$ilitati. &oi spunem ca nu au inca format un
sistem imunitar deoarece atat putem noi intele$e dar micutii
sunt! in raport cu un matur! poate de 'eci de ori mai puternic
aparati. Atentie insa2 pro$ramele ii apara de eventuale
a$resiuni naturale! nu de produsele informationale ale mintilor
noastre. &ici de a$resiunile noastre mai (dense( i'vorate din
teama! cum sunt medicamentele. Un su$ar va pune manuta pe
o oala aflata la peste 688 de $rade si nu va pati nimic! "a nici
macar nu scanceste. *a avea doar oc)isorii mirati si este
capa"il sa repete e%perienta pentru a se asi$ura ca nu s-a
inselat. El nu stie ca tre"uie sa se simta a$resat si nici nu
este. *i"ratia mult mai ridicata datorata puritatii (corpului fi'ic(
ii mareste mult re'istenta si nu va avea nici o urma pe piele. In
ca'ul in care considerati ca (a racit( usor va recomand sa luati
o esenta naturala de parfum si sa ii dati o picatura undeva su"
"ar"ita! de vreo doua ori pe 'i. e asemeni sa il scoateti la aer
curat. Si nu puneti prea multe straturi de )ainute pe copii.
Protectia termica a corpului nu de )aine este asi$urata ci de
ceea ce noi numim (aura corpului(. Pre'enta )ainelor o
restran$e si o"tinem re'ultatul opus celui dorit. 9i"rele
sintetice sunt si mai restrictive pentru aura si nu au ce cauta
pe trupurile micute. ,ot vi"ratia mult mai inalta face ca
sen'itivitatea sa fie mult mai mare la copii. e aceea si mirosul
copiilor este mult mai fin! apropiat de cel al cainilor -cam de
6888 de ori mai fin decat al unui matur (normal(. Aici am pus
$)ilimele deoarece si un adult isi poate ridica nivelul vi"ratiei
la aceleasi valori si va capata e%act aceeasi sen'itivitate. e
fapt prin ridicarea vi"ratiei ansam"lului care suntem o"tinem
ceva $reu de acceptat pentru intelect2 pe de o parte
sen'itivitatea creste e%ponential la toti sen'orii si pe de alta
parte se atenuea'a mult ceea ce noi ne-am o"isnuit a denumi
(durerea( sau alte (raspunsuri( pe care le consideram normale
pentru corpul fi'ic. Asta se datorea'a in principal faptului ca noi
credem ca e%ista neurotransmitatori cand in realitate aceasta
(functie( este urmare a densificarii dincolo de limitele
pro$ramate a ceea ce numim (corp fi'ic(! prin simpla
impurificare a structurilor.
*a mai recomand ca in camera copiilor sa fie
permanent mu'ica si nu neaparat in surdina si nici neaparat o
mu'ica rela%anta. *or deveni mult mai veseli si mai ro"usti din
toate punctele de vedere. C)iar mai dinamici. A"ia se vor tine
pe picioruse si vor dansa cu multa "ucurie. In acest fel nici nu
se vor simti deose"it de deran#ati la '$omotele incidente care
pot veni din afara casei si nici voi nu va tre"ui sa va strecurati
pe varfuri prin casa. Este prefera"il insa ca mu'ica sa nu vina
de la pro$ramele radio! deoarece ea este impestritata cu tot
felul de spoturi pu"licitare si stiri! care nu mai au vi"ratie de
creatie artistica. Este vor"a tot despre informatia care se
ve)iculea'a. Recomandarea este $enefica pentru mici si
mari. E%ista un nivel la care ce!a dansea'a permanent in noi!
in pre'enta mu'icii. Acel (dans( su"til are efecte miraculoase.
Este ca un fel de fi'ioterapie fara contraindicatii deoarece se
face la frecvente mult superioare si cu suport informational
spri#init pe iu"ire. Pentru acest scop un C-pla;er este cel mai
potrivit deoarece nu va tre"ui prea mult suprave$)eat si poate
fi pro$ramat sa repete de cate ori vreti. *a economisi multa
suferinta si multi "ani pe care altfel ii veti c)eltui pe
medicamente. Ar fi $enefic sa nu !a indoiti de aceasta.
Si pentru ca am atins su"iectul mu'ica am sa il de'volt
putin. Asa numita (creatie( din acest plan! fie ea artistica sau
stiintifica este de fapt o racordare la frecvente mai inalte.
Artistii denumesc aceasta inspiratie sau (mu'a( iar oamenii de
stiinta mai de$ra"a $enialitate. e fapt totul este aceasta
ridicare a frecventei pentru a accesa planuri infoener$etice mai
inalte. e acolo sunt (co"orate( alte (realitati( si oferite acestei
civili'atii. Uneori este vor"a de cunoastere! alteori de simple
te)nolo$ii! alteori doar simple stari armonioase in care un artist
da nastere unei opere artistice cu mi#loacele pentru care el s-a
pre$atit. Sunt arte in care sen'itivul este mai implicat! altele in
care totul se ela"orea'a cu a#utorul mintii! nu neaparat
limitate.
Cea mai directa cale prin care Armonia se adresea'a!
prin intermediul sen'itivului! ansam"lului fiintei noastre este
desi$ur mu'ica. Ea are canale prin care comunica direct
tuturor nivelelor si structurilor fiintei. aca veti ridica suficient
nivelul de vi"ratie a fiintei veti constata ca simtiti mu'ica! la
volum sca'ut! c)iar prin "uricele de$etelor. Calitatea mesa#ului
este asi$urata si de niste constante cu aspect matematic!
anume ritmul! intervalele dintre note -care nu sunt e$ale ci
doar armonioase-! octavele! etc. Actul creator al artistului este
in $eneral motivat de iu"ire deoarece nimeni nu crea'a pentru
el ci pentru a produce "ucurie celor care vor re'ona cu starea
lui in momentul creatiei. In plus mu'ica aceea va creea prin
re'onanta un mai mic sau mai mare e$re$or! uneori pe
considerente etnice! alteori prin empatie. Constienti'area
acestor aspecte si care nu sunt nici pe departe toate ne va
aduce un real "eneficiu. In primul rand vom fi mai putin tentati
sa operam separari pe criterii ale intelectului. Apoi vom incepe
sa manifestam din ce in ce mai putine preferinte deoarece de
ce ai refuza un mesaj de iu$ire al unui semen" care !rea
sa te faca partas la un moment de gratie in care el a
adus pentru a ti-l face cadou un ansam$lu de armonii
din Armonia Uni!ersala'&. *ei fi mult mai casti$at daca te
vei lasa cuprins! im"aiat la toate nivelele fiintei de sunetele
respective! daca vei lasa cat mai multe structuri sa (danse'e(
in ritmul si pe melodia propusa. +ai are si avanta#ul ca o poti
face indiferent cu ce te ocupi in acel moment! fie ca citesti o
carte! fie ca faci o activitate manuala. Re'ultatul poate nu-l vei
constienti'a imediat! dar in timp vei vedea ca ai devenit mult
mai ro"ust la toate nivelele! ca c)iar pretinsul sistem imunitar
raspunde altfel! calitatea e%perientei tale de viata per total
crescand simtitor. esi$ur intelectul tau acum va fi tentat sa
spuna ca eu fa"ule'! dar este firesc pentru ca lui nimeni nu i-a
spus niciodata asa ceva. ar iata! acum cineva i-a spus5 Ar
mai fi foarte multe de adau$at despre mu'ica si multe
recomandari "enefice "a'ate pe un alt nivel de intele$ere! dar
pentru o carte care se adresea'a unui cititor necunoscut sa
spunem ca este suficient si atat.
Ca remarca $enerala acum voi spune ceva pe care ar
fi $ine sa nu il uitati usor% Ca oameni simtim mereu nevoia
de a sti mai mult si ades citim "i"lioteci intre$i. Continutul
lecturilor este foarte diferit si ne-am de'o"isnuit sa o"servam
ca e%perienta nu se o"tine prin citit sau alte moduri de a lua la
cunostiinta. Spunem ca am devenit mai destepti dar intelept
!a fi doar acela care !a accepta sa transfere in propriul
eperiment de !iata cunoasterea acumulata. Altfel este
doar o povara in plus pe care o cari dupa tine fara sens sau
"eneficiu! o pierdere de timp! o irosire lipsita de armonie. Ori!
ce intelept s-ar in#u$a la un astfel de efort fara finalitate.
&umai intelept nu s-ar putea numi5. Pe mine nu aveti de ce sa
ma credeti si nici nu recomand cui!a sa o faca . e altfel
nici nu ar putea! doar ar mima. ar cele spuse sunt pe de-a
intregul ade!arate. Acest adevar este al punctului din
care eu pri!esc 1iata. E%ista doua variante lo$ice2 ori nu veti
vedea niciodata acest adevar caci nu ale$eti sa va mutati din
punctul de vedere pe care il ocupati! ori veniti cat mai aproape
de aceste coordonate si atunci toate acestea devin la fel de
"ine adevarurile voastre. E%ista ceva de contestat! ilo$ic in
ceea ce am spus?5 Eu incerc sa va aduc aceasta cunoastere
doar pentru a !a aminti ca va este la fel de "ine accesi"ila
dar (nimeni nu va poate face temele(. Este lucrarea voastra! a
fiecaruia.
9iinta Adamica care ar fi tre"uit sa ramanem! aceste
valori le-a pierdut si astfel a parasit (raiul(. &e putem intoarce
oricand ale$em sa o facem! dar nu uitati ca nu e%ista de fapt
decat momentul de Acum. *esnic (maine(-le omenesc este o
ilu'ie! el poate veni sau poate sa nu mai fie. El inseamna lipsa
de cura#! delasare si astea nu pot fi valori care sa duca in (rai(!
dupa cum "ine va puteti ima$ina. Pentru ca de fapt nu riscati
decat statutul limitativ! ilu'ia! nevoia! durerea! "oala! moartea
trupului fi'ic...Le considerati valori?5 Este desi$ur dreptul
fiecaruia sa lipeasca ce etic)ete vrea pe orice articol! si sa-si
traiasca nivelul de e%perienta la care sin$ur se autocondamna.
Este ilu'ia creata de propriile etic)ete. ,oti am trecut pe
acolo...e ce am fi ramas?5?
Intre"area aceasta are un caracter retoric dar e%ista
loc de multa intele$ere si in spatele ei. Pentru ca sunt o
infinitate de aspecte care fac e%perienta umana atat de
limitata! toate cu aparenta de adevaruri o"iective si
insurmonta"ile! imposi"il de depasit! in ciuda lo$icii si c)iar a
unor e%perimente nota"ile.
+a voi aventura in incercarea de a e%plica macar cate
ceva. Statutul limitativ este "a'at pe cateva ilu'ii! din care as
remarca ilu'ia nevoii! aceea a lipsei! identificarea cu ceea ce
vedem in o$linda! necunoasterea faptului ca E%istenta nu are
limite si nu poate fi perceputa prin or$anele noastre de simt
decat in foarte mica masura. in acestea deriva nivelele
urmatoare ale ilu'iei! consecinta a primelor.
aca ati fi mai atenti ati o"serva mecanismul simplu
prin care se nasc (nevoile(. Ele nu sunt nici pe departe
o"iective si toate sunt! la inceput! simple preferinte. Intervine
apoi o"isnuinta care pare a le da aceasta noua valenta. ar
drumul poate fi stra"atut si in sens contrar. Asa stau lucrurile
cu a"solut orice! mer$and pana la nevoia de )rana! apa! aer.
Intelectului i-ar putea parea ca vor"esc despre vreun tip de
ascetism dar lui am sa-i e%plic urmatoarele2 &otiunea de
ascetism este o aiureala a mintii limitate "a'ata pe
necunoastere si neintele$ere. aca vrei un automo"il vei cauta
unul care sa consume doispre'ece litri la suta sau ai prefera
unul a"solut autonom! sa spunem "a'at pe o alternativa
ener$etica? :anuind ce ai ale$e! tu de ce nu "anuiesti ca eu as
opta pentru un corp fi'ic care sa nu ai"a nevoi de )rana! apa!
aer! daca stiu cum sa-l procur sau (produc(?5 Si apoi tu de ce
sa nu preferi aceeasi varianta! daca ai putea accepta ca este
perfect via"ila?5 Eu stiu si de ce nu ai face-o5 ar daca tu
preferi o masina independenta si eu un corp fi'ic lipsit de
dependenta ne numim asceti? Eu as spune ca optam pentru
un grad de li$ertate practic infinit. ,u nu mai vrei pompe
de "en'ina! eu nu mai vreau sacose! ma$a'ine! "ucatarii!
mirosuri! fri$idere! camari si timp pierdut! nu mai vreau )artie
i$ienica si nici 4C-ul nu ma prea atra$e. Este ceva $reu de
inteles? Ar tre"ui sa "anuiesc ca daca nu mai vrei "en'ina vei fi
lipsit de "ucuria de a sofa? &ici tu nu tre"uie sa cre'i ca!
lipsindu-ma de toate cele enumerate e%perienta mea ar avea
ceva de suferit5 Poate merita sa fii putin mai desc)is si sa afli
ceea ce eu vreau sa spun?5
,u! pentru a $asi autoturismul despre care vor"eam va
tre"ui sa mai cauti sau sa mai astepti ca minunata civili'atie
careia ii apartinem sa accepte o cunoastere care i-a fost oferita
in repetate randuri si a refu'at-o de fiecare data! c)iar cu lipsa
de ele$anta. Este vor"a despre cunoasterea conform careia
energia ESTE! ea netre"uind produsa ci doar (culeasa( cu
te)nolo$ii dar mai ales cu conceptii usor modificate. *ariantele
propuse au fost mai multe! unele mai vec)i de o suta de ani.
Un cercetator #apone' comunica prin DEF ca fiecare centimetru
cu" din Univers are un potential ener$etic calculat de 788 888
*. La sfarsitul secolului 6G un anume Hell; a aratat ministerului
de ra'"oi american un ve)icul care se deplasa cu I88 Jilometri
pe ora si care folosea pentru propulsie doar niste discuri
re'onante! fara vreun consum! apoi ,esla a avut variante de
captare a ener$iei electrice cu a#utorul unor "o"ine direct din
Campul de Ener$ie Universala! prin DE8 un italian isi propulsa
turismul propriu cu )idro$enul e%tras pe alte principii din apa
iar mie mi-a (fost data( o alta varianta de o"tinere a ener$iei
electrice direct din Campul de Ener$ie Universala in urma cu
vreun an si #unatate. Am (primit( si modificarile si principiul de
functionare al motorului usor modificat al italianului din 6GE8.
,ot de pe la inceputul secolului C8 se cunoaste faptul ca un tri"
ridica $reutati de mii de Jilo$rame cu a#utorul sunetului emis
de niste tulnice. ,oate cele enumerate mai sus de care eu am
cunostiinta dar si unele despre care pro"a"il nu stiu! nu au
atras atentia acestei civili'atii suficient pentru a se muta din
punctul de cunoastere conform caruia este o penurie
ener$etica care periclitea'a civili'atia. Este o cunoastere pe
care practic o e!ita de mai "ine de o suta de ani! supunandu-
si mem"rii la o infinitate de ca'ne pentru e%ploatarea unor
)idrocar"uri poluante in motoare cu randamente nu
formida"ile si '$omotoase! cu pericole de contaminare
radioactiva si o multime de alte disconforturi. Oare de ce este
nevoie de toate acestea? A fost tot o intre"are retorica care
totusi are raspunsuri! de care prefer sa nu ma ocup acum.
E%act identic stau lucrurile si cu cunoasterea privind
nevoile corpului omenesc. upa ce! de-a lun$ul timpului au
fost cazuri spontane care au renuntat sa se mai )raneasca!
ducand o viata a"solut normala 'eci de ani! s-au pus "a'ele
unei cercetari sistematice a fenomenului in cadrul unei 9undatii
din Australia. Conclu'iile teoretice dar mai ales re'ultatul
practic ar fi tre"uit sa atra$a atentia tuturor mem"rilor
civili'atiei! dar nu s-a dorit aceasta. Pentru ca s-a putut
constata ca (or$anismul uman( nu are nevoi alimentare
o"iective. S-au pus "a'ele unui sistem controlat pe parcursul a
C6 de 'ile prin care se face o trecere de la a te )rani cu
Dalimente dense( la a te ()rani cu Lumina(. In cativa ani peste
68 888 de su"iecti din diferite colturi ale lumii si diferite paturi
sociale au facut aceasta trecere. ,oti au inre$istrat cresteri de
potential fi'ic si de stare de sanatate dincolo de "eneficiile
enumerate de mine anterior. Promotoarea acestei cercetari are
de#a noua ani de cand a renuntat la ceea ce ne-am o"isnuit a
numi )rana. Arata mult mai tanara decat varsta in ani! tine
conferinte in toata lumea! are un Site pe internet! a scris mai
multe carti pe aceasta tema! unele traduse si la noi...Ati au'it
de ele! le-ati citit cumva?555
Importanta nu este intr-atat renuntarea definitiva la a
introduce (alimente dense( in (corpul fi'ic( cat intele$erea
moti!atiei pentru care o facem si prin aceasta renuntarea la
terori'anta ilu'ie ca ai putea muri de foame candva. Pentru ca
poate parea surprin'ator dar nu corpul fi'ic este cel ce
manifesta vreo (nevoie( de )rana ci cel emotional. Evident el
este un corp su"til! deci e impropriu spus ca are nevoie de
)rana! ci doar manifesta un atasament ne#ustificat de nimic
pentru placerea sen'atiilor $ustative. eci este! cel mult o
preferinta! cu aspect de viciu prin urmarile distructive asupra
corpului fi'ic. upa ce reusesti sa e%perimente'i tu insuti
aceasta detasare ai oca'ia sa o"servi clar ca nu foamea te
tra$e inapoi! ea disparand in cateva 'ile cu desavarsire! ci
emotia $ustului! placerea papilara. Pe de alta parte corpul fi'ic
incepe sa iti arate ca ii produci suferinta cu fiecare in$)ititura
pe care o introduci! si mesa#ul de disconfort devine deose"it de
limpede din po'itia detasata la care acum ti-ai acordat dreptul.
Pentru ca alcatuirea aceasta (fi'ica( tratea'a tran'itul
(alimentar( ca pe o inva'ie de su"stante straine de care
tre"uie sa scape cumva! cat mai repede. Lui nu-i revine nici o
satisfactie din acest proces si nici un "eneficiu! pentru el este
un efort ne#ustificat de nimic. Spre (norocul( ansam"lului care
suntem! mintea limitata se lasa permanent influentata de
emotional! de asta data convin$and (fi'icul( din su"ordine ca
este in re$ula si sa nu proteste'e prea dur. ,otusi marea
ma#oritate a afectiunilor corpului fi'ic isi au un prim semnal din
motive (alimentare(! fara ca noi sa reali'am acest adevar. Sunt
ca'uri in care 'ilnicele dureri ale coloanei verte"rale se
datorea'a e%clusiv colonului ! cel suferind acu'and dureri (clar
locali'ate( la coloana.
Constienti'area faptului ca alimentele nu sunt o
necesitate ci cel mult o preferinta! un (viciu( mai corect
e%primat! ar scuti civili'atia de enorm de multe ser!ituti care
se nasc din aceasta ilu'ie a nevoii. In plus nu ar mai aparea
pericolul ca popoare intre$i sa e%perimente'e (moartea prin
inanitie( sau (malnutritia(! care nu sunt decat pro$rame
informationale puse in opera de mintea limitata! ener$i'ate cu
emotia fricilor si e%ecutate fara drept de apel de structura
fi'ica! deose"it de docila la comen'ile mintii.
Sunt impre#urari uneori in care alimentele pur si simplu
dispar! catastrofe numite de noi (naturale( si multe alte situatii
care afectea'a populatia dintr-o 'ona mai mare sau mai mica
iar acolo teroarea foametei devine cea mai mare! deoarece
mintea limitata o asocia'a cu un pericol iminent. Panica ar fi
deose"it de mica daca acest (virus informational( ar putea fi
scos din Constiinta Colectiva.
&umarul celor care acum sunt de#a eli"erati de aceasta
ilu'ie nu se mai cunoaste si cu toate astea mai nimeni nu
"anuieste ca! daca timp de F8 de 'ile nu mananci! nu ai de ce
sa mori. Aceasta cunoastere limitata a fost atat de "ine fi%ata
ca ( !aloare ( in e$re$orul uman ca pro"a"il vom a#un$e sa nu
mai in$eram nici unul dintre noi nimic dar depo'itul acesta de
informatie viciata tot se va pastra acolo. In ceea ce priveste
apa lucrurile stau la fel. ar si apa si aerul sunt necesare cata
vreme ne ilu'ionam ca avem nevoie de mancare! deoarece ele
contri"uie la eli"erarea structurilor corpului de no%ele produse
prin arderea acestor (intrusi( si la eliminarea lor.
ra$ii mei! in Uni!ers nu eista a$solut nimic
altce!a decat energie si informatie% Ener$ia este
pretutindeni si tocmai de aceea ne este $reu sa $asim o
diferenta de potential e%ploata"ila in te)nolo$iile noastre.
Oriunde vei cauta este e%act acelasi potential ener$etic.
,raditiile cunosteau aceasta si au denumit-o in mai multe feluri.
Si informatia este omnipre'enta in toata Creatia dar tot in stare
de potentialitate. (La inceput a fost cuvantul( vrea sa ne
spuna despre primordialitatea informatiei in cadrul Creatiei. In
acest ocean de ener$ie din potentialitatea ma%ima a
informatiei se ale$e o componenta-vector si se modulea'a
ener$ia. Asa ia nastere un aspect al Creatiei . Un simplu punct
daca vreti. e#a el este caracteri'at prin niste proprietati date
de vi"ratia lui! de frecventa la care el e%ista. Pentru un sin$ur
KuarK sunt necesare mai multe astfel de fenomene
infoener$etice. Atomul este de#a o structura comple%a! cu
particularitati vi"ratorii specifice DELE+E&,ULUI( pe care
urmea'a sa-l defineasca. El are memorie si are inteli$enta. &oi
stim ca arata asemeni unui sistem solar. Un neutron central in
#urul caruia or"itea'a un numar de electroni varia"il functie de
elementul c)imic caruia ii apartine. In structura lui este GGL
spatiu acoperit de or"itele electronice. La fel arata si un sistem
solar. (Cum este sus este si #os...(-ne vine din cunoasterea
traditionala. Planete or"itand in #urul unui Soare central! GGL
spatiu acoperit de or"itele planetare...
ar noi! oamenii! ce suntem?5? Eu va su$ere' sa
renuntati la ideea ca am putea fii altceva decat un aspect al
Creatiei aflat undeva in intervalul dintre un atom si un sistem
solar! dar cu un $rad de comple%itate atat de mare ca ar fi mai
usor sa ne asemanam cu o galaie. Oricum nu putem iesi
din realitatea ca in Univers nu e%ista nimic altceva decat
ener$ie si informatie! e%act ca in computerele noastre. ar
tre"uie sa revi'uim arondarea noastra la limitele unui "iolo$ic
complet neinteles. O putem face doar din starea de atentie! nu
ne sunt nici necesare si nici utile instrumente suplimentare.
eoarece ($ala%ia( care suntem are capacitatea de a (vedea(
si intele$e lucruri de o comple%itate inima$ina"ila.
aca acceptam ca suntem o $ala%ie de atomi! o
alcatuire de informatie moduland ener$ia! cam unde ar fi
lo$ica alimentatiei? Ce (se )raneste( anume! ener$ia care
suntem sau informatia care suntem? Sa nu fiti tentati sa
raspundeti ca o or$ani'are superioara a materiei! desi$ur tot
dupa pro$rame informationale alcatuind sisteme! or$ane!
tesuturi! ar fi lo$ic sa duca la (deprecierea( autonomiei
ener$etice a elementelor constitutive. &u pare deose"it de
lo$ic.
Am sa va reamintesc primordialitatea informatiei in
cadrul procesului de creatie si ar fi util sa o acceptati ca pe un
mare Ade!ar care nu cunoaste e%ceptii . Oriunde aveti de
inteles un aspect cautati sa $asiti informatia care l-a creat.
oar asa va oferiti sansa de a intele$e cu adevarat ceva. ar
informatia nu este decela"ila cu or$anele noastre de simt. Ea
apare doar in stare de Atentie si la o vi"ratie cat mai inalta. Cu
cat vi"ratia este mai inalta cu atat mai accesi"ila devine o
informatie situata (mai sus( si care $enerea'a efecte de o
amploare mai mare. e aici reiese utilitatea cresterii frecventei
(ec)ipamentului( care suntem in procesul intele$erii
fenomenolo$iei. Si aici vom vedea care ar fi modalitatile de a
ridica acest nivel al vi"ratiei! cu urmari mult mai ample decat
cel de mai sus.
In ansam"lul fiintei e%ista un punct central! cel care a
fost ar)iva care a materiali'at si corpul fi'ic si in #urul caruia
sunt si toate celelalte invelisuri vi"rationale ale fiintei. Este
acel (atom( de omniscienta pe care ni-l putem ima$ina fiind in
(inima inimilor( dupa cum frumos se e%prima un autor. Su"
raport dimensional corpurile noastre infoener$etice nu sunt
foarte sta"ile! unele cu o capacitate mai redusa! altele cu
capacitate nelimitata de a se e%pansiona. Ele toate nu sunt
altceva! "ineinteles! decat ener$ie modulata in frecventa de
catre informatie.
Cel pe care il percepem a fi (fi'ic( datorita frecventei la
care lucrea'a or$anele noastre de simt! are si frecventa de
vi"ratie cea mai sca'uta. La inceputul constructiei (ve)iculului
fi'ic( frecventa de vi"ratie este mai mare dar! pe masura ce se
tot aduna (material de constructie( #os vi"rator caracteristic
acestui plan frecventa tot scade. Pro$ramul de stran$ere de
material ar tre"ui sa-si incete'e e%istenta la un anumit
moment! cand structura acestui corp s-a inc)e$at! dar la unele
individualitati pare ca nu se opreste inca mult dupa aceea. In
realitate insa acest pro$ram se e%tinde asupra altor nivele si
afectea'a Constiinta.
9unctie de toata informatia stransa o data cu atomii
alcatuirii (fi'ice( incep sa se de'ar)ive'e si sa se de'volte si
corpurile mai putin dense si cu o vi"ratie mai ridicata. Pe
masura ce incepe e%perimentarea (vietii( corpurile capata o
de'voltare specifica evolutiei individualitatii respective. La
e%pansionarea corpului care ne da adevarata identitate
contri"uie multi factori din care intuitia nu este pe ultimele
locuri. Ansam"lul frecventei la care fiinta re'onea'a este un fel
de medie a vi"ratiilor tuturor acestor invelisuri.. La ea
contri"uie atat cunoasterea de'ar)ivata din atomul central
care a acumulat-o pe parcursul a nenumarate incarnari cat si
influentele informationale datorata confi$uratiei astrale in
momentul nasterii plus toate informatiile stocate din
e%perienta in aceasta incarnare. Aceasta frecventa $enerala
este influentata de fiecare gand ! de fiecare cu!ant rostit! de
fiecare gest pe care il facem! de alimentatie! de sen'atii si
sentimente si nu poate fi epui'ata lista.
*a tre"ui sa va ima$inati cum adevarata voastra
identitate este un corp diafan de informatie si ener$ie care
( respira ( in functie de toti parametrii enumerati . Iar calitatea
e%perimentului vostru de viata este strict corelata cu si functie
de $radul de e%pansionare la care v-ati acordat dreptul prin
fiecare $and! cuvant sau $est facut. Gradul vostru de
cunoastere este si el functie de (realitatile( cuprinse in corpul
vostru de Constiinta ! care realitati tre"uiesc intelese ca fiind
tot informatie moduland ener$ia.
Atunci cand aceasta e%pansionare a atins un anumit
nivel se petrece un fenomen mai deose"it care a fost si el
denumit de traditii in mai multe feluri. El are un ($ust de
o"iectivitate( mai de$ra"a! c)iar de materialitate. Este un fel
de (pra$( care se intinde pe un interval de C-M saptamani in
care cunoasterea si intele$erea pur si simplu te potopesc.
Este( ca un loc( unde stii sa te duci! tot prin cresterea vi"ratiei
desi$ur. Este ceva fascinant ca sen'atie si capeti un fel de
dulce dependenta de acel (loc(. Apoi "rusc nu mai ai acces si
vine un (sentiment( si iti insinuea'a ca $ata! nu mai ai unde sa
mer$i in Cunoastere! ca tu Esti Cunoastere. Si te trimite sa iti
faci menirea. Si incerci sa te ac)iti.
,e-ai asteptaca toti sa fie dornici sa Cunoasca si sa
Intelea$a! dar intre timp te-ai lamurit cum stau lucrurile si nu
te mai ilu'ione'i. Asa cum civili'atia nu a avut interes pentru
ener$ie inepui'a"ila si la indemana! fara eforturi de nici un fel!
asa cum nu o interesea'a ca desi nu are nevoie de (alimente(
totusi in$)esuie in a"domene tot felul de a"surditati! nu o
interesea'a nici Cine sau Ce sunt mem"rii ei sau cum ararta
Adevarul. Practic parca toti sunt deose$it de multumiti de
e%perientele traite! in ciuda privirilor vide la care ma#oritatea
de#a au a#uns. ar mai scrii o carte! totusi cineva poate va voi
sa a#un$a si la (mostenirea la care are dreptul(! la valorile
Sinelui.
e fapt se a#un$e in punctul deose"it de ciudat in care
ai numai de oferit si nu manifesti nici o pretentie! dar nimeni
nu este interesat. Ii spuneam unui om "un! cand mi-a spus ca
are o insuficienta cardiaca! ca nu are nimic! incercand macar
pe moment sa-l scot din (pro$ramul de distru$ere( in care se
"a$ase si ma contra'icea cu multa ve)ementa! tra$and iar
aceasta informatie peste "ietele structuri. I-am mai e%plicat
odata dar el tot pe a lui o tinea...Oare de ce isi iu$ea atat de
mult acest pro$ram infoener$etic? Ar$umentul era! desi$ur! ca
stia el mai "ine! ca i-au spus medicii... Pro"a"il insa Sinele
avea nevoie de aceasta e%perienta. oar ca ACU0 nu prea
mai este ra$a' de #oaca! dar ma#oritatea nu stiu...
Si poate veti intele$e cumva cat de mult ("ine( va
face aceasta pretinsa stiinta! care evident este un e%emplu
tipic de felul in care o civili'atie si-a aran#at sin$ura pro$ramele
de distru$ere. ar nu va puteti ima$ina la cate nivele
infoener$etice se manifesta deformarile produse de aceasta
medicina. In primul rand ea (apare( undeva destul de (#os( in
edificiul Creatiei! nu numai pe considerente temporale ci si ca
motivatie. Este o creatie a mintii limitate in care ponderea
fricilor a fost mult mai mare decat cea a iu$irii . Ca atare
re'onanta ei cu +area Armonie nu este prea "una. La nivelul
ilu'iilor ea contri"uie ma#or la situarea ireala a solutiilor!
re'olvarilor in afara propriei fiinte si deci a propriei
responsa"ilitati. La nivel mai dens este multa neintele$ere a
adevaratelor mecanisme de functionare ale corpului fi'ic. Sunt
inca multe necunoscute in spatele practicii medicale! de care
medicul este constient iar pacientul nu. 9oarte multe se
"a'ea'a pe ipote'e! mult operea'a statisticile in ciuda faptului
ca s-a a#uns la conclu'ia ca nu e%ista "oli ci doar individualitati
"olnave. :a'at pe aceste aspecte! asa numitul (malpra%is( are
limitele mult mai lar$i decat cele admise. *a ro$ sa intele$eti
ca nu am nimic cu aceasta ocupatie dar tre"uie sa va averti'e'
asupra adevaratului (rol( al diferitelor aspecte ale vietii
voastre. In ceea ce priveste c)imismul farmaceutic ca si
practica vaccinurilor! cred ca va este relativ usor sa vedeti
sin$uri in ce masura acestea pot sa se armoni'e'e cu
infoener$iile corpului nostru fi'ic. 9ara a mai vor"i despre
ireversi"ilitatea unor procese care pleaca de la aceste prctici!
alterand in ritm mult mai alert informatia primordiala! cu
re'ultate pe termen lun$ a"solut imposi"il de previ'ionat. Iar in
spatele acestui proces de acum se afla pe primul loc
concurenta" orgoliile si profitul! iar inaintea lui campanii
pu"licitare foarte insidioase! cu pro$rame infoener$etice destul
de penetrante. 9oarte multi dintre noi aproape constienti'am
aceste aspecte si! cu toate astea! "ul$arele matura tot in
implaca"ila lui rosto$olire...Am intalnit medici practicieni cu
multi ani in spate care plan$eau de-a dreptul ca nu mai pot
continua deoarece nefirescul le este atat de evident incat nu
mai suporta sa-si otraveasca pecientii cu tot felul de nimicuri.
Ei stiu "ine ca pacientul cere de acum medicatie si ca daca nu
este satisfacut va pleca nemultumit. Sunt aspecte c)iar
dramatice in aceasta (meserie(! denumita de un medic en$le'
(verita"ila reli$ie a mileniului doi! care va dispare imediat ce ii
va fi contestata utilitatea(. Cu toatea astea un procent
semnificativ din PI: tre"uie alocat sistemului medical! multi isi
$asesc (preocuparea( in aceasta ciudata 'ona a activitatilor
umane considerata! culmea! o activitate no"ila! umanista! in
"inele omului. In realitate poate doar $om$a atomica ar
produce pagu$e mai mari umanitatii! dar aceasta numai
daca se va $asi ne"unul sa o declanse'e. +edicina insa
operea'a CF de ore din CF! pe aproape intrea$a planeta. Ii
asi$ur pe toti participantii la acest #oc! indiferent partea de
"aricada unde se $asesc! de infinita mea compasiune pentru
gra!ele lor neintelegeri care i-au situat in acele locuri . ar
tre"uie sa constienti'e'e cumva ca au creat o realitate
deformata cu un grad de periculozitate ridicat in cadrul
+arii Armonii. Are dreptul sa ma contra'ica doar medicul care
este perfect sanatos! care nu im"atraneste si care nu
considera ca este fireasca moartea corpului fi'ic. In fata
aceluia ma plec de pe acum.
aca tot acest potential uman si aceste mi#loace ar fi
fost directionate catre e%plorarea Adevarului in ceea ce
preiveste c)iar si fi'icul uman! Civili'atia s-ar $asi acum in cu
totul alt punct de Cunoastere. As avea "ucuria sa ii a#ut pe
aceasta cale pe cei mai putin do$matici dintre ei! deoarece au
un "a$a# de cunostiinte care le-ar facilita accesul! daca ar sti
sa-l directione'e in acest sens. Li s-ar putea alatura "iolo$ii!
"ioc)imistii si $eneticienii! care si ei contri"uie din plin la
deformarea pac)etului informational care insemna Omul
Adamic.
Stiu ca e%ista un or$oliu al meseriilor respective! stiu
ca este dificil sa recunosti ca te afli pe un drum in afara
Armoniei si a Cunoasterii mai ales ca ai investit mult pentru ca
sa crezi ca stii. +ai e%ista si spiritul competitional in
Cercetare... Cu toate astea Ade!arul nu poate fi modificat de
dra$ul a nimic si el este accesi"il doar unui punct numit
Constiinta eplina. Pana nu ai a#uns acolo! ai +un punct de
!edere( mai individual sau mai colectiv! dar el este
caracteri'it de adevaruri limitate si asta nu este in acord cu
Armonia Universala! cu atat mai mult cu cat adevarurile
acestea particulare isi (impun !alorile ( pe cai educationale si
c)iar administrative uneori. *alorile tre"uiesc va'ute tot ca
informatie desi$ur si ea se e%tinde si acaparea'a!
su"ordonand alte pro$rame! de cele mai multe ori mai aproape
de ar)etip.
ra$ii mei! aparent tre"uiesc multe (sacrificate( dar
cautati sa le vedeti ca pe adevarate pietroaie de $atul acestei
civili'atii mentinute din inconstienta si atunci aveti la ce
reflecta. Pentru ca! de fapt! sunt mult mai rele decat simple
pietre. in pacate nu doar cele pomenite mai sus au acest real
statut. Procesul educational si cel de in!atamant sunt
a"solut la fel de daunatoare. esi$ur nu apolo$ia
analfa"etismului o voi face! desi$ur ca e%ista un nivel de
instruire util dar accentul tre"uie pus preponderent pe
manifestarea creativitatii individuale. E%cesiva pedalare pe
de'voltarea memoriei! mecanicismul! liniaritatea mintii
tre"uiesc parasite cu desavarsire. Este utila de'voltarea prin
constienti'are a capacitatilor de racordare cu +intea
Universala prin de'voltarea intuitiei! este "enefic sa cultivam
starile de liniste! atentie! "ucurie! pace. Ar fi utila parasirea
ideii de competitie si a sistemului de notare a valorii
individuale! care inseamna ca cineva te poate #udeca! ca are
dreptul sau posi$ilitatea sa o faca. Sunt linii de pro$ram
profund deformatoare! cu mare a"atere de la Le$ile
Armoniei. +a#oritatea veti fi tentati sa spuneti ca nu se poate
aplica ceea ce eu spun! dar priviti cu atentie si vedeti ca e%ista
de#a familii in care educatia nu mai cunoaste aspectele cu care
ne-am o"isnuit. Unii au reusit sa aduca armonia in procesul
educational pana la firescul la care parinti si copii sunt doar
prieteni! fara ca unii sa ai"a pretentia de a impune
pseudovalori pentru ca ceilalti sa ai"a ce contesta! de cele mai
multe ori ultimii fiind mult mai aproape de un firesc! pe care
ceilalti nu-l mai recunosc.
e ce aceasta modificare de atitudini nu ar putea fi
e%tinsa si in institutiile de invatamant! aducand un nivel al
Armoniei in procesul de instruire? Pentru ca noi avem aparent
diferentele de varsta pe care le constatam dupa numarul de
ani scursi din aceasta incarnare! in realitate insa ne diferentiem
dupa acumularile de-a lun$ul intre$ii sume de incarnari pe care
fiecare a avut-o si ele nu au nimic de-a face cu numarul de ani
din "uletin. Apoi ar fi util sa intele$em ce anume si cat ar fi
armonios sa apartina nivelului (cultura $enerala( si cat
speciali'ariilor ulterioare. Sunt discipline care nu fi$urea'a la
nici un nivel de pre$atire in timp ce altora li se acorda un
spatiu ne#ustificat in formarea culturii $enerale.
Sunt capitole ale vietii de care fiecare se loveste la un
moment dat si in care se dovedeste ca nu a fost pre$atit sa
intelea$a a"solut deloc! cum este se%ualitatea sau intuitivul
sau ener$iile su"tile ale corpului fi'ic in timp ce precis nu va
trece in a douaspre'ecea daca nu stiu ce calcul tri$onometric
sau functie nu a invatat sa re'olve. Eu nu spun ca nu este util
sa se cunoasca despre e%istenta unor nivele de procesare a
datelor matematice superioare dar de aici pana la utilitatea
invatarii lor! care dispare definitiv la portile scolii! ma indoiesc.
In ca'ul invatamantului superior sunt multe 9acultati
aparute doar din nevoia de (catedre( in timp ce (specialitati(
e%istente acum in mai toate tarile! la noi nici nu au aparut "ine
si au si fost desfintate! cum a fost ca'ul (parapsi)olo$iei(. &u
ca ar fi fost un nivel de pre$atire deose"it dar macar o
desc)idere catre constienti'area e%istentei fenomenolo$iei si
dincolo de limitele de perceptie si tot ar fi reali'at.
9unctionea'a in societate in sc)im" tot felul de (Cursuri(
i'olate! care nu ofera a"solventului macar o privire de
ansam"lu asupra unor metode mai variate de a"ordare a
(realitatii( ci doar unele limitate! care totusi au cursanti si care
uneori isi dovedesc utilitatea in ansam"lul #ocului social. Pentru
ca! daca ar fi sa vor"im de o reala utilitate mult prea multe
specialitati ar tre"ui sa dispara cu desavarsire. Oricum! eu
aceasta a"ordare va tre"ui sa o pastre'! deoarece corespunde
nivelului de Constienta la care va invit.
9ara pretentia de a fi e%)austiv! voi mai e%emplifica cu
cateva capitole ale pre$atirii de specialisti cu alocare ulterioara
de mi#loace si care nu au o utilitate reala. Am sa ocolesc cu
oarecare ele$anta pe fi'icieni! spunand doar ca ar fi "ine daca
ar accepta o desc)idere mai mare a mintii in o"servatiile pe
care le fac si o mai mare atentie in limitele de $andire pe care
le fi%ea'a in a"ordarea studiului (realitatii(! astfel #ustificand
increderea putin mai mare pe care o acord acestei specialitati.
Consider ca intuitivul este un instrument "un de lucru pentru
un fi'ician deoarece instrumentarul devine din ce in ce mai
putin utili'a"il. Ar fi util sa intele$em mai "ine corespondenta
dintre oscilatie si informatie si poate sa facem cumva mai
repede un "un de lar$a circulatie re'ultatul intele$erii
fenomenolo$iei la care am a#uns. &u ca ele ar fi tinute secret
dar prea $reu a#un$e in constiinta omului de rand o cunoastere
de ultima ora. Si cei care ela"orea'a manuale de invatamant si
pro$rame scolare pentru nivelul mediu ar tre"ui sa fie mai
receptivi la (nou(.
Sunt (aspecte( care tin de o a"ordare a acestei
discipline pe care mai de$ra"a stim sa le utili'am te)nolo$ic
decat sa le e%plicam fundamental. Aici as pomeni
ma$netismul! ener$ia ca si concept! electricitatea! fotonul!
fenomenul si filtrul de polari'are al lumini si multe altele
insuficient intelese. Ca si in medicina! ne place sa credem ca
le-am inteles cu adevarat.
espre c)imie nu pot sa spun decat ca este un intre$
esafoda# de neintele$ere! reali'at ce-i drept destul de maiestrit!
efort care nu se #ustifica prin re'ultate! decat partial
te)nolo$ice! daca procesele atat de alam"icate si cu $rad inalt
de periculo'itate si to%icitate in $eneral #ustifica (reali'arile(.
Aparent evident pentru oricine $radul de confort ridicat oferit
de te)nolo$iile c)imice! in realitate acest confort s-a reali'at
prin diminuarea uneori dramatica a nivelului de (sanatate( a
intre$ii planete. Petroc)imia cu multiplele ei ramuri si utili'ari
ulterioare! industria maselor plastice atat de de'voltata acum!
industria de prelucrare a clorosodicelor si in$rasamintele
c)imice par a ne fi adus multe servicii! daca uitam cu tot
dinadinsul ca am poluat si apa freatica aflata la M88 de metri
adancime cu a'otiti si a'otati! ca terenuri a$ricole au fost
definitiv scoase din u' datorita deseurilor sau infiltrarii cu
produse petroliere! daca uitam ca plantele au fost destul de
afectate de folosirea intensiva! ca de altfel si terenurile
a$ricole! de in$rasaminte c)imice. ,oate aceste efecte nu au
cum sa fie cuantificate pe termen mediu si lun$! atat asupra
mediului cat si asupra evolutiei omului! dar nu numai ci si a
intre$ii "iosfere.
eter$entii ca si aromaticele! cosmeticele si
medicamentele sunt doar fractiuni! dar cu un impact ma#or prin
intensa si imediat apropiata lor folosire. Inlocuirea fi"relor
naturale cu cele sintetice poate au sca'ut costuri! poate au
oferit un nivel de prelucra"ilitate sau estetic superior dar faptul
ca au (i'olat( practic individualitatile umane de la o "una
racordare infoener$etica cred ca este o urmare cu conotatii
dramatice! cu atat mai mult cu cat nu constienti'am urmarile.
Pentru toate aspectele creatiei nu este nimic mai important
decat o fireasca si li"era circulatie a infoener$iilor. &oi oamenii
aici am produs cele mai $rave pertur"ari. In principal am facut-
o prin $andurile noastre de separare! prin preferintele noastre!
prin frici! apoi prin constructiile noastre si acum si prin
calitatea vesmintelor. Suntem de departe cel mai sla$
racordat aspect al Creatiei cu ,ntregul. Iar re'ultatele se
manifesta din plin in calitatea e%perientelor noastre de viata! in
sanatatea noastra.
:oli severe la varste din ce in ce mai fra$ede! reactii
aler$ice la din ce in ce mai multe persoane sunt fenomene a
caror dinamica ascendenta este vi'i"ila c)iar de la an la an! in
parte macar stim ca noi si stilul nostru de viata sunt de vina!
dar "ul$arele se rosto$oleste inainte! noi convinsi fiind ca
stapanim si a!em su$ control totul% ,are aiurea mai arata
aceasta rosto$olire a Civili'atiei! manata doar de dorinta de
facil si de profituri pe termen cat mai scurt.
Apar te)nolo$ii! dupa putin timp apar si avertismente de
pericol dar profitul decide intotdeauna si decide tare prost.
+edicamente sunt aruncate pe piata dupa sumare
e%perimentari si platite avi'ari iar dupa doar cativa ani apar si
de'astrele. In industria alimentara mai nimeni nu mai poate sti
ce introduce cu adevarat in corpul lui! totul este condus de
profit si aici nevoile sunt mari si profiturile fiecarei $aselnite
sunt pe masura. &imeni nu raspunde cu adevarat de toate
acestea! si apoi cu ce anume sa raspun'i de malformatii! de
anomalii! de disfunctii... Pana nu !om re!eni la o implicare
a inimii in toata aceasta ne$unie" nu a!em nimic altce!a
de asteptat decat un lipsit de glorie sfarsit" c#iar
$inefacator.
,oate acestea sunt directele urmari practice ale c)imiei!
dar numai o infima parte am enumerat. Ar fi a"solut imposi"il
acum cuiva sa pomeneasca c)iar si in treacat toate implicatiile
acestei c)imii. A a#uns atat de diversificata incat practic un
in$iner c)imist nu are nici cea mai mica sansa sa profese'e
decat intr-un (areal( in$ust speciali'at. Se poate spune de
acum ca fiecare proces te)nolo$ic are specialistul sau care nu
va putea fi inlocuit usor de un altul! decat dupa ce acesta a fost
format la locul cu pricina.
Stiinta viului! "iolo$ia! mi se pare o disciplina cu
contururi $resit trasate de conceptii a"solut $resite. Pentru ca
nu vad care sunt criteriile dupa care ea si-a definit aria de
cuprindere. A considera ca viul! viata! incep cu formarea
primei celule mi se pare ca e%cludem din inconstienta cea mai
mare parte din viata vietii. aca admitem ca fiind viu tot ce
manifesta inteli$enta si memorie -si mie asa mi se pare corect-
atunci viata este aproape in tot ceea ce noi putem percepe si
desi$ur si dincolo de limitele perceptiilor noastre. aca nu
facem asa ar insemna ca (spiritul( din capul locului este lipsit
de viata! ceea ce mi se pare un non sens. Ar insemna ca
Intelectul Colectiv nu are viata! ca nici o Constiinta Colectiva
nu traieste! dar conduce e%istenta unor specii. Ar insemna ca
foto$rafia Hirilian vede frun'a intrea$a in ciuda faptului ca am
taiat un fra$ment din ea in mod cu totul a"erant. Sau
mem"rul amputat... CE*A ES,E A:ERA&, dar este doar mintea
noastra limitata care nu vrea sa intelea$a. ,nformatia este vie
sau moarta? Energia este vie sau este c#iar 1,ATA%%%'
Sa intre" acum cam care este lo$ica de a avea disciplina
sau Stiinta ca 9i'ica Pamantului! cand nu stii ca Pamantul
este viu! ca vor"esti de fapt despre o Constiinta?5 Ca toata
fenomenolo$ia le$ata de aceasta mare necunoscuta care ne
suporta este in stransa corelatie cu inconstienta Constiintelor
care din pacate suntem. Cutremurele de pamant ni se
datorea'a! sc)im"area amenintatoare a a%ei de rotatie este
doar functie de constienta-inconstienta noastra. +ai avem si
Pedolo$ia care anali'ea'a calitatea solului! in scopul ameliorarii
lui in vederea unor mai "une re'ultate a$ricole. ar solul se
poate ameliora de la Sine si plantele isi $asesc conditiile
optime tot de la Sine. Cand vom constienti'a asta! vom scapa
de servitutile in$rasamintelor c)imice! ale anali'elor solului si
ale ameliorarii plantelor! ade!arate ,/U3,,
P/UR,D,SC,P/,NARE% ar noua ne plac servitutile! ca atare
nu ne dorim sa scapam. aca nu suntem capa"ili de o relatie
constienta! macar am face "ine daca am lasa aceste
Constiinte li"ere! sa-si faca trea"a fara a ne mai opune noi
(creator( in calea Armoniei pe care ele! spre deose"ire de noi!
o recunosc. Apa stie sin$ura sa se purifice! daca noi nu ne vom
opune prea mult si daca vom sti macar sa o respectam. Si
Aerul la fel. &u de ($ri#ile( noastre au ele vreo nevoie! doar sa
le recunoastem locul si sa il respectam... Ar fi o minima
constienta! nimic mai mult. ar noi am uitat sa ne respectam
pe noi insine! cum ar putea cineva sa ne ceara sa respectam
altceva. in pacate este! pe cat de lo$ic pe atat de adevarat...
Suntem DE8 procente apa si restul (Pamant( ! iar in procesele
interne aerul are functia lui! deci suntem practic produsul
acestor Constiinte pe care! insumandu-ni-le! le reducem si pe
ele la starea noastra de inconstienta... Apa din noi devine
inconstienta! la fel aerul si pamantul. Le u'am si le aruncam in
afara corpului fi'ic! lasand rolul de purificare tot Constiintei
care ele Sunt. Si ele nu se plan$ desi o facem de 'eci de mii de
ani.
+enirea noastra ar fi sa le aducem la un nivel de vi"ratie
mult superior fata de cea pe care ele o au! ar tre"ui ca simpla
noastra privire sau $and sa le (sfinteasca( pur si simplu! doar
noi suntem in cadrul Creatiei sin$urii (facuti dupa c)ipul si
asemanarea Creatorului(! sau daca preferati! cea mai evoluata
veri$a a E%istentei. Cat de departe te afli tu! semenul meu! de
aceasta conditie a primordialitatii5 Ce anume te face sa fii la
asemenea distanta?5 Ilu'ia! nevoia! micimea! frica sunt
principalele motive pentru statutul tau pre'ent. +ai poti
adau$a infatuarea ca tu stii! ca tu poti! ca tu ai si ca tu EST, .
Am anali'at cu multa atentie toate posi"ilele preocupari
ale omului si! in (peisa#ul( de a'i nu am $asit nici macar una
"enefica cu adevarat. C)iar valentele Creativitatii picate su"
semnul interesului isi pierd "eneficitatea. eoarece interesul
are un profund caracter limitativ. Co"orand putin (stac)eta(
am putea spune ca sunt posi"ile preocupari "a'ate pe iu"ire si
pe "ucuria de a Crea. Pro"lema este ca nu mai stim sa definim
Iu"irea Armonioasa si nici Starea de :ucurie. Pentru ca putem
pretinde ca devenim medici din iu"ire pentru semenii suferin'i
doar cu conditia ca nu mai stim nimic despre Armonie. O Iu"ire
Armonioasa nu te-ar lasa sa-l minti ca ii re'olvi tu pro"lemele!
nu te-ar lasa nici sa-i ciopartesti corpul si nici sa i-l otravesti cu
tot felul de (su"stante( de care! undeva in strafundurile fiintei!
ai motive sa te indoiesti. Ai prefera pro"a"il sa-l man$ai cu
compasiune si sa-i amintesti ca se poate repara sin$ur! mai
ales daca va avea Atentia necesara pentru a vedea ce anume
di'armonii a produs.
Starea de :ucurie este o anume stare de efervescenta a
fiintei care catali'ea'a prin ridicarea frecventei o racordare mai
inalta. Spuneam ca noi avem capacitatea de a crea la a"solut
toate nivelele de constiinta! dar nu ca ar fi si util sa o facem.
e cele mai multe ori este nu numai inutil ci c)iar profund
daunator. Si nu ma refer aici la creatia inconstienta ci c)iar la
cea constienta. Sunt foarte putine situatiile in care Creatia isi
mai poate dovedi utilitatea. Ies din discutie desi$ur motivatiile
"a'ate pe interes! dar a mai crea ceva intr-un plan de#a
supraa$lomerat incepe sa devina periculos. Sa incerc sa fiu
mai clar...
Creatia a avut mai multe etape din care as defini doua2
Creatia initiala si cea consecutiva a Creatorilor care Suntem.
Prima a 9ost 9acuta din Iu"ire! :ucurie si Armonie si o putem
defini ca fiind Paradisul in care Omul Adamic avea sa-si
traiasca e%perienta. Informatia Ar)etipala crease conditiile ca
aceasta e%perinta sa fie fara sfarsit! "a'ata pe Constiintele
elementale si pe cea a Omului. Creativitatea acestuia a permis
aparitia a numeroase aspecte care! in momentul in care
informatia Primordiala a Omului Adamic a fost alterata! nu a
mai fost "a'ata e%clusiv pe Armonie! :ucurie si Iu"ire ci! din ce
in ce mai mult pe ilu'ii ale nevoii si pe frici. &emaifiind a"solut
constient de Cine era el cu adevarat! omul si-a tot impurificat
toate nivelele fiintei cu informatie aleatoare si ca atare nevoile
au devenit tot mai mari! preferintele se tot im"o$ateau
devenind la randu-le nevoi iar maretia si independenta lui se
tot diminuau.
Ciclurile de viata-moarte se tot scurtau si la fel de
trecatoare deveneau si creatiile lui. ar ele se tot inmulteau si
se tot diversificau! incercand sa raspunda la din ce in ce mai
variatele lui preferinte si de acum nevoi. ,oate astea aveau ca
urmare diminuarea din ce in ce a Starilor care ii mai puteau fi
accesi"ile in favoarea ilu'iilor.
Acesta a tot fost drumul parcurs de cel ce ar fi putut
ramane Omul Adamic si asa am a#uns noi sa fim acum.
Indesirea e%cesiva a planului acestuia cu noi aspecte create nu
face decat sa adancim mai mult ilu'ia! sa distru$em orice urma
de stare care ne-ar mai fi! macar accidental! accesi"ila!
incepand cu Atentia. e acum prea suntem rupti si sparti intr-o
infinitate de directii anulandu-se reciproc! puterea noastra
diminuand dincolo de orice limite ale ima$ina"ilului. Am a#uns
o specie stresata si mult prea c)inuita de micimea noastra si
nu mai $asim macar motivatia de a reface drumul inapoi spre
(Casa(. Ce ar mai tre"ui sa cream care sa-si $aseasca un loc
armonios? Credeti ca daca in loc de opt cilindri acum mer$em
cu patru sau c)iar trei este o diferenta fundamentala! care sa
#ustifice actul de creatie? Credeti ca daca mo"ilului i-am mai
adau$at o facilitate! un #oc sau o camera foto! c)iar am creat
ceva menit sa faca altceva decat sa ne mai tente'e sa mai
scoatem niste "ani din "u'unarul in care mereu tre"uie sa
$asim mai intai modalitatea de a-i "a$a? e acum cam la asta
se reduce creativitatea si utilitatea ei. 9a"ricile de orice arunca
pe piata repere mereu noi desi piata nu le mai poate a"sor"i
nici pe cele de o $eneratie anterioara si in mod clar suntem in
plina cri'a de supraproductie. O iesire re'ona"ila nu poate fi
decat reevaluarea notiunilor noastre si a unor pretinse valori.
Evident si o alta distri"utie a "unurilor! dupa alte considerente.
Ar fi a"surd dar nu prea surprin'ator sa apelam la vec)i
mi#loace! cum sunt ra'"oaiele! desi acestea sunt mentinute vii!
la scari reduse! permanent.
*a tre"ui sa o"servam ca nu e%ista cale de a depasi
momentul de ACU+ daca nu vom reevalua valorile noastre.
esi$ur daca vrem ca Civili'atia sa mai ai"a un (maine(.
9iecare ar tre"ui sa $aseasca un motiv de iu$ire pentru ca
aceasta sa fie posi"il. &u de frica vom face cu adevarat ceva.
Sunt in fiecare din noi resorturi inca sensi"ile! toti suntem
uneori foarte frumosi si $uni si doar ilu'ia ne ia dreptul
afirmarii acestor valori. Am fost invatati sa credem ca a fi
sensi"ili inseamna a fi sla"i dar este e%act invers. In )aosul
e%istent acum a-ti permite sa-ti manifesti sensi"ilitatea!
Iu"irea! Armonia si Pacea este o dovada de mare forta
interioara. Pentru a-ti lua responsa"ilitatea de a fi cau'a a
fenomenelor si nu efectul lor tre"uie sa stii destul de "ine Cine
esti cu adevarat. Este foarte simplu sa te dai lovit! sa te tot
vaiti si sa declari ca esti stresat de ritmul in care vin
evenimentele peste tine. ar nu le mai permite tu sa vina! sau
daca c)iar vor! tratea'a-le ca pe orice musafir nepoftit. Cine te
poate o"li$a sa le desc)i'i (usa fiintei tale(?
,i s-a su$erat ca vei fi c)inuit sau distrus daca nu o vei
face... :ineinteles ca asa ti s-a su$erat! dar oare nu poti
o"serva ca desc)i'and usa devii si mai si$ur o victima? Sau ai
devenit de#a5 &u-ti mai fie frica! toate pro"lemele au si
re'olvarea asi$urata! doar ca tu nu o ve'i pe moment si intri in
panica. Cu cat mai panicat vei fi! cu atat mai sla" devii si data
viitoare mai multe evenimente se vor a"ate asupra ta. Este un
carusel al ne"uniei din care doar starea de Atentie te mai
poate scoate.
Ar fi util sa o"servi care sunt adevarurile tale si nu
impuse! care sunt valorile tale si nu su$erate! care sunt nevoile
tale si nu su$estionate! care iti sunt preferintele si sa nu faci
nevoi din ele ci! daca poti! fa transformarea in sens invers.
Poate parea complicat dar corespunde unui proces de
maturi'are. Este complicat sa cresti si de la copil la om matur!
dar de la inconstient la Constiinta eplina5 ar este fe'a"il . Ar
fi un mare motiv de "ucurie c)iar si numai acesta! pentru
inceput.
Acum am sa incerc sa o"iective' un alt aspect si anume
cine se poate tre'i mai usor si cine ar fi mai indicat sa o
faca. aca faci un (stop cadru( al unui moment vei vedea
formele pe care ilu'ia le ia. 9iecare astfel de (sectiune( sau
(secventa( contine mai multa neintele$ere decat o minte poate
sa duca fara sa se distru$a. In acelasi timp un comic a"surd
transpare din fiecare (drama( e%istentiala. Iar drama este
pre'enta peste tot. Pentru a nu uita cumva! ceea ce de re$ula
facem pentru a putea coe%ista drama cu comicul! a"solut toti
suntem oameni. Sau macar s-ar presupune. E nevoie de un
numitor comun pentru a re'olva ceva! nu?5 oar suntem
(frati(... Cam aidoma celulelor unui mare corp! suntem le$ati
prin tot felul de procese ( osmotice ( ! eu traiesc in
(infoener$iile( pe care tu le $enere'i si invers! cu totii avem
cam aceleasi pretinse nevoi de satisfacut. Interrelatii de tot
felul ne lea$a si deslea$a permanent! devenim mereu fii!
cumnatii! verii! fratii! parintii unii altora! sefii sau cola"oratorii
sau su"ordonatii si #ocul se tot complica pe multiple planuri.
Suntem mai instruiti sau mai putin dar toti con!insi ca
sclipim de inteli$enta cu cei 4-56 din creier activat si pe
acest considerent sau altele si mai sla"e! stam mai cocotati
sau mai umili pe umerii altora! la fel de convinsi de inteli$enta
lor sclipitoare! cu acelasi fantastic procent de creier activat.
Privesti in sus sau in #os de-a lun$ul si de-a latul parca infinitei
(piramide entropice 'isa si sociala( si ve'i e%act aceeasi
structura! pe paliere din ce in ce mai in$uste catre un pretins
varf ! mo"ilat si el cu un intelect.. de I-EL! dar infatuat de
marea-i po'itie.
In ima$inea 'u$ravita sunt acum doar o"servator
neimplicat si asta imi permite sa vad comicul ansam"lului! dar
si drama. Pentru ca! indiferent (palierul(! fiecare priveste
simultan cu frica in #os! deoarece orice mica $reseala acolo il
va arunca! cu urmari catastrofale -'ice el- dar si in sus! cu
speranta vesnica de a ocupa un loc acolo! daca s-a facut
remarcat! daca s-a facut util! daca a fost mai "un! mai
muncitor! mai placut... Este un aspect o"sedant la toate
nivelele piramidei entropice aceasta frica terori'anta! du"lata
de stradania de ascensiune... &imeni nu isi pemite ra$a'ul sa
o"serve daca c)iar are de ce sa se teama sau ce anume ii va
aduce o treapta urcata mai sus. ar pentru ea se tra$ sfori! se
minte! se da din coate! orice este scu'a"il deoarece doar
scopul conteaza ...
Unde ar mai fi loc aici sa opere'e armonia! pacea!
iu"irea?5 Cine mai are timp de asemenea lucruri lipsite de
importanta practica... Cine sa o"serve sau sa-si aminteasca
faptul ca toti sunt frati! ca au apro%imativ aceleasi nevoi! ii
macina aceleasi neca'uri sau "oli! s-au nascut si mor la fel...
e unde sa stie "ietii de ei ca toti au posi"ilitatea sa
recupere'e un acelasi statut de omniscienta si omnipotenta! ca
sunt a"solut toti la fel de "olnavi deoarece nici unul nu este
capa"il sa utili'e'e macar cu cinci procente mai mult din creier!
ca stratificarile nefiresti pe care le-au cladit ii vor pierde la fel
de "ine pe toti! indiferent nivelul la care se $asesc. Cine sa le
spuna ca stapanul a"solut al corpului lor fi'ic este creierul lor!
dar ca ei nu sunt nici creierul lor si nici corpul fi'ic! si ca o
activare atat de sla"a nu poate fi suficienta pentru ca
e%perienta de viata sa capete o calitate satisfacatoare. Ca nu
e%ista neintele$ere sau neca'! "oala in e%perienta lor de viata
pana ce ea nu a fost ela"orata aici! si numai aici. Ca un individ
sanatos nu se poate o"tine decat prin sin$ura vindecare reala
si posi"ila! aceea a mintii limitate! insanatosire care de fapt
inseamna desc)iderea ei pentru a putea procesa date ale
nelimitarii. Si inseamna multa cunoastere! mult mai multa
decat si-au ima$inat ca se poate.
ra$ilor! o activare superioara a mintii limitate duce la o
capacitate de procesare de date si la o cunoastere de circa 68
888 de ori mai "una decat a unui individ considerat stralucitor
in societatea umana. In plus! pentru anumite situatii se
accesea'a imediat +intea Universala! frecventa a
Omniscientei. Pentru ca! c)iar activata la nivelul mentionat!
nu se poate vor"i inca de omniscienta.
Si pentru ca ta"loul sa fie complet! o asemenea
(performanta( la indemana a"solut a fiecaruia se poate o"tine
numai ca urmare a re!enirii la $landele si aparent
insignifiantele !alori de care nimeni nu mai are timp"
anume Armonia" ,u$irea" Pacea... Poate parea ciudat sau
alam"icat! dar fara ca acestea sa devina principalele valori ale
vietii tale! a"solut niciodata nu vei depasi nici cele cateva
procente de creier activate si nici calitatea vietii tale nu se va
putea modifica. *ei fi autocondamnat sa tot fii efect de efect!
mereu victima! niciodata intre$! mereu mai mic si mai sla"
pentru ca moartea sa puna iar un capac de neintele$ere peste
toata 'adarnica ta '"atere.
Acum poate este putin mai clar de ce anume tre"uia sa
vor"esc! sa amintesc fiecaruia din cei care (au urec)i de au'it(
ca este a"solut la indemana fiecaruia! cu conditia sa isi ofere
sin$ur aceasta sansa. &u de alta dar stiu ca nimeni nu a spus
toate astea de pe vremea cand si eu cautam un drum real
catre (Adevar(! intr-un lim"a# accesi"il intelectului mileniului
trei.
Cai facile nu veti $asi! nici un altul nu va putea nici ale$e
pentru voi! nici sa va faca temele. Cunoasterea va mai poate fi
intermediata de cel care de#a o are! dar responsa"ilitatea de a
o transfera in proprie e%perienta va revine fiecaruia. Asa arata
c)iar Le$ile Armoniei Creatiei. e la ele nu se pot o"tine
ra"aturi de nici un fel.
esi$ur toata civili'atia se re$aseste structurata pe
palierele acestei piramide entropice si deci ilu'iile sunt in e$ala
masura la toate nivelele ei. C)iar structura este mentinuta prin
ele. Pentru ca daca nu ai crede ca ai nevoi nu ai avea ce cauta
aici. aca nu ai avea frici ca de unul sin$ur esti prea mic si
neinsemnat! ca tre"uie sa ai"a cineva $ri#a de tine! ce anume
te-ar motiva sa ramai aici? Unii traiesc ilu'ia ca au! altii ca pot!
alti dimpotriva ca nu au sau nu pot. +ai toti nu au timp sa tot
faca pentru ca sa ai"a...,oti vor mai mult! mereu mai mult...
Cu cat se $asesc mai sus au parca tot mai putin timp. Cu
toate astea timpul (se scurtea'a( doar pentru ca $ama ilu'iilor
s-a diversificat si mai mult. ar vor"ind de Adevar! cu cat te
afli pe un palier mai ridicat ar tre"ui sa iti faci timp si pentru un
nivel al Atentiei mai ridicat. Pentru ca! pe un considerent sau
altul! ti-ai asumat o responsa"ilitate in (#oc(. Si apoi! de re$ula
pentru a a#un$e acolo ai parcurs cateva etape pe paliere
situate mai #os deci ai mai multa e%perienta pe care tre"uie sa
o pui in valoare. Gradul de Constienta tre"uie sa creasca macar
putin! deoarece si instructia este! de re$ula! mai "una. In
cadrul (#ocului( ea are o valoare! dar poate fi un instrument util
si pentru a accesa nivele mai "une de Cunoastere . Iar daca
apuci sa intele$i cate ceva! atunci poti sa-ti or$ani'e'i altfel
timpul decat cel care traieste ilu'ii ale lipsurilor.
O or$ani'are mai "una a timpului iti va da o oarecare
detasare fata de aspecte mai putin importante si va creste
starea de atentie. Odata cu cresterea atentiei ai oca'ia sa
o"servi noi aspecte la care poti renunta! ceea ce va mari si mai
mult nivelul de atentie la care ti-ai acordat accesul. Procesul se
poate continua suficient pentru a a#un$e un om capa"il sa
inceapa sa constienti'e'e ca poate deveni in mai "una masura
stapan pe timpul si pe viata sa. A#uns la acest punct lucrurile
incep tot mai mult sa duca spre un inceput de Constiinta
constienta! deoarece o iesire din sara"anda ne"uneasca a
evenimentelor care se tot pra"usesc peste tine facilitea'a
mult! fiind un prim important si necesar pas spre a deveni
sursa a evenimentelor si nu efect al lor.
Am sa ma intorc la statutul de copil! potentialitate
ma%ima a punctului 'ero. El spuneam ca doar ESTE% Incetul
cu incetul se proiectea'a asupra lui pro$rame informationale
care tin de ilu'ia nevoilor si apoi de modalitatile de implinire a
acestor nevoi. Astfel suntem scosi din acel punct. +ai intai
suntem invatati sa cerem ceea ce vrem! apoi ne sunt indicate
modalitati specifice nivelului la care am a#uns! toate cu
incarcatura emotionala. aca vei invata mai "ine ai sa ai! daca
vei fi competitiv vei putea sa...totul avand un aspect de santa#
si e%croc)erie sentimentala pe care o denumim educatie. +ulti
ne$ocia'a c)iar in termeni de $enul (daca iei premiul intai vei
mer$e in ta"ara! daca nu nu vei mer$e( sau ( la fiecare nota
de 'ece vei primi o suma de "ani sau alta pretinsa valoare(.
Interesant ca nu vedem caracterul profund deformant al
acestui $en de a"ordare si c)iar profund imoral. Acesti copii
vor lua competitia la maniera foarte dura! avand un scop
imediat de indeplinit in favoarea unor placeri personale. Clasa
devine pentru ei un rin$ de lupta iar cole$ii in loc de a le fi
prieteni devin potentialii dusmani care le pot lua nu stiu ce
ilu'orie "ucurie. Apoi ne miram de imoralitatea unui astfel de
pusti devenit politician sau ocupand o functie administrativa.
Spunem ca a devenit (corupt( fara sa acceptam ca coruperea
lui s-a facut de cand era in pantaloni scurti! printr-un sistem de
valori "a'at pe $rave neintele$eri! pro$rame informationale
profund viciate in raport cu Armonia si care vin din (valorile
sustinute de intre$ul Constient Colectiv(.
Acel copil are si el un intelect care nu este un elastic.
Sunt realitati matematice care corespund nivelului lui o"iectiv
din acel moment. aca nu va reusi sa atin$a "aremul propus l-
am transformat de#a intr-un invins! intr-un )andicapat a"solut
artificial! taindu-i inconstient aripile din dorinta de a-l
su"ordona imperativ unei stac)ete prea sus pentru el! la acel
moment. Aceasta se va transforma intr-un pro$ram
informational foarte persistent in toata evolutia lui ulterioara!
fi%andu-se uneori su" forma pe care dianetica a denumit-o
(en$rama(.
Apoi copii acestia vor trata ulterior societatea e%act ca
pe clasa lor. ,oti (ceilalti( vor fi doar potentialii dusmani care
nu vor decat sa le ia lor dreptul la te miri ce valori. Cum ati
vrea sa traim intr-o societate sanatoasa sau morala cand mare
parte din (competitori( sunt activati cu astfel de pro$rame
informationale. Ei au devenit (personalitati puternice(! de fapt
emitatoare mai puternice decat restul si deci infoener$iile pe
care ei le emit vor acoperi pro$ramele mai ("lande( dar mai
putin puternice. Apoi sa o"servam ca ma#oritatea au primit
cam acelasi $en de (educatie( si deci o ma#oritate re'onea'a la
acest tip de (valori(! care incetul cu incetul au devenit
sin$urele vala"ile pentru intrea$a societate! transformata intr-
un mare "alci in care fiecare vine ca intr-un rin$ de lupta sa (se
"ata( cu toti ceilalti! dusmani macar potentiali care precis vor
sa le ia lor dreptul la nu stiu ce pretinse valori. Iar daca aceste
valori se re'uma in final la una! prin care c)ipurile se pot
asi$ura oricare alte fante'ii! apoi tensiunea devine la limita
suporta"ilitatii! ceea ce de fapt traiti acum pe planeta Pamant.
Pentru ca acum sin$ura valoare este :A&UL.
Pentru a-l o"tine este vala"ila orice modalitate. Poti
minti! poti fura! poti sa te prostitue'i intr-o infinitate de moduri.
aca esti mai sla"! poti c)iar munci. ar cine a facut "ani din
postura de muncitor?5 Unii se mint ca poti creea pentru "ani.
esi$ur asa ce!a nu se poate. Unii au incercat sa
(pro$rame'e creatia( si sa o remunere'e in Institute de
Cercetari. Parca creati!itatea poate fi normata. aca o
minte poate $andi ca iti poti propune sa o"tii un re'ultat
creativ cu un plan su" forma de cutit in spate! aceea nici macar
coerenta nu este. Creatia spuneam ca este o tisnire vi"ratorie
pe verticala si pentru ea tu tre"uie sa fii desc)is si receptiv nu
strofocat si limitat de norme si normative. Cercetarea poate fi
infinit sponsorizata spre $eneficiul intregii ci!ilizatii! cu
speranta dar nu si certitudinea ca va si aduce re'ultatele
scontate. Pentru ca c)iar ridicand frecventa ec)ipamentului
care esti! poti aduce o informatie mai inalta! dar ea nu este
o"li$atoriu menita sa serveasca unui anume scop propus.
Poate apartine unui alt domeniu sau specialitati. Poate avea
valoare de intre"uintare imediata sau poate fi doar cunoastere
conceptuala. Oricum este un "eneficiu! dar tre"uie sa fie
a"solut clar ca! pentru a-ti putea ridica vi"ratia nu ai voie sa fii
mentinut (in cor'i( CI I+PO,RI*A! ,RE:UIE SA RA+AI LI:ER
E ORICE SER*I,U,I% Doar asa si numai asa +cercetarea+
!a a!ea si rezultate. Altfel ramane o compilare de date
culese de pe ici-colo! dar de la nivelul cunoasterii de#a aflate in
acest plan vi"ratoriu. ,re"uia sa formule' si aceste aspecte
deoarece cunosc $ine despre ce !or$esc.
in toate cele amintite acum va puteti da seama de ce
("lamam( mai sus sistemul educational. Civili'atia in intre$ul ei
va tot tari dupa ea fiecare individualitate in fatidica ei
rosto$olire catre &icaieri. eoarece acest tip de evolutie este
le$ic sa se pra"useasca! daca nu cumva isi ima$inea'a ca ar
putea su"ordona c)iar intrea$a Armonie Universala entropiei
ei. Am pus $)ilimele deoarece incerc doar sa ma fac inteles in
termeni accesi"ili mintii limitate. Eu nu mai pot face o #udecare
ci doar o o"servare a conte%tului pe care il creati pentru
e%perientele voastre! care pe mine de acum nu ma mai implica
nicicum. ar poate ar fi util sa intele$eti ca! fara modificarea
radicala a ceea ce voi acceptati ca valori si prioritati nimic nu
va va mai fi accesi"il din Armonia Universala. Asta ar insemna
ca va intrupati doar pentru a lupta! a suferi! a plan$e! doar
pentru durere! suferinta si moarte! ceea ce de acum a devenit
un nonsens al E%istentei. &imic din toate aceste pro$rame nu
fac parte din ar)etipul infoener$etic care definea Omul Adamic!
deci ele toate sunt simple ilu'ii! re'ultate din viciere
informationala.
ra$ilor! e%ista acum curente de $andire care macar au
incercat sa o"serve coltul stramt in care a a#uns e%perienta
umana! desi$ur ca urmare a valorilor ei. Ei au formulat
($andeste po'itiv(! deoarece au inteles ca doar mintea limitata
poate crea pro"lemele in e%perienta fiecaruia. &umai ca nu au
a#uns cu o"servatia pana la capat! unde ar fi aflat ca intelectul
nu stie! nu poate si nici nu are menirea de a reali'a ceva cu
adevarat "enefic. Asta din simplul motiv ca nu a fost in sarcina
lui sa ve)icule'e informatie inalt vi"ratorie ci doar in limitele de
vi"ratie ale acestui plan al carui produs si unealta este. aca
veti vrea sa creati ceva! precis nu veti $asi unealta potrivita in
de"ara. Acolo o sa dati peste ciocan! poate o matura sau faras!
poate o "ormasina sau citeva cuie. &u ca ar fi lipsite de
utilitate in $ospodarie! dar pianul il aveti in sufra$erie! masa de
scris in "irou si poate un sevalet in atelierul luminos destinat
picturii.
*reau sa spun ca nu la nivelul mintii limitate aveti
instrumentele de creat e%perientele voastre de viata cele mai
inalte. Ele se $asesc la nivelul inimii! unde se $aseste toata
"i"lioteca vasta de informatie numita Omniscienta. Acolo veti
cupla sentimentele voastre! emotia creatoare! acolo
sensi"ilitatea esentei va $asi nivelele vi"ratorii necesare
de'ar)ivarilor informationale necesare e%perientei voastre din
fiece moment de ACU+. &u veti $asi perspectiva ilu'orie
pentru un maine virtual! dar veti "eneficia de oportunitatea vie
a pre'entului continuu. In el si numai in el puteti crea c)iar
conditiile pentru ca virtualul maine sa mai fie si sa arate altfel
decat este.
e"araua intelectului va va su$era mereu ca doar cu o
unealta dura si puternica si cu antecalcule foarte alam"icate
veti reusi dar...maine. &iciodata ACU+. El nu poate! ii este frica
de orice modificare! pentru el totul este si$ur! oricat de
mi'era"il! asa cum este. O surpri'a il parali'ea'a pur si simplu!
fara sa poata intele$e ca viata este o permanenta insiruire de
surpri'e! o cur$ere in care nu poate e%ista nimic static. e
altfel doar aceasta vesnica provocare este c)iar sensul vietii!
pentru ea ne aflam in acest plan! nu avem de ce si nici cum
ramane vesnic spectatori.
Privindu-va semenul veti intele$e destul de usor cand se
afla intr-o e%perienta vadit neplacuta ca nu i-ar fi prea $reu sa
o sc)im"e...Si el va sesi'a destul de usor ca sc)im"and doar
putin! suferinta ta ar disparea. Pro"lema este ca el nu poate
face sc)im"area pentru tine si nici tu pentru el. Ca atare cel
mai pro"a"il veti ramane in acea po'itie! conform mintii
limitate plina de frici. ar este o ilu'ie! e%perienta nu poate
ramane pe loc ci doar atitudinea ta in fata vietii. aca nu o
sc)im"i! e%perienta incet incet se pra"useste deoarece o
crestere a calitatii fara suport creati! constient nu poate
avea loc. Iar aceasta ar an$rena inima nu mintea! dupa cum
sunteti ades tentati sa credeti. An$renand mintea e%perienta
co$oara implaca$il din punct de vedere calitativ ! desi te-ai
astepta la alt re'ultat. Unii spun (sunt constient de risc(...Cata
ilu'ie este in aceasta constienta... &ici nu e%ista o
inconstienta mai clar formulata . Atunci cand! in evolutia ta
$asesti la indemana astfel de realitati $radul de inconstienta
este ma#or. eoarece notiunea de risc nu incape decat in
mintea limitata! in rest acest $en de informatie nu este
recunoscuta de nici un nivel al fiintei.
E%ista posi"ilitatea de prelucrare de date si mai sus de
nivelul vi"rator al inimii! dar in ele inima este implicata
intotdeauna! ca releu al 9iintei fata de Sursa. Este vor"a de
supraconstienta! in care prelucrarea nu se face la nivelul mintii
limitate ci a +intii Universale. La acest nivel o pretinsa
pro"lema nici nu e%ista deoarece se $asesc simultan o
infinitate de re'olvari din care! prin releul inima! se poate opta
pentru una sau alta. 9recventa de lucru a inimii este 9recventa
Iu"irii! cu alte coordonate decat cele pe care ne-am deformat a
i le atri"ui. Aceasta Iu"ire este nediscriminatoare! ea nu are
preferinte sau limite si are mai mult semnificatie de Suprema
Armonie. ar si armonia are o ri$oare pe care noi! ca oameni!
nu o constienti'am. &u este o notiune decat partial elastica! in
masura in care nimic nu poate fi ri$id! insa ea se poate traduce
prin raporturi ideale intre toate Aspectele Creatiei.
Supraconstienta este un nivel la care nu foarte multi si-
au acordat inca accesul! frecventa inimii fiind destul de firesc la
indemana oricaruia! daca ale$e. AICI &U GASI+ UR+E E 9RICI
si este deose"it de important de o"servat daca facem ale$erile
noastre cu teama sau nu. Cata vreme teama e%ista poti fi
convins de implicarea mintii limitate si nu ai de ce sa astepti o
evolutie po'itiva sau "enefica in viata ta! oricare ar fi aspectul
la care te referi. Poate !ei crede ca sunt zone unde
intelectul ar tre$ui sa conduca" dar nu este asa. C)iar de
afaceri daca vor"im! totul se circumscrie celor spuse mai sus.
esi$ur ca vor"esc pentru cei in a caror realitate (afacerile( isi
mai $asesc ratiunea de a e%ista. Pentru ca! spuneam! in
piramida entropica numita sociala de aceasta Civili'atie! nimic
nu mai este in relatie armonioasa cu Armonia Universala. Si ma
refer la faptul ca aceasta a"surda stratificare este cu putinta
doar omitand cu indaradnicie adevarata noastra identitate. A
accepta sa platesti un semen de-al tau pentru un serviciu mi se
pare total lipsit de demnitate! anulare a Esentei de am"ele
parti. &oi am venit in acest plan tocmai pentru a interactiona
intre noi si noi cu toate aspectele Creatiei. &u avem raporturi
de su"ordonare in LEGE! ca sa formule' mai poetic. Cu nimeni
si nimic! fata de nimeni si nimic. Creatorul ne-a facut li"eri!
(upa c)ipul si asemanarea Sa(. Pe toti! deopotriva. Ar fi dificil
acum de sta"ilit ce ar tre"ui sa fie mai DRUSI&OS(! sa ai
su"ordonati sau sa fi su"ordonat. Poate este mai $rav sa ai
su"ordonati! deoarece se presupune ca detii mi#loacele de a
mentine acest raport nefiresc! pe cand el se afla in ilu'ia nevoii
si a dependentei de tine. ,u il poti a#uta firesc sa se eli"ere'e
de aceasta ilu'ie. El daca ar face-o ar tre"ui sa se c)eme ca s-a
revoltat! actiune total lipsita de armonie. In sc)im" tu ai putea
sa-i daruiesti eli"erarea! ca un frate mai mare. +iscarea
pasoptista a fost o crestere de constienta si nu a pornit de la
cei care aveau ilu'ia nevoilor. A"olirea ro"iei ne$rilor a fost
acelasi lucru. Renuntarea la colonialism tot o crestere a
constiintei a fost. Sunt etape firesti de maturi'are si ramanerea
in niste tipare doar de dra$ul ca asa este mai facil duce la
moarte invaria"il! la colaps. esi$ur ca vor fi fiind interese
mesc)ine inca retro$rade! dar ele nu mai pot fi in acord cu
,impul. Au devenit anacronice.
Civili'atia asta s-a tot #ucat de-a valorile! a a#uns si la
a"eratii ma#ore! tre"uie sa se de'meticeasca. oar ca acum
este un "ul$are care se rosto$oleste in virtutea inertiei!
maturand totul in cale. Ea nu se poate opri ci doar
individualitatile o vor face. &u cred ca putem asista la nesfarsit
la un nefiresc! de parca nu ne-ar afecta deloc. Peste capetele
noastre se decid si a'i noi a"eratii si ineptii! ra'"oaie se tot
coc! arme se tot perfectionea'a! individualitatile raman doar
componente ale unor mase de manevra... *alori sau
pseudovalori se tot polari'ea'a! acuti'and conditiile si
raporturile intre semeni. e acum se insamantea'a ilu'ii ale
nevoilor! pentru a se controla piete! se operea'a manipulari la
nivel de informatie su"tila! imposi"il de decelat cu o
cunoastere a mintii limitate. (Reali'area virusului NI*( a fost o
etapa $rosiera! demult depasita. Este epoca manipularii
informatiei si este ni!elul ultim la care se putea ajunge%
e aici c)iar nu mai e%ista nivel la care entropia nu a mai
a#uns. Am"alarea manipularii informationale este atat de
perfecta incat noi mer$em catre ea nu mai este necesar sa ne
fie trimisa.
Si a"solut tot acest IA este motivat numai si numai de
(nevoia de "ani(! o"sedanta pe toate nivelele piramidei
entropice. ar! in timp ce unii manifesta aceasta stupida
nevoie din ilu'ia lipsurilor! altii o fac de dra$ul preferintelor iar
altii doar pentru a mai urca un palier! de dra$ul unei ilu'orii
puteri e$otice. 9ara e%ceptie! cand parasesc planul! toti lasa
totul aici! oricat de mult parea ca insemnau nevoile lor pana
atunci. evin toti la fel de umili! si pleaca toti cu sen'atia ca!
de fapt! au ratat sansa unui adevarat e%periment de viata!
pentru care venisera. e ce credeti ca moartea nu $aseste
decat pe foarte putini impacati. Iar acestia nu sunt nici din cei
avuti nici din cei saraci ci doar din cei care au inteles macar un
minim! macar la sfarsit. Pana nu iti oferi sansa de a redescoperi
adevarul conform caruia a"solut nimic nu tre"uie sa ai"a o alta
motivatie decat Iu"irea! oricum ai !enit A-SO/UT DE.EA-A
in acest trup.
Asta'i e%ista modalitati pentru a se asi$ura producerea
tuturor reperelor fara multa implicare a omului. +a refer in
special la activitati de rutina! la asam"larea pe linii de monta#!
la "anda rulanta. +a#oritatea pot fi automati'ate sau ro"oti'ate
daca nu sunt de#a. Pentru ca aceasta sa functione'e este
nevoie desi$ur si de servicii au%iliare! ca si de capital. In afara
unor astfel de realitati insa sunt si o multime de indeletniciri
marunte! cu o finalitate lipsita de o utilitate fie ea si ilu'orie!
dar care asi$ura c)ipurile motivatia pentru ca planul sa fie
supraa$lomerat ne#ustificat.,oate ar tre"ui reevaluate si
renuntat treptat la ele.
Pentru ca omul nu poate re$asi adevaratele valori ale
Sinelui cata vreme viata lui este e%act ca o (stafeta(2 preia in
fu$a niste (valori(! alear$a cat poate tot parcursul destinat si
preda la randul sau stafeta! fara nici un ra$a' de a o"serva
macar ce anume i-a fost pus in mana. +ai $afaie putin! pret de
o pensie-doua! dupa care paraseste acest loc de #oaca! fara sa
fi inteles a"solut nimic. S-a a#uns la performanta ca ma#oritatea
nu mai au timp si interes nici sa citeasca o carte! nici sa vada
un colt de natura! nici macar sa $andeasca putin la propria
viata. O civili'atie de mecanisme date peste cap! care mai
ticaie in virtutea inertiei fara nici un ritm. &u este vor"a de o
lipsa de timp o"iectiva aici ci in principal de (valorile( care
$)idea'a acest "ul$are! in rosto$olirea lui. Ce nu aduce profit
nu este interesant! nu are nici un rost! nici o semnificatie...
A devenit o"sesiva intre"area (si eu ce casti$ din...?(
incat in su"constient s-a inradacinat o suspiciune foarte
manifesta in comportament2 daca ceva nu costa sau costa
putin precis nu are nici o valoare. Am intalnit producatori care
au inteles aceasta perversiune a mintii si! desi puteau scoate
un reper pe piata la un pret mult mai mic! aveau de optat
pentru a renunta sa-l mai produca sau sa ii umfle de cateva ori
pretul! pentru a avea totusi o piata. Aici am a#uns cu valorile
noastre. Cerem sin$uri sa ne fie mai $reu sau mai rau! la mai
toate capitolele vietii.
Si! ca e%emplu am sa ma le$ de recenta evolutie a
vremii din Romania. Spuneam mai sus ca vremea este
responsa"ilitatea noastra de creatori! care ar tre"ui sa
cola"ore'e cu constiintele elementale pentru a o"tine un
re'ultat armonios. Si mai spuneam ca este suficienta o
constiinta constienta pentru a aduce un raspuns armonios.
,imp de doua ierni si o vara am reusit ca! cola"orand cu aceste
constiinte elementale sa mentin vremea suficient de armonios!
fara mari (acute(. A fost posi"il deoarece semnalul venit prin
Constiinta Colectiva a oamenilor era insuficient de polari'at! de
coerent! de intens. A fost suficient insa ca meteorolo$ii sa
averti'e'e in mod repetat si cu tonuri dramatice despre
iminenta unor manifestari dure ale vremii si aceste averti'ari
sa fie foarte dramatic preluate de mass media pentru ca
polari'area fricilor sa dea nastere unui semnal puternic si
coerent! menit sa acopere nivelul la care armonia opera. A
re'ultat o manifestare deose"it de dura in aproape tot sudul
tarii! ocolind cumva capitala! unde a nins semnificativ dar
linistit iar temperaturile au co"orat doar doua nopti catre -I-68
$rade. Aici ninsoarea a incetat destul de repede si
des'ape'irea a reusit sa re'olve pro"lemele de circulatie pe
parcursul a doua 'ile. In sc)im" in #udetele din sud est totul a
capatat o amploare deose"ita! au$mentata de mereu noi si
dramatice stiri despre sinistrati si decedati! despre suferintele
celor prinsi cu masinile pe sosele. Aspectul semana cu
autoam"alarea pe care cate o "oala psi)ica o declansea'a si
sansele de a reinstaura armonia in asemenea conditii sunt din
ce in ce mai mici sau necesita eforturi de Atentie superioare.
upa vreo patru 'ile cred ca incepe o revenire la firesc! mai cu
seama pentru ca multi nu au mai cuplat frici personale! fiind in
afara 'onei periculoase.
Acest mecanism se re$aseste! cu similaritati mer$and
dincolo de G8L si in ca'ul epidemiilor virale se'oniere. Am
lan$a mine doi copii mici! acum de un anisor unul! respectiv
doi si #umatate al doilea. e cand s-a nascut primul le-am spus
tuturor celor care voiau sa vina in vi'ita dar spuneau ca sunt
raciti! sa nu isi faca pro"leme si sa vina. Aici ii ru$am un sin$ur
lucru2 sa nu se teama in nici un ca' de soarta copiilor! ca nu se
vor im"olnavi. Ii incura#am in sc)im" sa se #oace cu ei! sa-i
sarute daca voiau sa o faca! sa se poarte firesc. A"solut
niciodata copii nu au contractat o astfel de raceala sau $ripa.
Ar fi fost a"solut suficient ca ei sa nu ma asculte si sa se teama
pentru sanatatea micutilor si transferul informational s-ar fi
reali'at! respectiv copii s-ar fi im"olnavit.
ar acesti copii au o frecventa vi"ratorie deose"it de
inalta! deoarece am avut Cunoasterea si Atentia necesare
pentru a nu le impurifica foarte mult structurile. Ei au fost
)raniti dincolo de un an cu lapte matern in principal! apoi au
primit doar completari (alimentare( cat mai naturale si mai
putin pertur"atoare. Ei nu au luat contact cu carnea! desi li s-a
oferit! dar firesc stiam ca o vor refu'a si nu aveam motiv sa
insistam. &u a$rea'a decat smantana neindustriali'ata si
anumite sortimente de "ran'a. Le plac ouale deocamdata! dar
cel mai mult le place supa de le$ume cu $alusti de $ris si
cerealele su" diferite forme. &u a$rea'a mierea fiind pro"a"il
prea dulce! dar le plac nucile! alunele! c)iar maslinele! evident
dulciurile incepand cu "iscuitii si terminand cu "om"oanele si
ciocolata. In alimentatia lor am optat pentru o atitudine atenta
si nonrestrictiva! in dorinta de a-i intele$e cat mai "ine.
A"solut sin$urele suferinte pe care le au amandoi sunt
cele care se datorea'a apropierii de ei a unor oameni cu
vi"ratie prea #oasa. Aceeasi persoana! pe care c)iar o iu"esc in
mod normal! daca trece printr-o (perioada definita ca proasta(
le produce atata suferinta incit nu o mai suporta in prea#ma si
fu$! se ascund sau plan$! cerand imperios sa fie luati in "rate!
ca protectie. Altfel sunt deose"it de socia"ili. 9unctionea'a ca
adevarate "arometre pentru nivelul de vi"ratie sau starea de
sanatate a celor din #ur. e fapt tot despre vi"ratie este vor"a.
&u de mult am fost in vi'ita la o prietena dra$a mie de
multi ani! cu cel mic in "rate. 9iind mai varstnica! se temea
foarte tare de evolutia vremii! care inrautatindu-se i-ar fi
afectat si$uranta deplasarii de care avea nevoie peste cateva
'ile. Era atat de pra"usita in frici ca nu numai copilul ii simtea
vi"ratia $rea! dar o constienti'a c)iar si ea. &u am putut sta
deloc acolo! cum o vedea cum tipa fara nici o speranta sa
poata fi oprit! c)iar in "ratele mele fiind. A tre"uit sa nu o
vada! sa stea in alta camera ca sa putem sc)im"a cateva
cuvinte si am plecat. Pe palier se linistise de#a! afara nu a avut
pro"leme. A tre"uit sa luam un tramvai pentru cateva statii si
am nimerit unul nu foarte $ol. Se simtea o vi"ratie $rea si
acolo iar pustiul! proaspat lovit de e%perienta anterioara! a
protestat in le$ea lui! dar foarte ve)ement. A"ia asteptam
statia de destinatie. Imediat cand am co"orat copilul nu a mai
avut nici o pro"lema.
aca as fi fost lipsit de Cunoastere asa cum toata
Civili'atia este! mi-as fi facut pro"leme mari fata de
manifestarile copilului din care nu aveam cum sa intele$ ceva.
Pro"a"il multi ar fi aler$at la un medic! sa vada ce a patit
copilul. Acesta ar fi putut sa suspecte'e ceva! sa ma trimita la
un specialist! sa fac niste anali'e care intre timp! prin frici! sa
a#ute la materiali'area unor re'ultate! sa inceapa te miri ce
tratament si sara"anda nu s-ar mai fi oprit! spre ( evidentul
"eneficiu al tuturor structurilor( fiintisoarei firave pe care nu
am putut-o intele$e din simpla necunoastere! de care el!
sarmanul! c)iar nu se face vinovat....*a place mecanismul?5 Ati
inteles ce facem micutilor care au venit solicitandu-ne doar
iu$ire ?
ar va dati seama cat de mult se autodistru$ea prietena
mea numai $andindu-se cu teama la conditiile ce urmau
e!entual sa-i in$reune'e o deplasare care urma sa ai$a loc
peste patru zile. ,oate structurile fiintei sale erau practic
pra"usite! nimic nu mai functiona decat la cote minimale! de
su"'istenta si avarie. Patru 'ile in acest re$im de functionare
sunt a"solut suficiente ca sa te destrupe'i cu succes. Si ea
totusi mai intele$e cate ceva! dar tot a#un$e in astfel de
situatii. Altii nici nu ar o"serva ce isi fac sin$uri! mai e%act ce
e%periente le pre$ateste mintea limitata.
eoarece am a#uns iar la aspecte le$ate de (sanatate(
voi incerca sa su$ere' mai clar cum se defineste! in Adevar. In
primul rand sanatatea este o notiune care priveste
interrelatiile intre diferite aspecte ale creatiei ! la fel de "ine
pe orice scara am vrea sa ne situam. aca ne re'umam la
sanatatea corpului fi'ic! este vor"a de revenirea la starea de
Armonie A"soluta intre toate structurile! elementele sau
or$anele acestuia. Pentru a o o"tine nu este nevoie decat de
un sin$ur lucru deose"it de simplu dar dificil de o"tinut si
anume de iesirea intregii structuri fizice de su$ controlul
programelor !iciate ale mintii limitate. A"solut nimic mai
mult. &u tre"uie sa inventam te)nici! nu sunt necesare nici
cele de#a inventate de altii. In nici un ca' nu ne facem vreun
"ine apeland la orice $en de (proptele(! ele fiind necesare doar
mintii limitate! nu structurii (fi'ice(. aca am constienti'at cele
de mai sus si nu vedem re'ultate aparand inseamna ca totusi
mintea limitata nu a incetat sa fa"rice pro$rame entropice si
atunci va tre"ui sa ne indreptam atentia spre ea. e pacalit nu
vom reusi! dar putem sa o determinam sa se (desc)ida( spre
Intele$ere Superioara. &u tre"uie precupetit nici un efort daca
suntem decisi sa sc)im"am ceva. Ea poate si tre$uie sa-si
reia functia fireasca de instrument al Sinelui si nu de Stapan al
9iintei! cum s-a cam o"isnuit.
(Gandirea po'itiva( nu ne va a#uta deoarece ar
presupune ca mintea limitata ar avea capacitatea sa cree'e
prin iu"ire! ceea ce este profund fals. Ea poate sc)im"a niste
pro$rame limitative cu altele! poate mai putin limitative! dar
despre pro$ramele ar)etipale nu poate fi vor"a. in tot ceea
ce noi putem (face( in aceast plan doar ceea ce are ca
su$strat unic si clar ,U-,REA poate fi in acord cu Armonia
Universala. ar sa nu uitam ca nu este vor"a despre ,U-,REA
manifestata la nivel vi"rator mai #os de centrul ener$etic al
inimii" cel putin.
aca mintea limitata a reusit sa fie determinata sa nu
mai emita pro$rame de distru$ere si sta linistita! atunci (corpul
fi'ic( trece automat su" Infoener$iile Armoniei Universale.
Acestea vor opera toate modificarile necesare pentru revenirea
la ar)etipul Adamic. aca vrem sa catali'am procesul va tre"ui
sa fim mai atenti la ceea ce introducem in corp pe cale
alimentara! deoarece tot despre infoener$ii para'ite vor"im. Cu
cat ne vom re'uma la alimente naturale cat mai putin
prelucrate atat termic cat si industrial cu atat mai repede se
vor manifesta re'ultatele. Sucurile naturale o"tinute din fructe-
le$ume proaspete si cat mai proprii 'onei noastre sunt cele mai
"enefice. Ele nu se opun unei purificari infoener$etice mai
rapide si permit o crestere a frecventei de re'onanta pe
masura. In ceea ce priveste lic)idele! sin$ura cu efect "enefic
este apa plata! cea de i'vor sau de mare adancime! deoarece
nu contine pro$rame para'it. Ea va avea si rol de caraus al
impuritatilor depo'itate in structuri pe timpul cand informatia
viciata opera in noi.
Insanatosirea corpului fi'ic inseamna! pe anumite nivele!
un corp fi'ic destul de diferit fata de ceea ce voi cunoasteti a fi
normal. Pentru ca nu inseamna doar un corp lipsit de ("oli( ci
mult mai mult. Inseamna ca re'istenta lui la tot felul de
a$resiuni creste c)iar spectaculos! el nu mai este amenintat de
imunodeficiente si aler$ii! el nu mai este terori'at de procese
inflamatorii si de$enerative! pe el nu mai apar ver$ituri!
celulite! tumefieri la lovituri moderate! el nu mai are nevoie de
spirt! taieturile accidentale se (lipesc( prin usoara reconstituire
si presare in po'itia initiala! nivelul stimulilor producatori de
sen'atii dureroase creste foarte mult si enumerarea poate
continua pana la remodelarea sistemului osos ca forma!
inclusiv optimi'area formei cutiei craniene. Cam asa se
defineste un corp sanatos! care cunoaste mult mai putin
o"oseala! nu cunoaste u'uri si nici nevoi. In final! daca a trecut
total su" le$ile Armoniei Universale! nu va cunoaste nici
moartea. *eti intele$e cat de multi oameni se pot considera cu
adevarat sanatosi pe planeta Pamant la acest moment.
Si daca ne-am facut o idee despre ce este si cum se
reinstaurea'a sanatatea in corpul fi'ic! ar fi poate ca'ul sa ne
ocupam putin de ($oala(. Evident ea este o stare de
di'armonie! in profund de'acord cu Armonia Universala! pe
care tre"uie sa o infran$a! la nivel local. Este foarte util sa
intele$em odata ca este nevoie de foarte mult efort! de multa
ener$ie contorsionata si de pro$rame suficient de deformate
pentru a putea sa invin$i Armonia Ener$iei Universale! c)iar in
plan local. Iar timpul si interesul alocat acestei distru$eri
tre"uie sa fie suficient de mare! altfel nu putem a#un$e la
asemenea re'ultate (miraculoase(. Sunt convins ca va place ce
au'iti. ar nici nu va puteti ima$ina cat de adevarat este!
numai si numai pentru ca nu ati avut nici Cunoasterea si nici
Atentia necesare pentru a (vedea( procesul.
Spunem ca avem dreptul la puncte de vedere proprii! ca
avem dreptul la ale$eri! ca avem li"er ar"itru si eu tre"uie sa
recunosc ca asa stau lucrurile! cel putin cata vreme esti
suficient de inconstient.... Este ca si cand un pro$ram din PC-ul
tau si-ar permite sa faca ce vrea el. esi$ur ca! la un moment
dat se intampla si in realitatea virtuala din PC ca un pro$ramel
sau c)iar mediul 4indo>s sa inceapa sa manifeste
(personalitate( si este usor de o"servat cam ce di'armonii
distructive au loc ca urmare a acestei (evolutii(. Intotdeauna
va tre"ui sa intervenim! sa de'instalam pro$ramul si! cu C-ul
ori$inal 0am putea spune ar)etipal1 sa reinstauram Armonia
locala.
Cam asa se petrece si in ca'ul nostru! cand noi am
devenit (pro$ramul( care! dintr-un e%ces de personalitate ne
permitem prea multe si nu tocmai armonioase ale$eri. Pentru
ca! pentru a ale$e tre"uie sa anali'e'i conform unui criteriu
intotdeauna ar"itrar! apoi sa separi conform criteriului ales si
sa iti apropii doar ceea ce ai ales! restul considerand a fi lipsit
de interes pentru tine. ar separandu-te de un aspect al
Creatiei el nu incetea'a sa e%iste decat pentru tine! in realitate
el tre"uind sa accepte si sa (procede'e( la randu-i conform
ale$erii pe care nu acel aspect a facut-o ci tu. Ori el inseamna
ener$ie si informatie! deci nu ai facut decat sa-ti refu'i o
("anca de date( cu suport ener$etic. Cum ai mai putea fii
omniscient daca ai operat mereu astfel de renuntari. Si! la ce
ti-a folosit?5 El este doar ! numai perceptia ta si puctul tau
de !edere limitat face ca tu sa nu-i poti $asi si respecta rolul.
Etic)eta tu i-o atase'i! doar pentru tine este "un sau rau!
frumos sau urat! interesant sau nu....Si desi$ur cand spun (tu(
ma refer aici la mintea ta limitata. Esenta care esti nu pune
etic)ete! ea respecta si intele$e locul fiecarui punct de ener$ie
si informatie.
Ima$inea'a-ti corpul fi'ic ca pe un receptor 0ulterior si
emitator1 radio! cu sapte (eta#e( capa"ile sa re'one'e fiecare la
o "anda de frecvente. Un (aspect( poate fi perceput in $anda
si cu etajul care re'onea'a cu frecventa aspectului respectiv .
El se manifesta ca un pac)et informational care va fi decodat
la nivelul eta#ului respectiv si apoi prelucrat si trimis pe
cate$orii de informatii intre$ii structuri. Acest proces este
suprave$)eat de (inima(! pe care va invit sa nu o vedeti ca
or$an "iolo$ic ci ca pe o (centrala infoener$etica suprema ca
importanta(. Intelectul a incercat si reusit in "una masura sa
preia functiile acestei centrale! neavand calificarea sa o faca.
Pentru ca (inima( nu avea motive sa opere'e separari
infoener$etice in timp ce mintea limitata! de re$ula motivata
de frici ! operea'a permanent astfel de (taieri(! actionand ca un
(filtru la intrare(.
Re'ultatul este tocmai o din ce in ce mai sla"a racordare
a individualitatii cu restul Creatiei! desi$ur total lipsita de
"eneficitate. In plan fi'ic noi incepem sa ne resimtim ca mereu
mai sla"iti! mai ametiti! mai nesi$uri. Aceasta s-ar putea
(re'olva( rapid daca am putea vedea ce ne-am facut sin$uri.
Pentru ca nu putem intele$e! ne vom duce la cineva (calificat(!
suntem tentati sa credem. El nu are nici un motiv sa se de'ica
de pretinsa calificare re'ultata din po'itia in care s-a ase'at in
cadrul #ocului numit (piramida sociala( si va tre"ui sa su$ere'e
o pretinsa re'olvare! pe care tu va tre"ui iar sa o accepti ca
fiind via"ila pentru tine sau nu. Intelectul va pune deci etic)eta
respectiva si va construi partea de #oc care decur$e din
ale$erea facuta. Astfel va dicta structurilor corpului fi'ic din
su"ordinea sa raspunsul la ale$erea facuta. Pro"leme apar
cand structurile! la nivel elementar si apoi c)iar elemental
(verifica( informatia care le este trimisa de intelect cu
informatia ar)etipala stocata in ele. C)iar daca in parte si ea a
fost pertur"ata! tot sunt putine sanse sa recunoasca ceva ca
viind valid din ceea ce intelectul ii trimite. aca ati incercat
cumva sa (reparati( sin$uri un pro$ram din calculator! neavand
desi$ur calificarea! va ima$inati ce sanse sunt sa aveti si
succes.
,oate cele de mai sus nu fac decat sa su"linie'e ce
patim datorita neintele$erilor si necunoasterii noastre c)iar si
numai in ceea ce priveste corpul fi'ic. Iar neintele$erile sunt
doar ale mintii limitate si provin din orientarea pe care
civili'atia a ales sa o ai"a! functie de ceea ce a ales sa
considere valori. Pentru ca asa a#un$e o intrea$a civili'atie intr-
un punct al Cunoasterii! urmarind desi$ur ceea ce considera ca
merita a fi cunoscut! cercetat...aca veti fi atenti la activitatea
oricarui colectiv de cercetatori veti vedea ca temele sunt alese
in "a'a interesului unor "eneficiari macar potentiali daca nu
c)iar comandate. Acestia sustin material activitatea respectiva!
pentru un scop anume. Scopul se circumscrie firesc (valorilor(
civili'atiei din care toti fac parte.
Cunoasterea ESTE si accesul la ea nu ar tre"ui sa fie
motivat de un scop anume ci doar de nevoia o"iectiva de
cunoastere. Este lo$ic ca din Cunoastere sa re'ulte numai
"eneficii! dar nu neaparat cele in$ust pro$ramate. Este o
limitare cu urmari de care acum D"eneficiem(. Am fi putut
ale$e sa constienti'am ca Civili'atia s-a nascut ca produs al
Cunoasterii si ca nu avem de mers intr-o directie ci numai sa
ne-o insusim! sa o in$lo"am in constienta noastra. Interesul
tre"uia sa fie de fapt o desc)idere omnidirectionala a fiecarei
individualitati! nu sa ne $asim in situatia ca unul sa ne spuna
despre noi tot felul de lucruri si noi sa fim uimiti de ce spune el.
Totul este in fiecare si fiecare este Totul. Aici este Unimea!
Le$ea lui Unu sau cum a mai fost incercat sa se e%plice. e aici
fireasca Omniscienta! Omnipotenta si Omnipre'enta specifice
Sinelui. Pentru ca Sinele este Constiinta Constienta .
Cine crede ca aici este filo'ofie se inseala! la fel si cel
care crede ca este Reli$ie sau eventual Spiritualitate. ,oate
astea nu sunt nici ele decat etic#ete puse de intelect in
dorinta de a crea separari intre cai care si ele tot una sunt . &u
e%ista demarcatie intre ele! poate doar diferente de termeni!
uneori. Ceea ce! la nivel de individualitate c)iar e%ista! este
limita pe care intelectul o pune sin$ur in a accesa
Cunoasterea! pra$ul pe care tu nu te deci'i sa-l treci!
asteptand poate sa o faca altul in locul tau! daca s-ar putea
c)iar institutionali'at. 9iecare de re$ula este tinut acolo de
credinta ca deja stie . Cata vreme cre'i ca stii! ce rost ar avea
sa mai mer$i catre undeva. Este o plafonare e$otica! o
suficienta acum le$itimata si de un do$matism stiintific.
Pentru ca (stiinta(noastra crede ca stie in timp ce
individualitatile care alcatuiesc lumea (stiintifica( sunt! de
re$ula! constiente ca nu stim mare lucru. Operea'a mai mult
un fel de or$oliu de (casta(! ceva ce tine de un e$re$or mai
mic! su"ordonat Constiintei Colective. Simple "anci de date
false care alcatuiesc i'vorul de cunoastere al Civili'atiei! cata
vreme ea va continua sa ramana inconstientul "ul$are care se
rosto$oleste catre nicaieri.
Si nu am sa insist asupra timpului pe care l-ar mai avea
civili'atia la dispo'itie pentru a se tre'i! ci prefer sa ma refer la
"ucuria pe care putem ale$e sa o cunoastem in e%perientele
noastre sau la lipsa oricarei "ucurii. Pentru ca (drumul devenirii
noastre( este c)iar scopul! nu un eventual capat al ei. Si
drumul a fost lun$! ne-am #ucat si am do"andit e%perienta
suficienta fiecare la acest nivel al #ocului! care -vrand nevrand-
trece la nivelul urmator. Ca in orice #oc! nu ar avea rost pra$ul
acesta daca toti l-ar trece. eci este firesc sa fie o anume
(cernere(. Este un aspect lo$ic si matematic! dar pe care nu in
ceea ce numim stiinta il vom $asi ci in alte $enuri de
cunoastere! cu aspect reli$ios. Ca ea s-a produs! de fapt! cu
fiece miscare facuta si am tot acumulat sau pierdut puncte
este normal! dar acum (tra$em linie( si vedem! fiecare
participant la #oc! cum stam. ,nstanta tot in noi se $aseste !
suntem #ucatori o"li$ati sa fim corecti! aici ale$ere nu mai
e%ista. +ai avem timp sa facem cateva mutari care au o
pondere mare. Intotdeauna am avut si oportunitatea de a face
miscari "ine punctate! dar acum avem o sansa suplimentara
care deriva din comple%itatea teri"ila la care #ocul a a#uns.
Suntem a#utati de c)iar re$ulile #ocului! unii sa piarda in ritm
mai alert! altii sa o"tina puncte mai rapid. Asa e #ocul. esi$ur
el tot #oc ramane! daca privesti ca spectator! dar cata vreme te
re$asesti la masa de #oc esti implicat si poti formula in acesti
termeni 2casti$ sau pierd. Unii spun ca nu ar fi asa! ca Creatorul
nu este afectat de Creatia sa! dar eu am re'erve! deoarece El si
Creatia una sunt. +ie mi se pare ca este firesc sa consider ca si
Creatorul este! cel putin la un anumit nivel! implicat in
e%perienta Sa.
Altfel spus! capatand e%perienta am (crescut(. Acum ne
este accesi"ila Intele$erea a foarte multe fenomene pe care le
re$asim in c)iar e%perienta de #oc. ,recerea la (a prelucra date
in mod superior( prin intermediul accesarii +intii Universale nu
o puteam do"andi daca nu am fi parcurs acest prim nivel al
#ocului. Am e%ersat toate nivelele fiintei! am e%perimentat
frecventele specifice nevoii de supravietuire! apoi am incercat
iu"irea im"inata cu diferite $rade de constiinta. Acum e%ersam
constienta Constiintei si avem provocarea supraconstientei.
Pentru asta tre"uie ca individualitatea sa se fi maturi'at
suficient admitand o evolutie responsa"ila! in afara "ul$arelui
care se rosto$oleste implaca"il. Iesirea de su" "ancile de date
viciate acumulate inconstient in Constiinta Colectiva si
revenirea la ar)etip doar din aceasta po'itie este posi"ila.
e-a lun$ul timpului au fost multe incercari de accesare
a Adevarului si au i'"utit doar Individualitatile mature. ,oate
incercarile de a se crea comunitati! reli$ii! "iserici sau secte!
scoli! filo'ofii si c)iar (fratii(! ( masonerii( sau orice altceva nu
a dat nici o Realizare. &u ca nu ar fi plecat de la intentii "une
sau c)iar de la o"servatii corecte dar ma#oritatea au devenit
simple instrumente de manipulare! mai sofisticate sau mai
putin. Au fost cresteri poate mai accentuate si oricum
e%periente "enefice pentru cresterea Constiintei. La un anumit
nivel! si o respiratie este o crestere! si numai a fi in corp fi'ic
este o oportunitate! dar intotdeauna putem ale$e cea mai
"enefica oportunitate! in fiece moment. Pentru a fi "enefica
este necesara o sin$ura conditie2 sa fie in acord cu Armonia
Uni!ersala. Iar pentru aceasta este utila implicarea inimii si
nu a mintii in toate ale$erile pe care le facem. +intea limitata
ne va certa si va spune ca riscam. aca nu acceptam
provocarea vietii! ce rost are sa mai fim aici. aca "ucuria
e%perimentului nu ne este companion ci doar micimea fricilor!
care este "eneficiul si frumusetea pentru care suntem in corp
fi'ic?5
Am sa ma intorc la (receptorul( cu sapte eta#e. Ele sunt
principalele porti de intrare a infoener$iilor la nivelul corpului
fi'ic. Corespund vi'iunii traditiilor orientale! care au pastrat cel
mai "ine o intele$ere apropiata de Adevar. Cand spun eta# ma
refer la totalitatea aparatelor! or$anelor sau sistemelor care
functionea'a in "anda de frecvente a (portii de intrare(
respective.
ar un fenomen nu se adresea'a de re$ula unei sin$ure
porti de intrare ci contine infoener$ii in mai multe "en'i de
frecventa. Cand privesti o pasare o poti percepe ca virtuala
)rana sauOsi ca pe un aspect frumos al creatiei cu care ale$i sa
relatione'i prin iu"ire. aca esti suficient de evoluat poti sta"ili
c)iar comunicare reciproca directa sau prin intermediul
Constiintei Colective a pasarilor. E%ista pentru fiecare specie o
astfel de constiinta colectiva. Se pot sta"ili relatii constiente cu
a"solut toate. Am sa va e%emplific.
Cand ne-am mutat unde locuim acum! o casa la curte cu
mai multe corpuri de cladire si mai multe familii! am avut
surpri'a nu tocmai a$rea"ila ca! in prima noapte sa ne tre'im
in '$omot de fond! fasnituri si altele asemanatoare. Am aprins
lumina si am surprins o inva'ie de $andaci de "ucatarie! din cei
mari si ne$rii! specifici acestor cladiri. &e-am "ucurat de
e%istenta unui spra; cu a#utorul caruia am strans cinci'eci de
indivi'i intr-o pun$a. A doua noapte fenomenul a diminuat!
tre"uind insa sa mai colectam vreo doua'eci. In 'ilele care au
urmat aparitiile au fost doar sporadice. Intre timp am reusit sa
sta"ilim o relatie constienta cu e$re$orul lor. +intea va va
spune ca nu mai voiau sa fie ucisi sau ca de#a ii terminaseram
pe toti sau ca spra;ul a avut remanenta dar nu este asa
deoarece ei ramaneau o pre'enta in curte si in restul corpurilor
de cladire sau camere. &oi am dat doar in una. Cu toate astea!
incetul cu incetul au disparut atat din curte cat si din restul
cladirilor! si nici dupa trei ani nu a mai aparut! macar
accidental vreunul.
Relatii asemanatoare am e%perimentat cu tantarii si
mustele! noi "eneficiind de o "olta de vita de vie care acopera
practic toata curtea. *ara $eamurile stau desc)ise permanent..
Este si foarte "enefica si armonioasa o astfel de cola"orare!
doar tre"uie sa o e%perimentati. &u folositi vointa in acest scop
caci nu veti reusi nimic. Poate va veti mira! dar tre"uie sa
folositi eclusi! iu"irea . Ea este frecventa comunicarii
empatice intre toate aspectele Creatiei. Luati-o strict
te#nologic daca vreti sa intele$eti ceva . Este frecventa
infoener$etica! vi"ratie fi'ica. +intea limitata va spune .dar
cum sa iu"esc eu $andacii astia urati?. insa daca nu ii vei iu"i
cu adevarat! nu sa va prefaceti! ii veti avea companioni o viata
intrea$a. ar sa parasim e%emplul si sa revenim.
9iecare aspect care ne incon#oara! fie finta sau orice alta
forma! se adresea'a unora din eta#ele noastre receptoare. &oi
putem ale$e sa percepem acel aspect intr-un mod o"iectiv!
adica primind cu toate intrarile pentru care el emite semnal
sau putem sa introducem pe calea mintii limitate anumite
(filtre(! operand separari pe "a'a de preferinte. Cele mai
comple%e semnale vin desi$ur de la semenii nostrii. Aici va
tre"ui sa detalie'.
Oamenii emit simultan pe toata $ama de frecvente pe
care pot si receptiona. ar atat emisia cat si receptia de acum
au devenit a"solut inconstiente. Psi)olo$ii vor"esc de lim"a#e
ale trupului! de tot felul de aspecte foarte superficiale. &oi
emitem de fapt a$solut citi$il pentru oricare semen al nostru !
doar ca el nu este constient de receptie! desi macar partial ea
are loc. oar ca nu a#un$e la nivelul intelectului! acesta
neputand traduce ceva de ce nu este constient.. ar si emisia
este pertur"ata de frici! si receptia la fel. Sa nu credeti insa ca
fricile "loc)ea'a la emisie ceea ce noi vrem sa ascundem! mai
repede invers! "loc)ea'a ceea ce noua nu ni se pare a fi
important de ascuns. In sc)im" la receptie "loc)ea'a e%act
aspectele pentru care noi manifestam frica. Ca atare
comunicarea empatica dintre doi oameni este deose"it de
confu'a! in sensul ca fiecare a "locat parti din mesa# si
re'ultatul de re$ula nu mai seamana deloc cu realitatea. Prin
te)nica Hirilian s-au foto$rafiat parte din emisiile omului si s-a
putut o"serva o fantastic de colorata dar si de insta"ila
confi$uratie. Initial s-a sperat ca se va putea face dia$no'a
dupa aceste foto$rafii dar constatandu-se ca fiecare $and!
emotie poate produce sc)im"ari ma#ore de aspect a tre"uit sa
se accepte ca nu stim prea "ine ce repre'inta acele modificari!
deci inca nu le putem interpreta si folosi.
O comunicare empatica fireasca intre oameni are loc
intre cei a#unsi la un nivel de Constienta suficient de ridicat.
aca frecventa fiintelor respective este suficient de inalta! intre
ei aproape ca nu mai este nevoie de cuvinte. +ai e%act
cuvintele sunt utile doar pentru a preci'a amanunte re'ultate
din diversitatea de aspecte ale acestui plan. Pac)etele
informationale repre'entand stari sunt insa puse tot timpul in
comun! in mod de#a constient. Se intampla uneori si
(accidental( intre fiinte care se intalnesc pentru prima oara. e
re$ula declansate de o emotie puternica! aceste adevarate
stari de comuniune sunt cele care sunt in spatele (dra$ostei la
prima vedere(. +ulti considera ca este implicata se%ualitatea in
acest fenomen! dar adevarul este cel de mai sus. in pacate
apoi vine mintea limitata si incurca lucrurile! cum stie ea mai
"ine! introducand intre cei doi (valori( specifice piramidei
entropice sau Constientului Colectiv. C)iar si neintele$eri
privind se%ualitatea.
Aceste relatii de comunicare empatica sunt cele care tin
de esenta noastra si sunt cea mai fireasca cale de comunicare
intre Constiinte Constiente. esi$ur acest tip de lim"a# nu este
satisfacator pentru intelect deoarece el tre"uie sa ve)icule'e
tocmai amanunte ale acestui plan! el nu are ce face cu starile.
Pentru a satisface nevoile lui e%ista o frecventa destul de
apropiata empatiei si anume telepatia! care poate ve)icula si
informatii mai specifice! nu intre$i pac)ete de informatii. Sunt
traducti"ile mai usor pentru intelect. In orice ca'! dupa ce ne
vom fi #ucat suficient! complicandu-ne e%istenta cu telefonia
mo"ila! tot la acest $en de comunicare va tre"ui sa a#un$em.
Ridicand frecventa ec)ipamentului care suntem nu va mai
parea $reu de implinit "a va veni de la Sine! ca si conseccinta.
e#a multi semeni au inceput sa perceapa nivele de semnal
mai su"tile! actionand nu arareori (intuitiv( in relatiile lor. Este
si aceasta o cale! cu re'ultate timide dar care! prin repetare si
o"servatie atenta! pot alcatui o componenta de drum catre
Constienta.
ar spuneam ca noi receptionam diversele aspecte! in
"a'a unor preferinte si separari 0imi placeOnu-mi place1! prin
inc)iderea partiala a diferitelor porti de intrare care ar tre"ui sa
re'one'e cu fenomenul respectiv. Asa se face ca! la acelasi
pac)et de stimuli nu vor fi doi oameni care sa-l recepte'e la fel.
9iecare din ei va face receptia cu o @confi$uratie proprie
re'ultata din felul in care a ales sa opere'e inc)iderea mai
mica sau mai mare a diferitelor lui eta#e de receptie. ar
fenomenele nu sunt disparate! ele ni se adresea'a simultan de
cele mai multe ori si noi nu putem reali'a mereu desc)ideri si
inc)ideri pentru a putea sa mai receptionam c)iar ceea ce
poate am dori. ,endinta este ca! pilotati de fricile mintii
limitate! sa preferam sa lasam permanent o inc)idere destul de
mare a acestor receptori! ca nu cumva sa @devenim victime. a
nu stiu cui sau a nu stiu ce.
ar prin asta am creat o separare deose"it de $rava
intre noi si totalitatea infoener$iilor care ne asi$ura vitalitatea!
am devenit sla" racordati! deci cu adevarat sla"i! lipsiti de
ro"ustetea tuturor structurilor. Prin persistenta! care este o
re$ula nefericita re'ultata din necunoastere! aceasta sla"iciune
se va transfera si structurilor corpului @fi'ic. si se va traduce in
lim"a# clinic prin ameteli! nesi$uranta! sla"ire a sistemului
imunitar. aca acum macar am intele$e si ne-am tre'i! totul ar
trece foarte usor! dar noi vom mer$e la medic! vom face
anali'e! se va o"iectiva un motiv oarecare! macar o deficienta
de saruri sau calciu sau c)iar ceva @mai $rav.. Cate
dia$nostice de leucemie au e%act aceasta nefericita evolutie
cred ca nu ati vrea sa stiti.
Incercand sa scriu imi dau seama ca pot fi 'eci de
volume asternute fara a putea transmite satisfacator tot ceea
ce! in curand! fiecare !a tre$ui sa cunoasca . Si e util sa
intele$eti pe deplin dece traditiile 'ise spirituale ale lumii au
pomenit intotdeauna relatia discipol-maestru ca fiind necesara.
,ocmai datorita cantitatii mari de informatie ce se transmite si
receptionea'a pe cale empatica si care altfel necesita mult
timp si efort. Este si motivul pentru care acest tip de relatie a
fost intotdeauna "a'at pe iu"ire! deoarece aceasta este o
frec!enta-conditie pentru ca receptia sa poata avea loc. e
emisie nu mai e ca'ul sa pomenesc in ca'ul maestrilor!
deoarece ei sunt iu$ire si emit evident in toate "en'ile. e
receptionat fiecare va putea doar in masura in care sin$ur si-a
acordat dreptul de a re'ona.
Si in ca'ul vindecarilor corpului fi'ic initiate de un
maestru desc)iderea pe frecventa iu"irii este o conditie fara de
care nu se poate o"tine re'ultatul dorit. In procesul de
vindecare sunt sterse pro$rame infoener$etice deose"it de
comple%e si inlocuite cu cele de la inceput! pe (deasupra(
mintii limitate! a"solut instantaneu. Pentru ca astfel de
transferuri complicate sa ai"a loc! frecventa iu"irii este
o$ligatorie. Ea va in)i"a si automatismul mintii limitate
manifestat prin indoiala! lipsa de incredere! re'istenta fata de
orice nu poate controla.
Am sa insere' aici cateva aspecte $reu de inteles din
punctul de 0in1constienta in care va $asiti. Spuneam mai sus
ca de la maestrii -Constiinte Constiente- pleaca permanent
infoener$ii in acord cu Armonia Universala! calatorind
omnidirectional pe frecventa iu"irii. Ei au capacitatea de a
sta"ili relatii armonioase intre mult prea densele aspecte de
acum ale acestui Univers local sau Plan! in care Creatia Locala
nu a fost suficient de constienta de a sta"ili Armonia de la
inceput. +ai e%act! datorita creatorilor care suntem! fiecare a
adus in acest plan diferite noi (realitati partiale(! fara a
manifesta interes despre felul in care aceasta noua relitate isi
$aseste locul armonios sau mai putin intre toate celelalte.
+otivatia creatiei a fost in $eneral un ilu'oriu (profit( material!
valoare specifica acestui plan.
Aceste infoener$ii in acord deplin cu Armonia
Universala! in plan limitat local poate fi perceput si poate c)iar
avea re'ultate aparent lipsite de armonie sau "eneficitate.
Pentru ca ("eneficitatea( este o etic)eta pusa de mintea
limitata! care nu poate vedea ansam"lul.
e e%emplu un om (s-a im"olnavit( de poliartrita
reumatoida. El nu are nici cea mai mica sansa sa intelea$a
le$atura cau'ala a acestei suferinte cu atitudinea sa din fiecare
moment in a"ordarea (vietii(. aca vei incerca sa-l a#uti sa se
vindece de o "oala care nu are aproape nici o solutie din
partea (medicinei alopate(! poti c)iar sa-l faci sa se miste de
pe fotoliul in care de 68 ani 'ace fara posi"ilitate de miscare!
sa-si vi'ite'e c)iar vecinii! dar mai departe nu poti a#un$e catre
a"solut sanatos deoarece va tre"ui sa-l aduci in punctul la care
sa renunte la vi'iunea lui incapatanata despre viata si
raporturile cu semenii! ceea ce el nu va voi su" nici o forma.
Este e%act motivul aparitiei acestui tip de (afectiune cronica(.
In "a'a atitudinii lui incapatanate si-a aran#at -'ice el-
raporturile cu copii! cu partenerul de viata si inca cativa care s-
au lasat su"ordonati cu $reu. Pentru el totalitatea acestui
(peisa#( se constituie intr-o realitate locala pe care o gaseste
armonioasa din punctul lui limitat de vedere . Ca atare ar
tre"ui mai intai sa-i distru$i aceasta pseudoarmonie locala si
toata stradania depusa pentru a instaura-o si apoi poti mer$e
mai departe. Ca'ul este unul real din cele intalnite de mine si
va asi$ur ca a preferat sa renunte la vindecare decat la mica
realitate locala.
Cu acelasi dia$nostic a venit o pustoaica de 6G ani!
impinsa de mama pentru a putea sui cele patru trepte. +edicii
ii spusesera ca de acum totul este cu sens de pra"usire in viata
ei! ceea ce a facut sa vina insotita de toata familia in$ro'ita.
&u cred ca a trecut o luna si #umatate si fiinta aceea a fost pe
deplin sanatoasa. A inteles destul de repede ceea ce a facut!
in ciuda varstei fra$ede si mai cu seama a inteles ca daca nu
isi modifica fundamental perceptia si atitudinea! totul va reveni
fara posi"ilitate de reparare. e-a lun$ul unor ani m-a tot sunat
sa-mi spuna ca a reluat serviciul! apoi ca s-a imprietenit cu un
"aiat! ca s-a maritat...ar nu s-a cramponat in realitatile locale
create de mintea ei.
Un @+aestru. aduce permanent un spor de cunoastere
celor care vin in contact cu el. Ati fi tentati sa credeti ca este
OH de oriunde privesti! dar nu este c)iar asa. Pentru ca! la un
nivel mai profund al fiintei! maestrul declansea'a procesul de
de'ar)ivare al Sinelui! atat prin cunoasterea suplimentara
adusa in fata mintii limitate dar in special pe cale empatica.
Asta este perceput de Sine ca un proces-oportunitate inceputa
si care ulterior va fi "oicotat permanent de minte. ar
spuneam undeva mai sus ca (cernerea( are loc permanent!
fiecare $and! cuvant sau fapta fiind punctat de o anumita
(instanta( care tot acolo! in interiorul nostru! operea'a. Cu alte
cuvinte! daca acea de'ar)ivare nu ar fi inceput! instanta
pomenita nu ar fi avut oca'ia sa depuncte'e atat de dur
deoarece nu era un proces caruia mintea limitata sa i se
opuna! re'ultand o (atitudine( demna de penali'ari.
Am sa pomenesc aici o (intamplare( cu inteles. In urma
cu nai "ine de doi ani! aflat in vi'ita la o cunostiinta la "irou!
am intalnit trei fete tinere! redactori la un post de televi'iune.
*enisera in scop profesional! dar prietena tre"uind
intamplator sa se ocupe de un client! am sc)im"at cateva
cuvinte cu ele. In final! le-am lasat cate o carte de vi'ita! cum
de re$ula procede'. esi$ur nu am mai au'it de vre-una din
aceste (intamplatoare( cunostiinte. upa circa un an suna
telefonul si o voce tanara imi spune ca a $asit din intamplare
nu stiu ce anunt care i-a placut! pe Internet si ma roa$a sa
stam de vor"a. Peste cateva clipe se luminea'a si imi spune ca
si-a dat seama ca a mai vor"it cu mine! dupa voce. &u
apucaseram sa ne pre'entam. Acum era redactor la o revista si
ar fi vrut sa scrie un articol...A venit cu un foto$raf! am stat de
vor"a cateva ore! a scris o pa$ina inspirata si mi-a adus-o cand
a iesit de su" tipar. Am ramas prieteni cumva! ne-a vi'itat de
cateva ori! i-am mai vor"it. Era o fiinta care intamplator cauta
de mult (adevarul( dar nu a multumit-o ceea ce a $asit. in
ceea ce am apucat sa-i spun a o"servat ca re'onea'a cu acest
mod de intele$ere. Cu toate astea trec saptamani si nu apare.
O privesc cu dra$ de fiecare data si c)iar am compasiune
pentru ea! mai ales ca (C,NE ( a pro$ramat sirul de intamplari
necesar pentru ca ea sa acceada la cunoastere o va si
depuncta pentru lipsa ei de )otarare. epunctarea se va
concreti'a in noi evenimente intamplatoare menite sa o mai
tre'easca iar si iar! dar ele sunt din cele care! la nivelul
e%perientei umane! dor intotdeauna.
ar aceasta functie o are nu numai pre'enta unui
maestru ci si aparitia unor circumstante menite sa porneasca
de'ar)ivarea! iar acestea sunt foarte multe! facand parte din
cate$oria celor numite (semne( de catre mintea limitata. C)iar
("olile( au si aceasta menire ! de (desteptator (. Pentru ca se
impune ades intre"area 2 de ce mi se intampla mie si nu altuia.
ar (semnele( sunt foarte variate2 accidente si incidente de tot
felul! unele cu repeta"ilitate imposi"il de inteles! de#a-vu-uri!
momente de accesare a unor frcvente superioare si aducerea
de cunoastere accidental smma.
,ot ca urmare a ceea ce aduce pre'enta unui maestru in
acest plan este si emisia empatica omnidirectionala avand ca
re'ultat ridicarea frecventei locale care facilitea'a in ca'ul unor
individualitati ramase intr-o po'itie indecisa (intre doua lumi(!
trecerea lor peste acel pra$ si aducerea lor la o cale constienta!
practic un inceput. Si acest aspect nu este intotdeauna
perceput numai in "eneficitatea lui! deoarece acea stare
indecisa avea o motivatie e%perientiala le$itimata nu de putine
ori de catre emotional. Cam pe aici este si ca'ul tinerei noastre
prietene mai sus pomenita.
Ceea ce ar tre$ui cu ade!arat inteles ca stare de
ansam"lu este faptul ca intre toate aspectele Creatiei! atat
percepti"ile cat si imposi"il de sesi'at! e%ista raporturi cu
caracter armonios-matematic ! din a caror limite iesindu-se
se $enerea'a un sir nesfarsit de di'armonii! cu re'ultat
o"li$atoriu entropic . Este oarecum asemanator cu a incerca
sa modifici notele mu'icale! dandu-le alta frecventa. O ($ama(
astfel o"tinuta nu ar mai putea da nastere unor armonii
mu'icale ci unor adevarate suplicii sonore. &u este mare
$reutate sa modifici intinderea unor cor'i si! la un anumit nivel
de intele$ere! ai ( li$erul ar$itru ( de a o si face. aca vei intra
in concert cu instrumentul astfel (acordat( vei vedea si sin$ur
ce se va intampla.
Si! !a rog sa ma credeti de asta data pe cu!ant!
sunt spectatorul unui concert e%ecutat numai cu instrumente
de'acordate. +arturisindu-va ca e%perienta mea cu in$aduinta
se poate numi supliciu a$solut nu fac decat sa e%prim
eufemistic ce anume se poate percepe din Armonie A"soluta
cand iei contact cu Realitatile Locale ale Civili'atiei Pamant. &u
e%a$ere' nici macar cu 8!IL! va asi$ur. Uimitor este ca voi
c)iar nu !reti sau nu mai puteti +auzi+ ceea ce produceti 5
esi$ur aceasta situatie c)iar compasiune starneste! cu
conditia sa uiti macar putin cat de A$solut 0inunati sunteti
fiecare! macar virtual sau potential. Ce va lipseste de a va si
manifesta maretia este atat de putin incat pur si simplu
inter'ice c)iar compasiunea. Pentru ca! pur si simplu nu !reti !
deci cum sa ai compasiune pentru cineva care isi face cu "una
stiinta un rau infinit! atat lui cat si minunatului ansam"lu care l-
a Creat???5 aca ar fi $reu! daca v-ar fi cu neputinta desi$ur
compasiune ati merita! dar cand va "ateti cuie in cap ce v-ar
tre"ui ca sa renuntati sa o mai faceti? Cand luati cutitul si il
infi$eti tot timpul in voi insiva si in tot restul Creatiei! ce fel de
sentiment sau sen'atie puteti spera sa starniti?
&u poate nimeni sa spuna ca nu vede unde il duc
(valorile( la care se inc)ina sau (prioritatile( carora le acorda
un loc in viata? Nimeni nu poate sustine ca este atat de
inconstient5 Cu toate astea a"solut fiecare se comporta
sustinand aceste (realitati Locale( cu pretul tuturor ener$iilor si
c)iar al destruparii. Asta inseamna ca fiecare dintre voi! in
fiece secunda ! luati ener$ie si informatie pura din Campul de
Ener$ie Universala si o contorsionati dupa "unul plac -poti citi
Li"erul Ar"itru- pentru ca apoi sa o oferiti acestei Realitati
Locale deformate cu fiecare $and! cuvant si fapta. Poate doriti
sa ma contra'iceti5 Poate sunt multi dintre voi care nu stiu! nu
simt ca sunt partasi la acest "alamuc local?5 Lasati-ma sa nu
cred acest lucru pentru ca stiu mai "ine decat voi toti la un loc
CE A&U+E SU&,E,I! CU0 SU&,E,I si CU0 A&U+E
2UNCT,ONAT,.
&u va $ra"iti sa credeti ca nu va iu"esc daca va spun
toate astea. Daca as tacea nu !-as iu$i& Si poate daca nu
as avea incredere in ceea ce SU&,E,I voi. Pentru ca! in ciuda
faptului ca voi ati pierdut aceasta incredere! c)iar puteti orice.
Cel care voua va pare cel mai umil este o forta inima$ina"ila.
e altfel! ce credeti ca il poate mentine in acea situatie. oar o
forta nelimitata! va asi$ur. Ca si in ca'ul "olii! cand tre"uie sa
faci mari eforturi de a te opune Armonieie Universale! si aici
lucrurile stau e%act la fel. aca am fii in acord cu +area
Armonie nu am putea fi decat mareti! este statutul firesc al
fiecaruia. A tre"uit insa sa tot modificam pro$rame! sa tot
contorsionam ener$ii pentru a putea aparea atat de mici si
sla"i... Ori! re'ultatul nu cred ca #ustifica eforturile...In nici un
ca' armonios. e aceea si am re'erve in a manifesta
compasiune. &u va ramane decat sa faceti mai putine eforturi
de a deforma si realitatea locala ar fi mai putin entropica...Ce
va face sa iu"iti moartea?5 Pra"usirea?5 Colapsul $eneral?5 e
aceea am de'voltat oare un intelect atat de sofisticat! pentru
$ucuria per!ersiunii a$solute?5 Altfel cum sa intele$ 1,ATA
iu"ind 0OARTEA si spri#inind-o cu toata ener$ia contorsionata
mereu mai mult??? Cum sa percep un minunat de comple%
pro$ram autocreati! care nu $aseste nimic mai "un de a crea
decat propria lui distrugere ! an$renand totul in #ur si
su"ordonandu-l aceluiasi +scop+'&
Cred ca nu e ca'ul sa ar$umente' realismul celor
afirmate! dar poate vreti sa ne #ucam! pretin'and ca voi nu
vedeti (valorile( voastre. Poate pe voi nu va deran#ea'a deloc
ca inafara "anilor si a ilu'iei de putere pe care o puteti o"tine
prin ei! nu mai vedeti nimic. Ca sacrificati acestei prioritati
nefericite a"solut totul! valoare reala sau c)iar ilu'orie. In
spatele intre$ii voastre micimi doar ei se $asesc. Pentru ei
puneti mana pe arma si va omorati intre voi! pentru ei faceti
politica! pentru ei prostituati a"solut toate nivelele 9iintei care
sunteti. Priviti oriunde in #urul vostru si vedeti daca o alta parte
a Creatiei a a#uns atat de limitata. Sau daca! macar virtual! ar
putea a#un$e?5 C)iar numai aici tre"uia sa ne aduca minunatul
statut de Creatori! facuti dupa c)ipul si asemanarea
Creatorului?5 Omniscienta Sinelui ?5 Am mari indoieli...c)iar
daca imi veti spune ca daca am a#uns tre"uia sa
a#un$em...Este tot o rastalmacire perversa! dar acceptand-o nu
pot decat sa remarc utilitatea intoarcerii la firesc ca si
fe'a"ilitatea procesului. aca ati fost facuti pentru Rai! ce va
poate face sa preferati IAUL?5
Poate sunteti tentati sa credeti ca este o diferenta intre
cei care au si cei care nu au "ani5 In mod a"solut nu este decat
o pasa$era situatie de moment. +ulti din cei care acum cred ca
au maine nu vor mai avea si este posi"il si invers. &u asta va
deose"este sau va apropie ci faptul ca! si unii si ceilalti ati ales
ca "anul sa va decida ale$erile! sa va inlocuiasca toate valorile!
pe care ati ales sa nici nu le mai vedeti. *eti spune ca aveti si
alte valori! dar daca veti anali'a veti vedea ca! pana la urma
tot "anul este in spatele lor.
Sa ne intoarcem la momentul (copilariei(! cand erati o
potentialitate ma%ima. Primele (valori( erau cele mai simple
"ucurii2 o ra'a de soare! cateva fire de praf dansand intr-o
ra'a! o furnicuta! o frun'a! mirosul mamei! apoi al tatalui!
de$etutele proprii nou descoperite...Apoi "ucuriile se
diversifica! apar #ucarii si primele ale$eri2 cea care imi place
mai mult. Apar si "ucurii alimentare! tot felul de "iscuiti! de
fructe! dulciuri. Iar e loc de preferinte si separari in "a'a lor.
oar ca a'i preferam ceva! maine ne plictisim si alta #ucarie
sau fruct ne face placere. aca ceva a fost uitat su" pat sau
daca nu mai apare in lin$urita nu este nici o pro"lema. O sa
mai fie! precis! sau altceva nou ii va lua locul. 9iecare noutate
este o noua "ucurie. Intre doua supturi si doua partide de
somn este o adevarata ('i(! in care numai miracole se petrec.
Pe masura ce ne marim totul devine mai comple% si
avem loc de tot felul de (mofturi(. Ele nu au in spate adevarate
preferinte! sunt doar )ac)ite de moment! care peste minute
dispar. Asa incat "iscuitele refu'at devine iar prile# de "ucurie.
ar multe apar. Acum avem desene animate pe lin$a #ucarii!
dar mai avem si creioanele colorate si tot felul de )artii si
cartoane si carti. Au aparut multe prin farfurii si mer$em si la
ma$a'in sa cumparam ceea ce vrem. Si vrem doar ce ne
place. oar noua. Pentru noi. Asa totul incepe sa se complice
si noi! tot preferand! ne refuzam din ce in ce mai multe ...
,rec 'ile pana ce mama ne poate (pacali( pentru a ne mai
arata si alt aliment! pe care apoi il consideram c)iar o
preferinta. Asa! din preferinte unele devin nevoi. P>ntru ele
depunem de#a eforturi! ne ru$am frumos! uneori mai si
plan$em...Tre$uie sa ni se dea& Cum sa vedem ca am
de!enit dependenti de ceva si deci putin mai limitati . Se
intampla ca acel ceva sa dispara! sa nu se mai produca si
suferim. Apoi il vom uita desi$ur! dar senzatia lipsei lui ne-a
ramas ca sentiment. O prima frustrare. O (lipsa(. Aparent
lipsite de importanta! dar acumulandu-se intr-un fond de emotii
in "a'a carora ulterior ne vom fi%a comportamentul.
E%ista o anumita o"iectivitate a dresa#ului pe care acest
plan al e%perientelor il face cu noi. Pentru asta am venit! ca sa
$ustam! sa ne "ucuram! sa suferim putin...sa ne #ucam. Apoi sa
ne tre'im! sa revenim mai "o$ati la firescul statutului si sa
ridicam nivelul e%perimentelor noastre. Sa interactionam
matur! sa co-creem constient si iar sa ne "ucuram. Cand am
crescut suficient sa traim "ucuria comuniunii cu restul Creatiei!
sa vedem daca mai avem ceva de creat in acest plan si apoi sa
trecem la un alt nivel vi"rator! intr-un alt plan. aca o
civili'atie intrea$a a ales sa nu se maturi'e'e niciodata! este
oare armonios? aca a ales ca #oaca sa capete conotatii
dramatice cu caracter de permanenta! care este "eneficiul
e%perientei? aca in loc de "ucurii si maturitate a ales vesnica
tan$uire a neintele$erilor manifestate! vina a cui poate fii?
Ca e%emplu as da manifestarile Dartistice( specifice
acestui timp2 cinemato$raful si televi'iunea. 9iind arta! ar
tre"ui ca armonia si frumosul! pacea sa se reverse de pe
ecranele lor. In realitate vedem doar crime din tot felul de
interese sau a"eratii la care s-a a#uns tot in "a'a valorilor
alese. espre televi'iune nici nu cred ca ar mai tre"ui sa
vor"esc. O emisiune cu oarecare valoare o mai poti $asi! din
cand in cand pe unul din canalele destinate documentarului. In
rest! stirile sunt pe masura a"eratiei $enerale pe care o
reliefea'a! o (pune in valoare( prin mi#loace specifice!
divertismentul este la nivelul manifestarilor unor )andicapati!
politica este o manipulare de #oasa speta destinata unor
su"evoluati! educatia nu este pre'enta nicicum. Este o
aventura sa pornesti televi'orul! c)iar si pentru desenele
animate unde atat forma cat si continutul de idei sunt din ce in
ce mai sla"e iar ideea de "ataie! tensiune si alte forme de
lupta sunt pre'ente la tot pasul. Persona#ele tipa! si copilul va
$asi firesc sa tipe pentru a atra$e atentia sau a se impune.
Lipsa oricarei armonii este o constanta. Unde mai vedeti voi
arta?5
Pentru ca da! dresa#ul are locul lui in #oc! dar si
maturitatea o"servarii are locul ei. Si nu poti sa nu o"servi la
infinit cum! cu fiecare ("un( do"andit la masa de #oc! tu tot mai
limitat devii. Cum e%ista o sen'atie a lipsei! apoi un efort
pentru a do"andi urmat imediat de o in$ustare a posi"ilitatilor
de miscare! deci o (micsorare( a fiintei care erai sa 2, pe deplin
LI:ERA. Cel putin asa ai fost menit sa fii.
Ai dorit casa ta si partial macar ai do"andit suficiente
servituti le$ate de ea! apoi ai vrut masina ta pentru a te misca
li"er si servituti si limitari s-au mai adau$at! apoi ai vrut
afacerea ta si numai tu stii cate tre"uie sa suporti de dra$ul de
a o vedea supravietuind sau de'voltandu-se. Ai dorit o femeie
a ta si stii si$ur de cate ori ai simtit ca nu mai esti li"er cum
puteai fi si cate concesii ai de facut uneori... Acesta este nivelul
e%perientei si in termenii lui am ales sa vor"esc aici. Pentru ca
si implicat fiind tot tre"uie sa recunosti ca! odata cu fiecare(al
meu( vine si o in$radire sau un sir de complicatii care atra$
alte nevoi si iar alte complicatii. Este ca'ul sa va spun acum in
spatele tuturor acestor dorinte si nevoi de cate ori se
re$aseste "anul? Sau cum veti ale$e sa faceti orice numai sa il
puteti o"tine! pentru a va mai in$radi putin li"ertatea si a fi
o"li$ati sa compensati prin stran$erea a tot mai multi "ani?5
Oare puteti sa nu vedeti mecanismul?5 Cat de sla"i ale$eti sa
tot fiti pentru a il lasa sa va tot striveasca?5 Pana cand si pana
unde sunteti dispusi sa mer$eti. Ca doar "ine se spune ca
2,ECARE ARE UN PRET A/ /U,% C#iar asa si este&&& Pretul
tau care alegi sa fie''' Ai stat oare sa te intre"i daca EL
CNIAR ESTE O 1A/OARE A TA sau! pur si simplu! T,-A 2OST
,0PUS&
Si daca ai curajul sa recunoasti ca ai ales sa fii
$iet E2ECT" macar ai avut curio'itatea sa afli al cui sau al ce
efect ai acceptat sa tot fii??5 Cui foloseste tot acest "alamuc?
Sau cre'i ca el s-a nascut asa! spontan! ca urmare a unei
firesti +e!olutii+ Evolutia nu are asemenea (firesc(! te asi$ur.
In Armonie o astfel de valoare nu poate e%ista. In primul rand
deoarece separa. Apoi pentru ca naste spirit concurential fals!
nefiresc. Ima$inea'a-ti un $rup de celule alcatuind un or$an si
concurand intre ele... Ima$inea'a-ti atomi ucu$andu-se intre ei
pentru vre-un loc preferential sau c)iar o stea "atandu-se
pentru o or"ita mai (:U&A(...O "iata al"ina incercand sa
devina trantor sau invers! iar acesta matca.
aca nu este urmare a unei evolutii firesti inseamna ca
este o (creatie a mintii limitate(. Ca in politie! va tre"ui sa
cautam cui foloseste macar ilu'oriu acest sistem de
+!alori(. Asa vom avea o sansa de a intele$e. ar sa nu ne
ilu'ionam ca vom si prinde (faptasul(. El este in anonimat de
milenii dar nu este si lipsit de identitate . El c)iar ESTE. Si
are toata cunoasterea si intele$erea de care tu ai fost
pro$ramatic vitre$it. Ii lipseste insa ceva ce tu! fiecare din voi!
inca mai are si anume iu$irea ! atata cat v-a mai ramas . Cand
nu o veti mai avea deloc atunci c)iar nu mai aveti nici o
sin$ura sansa sa va redo"anditi valorile Sinelui. Pana atunci! la
nivel a"solut ii sunteti superiori caci el c)iar a pierdut orice
sansa. In sc)im" are controlul a"solut al (valorilor( la care inca
va inc)inati si nu tocmai inspirat o faceti.
Sa mai $andim putin. Cand cineva! oricine! are de
implementat ceva anume! fie te)nolo$ie! fie filo'ofie! fie
masuri administrative! orice! el nu o va putea face decat @su"
aria lui de acoperire.! altfel spus de la nivelul sau in jos.
&imeni si nimic nu poate iesi din aceasta le$itate. Intotdeauna
@in sus. operea'a alte adevaruri partiale! dar care intotdeauna
includ si po'itiata. Ca atare este de "un simt ca @tu nu ai acces
acolo. pentru ca parte din datele specifice acelui loc iti lipsesc.
Gandind in sens invers poti vedea destul de usor dupa @aria de
cuprindere. a unui fenomen de unde a fost el $enerat. aca
fenomenul studiat ar fi pseudovaloarea @"ani. este suficient sa
o"servam ca ea se re$aseste pe toate palierele piramidei
sociale! pana la cele aflatefoarte @sus.. in asta re'ulta clar ca
fenomenul! pentru a avea asemenea e%tindere a fost $enerat
de la cel mai inalt nivel. Altfel el si-ar inceta e%istenta de la un
nivel in sus. 9iind $enerat de acolo! firesc el a @cupris. si toate
adevarurile partiale aflete la toate palierele su"ordonate. La fel
stau lucrurile si cu alte @valori locale.! a caror ori$ini vom
vedea ca tot acolo se $asesc! cum sunt cele ce tin de
cunoastere! educatie s.a.
Se tot discuta despre @masonerii. si se presupune ca ele
ar fi niste .adevaruri paralele mai apropiate de a"solut.. In
realitate ele sunt doar sisteme foarte putin diferite fata de
ceea ce se cunoaste! dar unde e%ista doar o manipulare de
ordin superior! spri#inita pe o sla"iciune omeneasca a"solut
$enerala! aceea ca 7eu sunt deose$it)% Pentru a se a#un$e la
acest sistem se operea'a doar cu cea mai simpla strate$ie2
cunoasterea la care ti se acorda accesul este decalata cu un
palier-doua fata de ceea care ti-ar fi fost accesi"ila in mod
firesc. Cateva ritualuri sunt menite sa cree'e un spectacol care
e%cita emotionalul tau si de#a esti convins ca ai de!enit
7cine!a)%
ar s-a mai produs o separare care tie nu iti este
"enefica! in sc)im" ai devenit un factor de control de la tine in
#os. Acesta este si scopul. UN,CU/ & Aparent sunt multe
masonerii dar daca cineva ar putea vedea varfurile lor! ar
constata ca conver$ intr-un sin$ur punct de Cunoastere care
a"solut intamplator va fi acelasi cu cel care structurea'a toata
piramida entropica a Civili'atiei Pamant. Re$i'orul acestui urias
spectacol este sin$urul neinteresat de @valorile lansate pe
piata. El nu are ce sa cumpere si de la cine anume. El nu va
fi cunoscut niciodata. Sin$ua lui "ucurie este puterea locala
suprema. Lui va inc)inati cu totii. :anuiesc ca este destul de
limpede acest fapt. ar el nu este un U+&EPEU. *alorile pe
care le-a acreditat si pe care vi le-a impus nu au nimic comun
cu valorile reale! ale Creatorului! ci dimpotriva. Ori! daca e%ista
aceasta polaritate! unii au si denumit-o mai plastic. Eu ma
a"tin. Pentru ca Atat IAUL ca si un repre'entant Suprem al lui
sunt o Creatie Locala a mintii Limitate si care acum se
re$aseste in mod destul de @o"iectiv. su" forma de pro$rame
infoener$etice in Constientul Colectiv. Unii c)iar @"eneficia'a.
de contacte! de vi'ite pe care apoi le si povestesc! in acele
"anci de date.
e altfel acolo sunt si "ancile de date din care apoi sunt
@'u$ravite. icoanele diferitelor @credinte.. Sunt multi cei care
@l-au va'ut pe umne'eu. sau pe @9ecioara +aria. si care m-ar
stran$e de $at mai "ine decat sa faca efortul de a intele$e CE
anume au va'ut. Propria mea mama a avut candva o coma
prelun$ita pe luni de 'ile si cunosc din povestirile ei facute cu
evlavie @sentimentele. cinstite ce se traiesc la asemenea
racordari infoener$etice. ar asta nu sc)im"a cu nimic
AE*ARUL. Perceptiile noastre sunt doar perceptii dar
Cunoasterea este altceva. umne'eu nu poate fi o"iectivat!
cea mai corecta formulare vine de la :udd)a2 El si este si nu
este%
Un prieten imi spunea candva ca @daca nu L-am
cunoscut pe umne'eu. nu are ce sa vor"esca cu mine...Oare
stia el ce anume cerea?...Si a plecat de'ama$it daca nu am
putut confirma ca /-am cunoscut...
Spuneam mai sus undeva ce inseamna un Punct de
vedere si invitam la intele$erea cat mai corecta a cata limitare
si ce distanta fata de AE*AR presupune. In acelasi timp! in
mod am putea spune o"iectiv este tot ceea ce statutul limitativ
de om ne permite. Orice aspect vom privi! el este caracteri'at
mai putin de propria lui identitate cat de su"iectiva noastra
posi"ilitate de a-l percepe tocmai datorita unei aparent
o"iective po'itii in care ne aflam fata de el deci datorita unui
@punct de vedere. a"solut limitat. Sunt insa multe @realitati. pe
care le percepem din po'itii in care ne situam nu neaparat
individualitatea sau personalitatea care suntem ci il datoram in
intregime Constientului Colectiv caruia ne su"ordonam .
Acesta este o inteli$enta de ordin superior mintii noastre
limitate dar care repre'inta o insumare de datein ma#oritate
false si de o mo"ilitate relativa.
+i se pare deose"it de important de inteles cum
functionam la acest nivel. O Constiinta Colectiva are menirea
de a fi o inteli$enta si un depo'it de date necesar unei anumite
parti din Creatie! in "a'a unor identitati comune. Sunt asa
numitii Elfi sau Pane pomeniti in diferite i'voare de cunoastere
si de ele sunt dependente aspecte ale Creatiei apartinand! am
spune noi! aceleiasi specii. In ca'ul omului preadamic acest tip
de Inteli$enta Colectiva avea o menire o"iectiva similara
tuturor celorlalte Aspecte.
Omul Adamic insa a fost o Creatie aparte! c)iar daca
avea pro"a"il radacini in omul preadamic. El era o
I&I*IUALI,A,E A:SOLU,A. &u avea dece sa fie supervi'at de
o inteli$enta de tip e$re$or. Odata cu @I'$onirea din rai. 0a se
citi .cu renuntarea la puritatea pro$ramelor destinate lui.1 si-a
pierdut partial atri"utele Sinelui si! simtindu-se mereu mai mic
si mai neputincios! s-a refu$iat sin$ur su" Constiinta Colectiva
care ii oferise protectie inainte de a do"andi minunatul statut
pe care nu a fost capa"il sa il pastre'e. esi$ur ca aceasta
su"ordonare i-a diminuat si mai mult maretia! iar acea
Inteli$enta Colectiva intre timp a devenit o "anca de date si
mai impura! si mai lipsita de "eneficitate pentru evolutia Lui. In
:i"lie vom citi ca Omul si-a luat sotii din ficele oamenilor si
cam asa va invit sa intele$eti ceea ce nu de$ea"a scrie acolo.
Acum avem oportunitatea de a redo"andi Atri"utele
Sinelui! care au e%istat in stare latenta in noi de-a lun$ul
mileniilor su" forma de "anci de date pe care nu am avut
capacitatea de a le repune in valoare. Unii dintre noi au facut-o
si au devenit @ ,luminati . Acum sunt frecvente care au crescut
in #urul nostru si care facilitea'a procesul si sunt frecvente si in
noi care au crescut in urma evolutiei care si ele inlesnesc
acelasi proces. Este si motivul pentru care s-a putut prevedea
faptul ca va veni o vreme a @Cernerii $raului de ne$)ina.! un
re'ultat firesc de asteptat din partea Creatorului dar imposi"il
de inteles noua! oamenilor. aca "a$i in cuptor un co'onac si
stii ca ai pus in aluat dro#die de "ere stii si$ur ca el va creste
dupa F8 de minute! nu?5 Pentru asta insa va tre"ui mai intai sa
il lasi sa creasca in forme! la temperatura mai ridicata! ferite de
curenti reci. aca unele forme vor avea parte de alte conditii
decat cele prielnice! desi pe toate le poti "a$a in cuptor odata
si scoate simultan! unii vor fi crescut pufosi! altii aproape deloc.
As avea "ucuria sa o"servati cum Cunoasterea tre"uie
sa contina toate detele necesare unei Intele$eri de ansam"lu!
indiferent ca ele provin de la stiinta! reli$ie! o"iceiuri sau orice
alt i'vor util. &u tre"uie operate separari cu caracter do$matic!
Cunoasterea este una sin$ura iar instrumentele pentru a o
do"andi sunt la fel de "une de oriunde ar veni. ,re"uie insa
o"servat cu mare atentie ce este vala"il si ce constituie
informatie viciata si retinute numai partile de Adevar. Cand veti
do"andi ima$inea Ansam"lului veti sti precis cat de necesare
au fost toate neinsemnatele e%plicatii si apropieri. Pentru ca
totul este deose"it de simplu si firesc! dupa ce a fost intre$ita
ima$inea aceasta.
Ceea ce veti do"andi fiecare este imposi"il sa intele$eti
acum. Important ar fi nu sa credeti ce va spun ci sa nu
contestati toate acestea. aca o veti face inseamna ca ati
decis de#a cum va arata cernerea pentru voi. ,imp sa
recuperati acum nu a mai ramas prea mult. Este o ultima
oca'ie. Sin$ur ale$eti daca o fructificati sau nu. Geniile
umanitatii au folosit tot cam EL din disponi"ilitatile creierului.
Cum vi se pare o activare de 688L ? Perfect fe'a"ila. O stare
de sanatate la aceleasi cote! :ucuria! Pacea! Armonia fiind
permanente in viata voastra ? Un corp fi'ic care sa
intinereasca! care sa nu mai cunoasca durerea si in acelasi
timp sa se delecte'e cu cele mai suave sen'atii! care sa nu mai
cunoasca amenintarea mortii fi'ice ? O viata fara frici de nici
un fel! fara nevoi! fara servituti si ilu'ii. Sa spunem ca am
'u$ravit Raiul Adamic? Aceasta este urmatoarea etapa sau
nimicul este alternativa? Aveti Li"er Ar"itru! deci iar va tre"ui
sa ale$eti! ca in fiecare moment al vietii. &u maine ci A3,! caci
maine poate de asta data c)iar sa lipseasca de la apel. &u din
teama va tre"ui sa ale$eti ci din "ucuria de a continua
e%perienta in corp fi'ic! dar dusa la un cu totul alt nivel.
*a spuneam undeva ca "olile sunt niste desteptatoare
pe care vi le-ati fi%at pentru a va putea tre'i. ,ratati-le deci ca
pe oportunitati dar nu va $ra"iti la o re'olvare facila! caci ea
nu eista! este doar ilu'orie. +edicul ca si terapeutul
deopotriva vor cauta c)iar cu "una credinta sa va a#ute! dar
posi"ilitatile lor sunt foarte mici si nu sunt $uvernate de Le$ile
Armoniei Universale. &u ei v-au @im"olnavit. si i'vorul acestei
di'armonii nu au cum sa-l cunoasca! cu atat mai putin sa-l
vindece. Ei se mint fara sa stie mai intai pe ei insisisi a"ia
apoi pe voi. &u este vina lor ci a ilu'iei comune! a lor si a
voastra. Oricum min$ea este in terenul vostru! al fiecaruia.
Re'olvarea poate deveni deose"it de usoara! ea venind de la
Sine! dar pentru asta voi tre"uie sa incepeti macar sa il
revelati. Atunci veti intele$e ca @"oala. este pe deplin in
sarcina voastra si ca ar fi c)iar nefiresc sa v-o poata re'olva
altcineva. Constatand ilu'ia veti parasi-o rapid si la fel se va
intampla si cu pretinsa "oala.
ar ILUPIA este foarte mare! continand practic aproape
tot ceea ce voi stiti sau credeti ca sunteti sau faceti. A fost
timpul suficient de lun$ pentru ca uitarea sa ascunda pe deplin
adevarata voastra identitate plina de maretie. *a lasati
manipulati nu de catre cei mai capa"ili dintre voi ci! de acum
nici nu mai contea'a calitatea sau cunoasterea celui a carui
victima ale$eti sa fiti. Pentru ca sunteti invaria"il doar victima
voastra insiva.
Priveam un reporta# facut cu camera ascunsa si nu imi
venea sa cred pe cata $rosiera necunoastere se "a'a! cum se
spri#inea pe un ipotetic cadru le$al si cum avea in final menirea
de a va face si mai limitati! si mai fricosi! desi autorul nici
macar de o corecta informare nu si-a facut datoria de a se
acoperi. Pentru ca intr-adevar el se referea la un aparat de o
te#nicitate deose$ita ! care c)iar a fost un rezultat al
cercetarii de !arf din SUA si apoi a fost copiat de cineva din
Rusia! care costa si asa foarte mult ca investitie si care are
capacitatea de a dia$nostica in timp real orice "oala si a
su$era tratament in trei variante! alopat! naturist si )omeopat.
Unul functionea'a undeva in Ardeal de E-7 ani de 'ile! altul se
pare ca a a#uns in :ucuresti acum. esi$ur el nu este decat tot
o @realitate. din cadrul ilu'iei! desi$ur nu e nimic mai mult
decat tot ce poate fi mai @de varf. la $ranita dintre medicina!
"iolo$ie si informatica! despre primele doua e%primandu-ma
de#a destul de clar! dar era privit cu o suspiciune de un
do$matism e%trem! "a'at pe simpla necunoastere! oamenii
fiind averti'ati sa e!ite asemenea ecroc#erii . Acest $en de
mesa# are ca urmare e%clusiv o teama sporita! su"liniindu-se
inca o data nefireasca idee ca sanatatea ta este trea"a altora!
neaparat acoperiti de patalamale foarte in re$ula. &ici nu stiu
de ce nu s-a statutat ideea! nici mai a"eranta dar nici mai
putin! ca ar fi suficient ca un "olnav sa atin$a o diploma
eli"erata de o facultate si sa se insanatoseasca?5 Pai! daca
diploma aceea c)iar ar fi o solutie valida! nu ar mai e%ista
medici "olnavi! nu este de "un simt?5 Ar conferi macar
titularilor o imunitate totala fata de orice "oala! doar ei detin
secretul sanatatii! nu?5 Ori lucrurile nu stau deloc asa! si ei sunt
"ieti oameni la fel de sla"i si lipsiti de cunoastere ca si ceilalti!
doar cu o ilu'ie in plus.
Oriunde veti privi in acest plan cu o stare de atentie veti
descoperi ilu'ia si manipularea prin care ea mereu se
adanceste. Prin manipulare va tre"ui sa intele$eti o informatie
falsa! distorsionata! menita ca pe o cale sau alta sa va
@fereasca. o data in plus de a va aduce aminte de Adevar.
Sa luam ca e%emplu indepartarea murdariei de pe vase
sau rufe. in traditie ne venea informatia le$ata de su"stante
lesioase! alcaline. Sapunul de rufe traditional era o"tinut cu
soda caustica. Apoi s-au impus deter$entii c)imici. Peste o
"a'a menita sa asi$ure o flota"ilitate a microparticulelor de
praf se adau$au su"stante alcaline care aveau menirea sa
deduri'e'e apa continand calcar. Apoi s-a trecut la folosire de
sla"i a$enti de o%idare. In deter$entii de vase apoi s-a adau$at
c)ipurile lamaie si apoi otet. upa care a inceput folosirea
"icar"onatului de sodiu in am"ele cate$orii. eci! de la alcalin
la o%idant! apoi la acid si apoi iar la sla" alcalin. Pare a eista
!re-o coerenta in aceasta e!olutie a detergentilor?5 Ce
se ascunde in spatele ei?5 Se ascunde cel mai simplu adevar si
anume acela ca apa este cea care spala cu adevarat ! ea fiind
de fapt solventul cel mai "un pentru ma#oritatea su"stantelor
de pe pamant. Asta deoarece ea este constiinta! unul din acele
patru @Elemente.. Ea nu a fost menita sa spele $rasimi asa
cum nici noi nu tre"uia sa le avem in alimentatie! in special pe
cele de ori$ine animala! care sunt si cel mai $reu solu"ile.
Constiinta apa nu putea sa-si modifice proprietatile dupa
inconstienta noastra pentru a ne re'olva pro"lemele! deci a
tre"uit ca noi sa tot incercam variate si uneori opuse solutii de
a ne re'olva @pro"lemele. pe care noi ni le-am creat! desi$ur.
Cine altul ar fi putut-o face? ar toata aceasta @defilare de
solutii. de pe ecranele televi'oarelor au menirea de fapt sa ne
demonstre'e interesul pe care nu stiu ce producator il are
pentru a ne facilita noua viata. A'i cu acid! maine cu "a'e! nu
PN-ul contea'a de fapt ci interesul lui de a ne atra$e noua
atentia ca fara el nu am putea trai. Adevarul este ca el nu ar
putea e%ista fara noi! dar asta nu veti o"serva.
ar ultimul ca nivel adevar am sa vi-l spun eu acum2
daca voi ati fi Constiinte Constiente corpul vostru nu ar putea
accepta nici o impuritate care pur si simplu nu s-ar putea
depune pe pielea voastra sau pe vestminte. Cum asta?
atorita frecventei vi"ratiei fiecarui atom care constituie corpul
si pe care ar imprima-o si imediatei vecinatati a )ainelor
voastre. Pentru asta multi factori ar tre"ui sa fie intelesi! cum
este @alimentatia. si @e%cretiile. consecutive ei. Pentru ca
te$umentul vostru nu ar tre"ui sa elimine no%e care sa
facilite'e murdrirea si sa mai devina si medii de cultura pentru
tot felul de forme primare de viata.
Reli$iile sanctifica un fost om pentru simplul motiv ca
corpul lui fi'ic nu a putri'it 'eci sau sute de ani! mumificandu-
se. Si aici este o insiruire de neintele$eri deoarece nu se
cunoaste mecanismul destul de simplu al acestei putrefactii. Ea
are loc in corpurile noastre cat ne aflam in viata si nivelul ei
este ma%im in colon! in stransa le$atura cu re$imul alimentar.
Acest mediu de cultura ar putea sa lipseasca daca nu am
in$era alimente care! spunem noi ca au parte de o ultima
prelucrare si c)iar a"sor"tie prin peretele acestui intestin.
Simpla disparitie a acestor alimente duce la disparitia mediului
de cultura si deci si a @florei intestinale. specifice. O o"servatie
pe care o va adeveri orice $ospodina este aceea ca pestele se
deprecia'a mult mai repede daca nu ii scoti intestinele. ar
e%ista nivelul @informatie. care face ca procesul de
putrefactie $a'duit de intestine sa se transmita in intre$ul corp
fi'ic. Cata vreme procesele meta"olice continua! e%cretia
elimina urmele proceselor de putrefactie care pot avea loc in
or$anism! dar cand aceasta eliminare incetea'a! putrefactia
continua si firesc capata valori e%ponentiale. Sunt de re$ula
suficiente cateva 'ile pentru ca procesul sa aduca intrea$a
structura la un nivel de nerecunoscut. Consumul carnii este
determinant in formarea acestui mediu de cultura.
In $eneral impurificarea structurii pe calea presupusei
necesitati alimentare constituie motivul pentru care aceasta
structura devine @$a'da. a diferitelor niveluri de para'itare! de
la cea virala sa micro"iana pana la o%iuri si #ardia. Cand
devenim mai constienti de aceste adevaruri multe din
.o"isnuitele. e%periente ale corpului fi'ic nu mai au loc. Si ma
refer la infectiile purulente de orice ori$ine! la pretinsul tetanos
si altele asemanatoare. Si disfunctionalitatile or$anelor
noastre tot cam aceasta alimentatie o au ca sursa! dar noi nu
avem atentia necesara pentru a vedea. &u am sa ma refer la
arteriosclero'a si nici la calculii renali sau "iliari unde cred de
acum ca este de#a evident dar sunt procese care afectea'a
c)iar celula! tesuturi elastice care isi pierd calitatile si practic o
infinitate de aspecte. :anala celulita este un $rav semnal de
alarma in ceea ce priveste procesele la nivel de celule si
tesuturi. Si ea a inceput sa afecte'e c)iar corpuri aflate la
varste fra$ede! su" 6B ani. +i se pare dramatic pentru
e%perienta acelor fiinte.
O simpla placere a Omului Adamic devenita ulterior
pretinsa nevoie ne-a adus in acest punct! de unde totusi ne
putem intoarce! cu conditia sa vrem! desi$ur. Ar e%ista o ordine
a revenirii catre firesc din acest punct de vedere! indicat fiind
sa e%cludem treptat incepand cu ce ne afectea'a cel mai $rav.
Pe primul loc eu consider carnea de porc! apoi cea de vita! apoi
pasarea si pestele. upa ele ar tre"ui renuntat la tot ceea ce
presupune tratament termic! inclusiv apa fiarta su" forma de
ceai sau cafea. Le$umele si fructele! apoi reducerea lor la
sucuri! apa plata si aceasta ar fi ultima le$atura cu pro$ramele
insinuate in structura noastra fi'ica straine de aceasta. A#uns
aici apa nu mai este o necesitate deoarece rolul ei pe lan$a noi
era tocmai acela de a @spala. structura de ceea ce noi
introduceam in ea. Ca atare renuntarea va fi fireasca. e altfel
vom fi devenit intre timp Constiinte la fel de pure! care nu se
$asesc in stare de dependenta una fata de cealalta ci de
cola"orare constienta! armonioasa.
Acest ultim nivel de intele$ere ne vom dori cand!a sa il
transferam in e%perienta individuala de viata! c)iar daca acum
pare poate o nu prea tentanta utopie. Gustul pentru acest nivel
al e%perientei vine de la Sine! pe parcursul evolutiei noastre.
Acum pro"a"il nu poate decat sa sperie. Pasii pe care ii vom
face se vor insirui firesc si etapele nu pot fi sarite prea
spectaculos! ele decur$and una din cea anterioara ei. Salturile
pot avea loc in ca'ul in care @de'ar)ivarea. are motivatii
deose"it de puternice sau cand @amintirea. te face sa simti ca
nivelul respectiv de cunoastere si traire l-ai mai cunoscut
candva. Atunci iti devine neinteresant si il depasesti foarte
repede.
In ceea ce priveste motivatia unei individualitati de a
reveni la Constiinta eplina! aici sunt o multitudine de
posi"ilitati. Cea mai fericita este aceea in care acumularile de
e%perienta din vieti anterioare atin$ un nivel semnificativ! care
face ca e%perienta din acest plan! limitarile vadite de
cunoastere si e%periment posi"ile sa nu ti se mai para deloc
tentante sau satisfacatoare. O astfel de individualitate va
parcur$e repede e%perimente in acest plan! intr-o insiruire
a"solut ilo$ica si cu mare densitate pe unitatea de timp! dupa
care va simti foarte pre$nant nevoia de a se calau'i
preponderent dupa intuitie si nu dupa datele si cunoasterea
limitata locala. Se va manifesta desi$ur nonconformist iar in
evolutia sa incidenta intamplarilor aparent deose"ite va fi din
ce in ce mai mare. *a manifesta si un $rad de atentie deose"it
in a le sesi'a. Cand se va atin$e o @masa critica. se va simti
tentat sa caute o Cunoastere de un nivel mai inalt si desi$ur va
tatona! intuitia fiindu-i un permanent sfetnic "un. Oricare va fi
calea aleasa! va sesi'a rapid fundaturile si va cauta o alta! care
sa il duca mai sus. Apoi procesul va cunoaste o inlesnire
deose"ita! drumul desc)i'andu-i-se aproape de la Sine. La
atin$erea unui anumit nivel totul se simplifica mult si incepe
informatia sa vina! fara a mai avea nevoie de suport. in acel
moment el nu mai are de facut nimic ci @prin el se face..
Acesta este cel mai fericit proces! deoarece are o cur$ere lina!
lipsita de incalciri si presupuse pericole! e$oul manifestand
re'istenta cea mai mica.
O cale poate mai simpla ar fi! macar virtual! credinta.
*irtualitatea ei re'ida din $radul de evolutie al intelectului in
acest timp in care a a#uns Civili'atia Pamant. El @crede ca stie.
si aceasta infatuare manifesta un e$o atat de puternic incat
credinta practic nu mai poate avea loc. In urma cu doua milenii
era cam sin$ura cale posi"ila. in punctul de unde eu privesc
mi se pare si firesc sa fie asa! nici eu nu am putut accesa acest
drum. El este! am putea spune! anacronic in mod o"iectiv. Este
ilo$ic ca o civili'atie sa evolue'e pana la acest nivel si
acumularile ei de cunoastere! c)iar e%cesiv de limitata! sa mai
permita unui intelect sa faca a"stractie de tot ceea ce macar i
se pare ca stie.
In calea credintei s-au interpus institutii care au
impurificat mesa#ul! pretin'ind ca il media'a. esi$ur este
vor"a iar despre interese si manipulari! o alta cale in care
acestea au intervenit pentru ca Cunoasterea sa nu fie
accesi"ila. esi$ur sunt multe de inteles si aici. Pentru ca desi
este responsa"ilitatea fiecarei individualitati felul in care ea
evoluea'a in acest plan! ilu'ia isi spune la fel de "ine cuvantul.
e aceea slu#itorii unui cult sau altul! cata vreme se $asesc in
ilu'ie! cred cu convin$ere! asemeni medicului! ca #ocul lor este
util. Ca nici nu ar putea fii altfel. Si ca ei stiu! doar @li s-a spus.
cum stau lucrurile.
Am vor"it despre Credinta aici deoarece ea poate fi si
motivatie si cale in acelasi timp. Urmatoarele insa sunt numai
motivatii! avand de re$ula in spate diferitele niveluri ale
suferintei. Pentru mine orice suferinta nu este nimic mai mult
decat o neintele$ere al unui aspect sau altul. Cand presiunea
acestei suferinte devine de nesuportat urmea'a o raspantie.
Unul din drumuri este de re$ula catre destrupare si ma#oritatea
cedea'a urmandu-l pe acesta iar celalalt duce catre Sine.
Aparent tre"uie sa ai cura# pentru a o lua pe aici deoarece in
prima fa'a tre"uie sa parasesti cel putin o "ucla de feed"acJ
din e%perienta ta si mintea crede ca este periculos sa te
aventure'i @ in necunoscut..Evident sfatul ei are menirea de a
te mentine mic si neinsemnat. ,re"uie sa indra'nesti sa o
infrunti. Interesant este ca mintea limitata intotdeauna va face
presiuni pentru a ale$e destruparea. Ea stie ca facand cealalta
optiune va insemna ca ea! mintea limitata! mai devreme sau
mai tar'iu! va urma sa moara pentru ca tu sa traiesti. ar asta
nu o puteti inca intele$e. Si asta din simplul motiv ca voi nu
puteti vedea adevarata voastra relatie cu mintea limitata!
complet nefireasca si pa$u"itoare pentru adevarata voastra
identitate.
Ea s-a su"stituit voua! ea se le$itimea'a prin e$o! ea va
face a"solut orice pentru a va convin$e ca eu nu am dreptate.
Si !a !a pacali c)iar cand veti incepe sa aveti atentia
necesara pentru a o putea surprinde! de atat de multe ori incat
veti avea momente in care veti fi tentati sa va dati cu capul de
pereti numai sa plece. Este de fapt e%act acea parte care a
aran#at toate @realitatile. acestui #oc devenit draconic in primul
rand prin perfectiune si a"ia apoi ca urmari. Pentru ca a
avut maiestria de a aplica le$ile Armoniei in constructia
entropiei! cu alte cuvinte a facut posi"il ca! in mod aparent
armonios! tot ceea ce atin$em sa moara! inclusiv corpul nostru
fi'ic! fara ca noi sa ne putem da seama nici macar ca este asa.
espre toate astea s-ar putea scrie tomuri intre$i caci
#ocul cunoaste o desfasurare de o amploare imposi"il de
inteles. Retineti doar faptul ca in cei CB 888 de ani fiecare viata
de om a @trait. o infinitate de e%periente in ilu'ie si re'ultatul l-
a depus la fiecare destrupare intr-o uriasa "anca de date
eronate! sin$ura accesu"ila mintii limitate. Ca atare #ocul a
devenit o ilu'ie creata e%clusiv in "a'a datelor eronate. Ce ar
mai fi de adau$at privind perfectiunea! caci iata! #ocul inca
poate continua fara ca participantii macar sa poata intui
profun'imile ilu'iei. Pentru ma#oritatea pare inca o @realitate.
O.H.! $uvernata de le$itati o"iective si a"solut repeta"ile.
C)iar Stiinta locala a o"servat ca nu e%ista doi indivi'i
identici! dar este vor"a inca de o 'ona foarte limitata. *a dati
seama oare in universul $andurilor ce diversitate poate sa
e%iste?55 Ele c)iar sunt nelimitate! nu e%ista canoane care sa le
in$radeasca desfasurarea. Ori! la acel nivel se crea'a @realitati
e%perientiale.. Si ne mai minunam ca percepem atat de diferit
fenomenolo$ia. Perceptia este o relatie intre o"servator si
o"iectul o"servat! nu are nici urma de o"iectivitate! "a mai
mult! este puternic circumscrisa momentului de acum. +aine el
va fi perceput altfel de acelasi individ! caci maine el nu va mai
fi decat aparent acelasi. Si nici aspectul o"servat nu va fi
acelasi. Relatia dintre ei va fi foarte diferita si este firesc. Acum
incercati sa vedeti ca este vala"il in a"solut toate relatiile de
perceptie.
+intea limitata spune ca ti-ai ales un partener de viata.
Ea nu poate intele$e ca acum ai ales numai pentru acum si ca
unui maine ii va corespunde un alt privitor si un alt privit. Ei isi
#ura @dra$oste vesnica. ne"anuind ca pentru ca un astfel de
#uramant sa poata ramane via"il ei ar tre"ui sa ai"a o
Cunoastere A"soluta. oar atunci si numai atunci ar avea
calitatea de a intelege si iu$i a"solut infinitele transformari
la toate nivelurile fiintei! si ca privitor si ca su"iect al receptiei!
care vor interveni firesc in vesnica cur$ere la care vor
participa. Cata vreme nu sunt la acel nivel ei doar presupun
ca vor avea taria sa suporte toate neintele$erile care firesc vor
re'ulta pe parcursul evolutiei! de am"ele parti. +ie personal mi
se pare o culme a neintele$erilor un astfel de an$a#ament.
Pentru ca numai tarie nu poate avea un om. El este prin
definitie sla" si nea#utorat! pentru ca nu stie cine este. Pentru
ca se afla pe de-a intre$ul su" ilu'ie. Unii cred ca taria va fi
asi$urata de faptul ca sunt oameni "uni. ar nici nu poate
e%ista om rau! aparenta rautate este doar un re'ultat al
modului cum un om sla" reactionea'a la stimuli pe care nu-i
poate intele$e cu adevarat. Ca este perceput ca fiind rau este
o alta re'ultanta a necunoasterii celui care pune acea etic)eta.
ra$i semeni! ar fi de dorit sa intele$eti ca toti oamenii
sunt la fel de $uni iar modul in care ale$ sa se manifeste tine
e%clusiv de nivelul lor de intelegere la care si-au limitat
accesul pana la acea data. Asta le produce lor sen'atia de
frustrare si tot felul de alte sentimente contradictorii iar
re'ultatul precis nu va putea fi armonios. La asta se reduce de
re$ula totul.
Am sa mai fac o preci'are in le$atura cu modul in care
se manifesta colectivitatile. La acest nivel se cumulea'a atat
de multe si diferite neintele$eri incat . masele. pot fi
.apucate. practic din orice punct de neintele$ere si poate fi
facut aproape orice cu ele. Cu atat mai mult cu cat este
ani)ilata orice urma de responsa"ilitate individuala. Gresit se
considera ca masele pot fi conduse pe "a'a unor valori
comune. Ar fi un de'iderat foarte $reu de atins. aca o
individualitate tre"uie perceputa pe cat posi"il la toate
nivelurile la care ea se manifesta pentru a putea lucra cu ea! la
o colectivitate acest lucru nu mai este necesar! fiind si$ur ca
pe orice .par$)ie. vei actiona se vor $asi receptori ai acelei
frecvente! care ulterior vor transmite empatic starea si
celorlalti! in "a'a faptului ca acea colectivitate este alcatuita
din individualitati care re'onea'a intre ele. Este si motivul
pentru care .masele. sunt usor manevra"ile! oricum mult mai
usor decat individualitatile. Odata pornite pe o idee ele
manifesta e%act caracteristicile de "ul$are care nu mai poate fi
oprit! si pe care c)iar civili'atia le are.
Revenind la suferinte-neintele$eri ca motivatie! este de
o"servat variata $ama a acestei mari cate$orii. Pentru ca toata
e%perienta are loc in cadrul ilu'iei unde ciclul ama$ire-
de'ama$ire functionea'a in intrea$a fenomenolo$ie aparenta.
,e ilu'ione'i ca esti iu"it! apoi esti de'ama$it! din
neintele$erea pe care o ai fata de ce anume este iu"irea. La fel
se intampla cu sanatatea sau averea! cu reletia cu copii sau
prietenii! a"solut cu orice. ,ot din necunoastere du"lata de
fireasca lipsa de responsa"ilitate ce decur$e! preferi sa cre'i ca
cel din fata ta este vinovat de e%perienta nedorita pe care o
traiesti sau ca! simplu! nu tu esti responsa"il. Asta iti pare ca
face mai usor suporta"ila suferinta. C)iar si intamplarea preferi
sa o impricine'i! desi ceea ce tie ti se pare intamplare este
ceva pro$ramat de tine la un nivel de care nu mai esti
constient.
aca ai putea trata pretinsa suferinta cu un nivel mai
"un al atentiei ai putea sa surprin'i uneori macar un ciclu
cau'a-efect! deoarece intuitia iti poate desc)ide cai spre
Cunoastere! dar preferi sa o trate'i cu superficialitate! parca
special pentru a nu @risca. sa intele$i ceva. In ca'ul suferintei-
"oala lucrurile par si mai usor de transat deoarece ti s-a spus
ca e%ista oameni pre$atiti special sa @te re'olve.. Ca atare! la
primul disconfort fu$i la un responsa"il pentru sanatatea ta!
care are c)iar o"li$atia sa te faca "ine! doar platesti asi$urari
de sanatate... ,u @ai dreptul. sa apele'i la el! de ce ti-ai mai
pune vre-un fel de pro"leme5. aca nu ai acest drept! il vei
o"tine cu o atentie oarecare si #ocul ilu'iei poate continua.
Ca el nu arareori se propteste intr-o limita aparent
imposi"il de surclasat nu contea'a decat atunci cand ai a#uns
acolo. ,u speri sa nu a#un$i! nu tu! dar stii cum este cu ciclul
ama$ire-de'ama$ire. in ce in ce mai multi si mai repede
a#un$ tocmai acolo! pentru ca niste adevaruri pe care nu le
vedeti operea'a implaca"il. Este momentul la care a a#uns
Civili'atia care catali'ea'a procesul! este le$ic sa fie asa! c)iar
daca voi nu mai stiti. Ca nu e%ista limita imposi"il de trecut cu
atat mai mult nu mai stiti! deci va urma destruparea. Ca a fost
@Cernerea. care a operat separarea $raului de ne$)ina va este
si mai imposi"il de inteles. oar voi ati fost un om "un! nu ati
facut rau nimanui5...
ar oare c)iar ati stiut ce inseamna grau si ce
neg#ina? Puteti vedea ca inconstienta este sin$ura ne$)ina!
care nu a permis @fiului ratacitor intoarcerea Acasa.! la valorile
Sinelui. esi$ur nimeni nu v-a e%plicat toate astea! dar !oi nu
v-ati acordat sansa de a fi atenti caci Adevarul se $aseste in
voi toti si el acum stri$a de acolo! in speranta ca va veti tre'i la
timp. Nu este poezie" sunt programe infoenergetice care
asteapta sa fie recunoscute si repuse in valoare! inlocuind pe
cele menite sa construiasca ilu'ia #ocului sau #ocul ilu'iilor.
Odata cu ele revin adevaratele valori! care inseamna
insanatosire! revenirea la Armonie.
+-as "ucura sa aveti capacitatea de a intele$e cat mai
multi ca! in ciuda unor termeni venind din 'one care credeti ca
sunt altceva decat stiinta! ceea ce va spun este de un
pra$matism si de o ri$oare matematica. Eu folosesc asemenea
trimiteri la vec)i i'voare de cunoastere din variate motive. Este
util sa o"servati ca Adevarul! c)iar fra$mentat! se $aseste
peste tot! ca numai starea de atentie vi-l va revela si ca veti
"eneficia de el indiferent de unde apare. El va re'ona fi'ic in
voi! in inimile voastre unde este de asteptat sa fi pornit de#a
de'ar)ivarea Sinelui. Atunci il veti recunoaste si numai atunci.
Altfel veti trata ceea ce veti citi ca simple "asme! ramanand la
starea de Constiinta inconstienta! altfel spus ne$)ina. Este o
ale$ere la care aveti dreptul dar ciclul cau'a-efect este o
realitate operationala! imposi"il de pacalit. Instanta este foarte
aproape! ca atare totul este deose"it de coerent si armonios!
fie ca va place fie ca nu.
Conceptul de li"er-ar"itru care a inlesnit #ocul ilu'iilor
este un drept al inconstientei. nici o Constiinta Constienta nu
mai recunoaste e%istenta lui deoarece Cunoasterea nu iti mai
ofera alternative virtuale. E%ista U& AE*AR si atat! unde ar
mai fi loc de optiune. Ea tine de perceptia duala! care este o
proiectie a mintii limitate spri#inita pe emotional! nu o realitate
o"iectiva! cum pare la nivel de inconstienta. Insa #ocul a avut
menirea de a asi$ura conte%tul pentru e%perienta si deci si
li"erul-ar"itru a avut locul sau. ,otul a fost vala"il pe parcursul
celor CB888 de ani insa nu e vala"il si Acum. Este poate dificil
mintii limitate sa accepte acest statut de e%ceptie al
momentului Acum! ca Esente insa l-am asteptat cu "ucurie!
stiind ca nu avem cum sa ratam trecerea. ar am su"estimat
mintea limitata. Ea vrea neaparat mentinerea ilu'iei si te
asi$ura ca totul este o poveste doar. C)iar daca intuitiv simti
ca tre"uie sa faci sc)im"area! ea iti sopteste ca si maine este o
'i. ,otul este sa rate'i! indiferent prete%tul. Un e%periment
individual nereusit! care ii asi$ura ei su"'istenta. Aidoma unui
para'it! va iesi mai puternica si va sc)im"a $a'da. ,u nu vei
trece iar ea se afla in mediul ei. La o noua reincarnare! ea va fi
puternica si tu mai sla".
&u sunt aspecte usor de inteles de la inceput dar nici de
neinteles nu sunt. ,otul este sa vrei. Restul urmea'a de la sine.
Ceea ce vei o"tine insa este intrea$a +aretie a Sinelui. Un alt
nivel al e%perientei! in nelimitare. 9ara atasamente! la un nivel
de li"ertate firesc. oar tu Li"ertate esti. Si "ucurie! si Armonie
esti. Esti Omniscienta si Omnipotenta. ,re"uie sa ti le re
insusesti! sunt atri"utele 9iintei Adamice. e ce ai renunta la
ele?5 Ai oare Li"erul-ar"itru de a o face?
Oricum Ilu'ia nu mai poate continua! c)iar daca
intelectul ! e$o-ul tau ar dori-o. aca ar fi foarte rational si el ar
o"serva ca #ocul nu mai are nici cum si nici unde sa mai
continue. Prea multe re$uli de #oc noi au tot fost inventate si s-
a a#uns intr-o fundatura. Si @masa de #oc. s-a supraa$lomerat
de piese. Polari'area a atins cote ma%ime! nu prea mai este
nimic de stors! ma#oritatea #ucatorilor au fost deposedati de
piese ramanand doar sa c)i"ite'e pe mar$ine. e dra$ul
#ocului ii mai $irea'a unul-altul pentru cate @o mana.! dar si
runda asta se termina...ar cel mai dur motiv este acela ca s-a
pierdut din vedere ca a fost doar un joc . L-am luat prea in
serios traind sen'atii de un realism ne#ustificat. &e-am
identificat cu el! am plans pentru fiecare piesa sau am fost
e%a$erat de fericiti...Am pierdut detasarea. sportivitatea! ne-
am pierdut pe noi...
aca pana aici am accentuat pe diferite tonuri asupra
felului in care pare sa arate @lumea. de asta'i! aratandu-va
putin si motivele! de acum voi detalia mai mult asupra
mi#loacelor de a reveni la 9iresc! ca Individualitati.
E%puneam mai sus faptul ca! pentru a putea iesi din
rosto$olirea implaca"ila din care esti parte va tre"ui sa fi
motivat. eoarece este nevoie de un efort si cine face ceva
daca nu are cu adevarat motiv sa faca. *a vor"eam putin
despre felul acestor motivatii. Am sa insist asupra unor
aspecte. &euitand ca fiecare din voi inca nu a pierdut complet
iu"irea macar perceputa ca sentiment si cunoscand adevarata
ei valoare am sa va sfatuiesc sa o"servati viata voastra privita
de la nivelul unei inimi iu$itoare . Cel mai pro"a"il! daca c)iar
ati reusit! va vor veni lacrimi in oc)i. Asta deoarece intre ceea
ce este viata voastra si sensi"ilitatea unei inimi iu"itoare
pro"a"il nu au mai ramas multe punti. Amintiti-va cum va
previ'ionati viata pe cand aveati 'ece-cincispre'ece ani si
vedeti diferentele. :anuiesc ca nu prea seamana. eose"irile
veti vedea ca vin tocmai din implicarea inimii! care dadea
nelimitare viselor voastre! care aveau prospetime! savoare fiind
pline de indra'neala si iu"ire.
Ele erau !alori si nu v-ati dat seama cum! incetul cu
incetul ati renuntat la ele! v-au fost arestate! inlocuite. Procesul
a fost atat de insidios ca nici nu ati o"servat ca el a avut loc.
Incetul cu incetul mintea limitata v-a convins ca tre"uie sa va
temperati pornirile! ca prudenta este mai @inteleapta.! ca nu
puteti fi! pur si simplu "ucurie! daca nu aveti un motiv sau altul
pentru a va "ucura. Ati fost apoi invatati ca pentru o clipa de
fericire tre"uie sa induri multe altele nefericite! ca pentru orice
tre"uie sa lupti! ca @lumea aprtine invin$atorilor.... eci nu de
sensi"ilitate ci de duritate aveati nevoie! nu de desc)idere ci
de suspiciune! nu de iu"ire ci de tot felul de temeri.
ar toate acestea! fara a "a$a de seama insemnau de
fapt o transformare radicala a fiintei care ati fost. Ele toate
sunt @valori. ale primilor trei centri ener$etici! acolo re'onea'a
preponderent! in asa numitele frecvente @de supravietuire.. Ori
maretia noastra consta tocmai din perceperea fenomenolo$iei
in special cu receptorii frecventelor superioare si manifestarea
noastra tot pe acele frecvente ar tre"ui sa ai"a loc. Altfel spus!
valorile initiale erau cele corecte! la care am renuntat fara sa
o"servam. Si acum suntem de#a altul! altceva! care acelui copil
care am fost precis nu i-ar mai place.
aca s-ar fi petrecut aceasta transformare doar cu tine
poate ar fi fost mai usor. Ai mai fi intalnit un prieten care sa te
atentione'e! sa te repuna pe o cale mai fireasca dar pro"lema
este ca e%act acesta a fost ca'ul tuturor! toti au devenit $ravi!
tematori! sintetici! e$oisti si e$otici. &u mai e%ista riscul de a
intalni un prieten pentru ca prietenia nu poate e%ista intre
fiintele care ati de!enit . A fost inlocuita cu cunostiinte @utile.
si poate c)iar @cultivate. din diferite interese. Antura#ul! in ca'
ca mai e%ista asa ceva! este o prelun$ire dincolo de limitele
stricte ale ocupatiilor profesionale! a interesului menit tot de a
te mentine sau promova pe o treapta superioara a piramidei
sociale.
C)iar partenerul de viata uneori tot asa a a#uns in
prea#ma ta. oar nu de iu"ire aveati voi nevoie5 Si daca totusi
iu"ire a fost! pro"a"il a pierdut de mult aceasta @coloratura..
Poate ati iu"it ceea ce era el atunci si el la voi la fel! dar
niciunul nu mai sunteti acelasi...,oate datele s-au sc)im"at.
Acum poate aveti copii! ati strans @valori. impreuna! poate
aveti inca am"itii comune... O lupta in doi este prefera"ila
uneia de unul sin$ur! 'ic unii. :ine ar fi sa nu fie intre doi! cum
ades se vede...Unii se mai suporta! altii nici atat nu mai
reusesc! privirile devin apatice! $oale sau atinse de suficienta!
"la'are. A disparut ilu'ia pasiunii! apoi a iu"irii! totul deca'and
intr-o vesnica lipsa de atentie. Urmea'a firesc declinul unui fi'ic
u'at e%cesiv! uscat! disconforturi si "oli! incununare a unor
vieti traite atat de departe de Adevar.
&u cred ca v-am spus ceva nou! oriunde priviti aveti
parte de acest $en de aspecte. Poate sunteti un ca' mai fericit
si sunt $ata sa va felicit. ar am fost un om foarte atent si
receptiv si prea multe e%ceptii nu am intalnit. Cel mult
variatiuni pe aceeasi tema! cu $rade oarecum diferite de
deformari de la 9iresc. ,otul se datorea'a e%clusiv
neintele$erilor si are la "a'a &ecunoasterea! indepartarea de la
*alorile Armoniei Universale si inlocuirea lor cu pseudovalori
ale mintii limitate acreditate prin Constiinta Colectiva. Aici
@datele. au fost deformate permanent si pro$resiv! uneori
c)iar pro$ramatic dar au devenit operationale prin intermediul
intelectului fiecaruia din cei care se rosto$olesc mereu in
inconstienta "ul$arelui Civili'atiei Pamant. Intelectul personal
are functie de releu pe lan$a Constiinta Colectiva si in
ma#oritatea situatiilor nu face decat sa preia pro$ramele
e%istente acolo si sa le puna in opera in propriul e%ercitiu de
viata.
ar cu adevarat viu este doar momentul Acum. Ceea ce
a fost mai este viu doar prin consecinte! ceea ce !a fi este
functie de acest moment! ca efect al lui. Este a"solut inutil sa
rate'i pre'entul cu $andul la clipe care au murit sau inca nu s-
au nascut. Ai de valorificat doar acest viu ACU0 . aca il vei
lasa sa @cur$a. doar in virtutea unei inertii a mintii limitate! nu
vei putea inre$istra decat un declin al calitatii e%perientelor
tale! deoarece static nu e%ista! pentru un plus de calitate tu
tre"uind sa innoiesti ceva! un sentiment! o atitudine! un $and!
un $est! orice. aca nu iti vei permite sa faci cotituri
semnificative! re'ultatul nu va fi decat pe masura timiditatii
tale. Eu ti-as recomanda sa faci sc)im"ari semnificative. Cat
mai multe si mai dese. Ele te vor im"o$ati intotdeauna!
indiferent ce va spune mintea ta limitata. &u risti nimic! te
asi$ur. Este cel mai sanatos pentru a"solut toate nivelele fiintei
tale! daca vei $usta provocarea vietii. &u o fa cu frici ci
dimpotriva! cu cat mai multa atentie si receptivitate.
Desc#ide-te cat mai mult. Pentru asta nu este tar'iu
niciodata. Cauta sa vi"re'i cu toata fiinta ta la fiece aspect nou
intalnit. Iti vei desc)ide astfel toti receptorii si infoener$iile te
vor racorda din ce in ce mai mult cu restul Creatiei.
Acesta este cel mai "un .tratament. pentru orice $en
de suferinta. *a fi a"solut suficient pentru ca! treptat! Armonia
universala sa reinstaure'e armonia in toate .corpurile. tale.
aca vei ale$e sa si intele$i! sa constienti'e'i cat mai mult!
procesul se va catali'a. esc)i'and cat mai mult toti receptorii
tai! iu"ind e%perientele pe care le traiesti! refu'ind sa iti fie
teama de provocari fiinta ta va "eneficia de intre$ul ei
potential. Calitatea e%perientelor va creste! tu vei sesi'a prin
atentie acest spor si te vei desc)ide si mai mult. Este simplu si
de inteles si de facut.
Cam ce cer'i ca poti risca? +icimile de pana acum!
fricile tale? C)iar daca la inceput vei starni poate uimire printre
cunoscuti! dupa putin vei constata ca te urmaresc cu interes si
apoi c)iar cu iu"ire! daca tu vei fi a#uns sa iu"esti totul in #urul
tau. Pentru ca sc)im"area pe care ti-o propun duce firesc catre
o intele$ere superioara a intre$ii E%istente si apoi la iu"irea
intre$ii +anifestari.
&u este ca'ul sa-ti mai lasi mintea sa opere'e separari!
cauta sa ve'i ca lumea nu este duala! ca nu e%ista nimic rau
sau urat nicaieri in #urul tau! ca totul ocupa un loc firesc su"
soare pe acest pamant si $andul tau nu are voie sa conteste
acel loc. +intea limitata este carcotasa! Esenta care esti nu
poate fii. Cand te surprin'i ca ceva carteste in tine fii si$ur ca
intelectul tau este de vina. O"searva-l! aminteste-ti ca nu-ti
face nici un serviciu si nu mai accepta ceea ce el spune. 9ii cat
mai vi$ilent cu el si cu aceste apucaturi ale lui! deoarece acolo
este sursa tuturor nefericirilor tale pre'ente si viitoare . Nu
eista o alta sursa nicaieri.
aca vei crede ca un altul iti vrea raul te asi$ur ca!
o"iectiv el nu poate sa ti-l faca. ar daca vei ale$e sa consideri
ca este posi"il totusi! te ro$ sa intele$i ca tu ! prin acest $and
incapatinat! ii transferi dreptul pe care el altfel nu l-ar avea! de
a ti-l c)iar face. e fapt! nu el ti-l va face ci tu prin inconstienta
ta. eoarece! din punct de vedere ener$oinformational
lucrurile arata ca si cand tu i-ai pune un cutit in mana si l-ai
invita sa loveasca. Pro"a"il el ar fi vrut din inconstienta si
necunoastere sa iti produca un rau dar prin Le$e nu are
instrumentele sa il si faca. Prin $andul tau insa! tu l-ai inarmat
impotriva ta si de acum c)iar te poate lovi! tu i-ai permis! c)iar
l-ai invitat.
Asa stau lucrurile si voi nu stiti si nu aveti cum vedea.
,oate relatiile voastre sunt marcate e%act de acest tip de
neintele$ere si de fapte cu adevarat nesa"uite! care deriva din
simpla necunoastere. Asa si numai asa deveniti victima a
accidentelor! tot asa victima a )otilor sau tal)arilor! tot ceea ce
voi credeti ca .vi se intampla.! fara ca voi sa aveti vre-o
responsa"ilitate. In realitate $andurile voastre crea'a conditiile
ca aceste tipuri de e%periente sa poata avea loc.
Pentru ca ele sa nu se mai .intample. este a"solut
suficient ca $andurile voastre sa treaca su" Armonia
Universala. Sa nu !a mai tot temeti. In acord deplin cu
Armonia nu pot e%ista manifestari lipsite de armonie. Ori
accidentele! tal)ariile! violurile si orice alta manifestare de
acest $en este lipsita de armonie! daca $andul vostru temator
nu o culti!a in universul fiintei voastre. Altfel spus! e%ista o
frecventa vi"ratorie specifica fiecarei manifestari! pe care
tre"uie sa o intele$eti ca informatie-$and. Simpla lui pre'enta
in universul fiintei nu face decat sa cree'e conditiile armonice
cu aspect fi'ico-matematic ca acea manifestare! pe cale de
rezonanta !i$ratorie ! sa devina e%perienta de viata . Se
poate spune! simplificand! ca gandul !ostru a c#emat acea
e%perienta! catali'ata suplimentar de emotia fricii respective.
Ca atare ea s-a materiali'at.
Ii invit pe toti @prudentii. sa reflecte'e "ine la cele
afirmate aici. Ei se considera intelepti! nu accepte @riscul.! ei
au acumulat e%perienta- 'ic ei nestiind ce vor"esc. Prudenta la
care fac ei referire este o 2R,CA urat cosmeti'ata su" straturi
de fard! cu care nu se pot pacali decat pe ei insisi. Cand viata
le raspunde cu sla"e re'ultate fata de cele la care se tot
asteapta! se intrea"a de unde atata nedreptate! dece ei o"tin
atat de $reu re'ultate mai sla"e decat restul competitorilor!
care par mult mai de$a#ati. &u pot vedea in limitele mintii ca
tocmai aici este si secretul! de$a#area celor cu succes aparent
facil. Am cunoscut multe ca'uri...
*a ro$ sa intele$eti ca! in ADE1AR e%act asa stau
lucrurile si voi nu stiti si va creati cele mai nefericite e%periente
sin$uri. Cine altul ar putea-o face?. upa care va considerati
loviti de soarta! deveniti si mai tematori si prin asta creeati
conditiile unor e%perimente si mai nefericite! si tot asa. +intea
limitata va averti'ea'a sa fiti mai prudenti ! va incon#urati de
$arduri! de lacate si tremurati cand traversati strada! fara sa
stiti ca in acest fel ati creat toate conditiile pentru a deveni iar
victime. &u ar fi mai simplu sa intele$eti ca nu puteti deveni
victima daca ale$eti sa fiti numai su$ Armonia Uni!ersala'
aca $andurile voastre vor fi doar luminoase si incre'atoare in
+area Armonie! nimic nu vi se va mai @intampla.5 Puteti dormi
cu usile lar$ desc)ise! puteti traversa strada si cu oc)ii inc)isi
daca ati reusit sa convin$eti mintea voastra sa se linisteasca.
E%ista acel nivel al 9iintei care sunteti! care va asi$ura o
protectie care poate fi denumita poetic ca @Iu"ire a Lui
umne'eu.. Ea va functiona matematic odata cu e%tinderea
Corpului Constiintei care sunteti. La acel nivel e%perienta de
viata are calitatea de @ miracol . privita din minte limitata. ar
va tre"uie multa Cunoastere si Intele$ere pentru aceasta!
instrumente fara de care nu veti putea potoli mintea limitata sa
tot cree'e nefericiri ale e%perientei. Prin Cunoastere si
Intele$ere veti deveni altii! cu a#utorul Atentiei veti accede la
Stari care au calitatea de a va transforma in ec)ipamente
vi"rand pe frecvente coerente! mereu mai inalte. Prin cresterea
frecventei de re'onanta veti accesa informatii de nivele din ce
in ce mai inalte si veti e%perimenta trairi pe masura! iar
cresterea nu se va opri pana ce nu veti fi devenit Constiinte cu
adevarat Constiente! omnisciente si omnipotente.
Aceasta este in!itatia pe care !-o fac tuturor prin
aceasta carte si va si$ur va asi$ur de spri#inul meu pe orice
cale veti considera ca va este utila. Am parcurs acest drum! va
asi$ur de deplina lui fe'a"ilitate si nu contea'a a"solut deloc la
ce nivel va aflati acum! el va este la indemana oricind. &u
puteti fi nici prea tanar nici prea "atran pentru a-l urma! nici
prea "olnav dar nici sanatos nu sunteti! nici prea destept nu
puteti sa va considerati. Cu un intelect care nu stie sa
e%ploate'e decat B-E L din capacutatea creierului nu poate
e%ista fiinta care sa declare ca nu are nimic de invatat sau de
inteles...5 Nu are dreptul &&&
Cand veti fi a#uns unde va invit! veti avea de facut e%act
ceea ce eu incerc prin randurile de fata si pe orice alta cale veti
vedea-o oportuna pentru ca si alti semeni sa poata ridica
nivelul e%perientei lor acolo unde el este util sa fie la acest
moment. *a veti lovi de aceeasi suscepti"ilitate! de aceeasi
pretentie a fiecaruia ca el stie c)iar mai "ine si mai mult si va
tre"ui sa acceptati ca acela este nivelul fiecaruia! ca nimeni nu
poate vedea sau intele$e ce se afla deasupra plafonului care
delimitea'a nivelul la care si-a acordat accesul. Iar pe cuvant
nu are dece si cum sa va creada. *a fi necesara multa ra"dare
ca sa ii puteti arata! treptat! Adevarul dar "ucuria va fi pe
masura tactului si compasiunii sincere. oar nimeni nu a spus
nimanui ca ar fi posi"il macar ceea ce voi veti cunoaste a fi
REA/,TATEA.
Cand vom fi mai multi! din inimile noastre va radia
permanent pe frecventa empatiei aceasta infoener$ie si din ce
in ce mai multi vor re'ona cu ea si se vor @tre'i.. Aceasta a fost
modalitatea in care a fost alcatuita Creatia si maiestria ei
depaseste si cele mai indra'nete presupuneri. Practic nu este
loc de $reseala. oar ca este un timp pentru fiecare eveniment
si nu este profita"il ca el sa fie irosit. esi poate parea! nici
acest alineat nu este poe'ie ci pura stiinta! doar un alt fel
decat cea limitata. Radiatia are loc aidoma celei plecand din
cea mai performanta antena lucrand la frecvente superioare
celei a luminii vi'i"ile. &oi consideram ca ea este doar o "iata
pompa. +inte limitata! ce ati vrea sa pricepem cu B-E L ?..
Citesc prin presa diferite apeluri umanitare! prin care un
semen solicita a#utorul. Sunt cancere si leucemii la varste
fra$ede c)iar! sau "oli care a"ia daca au capatat un nume!
considerate foarte rare. ,oate se inc)eie cu o (speranta( intr-o
clinica aflata prin Germania! Italia sau peste ocean si cu niste
numere de conturi. Am incercat in mai multe randuri sa iau
le$atura cu unii din ei. Este o irosire pe toate planurile
e%perienta lor si ar fi usor de renuntat la ea! dar intotdeauna
de la capatul celalalt al firului o alta persoana $ri#ulie incepe sa
ma c)estione'e in fel si c)ip2 daca sunt medic! daca este
"ioterapie sau medicina naturista! ce alte (succese
terapeutice( am mai avut! daca cunosc e%act dia$nosticul! de
parca daca i-as vor"i ar intele$e ceva sau are el dreptul de
viata si moarte pentru a )otara in numele celui suferind si
amenintat cu destruparea. ar el considera ca are! c)iar daca
este un cole$ de "reasla sau cineva din familie. Pur si simplu
am renuntat sa mai incerc sa ii a#ut! dupa cate tentative de a
vor"i cu terti am facut.
*edeti voi! este dificil de o"servat ca nu ai posi"ilitatea
sa iti a#uti semenii deoarece ei vor sa o faci (in felul lor! dupa
mintea lor( ori asta nu este cu putinta . Pe cel aflat in
suferinta il poti determina cumva sa fie atent caci pe el c)iar il
doare! este deci motivat! pe cand un intermediar nu poate
decat sa #udece superficial. El nu va avea nici timp nici ra"dare
sa asculte cu adevarat si nici nu vei putea sa-i faci (o initiere(
doar pentru a permite ca mesa#ul sa a#un$a la cel interesat
Cum sa intele$em cu atat de sla"a cunoastere de care
dispunem ce inseamna sa cree'i realitati lucrand constient cu
infoener$iile! cu elementele sau cu e$re$oarele sau cu
electronii. Ce inseamna ca (corpul fi'ic( sa se refaca de la Sine!
PC-ul tau sa-si depaseasca mult limitele de performanta
caracteristice $eneratiei lui! cum semafoarele pot trece pe
verde cand te apropii de ele! o infinitate de mici aspecte
alcatuind calitatea e%perientei de viata. Pentru ca nu este lipsit
de importanta sa stii ca nu te mai poti im"olnavi -ca corp
@fi'ic.-! ca totul in prea#ma ta renaste la viata! ca poti
indeparta din prea#ma ta tot ceea ce in mod o"isnuit produce
disconfort sau @$ri#i.. Sa stii ca daca vrei mai $usti ceva doar
de dra$ul placerii sen'atiei $ustative! ca relatia ta cu
partenerul de viata este la nivelul cel mai inalt! cel de
comuniune! care nici de cuvinte nu are nevoie. Ca intele$i totul
si pe toti semenii tai! ca nu mai ai tensiuni interne si nici cu
vre-un aspect al Creatiei. In prea#ma ta nu pot e%ista conflicte!
copii participa din plin la starea de comuniune! indiferent ca te
referi la cei mici sau la fratele lor de 6B ani! care este un
minunat care compune mu'ica la calculator. Cu fostele
partenere de viata ai relatii de prietenie si a#utor reciproc! si ele
su"ordonandu-se Armoniei Universale.
ra$ii mei! cu cat e%perienta fiecaruia dintre voi creste
in calitate! "eneficiul este al tuturor ca si al intre$ii Creatii. Ca
atare nu ar fi firesc sa va fie indiferent ce traiaeste un om.
A#utati-l pe fiecare sa ai"a o "ucurie in cadrul e%perientei lui!
daca va sta in putere. Stiu ca vi se pare ca nu aveti timp! ca
sunt altele mai importante dar mintea limitata va face sa
credeti ca poate fi ceva mai important decat asta. In realitate
noi am venit in acest plan pentru "ucuria de a casti$a
e%perienta interrelationand unii cu altii. ar oportunitatea de a
trai "ucuria la cele mai inalte cote o ai tocmai cand e%perienta
a a#uns in acele puncte unde c)iar poti impartasi cu un semen
o stare de un nivel mai inalt! indiferent ca ea a fost creata de
tine sau de el. Indepartati do$matismul si fricile dintre voi si
scoateti tot ce simtiti ca puteti pune in comun mai sensi"il! mai
adevarat. &u va tot temeti ca veti fi $resit intelesi! cautati sa
fiti limpe'i si clari! fara alam"icari complicand lucrurile! si mai
cu seama fara un scop anume. Inima nu cunoaste alta
motivatie decat "ucuria provocarii in sc)im" intelectul are
mereu nevoie de o #ustificare pentru a face c)iar cel mai
marunt $est.
Citind aceste pa$ini va poate parea ca ceea ce scriu nu
are mare importanta. Ca sunt doar accente pe care eu le pun
altfel. e fapt nu ests deloc asa! cuvintele au o u'ura a lor! dar
asta nu inseamna ca pana acum le-ati acordat importanta pe
care notiunile c)iar o au. esi$ur sunt aparent cele mai
"lande! dar ele si tocmai ele! fiind in acord cu +area Armonie!
fac parte din cele nu multe care tin de cauzalitatea
fenomenelor! determinand-o%
Spre e%emplu spuneam ca ar fi util ca in e%perientele
voastre sa renuntati la a urmari 7un scop) si sunt si$ur ca nu
puteti intele$e in deplinatatea ei aceasta idee. Ea nu vine dintr-
un moft educational ci este c#eia care determina
succesulOinsuccesul unei actiuni oarecare! dar fara eceptie .
Aici puteti denumi a"solut orice! de la o simpla stran$ere de
mana sau iesire la o cafea si pana la o intalnire de afaceri! cu
atat mai mult cu cat este mai importanta pentru voi. A-SO/UT
OR,CE &
Sau va tot pomenesc de ,U-,RE% Si de opusul ei! ca
motivatie a actiunilor voastre! fricile. Cum as putea oare sa va
su"linie' suficient de clar necesitatea de a actiona numai
din iu"ire si nicidecum din frici. Pentru ca orice realitate veti
creea din frica va avea ca re'ultat invaria"il o e%perienta
limitativa! menita sa va faca mai mici! sa va produca suferinta!
sa va invete ceva doar prin intermediul unei dureri oarecare.
Este le$ic c)iar daca voi nu vedeti inca si nimeni nu v-a spus...
Poate parea foarte complicat dar este minunat de
simplu! cu conditia sa intele$i ca acel SI+PLU nu inseamna
lipsa de forta ci din contra! sa ale$i firescul de a fi cau'a si nu
efectul fenomenolo$iei. *alorile mintii sunt intotdeauna
$rosiere si este firesc sa fie asa deoarece ea vede si operea'a
numai in lumea efectelor! careia ii si apartine. Studiind omul!
ea nu poate mer$e cu intele$erea mai sus decat psi)anali'a
care de#a este un domeniu speculativ pentru ea. Cum sa
accepte cu usurinta e%istenta unei adevarate @lumi. a cau'elor
intre$ii fenomenolo$ii! pe care nu numai ca nu o poate controla
dar nici macar constata?...Cum sa accepte ca un ciocan poate
face mult mai putin decat un $and?55 Si ma refer la efecte
vi'i"ile! foarte @materiale.! nu la deci'ii ale mintii care ar urma
sa fie indeplinite ulterior de cineva. Si mai mult! ca puterea
creatoare avand sustinerea iu"irii este cu adevarat o forta
im"ata"ila555?
Spuneam undeva mai sus ca pentru fiecare indeletnicire
e%ista semeni care sa o faca cu deplina "ucurie! ea fiindu-le
necesara in propria evolutie! in ciuda faptului ca intelectul ar
ne$a cu indaratnicie acest aspect. Sa anali'am putin. Si un om
de $eniu ca si un a"solut neinstruit folosesc cam acelasi
procent din creier! in ciuda aparentei distante pe care
instruirea o asea'a intre ei. Uneori c)iar $eniile nu au avut un
$rad de instruire deose"it. aca privesti cu atentie piramida
sociala vei constata ca pe palierele ei se accede uneori functie
de nivelul de cunostiinte do"andit! alteori pe criteriul averii
do"andite sau mostenite! si nu foarte rar prin tot felul de
e%croc)erii! $ama fiind deose"it de lar$a. Cu toate astea! odata
po'itia ocupata! locul nu mai este contestat de nimeni! el parca
se autosustine. e fapt se creea'a pe acea ori'ontala o
multitudine de relatii care reali'ea'a sustinerea respectiva.
Palierelor le corespund nivele ale e%perientei umane
specifice si de re$ula cel aflat acolo nu poate vedea
@realitatile. de pe eta#e situate mai sus! dar c)iar si cele situate
mai #os le devin straine. Asa se face ca de$ea"a te vei duce la
un om cu o idee $eniala! daca ea nu tine de capacitatea de a
intele$e a nivelului pe care el se afla! @realitatea. pe care i-o
propui! oricat de avanta#oasa ar fi pentru el si oricat de fe'a"ila
sau facila! nu va face nici un $est de intampinare. Am facut de
'eci de ori astfel de incercari! fara a ma referi la ceea ce acum
scriu aici. Pentru ca asta nu se mai incadrea'a in piramisa
entropica ci complet inafara ei.
Ceea ce va invit sa remarcati este ca! aparent $reu de
inteles! ma#oritatea oamenilor se indeletnicesc cu ceva
limitativ! limite pe care e deose"it de clar ca le-ar putea depasi
oricand! dar care pentru ei sunt nu numai imposi"il de trecut
dar nici macar nu le sesi'ea'a. Asa se face ca cele mai ciudate
@ocupatii. au intotdeauna oamenii lor! pentru care sunt
sin$urele firesti. Ceea ce este mai putin firesc este sa credem
atat noi cat si ei ca motivatia este remuneratia. Cu atat mai
mult cu cat c)iar asa credem si unii si altii.
e fapt despre ideea de prestatie remunerata as dori sa
vor"esc ceva mai mult. Este ideea de "a'a care alcatuieste
realitatea entropica denumita piramida sociala! deci prima care
se opune Armoniei Creatiei. In primul rand se spri#ina pe un
intre$ edificiu de ilu'ii ale nevoilor! fricilor si presupune $rade
diferite de limitare. In Le$ea Creatiei noi suntem a"solut e$ali
-dincolo de orice e$alitarism dema$o$ic-! am fost meniti sa
fim @frati.. +intea limitata care tot separa si anali'ea'a vede
numai deose"iri! ea apartinand sistemului de referinta al
efectelor! unde nu poate vedea decat corpul @fi'ic. cu
atri"utele lui.
aca ar putea o"serva ca ceea ce vede este
infinite'imal in raport cu ce este in Adevar Omul nu ar mai fi
minte limitata. Pentru ca ar constata Unimea! le$ea lui Unu.
Cand intri intr-o ciupercarie si nu stii! vei vedea ciupercile
iesind una lin$a alta si vei spune ca sunt individualitati. Cel
care stie cu adevarat nu mai vede ca tine deoarece el stie ca
su" compost se $aseste un miceliu comun si ca ciupercutele
nu ar putea e%ista separat de acel su"strat invi'i"il tie. ar
comparatia nu este decat $rosiera! aici ceea ce se vede avand
o pondere semnificativa. In ca'ul comple%itatii indescripti"ile
numita O0 ! ceea ce nu poate fii va'ut este aproape totul in
comparatie cu putinul care noi credem ca este totul . Cu cat
frecventa corpurilor noastre creste si structura devine din ce in
ce mai putin densa! cu atat corpurile noastre aparent
individuale se reunesc suprapunandu-se. oar proiectia lor in
acest plan este mai mult sau mai putin @personala. !
permitandu-ne "ucuria e%perimentelor.
In calculator evoluea'a @pro$rame. foarte diferite! care
la un anumit nivel spuneam ca toate sunt "iti si octeti!
informatie care interactionea'a una cu alta si totul este cu
putinta doar intr-un @mediu. cum este 4indo>s sau Linu%! care
le constituie un suport comun. aca un pro$ramel are
infatuarea sa @creada. ca el c)iar poate e%ista de unul sin$ur
intr-un calculator! il invit sa e%perimente'e. &u asa a fost
@menit. sa fie si nici cu putinta nu ar fi.
Revenind la pro$ramelele care suntem! evoluand fara
nici o urma de constienta a adevaratei noastre identitati si
traind e%clusiv ilu'ia mintii limitate! am acceptat ca valori tot
ceea ce ne-a fost impus in cadrul unui sistem care nu s-a
inventat sin$ur si nici urmare a Creatiei nu este. +anipulare
mai perfecta nu poate e%ista deoarece ea de acum se
autocreea'a cu fiecare noua individualitate a#unsa la @masa de
#oc.. +ai mult! cine ar indra'ni sa te atentione'e ca esti intr-un
cosmar! ca te rosto$olesti cu si de dra$ul unui "ul$are care nici
el nu stie de ce o face! il vei trata ca pe un impostor si un
dusman! care se incapatanea'a sa nu iti dea pace si care nu
vrea sa iti @impartaseasca valorile. entropice. +ai adau$a ca tu
ve'i de#a peretele de care se va 'dro"i implaca"ila rosto$olire
iar el va considera ca ameninti cu @ilu'ii. care au tot fost
reiterate de-a lun$ul rosto$olirii si iata! ea inca poate continua.
Admitand ca nu va fi un perete! ca nu e%ista nimic lo$ic
dincolo de ceea ce noi vedem! admitand c)iar carte'ianismul si
dar>inismul si tot mai ramane o intre"are la care un raspuns
nu poate multumi cu adevarat. Unde anume credem ca ar
mai putea merge ci!ilizatia umana ' Ce anume se mai
poate spera ? Cat vom mai putea consideara ca evolutia poate
insemna doar te)nolo$ie fara o constiinta pe masura? In ce
masura individualitatea care suntem mai are oportunitatea de
a e%perimenta "enefic ceva care sa nu duca la infatuare si
lipsa de dorinta de a mai trai ?
Pentru ca poti crede ca daca ai avea vei putea sa faci si
sa fii! dar la un moment dat vei a#un$e si acolo si vei face si vei
avea! dar va tre"ui sa recunosti ca nu poti fii cum sau ce ti-ai
fi dorit. Si atunci ai o pro$lema care se scrie in lumina oc)ilor
tai ca moarte. ispare viata cat inca tu mai misti. e ce sa mai
misti cand! de fapt! esti mort? Si @varsta. acestui tip de moarte
tot scade! "la'area instalandu-se din ce in ce mai iute.
Asa stau lucrurile si nu o putem contesta! o vedem la tot
pasul si o traim din plin. ,e)nolo$iile evoluand se constituie in
mici motivatii cu caracter emotional2 @as mai vre-o si pe asta!
sa vad cum este.. Poate fi un tip de masina! un PC sau o
camera video! o noua casa sau un confort sporit si te vei mai
'"ate putin dar la un moment dat va tre"ui sa constati ca nu
de ele tine starea ta. Ce vei mai putea inventa? Si astea toate
cu conditia ca nu ti-ai depreciat starea de @sanatate.! caci daca
@s-a intamplat.si asta! apoi totul din rau devine si mai rau.
Ca om te tot a$iti si! lipsit de cunoastere nu faci decat sa
produci di'armonii la toate nivelele accesi"ile din punctul unde
te $asesti. &u ai cum sa constienti'e'i ca le produci deoarece
cre'i ca te comporti OH! conform unor @norme. acceptate de
societate ca fiind normalitate. ar necunoasterea Le$ii nu
a"solva pe nimeni de adevarate responsa"ilitati si este vala"il
la toate nivelele. Pentru ca Adevarul se re$aseste in fiecare si
el iti monitori'ea'a evolutia. O "ila al"a sau una nea$ra se
acumulea'a in "a$a#ul tau invi'i"il! cu fiecare $and! cuvant sau
fapta Cand ai produs o di'armonie este clar ca te aflii in
epicentrul ei! ca la cutremure. *ei fi si cel mai afectat de
urmari! fara sa o poti intele$e. Ciclul cau'a-efect nu poate fi
ocolit c)iar constient daca ai fi! dar atunci macar ai intele$e
ceva din e%perienta facuta. Asa insa nici acest "eneficiu nu-l
vei avea.
,re"uie sa intele$eti ca toti sunteti minunati! ca sunteti
perfecti si ca nu aveti nevoie de nimic. Ati fost Creati astfel si
oricat evolutia v-a indepartat de ar)etip! Cunoasterea se afla in
voi! este pe deplin accesi"ila si in orice moment ale$eti sa o
puneti in valoare o veti putea face. ar va tre"ui ca
individualitatea care sunteti sa o faca! nu o poate face nimeni
in locul vostru. +intea limitata cu infatuare va va spune ca sunt
prostii! in liniaritatea si fricile ei nu poate intra o evolutie
e%plo'iva si in in$ustimea ei nu pot incapea date ale
nelimitarii. aca veti intele$e asta si veti avea fireasca
indra'neala de a @comuta. pe inima si renunta la 0de1serviciile
mintii limitate! surpri'ele se vor tine lant. Eu nu am sa va spun
acum ca este usor! se vor opune toate @realitatile. in care ati
fost invatati sa credeti! dar va asi$ur ca este a"solut necesar!
ca oricum intoarcerea.acasa. nu poate si nu are rost sa o tot
evitati deoarece v-ati facut @temele. in sute si mii de incarnari
in acest plan al efectelor! unde ati acumulat suficienta
e%perienta.
Incercati sa nu uitati ca si vecinul vostru este la fel ca
voi dar si el a uitat si ca atare nu-i #udecati comportamentul.
Acolo l-au dus pe el ilu'iile! acolo este punctul lui de vedere!
care este firesc sa fie un altul decat al vostru! nici mai $un si
nici mai rau% Doar altul. e aici el percepe altfel aceeasi
pretinsa realitate. aca ati )otara amandoi sa va detasati din
punctul de vedere limitat prin care va autoin$raditi capacitatea
de perceptie si intele$erea! in curand veti vedea lucrurile la fel
si! din doi aparent dusmani va veti $asi in stare de comuniune!
nemaiavand nevoie nici de cuvinte pentru a comunica. Asa
stau lucrurile in Adevar si doar un ciudat atasament fata de
limitare va face sa e%perimentati mereu @ecuatii partiale de
viata.! cum inspirat scria un autor. Sunteti iu"ire si sunteti
"ucurie si sunteti indestructi"ili. Sunteti omniscienta si
omnipotenta si este a"surd sa va simtiti mici! nea#utorati!
victime mereu a nu stiu ce sau nu stiu cui vi se na'are. aca
veti ale$e sa reveniti la firescul starilor mai sus pomenite catre
voi se vor intoarce doar sentimente de iu"ire! "ucurie! armonie
si e%periente de viata pe masura. Intele$eti ca voi si numai voi
sunteti Sursa care radia'a si ca veti trai ca e%periente
intotdeauna doar ceea ce vi se va intoarce! ca dintr-o o$linda
perfecta! din ceea ce voi ati emis. Asumati-va constient
aceasta reala responsa"ilitate si nu va mai mintiti ca altul va
pre$ateste temele. NU E8,STA N,0EN, S, N,0,C CARE SA O
POATA 2ACE&&&&&&
Revedeti-va viata! priviti daca puteti fiecare raspantie la
care a tre"uit sa )otarati la stan$a sau la dreapta!
constienti'ati ca fiecarei ale$eri facute ii corespunde o "ila al"a
sau una nea$ra! apoi vedeti cum insiruirea de raspantii v-a
adus in acest personal @punct de vedere.. ,re"uie sa intele$eti
ca! daca in urma cu cativa ani numai la o "ifurcatie ale$eati
altfel! acum punctul vostru din care ati privi @lumea. ar fi un cu
totul altul si v-ar revela o cu totul alta ima$ine a aceleiasi
@lumi.. Pe acolo a ales un alt semen sa mear$a! acum il aveti
in fata si! in loc sa puneti in comun! complementar!
e%perientele voastre pentru a va im"o$ati reciproc! ale$eti sa-i
contestati e%perienta si el pe a voastra. Puteti sa va si "ateti
pentru asta si se intampla mereu.
Cum altfel sa percepi ra'"oiul intre tari vecine? aca te
$aseai dincolo de $ranita ti se insinuau alte motive sa pui
mana pe arma si o faceai la fel de neinspirat. ,ensiunile
interetnice sau cele intre convin$eri politice sau reli$ioase nu
sunt oare $afe de acelsi $en? etine vre-unul cu adevarat
Cunoasterea? Pai! daca ar detine-o c)iar ea nu i-ar mai permite
sa accepte e%istenta vre-unui tip de conflict. Oare nu este de
"un simt ca! prin situarea pe scara evolutiei pe o treapta
superioara te ridici la un nivel de cunoastere si intele$ere mai
"un?5
Acum sunt destul de frecvente referirile la virtuale
inva'ii ale unor civili'atii e%traterestre. Suntem atat de alienati
incat sa nu pricepem ca! pentru a a#un$e la noi s-ar presupune
ca se $asesc pe un nivel mult superior noua de Cunoastere si
Intele$ere! dovada evolutia te)nolo$ica. ar unei evolutii
te)nolo$ice ii corespunde le$ic si o evolutie a Constiintei. Sa nu
credeti ca ma contra'ic aici. Pentru ca da! constat o alarmanta
fractura intre evolutia te)nolo$ica si cea a Constiintei in ca'ul
Civili'atiei Pamant! dar ea nu are un caracter cu adevarat
dramatic. Altfel mesajul meu ar fi un non sens! nu as avea
cui sa sper ca ma adrese'. oar ca! facand parte din ea! ma
simt dator sa in$ros putin liniile! tocmai pentru a preintampina
un decala# prea mare. Si apoi nu pot face a"stractie de
momentul in care se $aseste Civili'atia Revenind la ceea ce
voiam sa spun! ar tre"ui sa ne fie clar ca ne temem de
superioritatea lor te)nolo$ica deoarece proiectam o
mentalitate proprie. Pentru ca! conform Constiintei noastre!
daca avem la dispo'itie o suprematie te)nolo$ica intele$em sa
profitam de ea in sens di'armonios si o tot fac unii in asa
numitele @tari ale lumii a treia.! pe care le transforma mereu in
tot felul de poli$oane e%perimentale.
ra$ii mei! este desi$ur o falsa pro$lema! nimeni nu
va veni din dorinta de a ne face vre-un rau. Ei sunt@fratii nostri
mai mari. si nu vor avea lipsa de intelepciune sa co"oare in
masa pentru a starni o mai mare di'armonie decat cea creata
de#a de noi. *or co"ora doar daca vor constata ca ne ridicam
la un nivel de Constiinta capa"ila sa treaca de la frici la relatii
mai armonioase! macar de cola"orare posi"ila. Pana atunci ne
autorefu'am dreptul de a fi ajutati in evolutia noastra si
desi$ur doar noi cream aceasta limita. Ei au facut eventual
efortul de a stra"ate niste distante inca inaccesi"ile noua! dar
se vor mentine in po'itia de o"servatori detasati cata vreme
vor intui ca inca e%ista pericolul de a nu fi corect intelesi.
e altfel va spuneam ca noi emitem si receptionam atat
telepatic cat si empatic! fara sa putem controla aceste
comunicari. In sc)im" ei consider ca le e%ploatea'a din plin!
asa incat ne citesc in permanenta si ne si influentea'a
modurile de perceptie si de manifestare. oar ca! noi
neparticipand constient la proces! va fi nevoie de ceva timp
pentru a se a#un$e la o @masa critica. in evolutia Constiintei
noastre. +a "ucur ca am $asit locul pentru a lamuri si acest
aspect! acum la mare moda! prin care se continua o
manipulare di'armonica.
Am fost intotdeauna fascinat de diferenta de
comportament pe care o individualitate o are si modul in care
ea se manifesta in cadrul @turmei.. Pentru a nu va simti #i$niti!
considerati ca ma refer la ceea ce va place sa denumiti .,urma
omnului.. e cele mai multe ori nu poate fii recunoscuta ca
fiind una si aceeasi persoana! in ciuda faptului ca! desi$ur! nici
ca individualitate nu poate fii prea aproape de un statutut
firesc. Aflat insa in multime! cu orice responsa"ilitate anulata
de aceasta apartenenta! prestatia va fi de re$ula apropiata de
a unui "iet animal! usor de manevrat la fel de "ine cu "iciul sau
cu o vor"a mai dulce sau mai de ocara. aca veti privi
minunata @democratie. su" acest un$)i s-ar putea sa
intele$eti dece )otararile democratice sunt cele mai sla"e.
esi$ur intre$ul @proces democratic. are aceleasi valente! in
ciuda faptului ca este declarat superior unor alte sisteme de
$uvernare. e fapt nefirescul se afla c)iar in termenul
$uvernare! deoarece se refera la aiureala conform careia niste
individualitati pot ai au dreptul de a orienta rosto$olirea!
mandatati cu un cec in al" de fiecare! toti fiind la fel de lipsiti si
de Cunoastere si de Constiinta. Au fost fini o"servatori de-a
lun$ul timpului care au si spus ca @masele. nu au nici un fel de
responsa"ilitate! dar nici vre-un rol determinand in evolutie ci
doar individualitatile mature. 9oarte #usta o"servatie 5
9ara a fi invinovatit de o anume orientare politica va
tre"ui sa recunosc un oarecare firesc al sistemului monar)ic!
cu conditia ca pe linie de consan$uinitate sa se fi pastrat mai
pura o informatie ar)etipala. O astfel de structura ar tre"ui sa
semene cu o mare familie al carui parinte sa fie un e%emplu de
Constiinta Constienta! ceea ce ne duce de#a in 'ona utopicului!
aceasta nereali'andu-se practic nicaieri. Si ei au a#uns doar
"ieti oameni la fel de imperfecti si cu o cunoastere la fel de
limitata! mandrindu-se uneori ca au @"eneficiat. de aceeiasi
instructie cu @omul din popor.! tot o aiureala a mintii limitate
care face din viciu de intele$ere o calitate.
&u trece o 'i in care sa nu o"serv cresteri de frecventa
vi"ratorie de#a manifestandu-se prin efecte. in ce in ce mai
frecvent apar fenomene inedite! tot mai multe semnale vin de
la inteli$entele elementale ca am a#uns intr-o 'ona in care
interactionam in timp real cu ele. Capacitatea creatoare a
$andului nostru creste de la o 'i la alta! in sc)im" $radul de
constienti'are nu face mari pro$rese. Si efectele nu le vom
intele$e nici acum. In acest ritm vom constata nu peste multa
vreme ca va fi suficient sa ne enervam putin pentru ca "ecurile
sa e%plode'e in #urul nostru! aparatura electronica sa incete'e
sa mai functione'e! plantele sa moara...&ici noi nu vom fi
scutiti de repercrsiunile propriilor di'armonii! vi'i"il imediat
c)iar pe structura @fi'ica..
Pro"a"il atunci multi vor incepe sa doreasca sa intelea$a
ce se petrece. ar a intele$e nu inseamna a afla ci a trai
constient. Pentru asta este nevoie de timp. ,ocmai el ne va
lipsi. Si apoi! motivatia dorintei de a intele$e va fi una
di'armonioasa! 9RICA. e asta data in forma ei nuda! fara
cosmeti'ari. Ca si acum toti vor cauta variante e%peditive de a
iesi din impas dar @leac. $en "ulina nu va putea e%ista. Iar
timpul se va tot $ra"i facand ca fenomenele sa se succeada in
ritm din ce in ce mai amenintator pentru cei neavi'ati. *a
asi$ur ca sunt ultimul care sa doreasca sa fie martorul acelor
evenimente dar sunt primul care stie sa le astepte.
Am fi putut ale$e sa le facem mai "lande dar ne place
pro"a"il provocarea la cotele ei ma%ime. *rem adrenalina! ne-
am tot provocat emotii ca sa o $ustam! deci am putea crede ca
suntem pre$atiti. &e ilu'ionam iarasi! desi$ur! pentru a vedea
ce inseamna o de'ilu'ie pe masura. 9ace parte din firescul
micutului om vi"rand la frecventele specifice supra!ietuirii .
In ultimele doua 'ile am avut contact! unele telefonic!
altele directe! cu cateva fiinte pe care le cunosc de ceva timp
si care au a!ut momente de constienta care ar fi putut
continua! daca ar fi vrut sa le cultive. Pentru a vedea si voi! am
sa le redau po'itia in care se $asesc toti asta'i. O perec)e care
ar fi putut de#a sa se afle in comuniune! am"ii in #ur de FI de
ani! a"ia daca reusesc sa mai convietuiasca cu tensiuni atat de
mari incat femeia s-a accudentat $rav spar$and un $eam intr-
un acces de furie oar"a. Apoi o tanara de vre-o C7 de ani! cu
un "aiat cam de 6C ani isi taraie viata intr-un cerc din care nu
are vointa sa iasa! desi este destul de constienta ca tre"uie si o
tine asa de ani de 'ile. O alta de vre-o FM de ani a carei
evolutie o cunosc de cativa ani "uni! si ea destul de constienta!
tot o viata intr-un cerc vicios duce si stie ca este asa! in sc)im"
e%perientele sunt @a$rementate. cu incidente relationale care
acum au adus-o intr-un conflict penal! acu'ata fiind ca ar fi
a$resat un tip avand de doua ori volumul ei si fiind si cu vre-o
cinci ani mai tanar. Cu martori tocmiti impotriva ei si
perspectiva de a fi c)iar condmnata. Un altul! de vre-o MC de
ani! inca vir$in! se afla intr-un cerc vicios atat de stramt incat
ma suna destul de frecvent cu $anduri de sinucidere. e$ea"a
ii vor"esc de vre-o doi ani de 'ile ca daca nu sc)im"a nimic!
din aceasta stramta ne"unie nu are cum sa iasa. A intrat intr-
un mecanicism atat de dur incat nu-l mai poate suporta.
Culmea este ca nu este inconstient! la un anumit nivel. Un
destul de tanar pre'entator tv sufera de cancer si ieri l-a
contactat telefonic sotia pentru a-i propune sa se vindece.
uce "oala de circa patru ani! timp in care va dati seama cata
suferinta si-a produs! atat siesi cat si celor apropiati. Am aflat
de el dintr-o intrea$a pa$ina de cotidian in care solicita spri#in
financiar. Pentru a afla un alt numar decar cele de cont a
tre"uit ceva efort. e la capatul celelalt suferindul i-a spus
sotiei ca se va mai $andi si! e!entual ne suna el...
Acestia sunt semenii mei in 'iua de a'i si astea sunt
pro"lemele lor. esi$ur toti au o multime de detalii dramatice!
eu simplificand la esenta relatarea. Pro"lema este ca au
dreptate! este profund dramatica starea lor! dar nu pentru
motivele pentru care ei cred ca ar fi. Acestea sunt atat de
ri'i"ile ca fri'ea'a ridicolul! a"solut toate! fara e%ceptie. Ce i-ar
impiedica pe cei doi! parinti ai unei frumoase tinere! care au
aproape doua 'eci de ani de convietuire! care au citit aceleasi
foarte multe titluri si le-au comentat cu pasiune! am"ii cu
e%periente de transcedenta a acestui plan! sa se $aseasca in
iu"ire si comuniune? Ce ar impiedica-o pe tanara mamica sa
$aseasca un tata copilului ei si un suflet cu care sa rupa
vesnica-i rotire in #urul co'ii de una sin$ura? Prietena mea! om
de afaceri! de ce oare este atat de di'armonioasa incat a#un$e
sa fie incon#urata doar de unii care desi$ur! nu fac decat sa-i
ase'e o o$linda in fata oc)ilor? ece la MC de ani sa nu reusesti
sa $asesti cura#ul de a parasi viciul sin$uratatii si pe cel al
mastur"arii! riscand o relatie care! oricum te-ar im"o$ati? Ce
este atat de dramatic in lipsa acestui cura# firesc? Si ce risca un
"olnav suferind de ani de 'ile daca tre"uie sa se $andeasca la
asi$urarea ca va redeveni a"solut sanatos in cateva luni? e
ce anume ar tre"ui sa se mai $andeasca? Ce frica ar mai fi
ca'ul sa ai"a?
Eu nu pot vedea drama pe care ei toti o vad! dar !ad
drama care decurge din pretinsele drame...Ei pe astea
doar le simt ca sen'atii dar nu le vad cu adevarat.
esi$ur cunosc foarte multi si din pacate toti au tot felul
de astfel de etic)ete de lipit. 9iecare pretinde ca traieste o
drama! fara sa-i vada $rotescul si nici adevarata drama pe care
o $enerea'a. ar toate sunt doar neantelegeri si frici
a"solut $ratuite! toti cauta sa evite 7riscul de a trai) sau pe
cel de 7 a se implica) in ceva care! precis le-ar fi "enefic!
doar daca nu cumva...Si aici! mintea limitata tot crosetea'a!
ratand prospetimea vie a momentului ACU+ pentru un miine
las si mincinos! care in acest fel nu va mai veni niciodata.
Acum ma credeti cand spun ca nu cunosc nici macar un om
sanatos'%%%Cautati-l voi si daca veti lansa provocare celui din
o$linda ar fi c)iar perfect. Atentie insa la minciuni5 Stiti
pro"a"il de#a cine va va minti555 Stiti si ce va va spune5 Ca
sunteti destept ! ca sunteti o persoana de succes ! eventual
ca sunteti c)iar frumos sau talentat & Orice stie el mai "ine
ca voi ca va poate convin$e sa nu va dinami'ati! sa stati si sa
indurati orice micime! doar sa nu riscati cumva ceva! ca precis
un tren intre$ de nenorociri va asteapta...Cand ne vom
cunoaste! si voi veti putea deveni un e%emplu la fel de
@dramatic. intr-o carte... Este ceva! tre"uie sa recunoastem5555
In urma primei carti! care a calatorit cum a putut catre
semeni! am primit tot felul de semnale. +ulti au inteles destul
de mult! si mai multi au inteles ce le-a permis punctul de
vedere in$ust in care s-au proptit parca pentru totdeauna... ,in
minte ca unul m-a sunat si m-a intre"at daca nu cum!a sunt
cam frustrat. ar vedeti "ine ca sunt! doar ca va doresc si
voua frustrarea mea. Ea vine din a"surdul situatiei ca eu stiu si
vad lucruri de o "analitate stupida in ceea ce voi vreti neaparat
sa $asesc drame si nu $asiti deloc firesc sa va intre"ati ce oare
ma face sa va invit la Cunoastere si Eli"erare si de ce voi va
iu"iti atat de mult fricile! durerile! de'ama$irile! incat sa nu
!reti deloc sa scapati de ele& esi$ur ca traiesc frustrarea
celui care va poate a#uta pe fiecare si pe toti la un loc dar care
este pur si simplu refu'at! c)iar fara o incercare de motivare a
refu'ului. E%act cum au procedat cei trei editori carora le-am
propus primul volum si care nici macar un telefon nu au dat! in
care sa isi e%prime o parere sau un ar$ument pentru o po'itie
sau alta. ,acere si atat5
Cum sa va fac sa intele$eti ca eu nu mai am ce casti$a
de la acest plan! ca mi-am facut toate e%perientele! ca sunt pe
deplin satisfacut in ceea ce priveste propria evolutie si ca
sin$ura motivatie pe care o mai pot avea pentru a ramane aici
este iu$irea pentru semenii mei care nu ma poate lasa
indiferent in ceea ce priveste calitatea e%perientelor lor
individuale si apoi colective. Revenirea la statutul de 9iinta
Adamica prin constienti'are si reinstaurarea informatiei
ar)etipale sunt o"iective punctuale tangi$ile inca pentru
foarte multe individualitati si este util sa ma fac auzit de cat
mai multi si inteles cat mai corect. &u este poe'ie! nici utopie
nu e! este o stiinta a 0intii Nelimitate din care Sinele
este parte.
esi$ur ca pare pentru emotional ca devii mai sarac! ca
placerile iti vor fi amenintate si desi$ur nu ai de unde stii ce
"ucurii iti refu'i $andind astfel. Evident nu poti patrunde cu
intele$erea prin planseele pe care le ai deasupra ta si firesc
este sa nu cre'i ce iti spun eu5 Asta insa nu ar tre"ui sa te faca
sa renunti la dreptul de a incerca tu isuti! pentru a afla cu
adevarat cum stau lucrurile. Stiu si eu tot ceea ce ti s-a spus!
stiu si eu ceea ce ai fost @invatat. sa cre'i ca este valoare si
adevar si multe altele! nu as fi trecut mai sus in cunoastere
daca nu m-ar fi de'ama$it )iatusurile e%istente in ele. Am iu"it
stiinta asta limitata cata vreme am putut crede in ea! pana am
mai sperat ca noi c)iar stim ceva. Si am sor"it-o cu nesat as
putea spune. Asa ca nu ai dece sa incerci sa ma convin$i ca
stii pentru ca c)iar cunosc cum este cand inca te aflii acolo.
ar ia-o ca pe o suprema provocare! depaseste-ti limitele si
ve'i! se poate? +erita? e$ea"a te asi$ur eu daca nu incerci5
*a spuneam ca am "ucuria de a fi incon#urat de cei trei
copii @ ai mei. si de o tanara sotie! cu totii in relatie de
comuniune! si am sa e%emplific ce inseamna asta. Intre noi nu
e%ista artificialul in care unul e mai mare si tre"uie ascultat ci
dimpotriva fiecare isi aduce propriile o"servatii si propria
intele$ere! e%perimentul pe care tocmai l-a trait. Le discutam si
incercam toti sa le intele$em in mod superior. Intre sotie si
"aiatul de 6B ani este atentie! iu"ire! prietenie! se sfatuiesc si
atentionea'a reciproc. Aceleasi relatii sunt intre el si cei mici!
care il iu"esc in mod firesc si se "ucura de pre'enta sau
im"ratisarile lui. +ama lui! acum vecina cu noi! ne este nu
numai "una prietena care ne iu"este firesc pe toti dar cu care
ne si a#utam reciproc ori de cate ori este necesar. Usa noastra
este desc)isa tot timpul pentru oricare din ei! fosta sotie!
actualul ei sot! fratele cel mare al "aiatului...Cand unul are
nevoie de ceva! c)iar o unealta! o"iect! il va cauta deopotriva
aici sau acolo. Aceasta relatie nu are cum sa se modifice
deoarece ea constituie e%perimentul relational ma%im pentru
care am venit pe pamant. Cine dintre noi ar avea vre-un motiv
sa-l duca mai #os? +ai sus oricum nu are unde. Este o STARE.
+u'ica compusa de "aiat canta mai toata 'iua "a de pe
calculatorul pe care a fost compusa! "a de pe pla;er iar el mai
adau$a cate una oricand are inspiratie! indiferent ca este trei
din noapte sau 'i. Cei mici dansea'a pe melodiile lui si la fel de
"ine dorm.
Cand aud despre familii care au tensiuni interne pur si
simplu nu imi vine sa cred. Ce te-ar putea determina sa-ti
doresti conflicte atat de aproape de tine? Simple neintele$eri si
or$olii5 Care ucid! ofilesc si otravesc totul si pe toti cei din #ur.
Cum sa poti spune ca ai dreptul sa folosesti cuvinte ca pace!
armonie! iu"ire! daca nu le-ai facut operationale nici macar in
intimitatea familiei tale? Atat de sla" sa fii incat sa-ti propui sa
@domini. pe cei mai apropiati si c)iar pe cei mici? aca tu nu le
poti fi e%emplu de armonie si iu"ire! de prietenie! cui lasi in
seama sa ii invete aceste valori? Sau daca tu nu ai timp de ei!
cine cre'i ca va putea avea? *e'i cum stai cu lista ta de
prioritati si cu cea de valori555 &u te mira de ra'"oaiele de la
#urnal daca nu poti fi pace pentru familia ta5 Esti mai rau decat
ceea ce ve'i acolo5
Naidem sa repunem aceasta minunata @Lume. in po'itia
ei fireasca! sa nu o mai tot ase'am cu susul in #os5 Sa incepem
fiecare cu inceputul! adica cu noi insine! sursa a tuturor
di'armoniilor cumulate in #ur. A"ia apoi sa iesim cu calm! iu"ire
si armonie in afara si sa vindecam fiecare cate ceva! a'i mai
putin! maine mai mult! caci vom fi mai atenti!!mai iu"itori! mai
armoniosi si deci cu adevarat mai @puternici.. *om avea $arant
toata Armonia Universala si ea ne va @sponsori'a. $andurile!
cuvintele si fapta. *a fi o viata plina de frumusete si "o$atie
adevarata! nu o $oana dementa dupa ilu'ii.
Cei care acum sunt @familia ta. nu au venit lan$a tine ca
sa le impui tu ceva! @copii tai. te-au ales pentru ca au cre'ut in
tine! acel ce erai cand i-ai a#utat sa vina in acest plan. &u ei
sunt responsa"ili de faptul ca tu poate nu mai esti acelasi si ca
acum vrei sa le transferi neimplinirile tale5 &u sunt o"li$ati sa
ai"a note ma%ime! au deplinul drept de a-si face viata conform
cu convun$erile lor si au minunatul drept de a gresi si de a
in!ata. &u le tot restrictiona li"ertatea de a e%perimenta caci
nu vei reusi decat sa-i faci sa te minta si sa te evite. Ei sunt
li"ertate intr-un $rad pe care tu l-ai uitat cu desavarsire. ,ot ce
poti @face. este sa 2,, un e%emplu viu! pe care ei insisi sa-l
recunoasca de a fi demn de urmat.
&u tre"uie tu sa le restrictione'i orele de iesire! ci cel
mult sa-i faci sa o"serve sin$uri di'armonia unor iesiri
prelun$ite in noapte. Accepta-le prietenii! indruma-i daca poti
deopotriva! fii fratele lor mai mare. Atunci poate vor pierde o
ora-doua din noapte cu "ucuria de a fi in prea#ma ta si cu
$ustul redesteptat catre comuniune! despre a carei valoare
Esenta lor! a tuturor! stie totul si o va recunoaste cu si$uranta.
*or purta $ustul pe la casele lor si isi vor incita parintii sa dea
la randu-le tot ce este mai "un din ei! iar cand unii vor si reusi
vei sti ca ai operat o mica insanatosire si vei fi multumit.
Retine ca a le asi$ura spri#inul material este ceea ce
mintea ta crede ca este cu adevarat important. aca ii vei
intre"a precis alt fel de suport ar indica ei ca fiind primordial. Si
apoi nu tre"uie neaparat ca tu sa fii cel dintaiul care ii duce pe
de-a intre$ul in ilu'ie5 +ai poti lasa si altora @sarcina. aceasta!
caci poti fi si$ur ca o vor face oricum. e acest $en de spri#in
fiecare va tot avea parte din toate directiile. esi$ur tu vrei sa-i
feresti de $reutati! de'ilu'ii! dureri dar cre'i ca vei putea si ca
este c)iar util pentru ei? Le transferi din @e%perienta ta. desi
nu e%ista doua situatii care sa semene suficient pentru a opera
o re$ula. Ca atare nu le vei trnsmite decat frica de a se
)a'arda in a trai ! ceea ce este un non sens. Ii vei vedea la un
moment dat cu aripile taiate si vei dori sa-i faci mai indra'neti!
dar tu le-ai taiat elanul de '"or! sistematic! la fiece incercare
pe care voiau sa o faca... Crede-ma ca nu acesta tre"uie sa fie
rolul tau555
Iu"irea nu este e$oista! cel care iu"este nu poate limita
nimic celuilalt. Si asa a tot fost limitat sau va fii! indiferent ca
este copilul tau sau partenerul de viata. &u este util sa te simta
ca pe un "olovan atarnat de $atul lui. aca poti fii spri#inul lui
pentru nelimitare! incura#ea'a-l tu sa e%perimente'e si sa
alea$a ca fiinta completa in deplina cunostiinta de cau'a. &u fii
do$matic 5 &u-ti faci si apoi nu-i faci nici un "ine5 Iar daca vei
a#un$e vreodata sa 2,, IU:IRE vei vedea cat de corecta a fost
recomandarea mea. Pentru ca a"ia atunci vei intele$e cu
adevarat ce este aceea IU:IRE! cum ea nu poate fi
restrictionata si cum puterea ei de cuprindere este a"solut
nelimitata de nimeni si nimic. Pentru ca este ,NSAS,
SU-STANTA 1,ET,,! prin viata intele$and toata +anifestarea.
E%perimentarea iu"irii ne face mai "uni! mai sensi"ili!
mai completi. Ea nu ar fi util sa fie confundata cu altceva! c)iar
daca acel alt ceva o contine. ,ine mai mult de $radul de
intele$ere! de perceptie sa nu le identifici. ar nici o crima nu
este! doar o limitare in plus. Operea'a aceasta distinctie si
renunta la frici deoarece iu"irea este fireasca nu rusinoasa!
cum mai cauta unii sa acredite'e. Cu cat vei avea @cura#ul. de
a o accepta ca valoare a vietii tale cu atat vei o"serva ca
devine mai lar$a! mai cuprin'atoare. Iar tu vei fii incon#urat de
Iu"ire! care se va intoarce implaca"il catre tine din toate
directiile. Cat timp cre'i ca un oarecine ar putea crede ca
uraste -neintele$and mare lucru din viata! evident- pe cineva
care emite tot timpul iu"ire? *a ceda si el din ilu'ia lui pana la
urma. Iu"irea purifica totul si vei vedea ca te-au pararsit
definitiv fricile. Ele nu pot coa"ita in acelasi spatiu. *ei avea
acel firesc care provine din esenta care esti si care nu de cura#
are nevoie pentru a se manifesta pe deplin li"er ci doar de
iu"ire. &u tre"uie sa ma cre'i pe mine! dar fa-ti "ucuria de a
incerca5 +erita pe deplin5
Acum nu aveti cum intele$e ca! urcand pe palierele
Cunoasterii! a"solut toate perspectivele se modifica radical. Cu
fiecare nivel dispar o multitudine de @aspecte. care pareau a
avea importanta lor. Ca atare densitatea fenomenolo$iei scade
cu fiece palier cucerit! deoarece multe aspecte isi aveau
cau'ele in planul la care acum tu ai a#uns. Si de unde te aflai
incon#urat de o seama de detalii! incet incet te tre'esti ca
planurile sunt tot mai @aerate.! lasandu-ti din ce in ce mai mult
timp si spatiu pentru a-l putea umple cu ceea ce tu ale$i.
Oricum $radul de atentie va fi crescut si ca atare alte date se
vor cere de acum procesate. Ele vor precede starea de
supraconstienta.
esi$ur ca! prin intele$ere si cunoastere se vor
redistri"ui @locurile. pe listele tale de valori si prioritati. Aici un
a#utor iti poate fi util! deoarece e%ista aspecte care! apartinand
nivelului tocmai parasit! au tendinta de a te tra$e inapoi. Iti va
fi "enefic un spri#in pentru a intele$e lipsa de importanta reala
a detaliilor care tind sa dispara. Si a mecanismelor prin care se
e%ercita presiuni asupra ta pentru a nu iti fi foarte usoara
@intoarcerea acasa..
Ca unul care nu a "eneficiat de un @a#utor. aflat in acest
plan! va asi$ur ca este destul de $reu cand iti lipseste. Oricat
de )otarat ai fi! de unul sin$ur timpul este foarte lun$ deoarece
tre"uie la fiecare $and sa anali'e'i si sa deci'i ce faci cu el!
neavand inca pe deplin calificarea de a face o ale$ere corecta.
*a tre"ui sa te "a'e'i mai mult pe intuitie si sa )otarasti sa ai
incredere in ceea ce pare a veni de la ea! caci nu poti fi si$ur
de unde vine.
Cel ce va citi aceste pa$ini va tre"ui sa ma intelea$a ca
imi este dificil sa $asesc ceea ce pentru el ar fi mai important
de priceput! deoarece nu imi mai amintesc e%act ce ma
interesa in primul rand sa imi lamuresc. Acum toate mi se par
la fel de importante sau poate la fel de lipsite de importanta.
Cand planul s-a aerisit foarte mult esti de#a stari si stii ca asta
este cu adevarat important. Ar mai fi intentia de a aduce si pe
altul la aceste stari! pe care o $asesc acum foarte usor de pus
in opera! daca uit demersurile facute pe lan$a semenii mei
pana acum si ramase desi$ur fara un re'ultat nota"il.
e cateva 'ile a reaparut in prea#ma mea o fiinta pe
care am mai incercat in urma cu aproape doi ani sa o duc catre
cunoastere si intele$ere superioara. Atunci a renuntat lipsit de
ele$anta! contestand ceea ce nu intelesese! in discutiile cu un
prieten comun. Pur si simplu a disparut. Investisem cateva
saptamani in lucrul cu ea. Stiam si$ur ca Esenta o !a
penaliza. Aparent un om de un succes mediu in afaceri! care
isi planificase un palier valoric pentru a se retra$e intr-un
statut conforta"il. Pentru asta isi propunea ceea ma#oritatea
cred ca se poate! adica sa faca un efort de cativa ani pe
directia pe care i se parea ca se descurca. esi$ur
neacceptand o dinamica ascendenta din frici! spera ca o po'itie
statica va fi suficienta pentru re'ultate similare! vi'iune care
niciodata nu se poate verifica practic. aca nu accepti sa te
aventure'i in sus! entropia isi va spune cuvantul si in afacerile
tale si! cu acelasi efort! re'ultatele vor fi mereu mai sla"e. e
teama riscului totul trece in u'uri crescute in special din punct
de vedere nervos.
E%act acesta a fost cliseul in care a intrat si acum se
$aseste in fata unui cumul de pro"leme! din care vede de fapt
una! cu termen scadent su" o luna. Ele sunt desi$ur foarte
multe si "ine le$ate intre ele! asa incat nu poti demonta una
fara sa apara imediat restul. esi$ur nu vede cau'alitatea.
C)iar daca teoretic intele$e si simte ca $reseste fundamental
in modul in care a"ordea'a lucrurile! cand este vor"a sa
sc)im"e radical! de la cau'e! se intoarce iar in micul statut de
om limitat care spera mai "ine intr-o minune decat sa-si asume
responsa"ilitati ma#ore. Ar dori sa fie a#utata dar nu ii convine!
ar tre"ui sa fie a#utata dupa mintea ei ! ceea ce nu
functioneaza. Ar putea trece ele$ant peste aceasta scadenta
si ar putea sa-si modifice perceptiile! apoi toata viata
transformandu-se in "ucurie fara limite! dar stiu ca nu va putea
intele$e. Este desi$ur autolimitata in $andire si deci faptele se
vor circumscrie acestor limite.
O voi trata ca studiu de caz in cele ce urmea'a! pentru
a incerca sa ma fac mai "ine inteles cititorului. Acum are o
afacere care ii poate aduce! daca se tine de ea liniar! fara
investitii de vreun fel! pro"a"il in #ur de cateva sute de Euro pe
luna. Are de platit vreo cinci salarii! c)irie! telefoane!
intretineri! etc. Pro"a"il "eneficiul lunar nu face decat sa ii
asi$ure un trai decent. in 6C luni! doua nu au activitate! deci
sunt c)eltuieli dar nu si incasari. Are in cont pro"a"il M8 888
Euro. +ai are un apartament de doua camere "ine dotat.
Ca femeie! are un partener mai tanar cu cativa ani! cu
care si lucrea'a si se intele$ satisfacator! cu remarca lipsei lui
de e%perienta de viata! capitol la care ea compensea'a din
plin. A calatorit pe mai multe continente! a avut diferite
preocupari! are un ori'ont destul de lar$. In acest parteneriat
de viata Cunoasterea c)iar limitata este transant de partea ei.
El este in sc)im" un tanar ama"il! cald! docil. Am"ii sunt
@dra$uti. ca aspect e%terior si nu frapea'a diferenta de varsta
cat cea de capacitate de intele$ere.
Pana acum va spuneam ca atitudinea ei in afaceri a fost
una conservatoare! $en @asta stiu si asta fac.! in ciuda faptului
ca a "eneficiat din copilarie de e%periente nota"ile de
nelimitare in relatiile cu semenii. Aproape ca a uitat starea care
le-a facut posi"ile! desi cand si-o reaminteste ii face o reala
placere c)iar si numai evocarea. +intea limitata a operat ceea
ce ea stie cel mai "ine cu fiecare si cu toti la un loc. Odata cu
maturi'area! intelectul a devenit mai puternic! conducand
intrea$a evolutie si prudenta derivata din e%perienta si-a spus
cuvantul mereu. Ca atare a devenit tot mai mica! desi$ur fara
a-si da seama. aca a plecat in afaceri in urma cu ani "uni cu o
suta de dolari si a trait onora"il! reusind sa si puna de o parte
"anii din "anca! uitand de toate $reutatile si de'ama$irile!
mintea limitata ii tot sopteste ca este cineva! ca a reusit ceva!
ca acum are si atunci nu avea. Si desi$ur o felicita! prin asta ea
nefacand altceva decat sa su"linie'e mereu rolul ei "enefic!
caci ea si priceperea ei au adus-o la aceste re'ultate.
esi$ur nu o va lasa sa vada cat anume o costa acest
tip de evolutie si nici cat ar fi putut avea acum in cont daca si-
ar fi permis sa riste din cand in cand cate ceva. &u este in
interesul mintii sa faca acest lucru. Permanenta incordare!
stresul re'ultat din presiunea pe care $ri#ile platilor au tot
e%ercitat-o si o fac in continuare! eforturile de a ramane pe
piata fara investitii care tre"uiesc mereu compensate prin
pre'enta! contacte! micsorarea "eneficiului per operatiune si
deci a incasarilor! in ciuda cresterii impo'itelor! a inflatiei! a
fluctuatiei de personal fac din viata un calvar care oricum lasa
urme adanci asupra structurilor fiintei. Intr-un cuvant nu mai
este cea de acum doi ani si deprecierile vor continua daca nu
modifica esential vi'iunea ei asupra vietii.
iscutand despre perspective! asa cum le vede ea
acum! pe mine pur si simplu ma infioara. aca consideram
acest moment al ei! asa cum si este fiecare clipa a vietii! ca
fiind o raspantie! va pre'int acum una din caile posi"il de
urmat! conform cu mintea ei. Ea pe asta o vede.
*a spuneam ca are un apartament de doua camere! "ine
situat si "ine dotat. Cu "anii din "anca ar intentiona sa mai
cumpere o $arsoniera! deoarece dinamica investitiilor
imo"iliare pare sa le indice ca fiind virtual profita"ile pe termen
atat scurt cat si mediu. Pentru asta ar mai tre"ui sa complete'e
cu un imprumut "ancar! ca sa-si poata permite un confort "un
si o po'itie asemenea. Actualmente a inc)iriat un apartament
de doua camere cu C88 dolari intr-o 'ona destul de "una! mai
sla" dotat decat cel proprietate! care i-a fost necesar pentru
mutarea din vec)iul apartament pe care il detinuse! situat
periferic dar cu F camere.
isi propunea ca sa inc)irie'e cele doua proprietati cu
M88! respectiv 6I8 Euro si sa locuiasca in continuare cu c)irie!
o"tinand din aceasta un profit de circa CI8 euro lunar! pro"a"il
afacere fe'a"ila! tinand cont de calitatea si locatia spatiilor. in
punct de vedere al mintii limitate este c)iar un venit usor de
o"tinut si si$ur! daca faci a"stractie de riscuri si deprecieri. &u
putini au avut cele mai rele surpri'e in urma unor astfel de
afaceri! multe consumuri nervoase conta"ili'andu-se in sarcina
lor.
Ceea ce ma surprinde insa este prapastia care e%ista
intre ceea ce aceasta fiinta cu lar$i ori'onturi ar putea face si
ceea ce ea mai !ede posi$il sa faca. *or"itoare a catorva
lim"i straine! a trait in SUA! in Italia si in Grecia! iar varsta si
modul in care se pre'inta fac din ea o pre'enta a$rea"ila! care
face fata cu succes unor medii destul de diferite si de elevate.
,oate acestea sunt atu-uri ce pot face din ea un "un competitor
social! care are si mult e%ercitiu in a lucra cu oamenii. +ai este
si nativ leu! deci o "una confi$uratie informationala din start!
pentru o femeie putin trecuta de F8 de ani.
&u vad a"solut nici un motiv pentru care aceasta fiinta!
la acest moment de raspantie sa opte'e pentru aceasta
micime a evolutiei ei! ca cea pe care mintea ei limitata i-o
recomanda cu caldura. Este drept ca este destul de marcata de
ceea ce se c)eama mediul de afaceri romanesc ca si conte%tul
le$istlativ si nivelul societatii romanesti de a'i! $andindu-se ca
o eventuala plecare in afara ar fi! pro"a"il! o solutie. ar si
aceasta virtualitate are! din pacate! tot rolul de a o tine in
limite stranse! stiind "ine ca o plecare inseamna si o mare
nevoie de capital! daca doresti sa misti ceva altundeva. Ca
atare va risca si mai putin fiecare "an care se va putea
stran$e.
Repet intentia mea de a face doar un studiu de ca'!
poate tocmai datorita faptului ca este destul de $enerala
evolutia ei. in $eneralitate iese doar prin $radul de
potentialitate care este ma%im in ca'ul ei! fara sa vada acest
lucru! desi$ur. Prin e%perientele avute! prin rolul intuitiei in
viata ei! prin sen'itivul destul de fin si c)iar prin momentele de
constienta ea ar putea deveni deose"it de repede un Sine
Revelat. As putea spune ca practic se afla intre doua lumi de a
caror e%istenta este destul de constienta. Este si motivul
pentru care m-a cautat in urma cu multi ani! apoi ne-am
reva'ut acum vreo doi si acum ar fi o a treia oca'ie! pe care ii
doresc sa o si finali'e'e. esi$ur ale$erea ii va apartine! eu
neputand face altceva decat sa-i pornesc iar o de'ar)ivare a
Cunoasterii! poate de asta data mai inspirata si cu o mai mare
claritate si forta.
Cea de a doua varianta pentru momentul ei de raspantie
ar decur$e tocmai de aici! din virtuala ei ale$ere spre
nelimitare. Am sa incerc sa fiu destul de clar in detalierea
acestui drum. In primul rand tre"uie sa notati foarte "ine ceva2
rolul pe care va tre"ui sa il ocupe prestatia mea pe lan$a ea.
Este vor"a de o munca intensiva care se va intinde pe
parcursul unor ani! avand in vedere ca nu vom trai su" acelasi
acoperis! deci nu ne vom putea $asi decat cu intermitente unul
in prea#ma altuia. esi$ur in primele luni va tre"ui lucrat foarte
intens pentru ca niste re'ultate vi'i"ile sa poata aparea si in
fata intelectului ei. Altfel isi va pierde ra"darea si va renunta.
Pro"a"il ca de asta data va tre"ui sa pun accentul in prima
instanta pe aspecte cu re'ultate practice pe termen cat mai
scurt si sa incerc sa-i induc cat mai mult STAR, . aca voi reusi
sa o familiari'e' cu aspecte ale comuniunii! atat ca martora cat
si ca traitoare! si daca va aloca suficient timp pentru a do"andi
Cunoastere! este posi"il sa opte'e pentru aceasta varianta de
evolutie! care o va duce in locuri diametral opuse fata de
virtualitatea pe care si-o ima$ina.
*a tre"ui sa intele$eti cum functionam si care este
po'itia noastra fata de diferite aspecte. aca luam "anii ca
aspect de referinta! deoarece ei sunt *ALOAREA mintii limitate!
ei pot fi priviti ca scop sau ca mi#loc! dar pot veni si de la sine!
si a$ia aceasta este po'itia fireasca fata de ei . +a#oritatea nu
vor sa recunoasca faptul ca ei au devenit c)iar scop si ca atare
se mint ca ei sunt doar un mi#loc. Oricum este profund $resit!
deoarece c)iar ca mi#loc tot te situea'a in po'itia de efect! tu
declarand indirect ca ai nevoie de ei pentru a putea face ceva
sau a fi cumva. Ca atare va tre"ui sa faci ceva pentru a-i
o"tine! facand a"stractie de cateva lucruri foarte importante.
In primul rand "anii au calitatea de a nu fi de a#uns niciodata!
deoarece cu cat ai mai multi cu atat vite'a lor de circulatie
creste! pretinsele tale nevoi crescand si ele. In realitate
e%istenta lor nu face decat sa te faca mai dependent de o
seama de aspecte care altfel nu ar fi e%istat in viata ta!
rapindu-ti si mai mult $radul de li"ertate! timpul si risipindu-ti
ener$iile.
aca ai actiona doar din "ucuria e%perimentului si
motivat doar de iu"ire fireasca pentru semeni si intrea$a
Creatie -constient fiind ca pentru acest $en de e%periente te
afli aici- desi$ur ai face unul din putinele lucruri care merita
facute si evident! ar veni si mi#loacele necesare im"o$atirii
e%perientei tale. Ar fi doar o consecinta fireasca! pentru care
nu ai avea de depus nici un efort! nu ar tre"ui sa tremuri si nici
nu ar tre"ui sa specule'i ceva.
In ca'ul cu care e%emplific! aceasta fiinta destul de
@daruita. ar putea ale$e doar "ucurii. Ar putea sa-si faca "inele
de a intele$e superior realitatea! trecand la Constiinta
Constienta! "a'andu-se pe faptul ca poate sa profite de
a$oniseala ei pentru a se de$reva o "una perioada de orice fel
de o"li$atii. Afacerea ei mica ar tre"ui sa o incredinte'e spre
mana$eriere unuia din cei care acum ii sunt salariati!
motivandu-l cu o participare la profit procentuala! ea devenind
cu totul li"era sa 2,E . Respectivul! pro"a"il un tanar! daca are
mana li"era este posi"il sa $aseasca oportunitati pe care ea nu
le mai vede sau pentru care ea nu ar mai fi dispusa sa faca
eforturi! pe cand el pro"a"il le va face. Este foarte posi"il ca si
pe aceasta cale sa o"tina c)iar profit mai mare! in ciuda
renuntarii la parte din viitorul profit. Un "ar"at tanar este de
presupus ca are si motivatie si ener$ie pentru ca sa profite de
o po'itie care i se ofera. Iar daca nu este de#a in colectivul
acesta! el poate fi $asit. Pro"lema este doar sa intelea$a
importanta acestei de$revari pentru evolutia fiintei ei.
esi$ur ca tre"uie sa sc#im$e optica asupra "anilor !
sa renunte la a-i mai c)ivernisi! deoarece aceasta mentalitate
creea'a prin frici potentiale infoener$ii contrare intereselor ei
declarate! respectiv "unastarea. Ea este a celor detasati! care
nu dramuiesc fiecare centima! care stiu sa se "ucure de
e%istenta mi#loacelor pentru care aproape nu depun nici un
efort.
Am studiat un timp @#ocul intamplarii. pe un pocJer de
pe calculator si va asi$ur ca nu este nimic intamplator acolo.
Ceea ce se materiali'ea'a pe ecran sunt doar varia"ilele mintii
limitate! care face simultan pro$ramari si presupuneri cu o
sprinteneala demna de o cau'a mai "una. Pentru ca daca nu ar
tot incerca sa prevada! daca nu ar tot pendula intre Kinta!
careu si tot felul de alte formatii! daca ar fi capa"ila sa
pastre'e doar sentimentul pur al unei dorinte clar e%primate!
pretinsa intamplare ar inceta! ramanand doar o coerenta
pro$ramare. *a asi$ur insa ca! dupa mult studiu! a"ia reusesti
sa iti surprin'i mintea cum te "oicotea'a! aler$and ca o
maimuta tur"ata de la o varianta la alta! intr-o sin$ura
fractiune de secunda. *a asi$ur ca nu o poti stapani nici macar
suficient pentru a putea o"serva clar! de la "un inceput! ceea
ce ea! cu "ucurie iti face! convinsa fiind ca precis te a#uta sa
casti$i. Ea se '"ate cinstit dar neputincios tocmai pentru ca
se '"ate prea mult si nu poate sta o "iata secunda linistita.
eci! intotdeauna! pier'i.
Am pomenit acest e%periment tocmai pentru a va
ar$umenta de ce "unastarea nu este a celor care se implica
in o"tinerea ei ci dimpotriva! a celor detasati complet si care
actionea'a eclusi! din "ucuria e%perimentului iar ceea ce
re'ulta etse doar atat! o simpla conseccinta. aca veti cauta!
veti $asi aici si le$atura cu recomandarea sanatoasa de a
@multumi pentruu ceea ce ai. si nu a te ru$a pentru ceva. Este
vor"a deci de o diferenta de stare in care tu te dispui . *edeti
cum Cunoasterea vine pe diferite cai. Le$and-o de ca'ul in
studiu! renuntarea la implicare si trecerea prin cunoastere
si intelegere superioara la $ucuria unui e%periment elevat !
va duce in mod automat si la "unastare! dar nu una
c)ivernisita cu teama ci la o adevarata e%plo'ie de mi#loace la
indemana! utile tot pentru a mari $radul de detasare si "ucuria
unor noi e%perimente mai valoroase! menite desi$ur tot
insanataosirilor de orice natura! din #urul fiintei care ea ar
deveni.
Pentru ca! devenita sanatoasa 0aici cititi AR0ON,OASA-
AR0ON,E ca S,ARE1! orice fiinta nu mai are altceva E 9ACU,
decat sa iasa catre semenii sai si catre orice alta parte a
Creatiei si s-o vindece de entropia pe care acest Aoc devenit
inconstient a tot proiectat-o asupra a tot si toate. Cam asta
voiau +aestrii sa spuna cand afirmau ca tre"uie sa redevii
copil! adica STARE de PUR,TATE% Si asta nu in "eneficiul
altcuiva ci al tau! deoarece doar asa vei fi potentialitate
ma%ima! O0N,SC,ENTA ! O0N,POTENTA . ar nici asta nu
este un scop in sine de oarece c)iar ideea de scop este
fundamental $resita. Revenirea inte$rala su" valorile Armoniei
Universale te duce la un nivel al e%perientei pentru care! de
fapt! te afli in corp fi'ic. Pentru ca tot ceea ce te-ai #ucat pana
acum nu a fost decat un pream"ul! niste pasi timi'i pentru
ceea ce de fapt a"ia acum urmea'a si care nu are un capat!
care este o evolutie continua la valori ale e%perientei inalt
vi"ratorii! unde totul este o feerie de mu'ica! parfum si lumina!
din care se pot creea cele mai su"lime S,ARI de constiinta.
Unii ar putea spune ca te poti dro$a sau im"ata si tot
acolo a#un$i si partial le dau dreptate. oar ca aceste @solutii.
$asite de mintea limitata isi au i'vorul in amintiri ale Sinelui
dar co"orate la cel mai #os nivel cu putinta. e aceea un "etiv
sau dro$at devin ro"i ai viciului lor! tot de aceea se%ul
fascinea'a pe toti deopotriva! ele sunt @modalitati la
indemana. prin care Sinele devenit foarte sla" nu face decat
sa transceada acest plan! prin stari induse grosier si sintetic .
9unctionea'a ca "iete amintiri ale unor senzatii ! de altfel
foarte pure si Esentiale! dupa care fiecare 9iinta tan#este. Este
acel parfum de ACASA ! despre care cred ca fiecare simte cate
ceva.
e aceea functionea'a atat de $reu de'alcooli'arile sau
renuntarea la dro$uri si se%! dar ce poate intele$e mintea
limitata? u-l pe respectivul dependent catre firescul starilor si
nu va mai dori aceste su"stitute de profund Ade!ar . Acestea
trei functionea'a ca adevarate @portaluri interdimensionale.
din punct de vedere al starilor. Este ca si in comunicare2 avem
firescul comunicarii empatice din starea de comuniune! dar
aceasta nemaifiindu-ne accesi"ila am inlocuit-o cu lim"a#ul
$reoi si am intermediat-o prin telefonie. In loc sa ve)iculam
pac)ete informationale comple%e comunicam liniar si
secvential! incomplet si lipsit de randament. sau! in loc de a
crea realitati e%clusiv la nivel de $and materiali'at! ceea ce nu
ne mai este accesi"il! alcatuim secvential pe "a'a unui $and
-desi$ur- un proiect! apoi il incredintam unor e%ecutanti care!
functie de idee! pun mana pe unelte si stran$ materiale! ca sa
@materiali'e'e.! imperfect si cu mare pierdere de timp si
ener$ie! ceea ce noi nu mai suntem capa"ili. Este simplu de
inteles! sper5 A fost un nivel al e%perientei! care poate si este
util de a fi depasit. Am cunoscut micimea su" toate formele ei!
am prostituat si pervertit totul! am su"stituit si intors Armonia
pe dos si am e%perimentat totul ca sen'atii. Este SU9ICIE&,555
&u mai este nimic de pervertit5 Pentru ca in final am a#uns sa
ne pervertim pe noi insine la maniera la care a devenit cam
prea periculos. Si va invit sa intele$eti su" aspect stiintific
acest adevar. Informatia Ar)etipala fiind in pericol de a diminua
in masa enorma de informatie aleatoare! viciata! deformata! ar
fi util sa ne-o apropiem cat inca ne mai este la indemana.
E%ista cunoastere despre civili'atii foarte avansate care
au pierdut iremedia"il aceasta informatie si care incearca sa
cree'e un )i"rid infoener$etic intre ar)etipul fiintei umane si
informatia care lor le mai este accesi"ila. Au foarte multa
cunoastere pe care au oferit-o in sc)im"ul acestui
@aran#ament. perfectat cu repre'entanti ai Civili'atiei Pamant!
dar evolutia lor este pecetluita tocmai prin pierderea acestei
informatii complete. ,e)nolo$iile pe care le-au de'voltat in
"a'a acestei cunoasteri au multi pasi inaintea te)nolo$iilor
noastre. Cu toate astea nu au avut Atentia necesara pentru ca
iremedia"ilul sa nu se produca.
Revenind la studiul de ca' pe care am inceput sa-l fac! in
"a'a a ceea ce am incercat anterior si la @raspunsul. pe care l-
a dat de am"ele dati tre"uie sa o"iective' urmatoarele2 a venit
in prea#ma mea de fiecare data cand constienti'a ca .are
nevoie. de un a#utor. Anterior a fost vor"a doar de deficiente
de racordare ener$etica. Acum se pare ca a inteles ca a a#uns
intr-o 'ona a neintele$erilor care incep sa se materiali'e'e
amenintator pentru c)iar structura fi'ica. O instanta
#udecatoreasca intr-un proces prost instrumentat va cauta sa
decida in "a'a unor marturii false asupra unei pretinse
a$resiuni contra unui vecin de doua ori mai corpolent decat
ea! "ar"at. Este o po'itie la care simte ca nu tre"uia sa a#un$a
su" nici o forma si este de fapt un @semnal. aran#at de Sinele
ei pentru a se tre'i. Putea fi un altul! o "oala aparent $rava!
cronica! un accident de un fel sau altul! dar si-a pro$ramat
trotusi un semnal "land. aca nu se va tre'i nici de asta data!
sunt convins ca dupa nu foarte mult timp o voi revedea iar
aparand cumva! cu un aspect mult mai @dur. de re'olvat. &u i-
o doresc nici ei nici altcuiva! dar este le$ic sa fie asa.
Anterior mintea limitata a convins-o! dupa ce si-a re$lat
cumva starea de moment! ca nu este ca'ul sa o ia prea in
serios. A convins-o ca nu era in folosul ei sa riste acumulari
financiare! sa revi'uiasca po'itia ei fata de afacerea pe care o
are sau fata de "ani! caci se va putea descurca foarte "ine si
sin$ura. Empatic ea de#a transmitea aceasta atitudine si facea
ca tot pe cale empatica sa nu mai poata receptiona
cunoasterea care i se transmitea preponderent pe aceasta
cale. Si! desi$ur! mintea a @sal!at-o. de fiecare data de
@amenintarea. Sinelui . Acesta a pus "ilele respective unde
tre"uiau puse si i-a pre$atit restul incercarilor. Ca atare nu cred
ca su" aspectul afacerilor a avut un curs ascendent asa cum
poate si-a dorit sau ima$inat! su" aspect al inte$ritatii
structurii fi'ice au avut loc de#a destule deprecieri dar si-a
procurat si un panaceu in pre'enta permanenta a unei
aceleiasi fiinte in prea#ma sa! $ila al$a in mod si$ur! dupa
felul in care am perceput eu relatia. esi$ur ca mintea limitata
doreste sa o transforme si pe aceasta in "ila nea$ra si! culmea!
c)iar o poate face! sta de-a dreptul la panda pentru acest scop
al ei. Ea stie ca acolo e%ista @amenintarea. starii de
comuniune! care ar insemna un teritoriu pierdut iremedia"il!
ilu'ia separarii pierduta definitiv.
Poate aici va tre"ui sa produc o desc)idere ma%ima atat
in facilitarea instalarii starii de comuniune! cat si in eli$erarea
mintii din conditionarile care au fost facute cu privire la
limitele relatiei de parteneriat intre see diferite. aca va
accepta sa traiasca adevarul ca Armonie este numele lui
Dumnezeu! Le$ea /ui in "a'a careia functionea'a intrea$a
Creatie atunci e%ista o sansa sa iasa de su" $)iarele mintii
limitate si sa e%perimente'e nelimitarea. Eu ii pot oferi toata
cunoasterea care ii va fi necesara dar trairea nu si-o poate face
decat ea. aca va lasa mintea sa faca si un sin$ur
rationament va pierde sansa care i se ofera! din propriul Sine!
desi$ur.
Evident nu pot e%ista solutii prefa"ricate! ele nascandu-
se din dinamica fiecarui moment de ACU+ . Un cuvant cere un
altul! o ima$ine la fel! $esturile au urmarile lor. Ele se fac sau
nu! se c)iama sau nu unele pe altele. Asa este firesc sa fie!
cicluri cau'a-efect! mici mari raspantii in vietile noastre! nu?
e aici nu are rost sa mai specule' pe seama unde ar putea
duce alegerile ei! dar tre"uie sa fie a"solut clar pentru toat
lumea ca ele pot duce e%act in NE/,0,TARE ! din toate
punctele de vedere. Adica la Sinele Re!elat sau Acasa sau la
Dumnezeul care Esti! cum preferati ca tot acelasi lucru
inseamna. Omul Adamic! daca va place mai mult!
Constiinta pe deplin Constienta! Omniscienta si
Omnipotenta! Unime! si cred ca toate la un loc si fiecare in
parte sunt e%act ceea ce tre"uie pentru ca noi toti sa
intele$em Ce anume Suntem meniti SA 2,0%
In c)iar acest moment eu am in vedere mai multi
semeni care m-ar putea a#uta sa suprapun piramida
Cunoasterii peste cea entropica. Am sa va e%plic. In Realitate
noi toti suntem Potentialitati epline si relatiile noastre ar
tre"ui! in "a'a Armoniei Universale sa fie doar de iu"ire!
cola"orare la crearea constienta de noi Realitati! Comuniune.
atorita mintii limitate a avut loc o nefireasca si ilu'orie
stratificare a oamenilor pe anumite criterii pseudovalorice! in
special pe ilu'ia creata de ver"ul @a avea.! sau a unor derivate
ca @a putea.! @a stii.! etc. Sunt false deoarece ca om cu minte
limitata! nimeni nu poate nimic! nimeni nu stie nimic si cu atat
mai mult! nimeni nu poate avea cu adevarat ceva. ,otusi din
aceasta neinspirata stratificare s-a creat o piramida care!
privita din afara ei! se caracteri'ea'a la toti parametrii prin
entropie! colaps! moarte. In ea c)iar ideea de vesnic sau infinit
nu incape. Sunt aparent le$i care sustin aceste limite si
aceasta tendinta devenita fireasca spre pra"usire.
Si daca toti suntem de fapt Omnisciente si Omnipotente!
deci a"solut e$ali! stratificarea nefiresc acceptata a dus in
su"sidiar la un alt $en de stratificare! "a'ata pe opacitatea
mintii catre adevarata Cunoastere. Pentru ca nu putem vor"i
de o diferenta de cunoastere propriu'isa! ea nu are cum e%ista
deorece informatia este omnipre'enta! distri"uita )olo$rafic.
oar capacitatea de a o accesa a devenit foarte diferita de la o
individualitate la alta. In fdunctie de acest $rad diferit de
opaci'are a mintii limitate noi am acceptat un anume loc in
piramida entropica! care ne ofera o mica sen'atie de confort
fata de o alta! repre'entand un punct de ec)ili"ru desigur fals
si el intre ceea ce vede mintea limitata ca accepta"il si ceea ce
Sinele este decis sa accepte de dra$ul acumularii de
e%perienta.
Putem spune ca la aceasta situatie s-a a#uns nu de
foarte mult timp! daca privim in perspectiva intre$ii evolutii a
civili'atiei. ovada este c)iar si "anala o"servatie ca! daca te
duci undeva intr-un mediu rural destul de "ine conservat! nu
vei putea trece prin satul respectiv fara sa raspun'i la salutul
unor semeni de-ai tai! indiferent varsta lor. Ei o vor face firesc!
parca incercand sa-ti aminteasca normalitatea! si incet vei
descoperi in tine "ucuria de a deveni mai atent si a lua tu! ca
musafir! initiativa. Asta nu poate sa nu-ti aminteasca de cel
mai frumos salut venit din ne$ura timpurilor! din sanscrita! acel
Namaste care inseamna 0de ce oare???51 7Di!initatea care
Sunt saluta Di!initatea care Esti)%
in suprapunerea acestor doua piramide se va putea ca
Cunoasterea sa devina unica si a"solut temporara diferenta
@valorica. intre semeni a"solut e$ali in Esenta! menirea ei fiind
doar proiectarea dinspre varf a Armoniei si reinstaurarea
firescului in temporarul edificiu acceptat. Rolul acestei
constructii va fi tocmai autodemolarea ei iar ritmul in care
acest proces se va putea desfasura va fi functie de forta de
proiectare a Adevarului pe care o va avea *arful si procesul va
incepe cand in #urul sau cativa semeni vor intele$e firescul si
necesitatea acestei @intreprinderi comune.. Pentru a intele$e
ei vor tre"ui sa-si faca "ucuria de a deveni macar partial
Constiinte Constiente! iar pentru asta vor tre"ui sa $aseasca
motivatia lor individuala.
e aceea spuneam ca sunt mai multi cei al caror a#utor
il astept in acest moment. Cartea de fata le este dedicata lor in
primul rand! dar in e$ala masura ar fi indicat sa fie citita de cat
mai multi! deoarece precis vor re'ona la continutul ei. Este si
motivul pentru care imi doresc iar oportunitatea unei conectari
la Internet! pentru a o putea oferi spre citire unui numar cat
mai mare de semeni! cum am facut si cu prima carte! prin
diferite forumuri a caror tematica sau interes se apropiau
macar partial de ceea ce eu aveam de comunicat la acea data.
in po'itia in care am ales sa ma situe' este sin$ura
creatie pe care o am de facut si nu este minora. Este o
necesara sc)im"are de paradi$ma! corespun'and armonios cu
momentul Acum al Ansam"lului @realitatilor. in care ne $asim.
Optiuni alternative nu e%ista nici pentru individualitatea care
sunt si nici pentru actuala Civili'atie. Cel putin nu din
Constiinta Constienta.
esi$ur ca Inteli$enta Constient Colecti! nu are nici
un interes sa lase Individualitati sa se maturi'e'e suficient
pentru a iesi de su" influenta sa. Pentru e%istenta ei @turma.
este sin$ura necesitate! pe seama ei ea e%ista. Stie "ine ca nu
tre"uie ca toti sa a#un$a individualitati constiente! ca numai un
numar suficient pentru a crea o masa critica va fi a"solut
suficient pentru ca rolul ei sa incete'e. Sa nu vi se para aiurea
ca personali'e' cumva e%istenta ei deoarece ea c)iar este o
individualitate cu un $rad de constienta oricum suma a tuturor
individualitatilor umane. Le conduce comportamentul! deci'iile!
si in principal gandurile. C)iar daca vi se pare ca sunteti
independenti! vedeti de cate ori aveti cura#ul sa faceti sau sa
$anditi altfel decat face ma#oritatea semenilor vostrii. Ati fost
@educati. sa nu aveti acest cura#! sa va temeti sa-l manifestati.
Cum sa va asumati astfel de riscuri ma#ore? aca a fost nevoie
de le$ende pentru ca sa fiti cuminti! vi s-au dat le$ende! daca
a fost necesara frica! ati fost speriati. 2unctioneaza din plin5
*a e frica de intuneric deoarece va temeti de necunoscut. ar
necunoscutul face parte din micul statut al mintii limitate! la
care va invit sa renuntati. ,otul este lo$ic si de "un simt. Ca
individualitate o puteti face! dar fara a cere apro"area cuiva.
Pentru ca ar tre"ui sa o cereti tocmai Constientului Colectiv!
care nu vi-o va da! firesc nu? e ce ar accepta sa @moara
putin.? e dra$ul Esentei care sunteti ? ar el nu are nici un
motiv sa va recunoasca Sinele ! nascandu-se si traind tocmai
pe seama Uitarii de Sine.
aca cumva ati cre'ut in ima$inea demonica! aceasta
inteli$enta este sin$ura care ii corespunde in intrea$a Creatie.
Ceea ce voi vedeti uneori! din a patra dimensiune! in somn sau
alte stari de constiinta modificata nu este altceva decat o
poveste pe care tocmai aceasta Inteli$enta v-o sopteste!
pentru a va speria inca putin si a va cuminti mai mult. &u
e%ista alt iavol nicaieri. @El. va "ate pe umar si @va duce in
ispita.. Pentru ca @ispitele. sunt pseudovalori depo'itate acolo!
ca informatie.
ar si "olile si toate @neca'urile. voastre acolo sunt
depo'itate! ca informatie. Ele va sunt accesi"ile numai cata
vreme faceti parte din turma! deoarece asa functionati din
punct de vedere al frecventei la care v-ati co"orat
@ec)ipamentul.. Sunteti in "anda de frecvente specifice
supravietuirii! ale omului preadamic. 9unctionati inconstient! in
"a'a fricilor si limitarilor! a ilu'iei nevoilor de tot felul. +intea
limitata! ca @releu. receptor al informatiilor venite din
Constientul Colectiv! va mentine in aceasta frecventa. Sinele
tinde sa va duca mai sus! mintea limitata intoarce
@potentiometrul. la vec)ile frecvente... Aceasta lupta interioara
va face sa fiti mereu rupti! duali! duplicitari. Pentru ca din
Esenta va vine sentimentul ca sunteti! fiecare! deose"it de
inteli$ent! ca sunteti perfect! ca puteti orice si stiti foarte
multe. ,oti aveti aceste sentimente si ele au desi$ur a"soluta
acoperire in Esenta Omniscienta si Omnipre'enta. ar de
evoluat in acest plan o faceti pilotati nu de Esenta ci de minte
si comportamentul numai inteli$ent nu este iar de cunoastere
ce sa mai vor"im...Ca atare si faceti mai mult '$omot decat
ceva semnificativ...Ati va'ut oare un sin$ur om care sa creada
despre el ca este prost! cu sinceritate? Sau ca este urat? C)iar
nu contea'a cat de stupid $andeste! cat de neinstruit este!
fiecare traieste si se comporta ca si cand ar fi o inteli$enta
deplina. e aceea fiecare are pareri proprii despre orice! de
aceea oricine #udeca pe oricine! pe "a'a sen'atiei ca el poate
cuprinde totul ! dar in mintea lui micuta. Ceea ce! de cele mai
multe ori! va'ut din po'itia de martor! arata cel putin )ilar.
aca nu veti mai acorda acces mintii limitate sa tot
um"le la @potentiometrele. fiintei care sunteti! atunci Sinele va
creste permanent frecventa! luandu-va @dreptul. de a avea o
seama intrea$a de e%perimente limitate si limitative! la randul
lor. Pentru ca! in ciclul cau'a-efect! o e%perienta limitata atra$e
dupa sine! ca conseccinta! o alta de aceeasi factura. &iciodata
de un nivel mai inalt5 aca veti accepta ca @v-ati im"olnavit.
de poliartrita! spre e%emplu! este clar! ca conseccinta! cate alte
nefericiri va atra$e dupa sine aceasta e%perienta. ,otul va
mer$e din rau in mai rau! nimic din ceea ce va doreati nu veti
mai putea face sau fii. ar e%emplele sunt infinite. Este
suficient sa acceptati o usoara )iperponderalitate! care apoi va
tot creste si nu tre"uie sa-mi povestiti ce mai ramane din viata
voastra! din placerile sau "ucuriile ei. Sa ne $andim doar la a
face pla#a sau se%555 Si apoi! daca il intre"i! vei vedea ca este
un om @foarte inteli$ent.... Unde este aceasta inteli$enta pe
care o acu'a? In Esenta care el a uitat sa fie! desi$ur. ar in
minte? Cine l-a adus in aceasta nefericita postura! Sinele sau
mintea limitata? ar! cand este vor"a sa ia o deci'ie! cand se
afla la fiece raspantie a vietii! se va incredinta mintii limitate
care! de)! dupa parerea lui! este depo'itara inteli$entei lui.
Cum sa lase inima sa decida! ce stie ea???
ar @Inima. nu este pompita pe care c)irur$ul o
inlocuieste la nevoie! ea este adevarata depo'itara a
omniscientei si omnipotentei! "linda si lipsita de or$olii cum
este si firesc. Ea nu se supune frecventelor mintii limitate!
pentru Ea nu e%ista notiunea de supravietuire. Ea nu a fost
niciodata @I'$onita din Rai. deoarece Ea este Raiul . Acolo
avem nu sen'atia omniscientei si omnipotentei ci c)iar pe ele.
ar cum sa cre'i in ceva atat de "un si "land! care nu se "ate
cu caramida in piept? &U are 9OR,A necesara pentru a se
impune! nu este clar pentru oricine?
oar ca nu de forta este nevoie ci de Armonie! dar cine
sa creada asa ceva? Cine sa accepte ca Armonia este unica
Le$e si ca Iu"irea este sin$ura ener$ie capa"ila sa stie si sa
poata orice?55 Incepand cu frecventa Iu"irii e%perientele
limitative ale animalutului-om incetea'a. aca ai sta sa intre"i!
multi cred ca ei c)iar stiu ce este aceea iu"ire. *reau sa le
spun ca daca ar sti viata lor ar fi doar mu'ica si poe'ie! la toate
capitolele. Cunoasteti pe cineva care traieste o astfel de
e%perienta? Si daca nu! va dati seama cat de putina Iu"ire se
mai afla printre oameni?
,oti cred ca iu"ire se c)eama ne$otul sentimental care
se practica intre se%e pe diferite considerente. Ca acel @eu te
iu"esc daca.... sau .am nevoie de iu"irea ta! a lui! a lor. c)iar
are ceva in comun cu cea despre care incerc sa va povestesc.
Iu"irea nu are nevoie de nimic si de nimeni! ea ES,E si tu
tre"uie doar sa o recunosti a fi suprema ener$ie care lea$a
toate aspectele creatiei. Sin$ura conditie nu o pune ea ci tu si
se refera doar la recunoasterea ei de ctre tine! de Constiinta
care Esti. Asta ar insemna sa devii constient. Simplu. Si a"solut
suficient pentru ca toate e%perientele tale de viata sa se
modifice radical.
Pentru ca ar inceta dualitatea! nu ai mai fi mereu
sfartecat interior! nu ai tot pendula intre ceea ce ai dori sa fii
sau sa faci si ceea ce ti se pare ca tre"uie sa fii si ce ti se pare
ca poti. ar iti tre"uie cura#ul sa constati ceea ce esti si poti
c#iar acum. aca te tot ilu'ione'i ca c)iar ACU+ esti si poti
cu adevarat ceva ti-ai si inter'is "ucuria de a deveni si a putea
cu adevarat ceva. Este si lo$ic ca! in aceasta situatie esti un
infatuat lipsit de orice urma de limpe'ime .
Stiu ca nu va spun lucruri prea placute dar va asi$ur ca
asta nu doare prea mult. Puteti ale$e sa uitati sau sa spuneti
ca "at campii. +ai $rav devine cand ati a#uns la conclu'ia ca
am dreptate si va tre"ui c)iar voi sa recunoasteti aceste
adevaruri ca fiind vala"ile pentru voi. Atunci c)iar doare. ar
fara aceasta durere nu va veti vindeca niciodata de micimea la
care v-ati autocondamnat.
esi$ur ca am vor"it cu multi oameni si stiu "ine cum
reusesc sa evite Cunoasterea! pretin'and ca alear$a dupa ea
sau ca de#a o au. La fel procedea'a si cu Iu"irea! spunand ca ei
sunt iu"itori sau iu"esc. Sunt foarte multi sin$uri pe deplin! nici
macar nu au indra'nit vreodata sa isi im$ine'e cum este sa pui
in comun un $and sau o furculita! dar ei sustin ca iu"esc totul.
ar este ceva matematic imposi"il! nu poti stii ce este iu"irea
si sa fii sin$ur deoarece ea! Iu"irea insasi! c)iama e%perienta
impartasirii ei. Cate unul imi arata pisica sau cainele lui! care
tine loc si de partener si de copil si se lauda cu iu"irea lui... Iti
vine sa lacrime'i la aceasta aiureala a mintii. Retin ca in liceu
aveam o "iata profesoara de france'a! care mi-a scos filmul din
aparatul de foto$rafiat pentru ca indra'nisem sa-i fac o po'a...
Eu eram un mare iu"itor de oameni! de aceea am fost un
fotoamator de mic. Ea sustinea ca iu"este animalele dar nu si
oamenii... Cata ilu'ie dureroasa acesta declarare a unei
cumplit de dizarmonice necunoasteri si neintelegeri .
Am frecventat in urma cu niste ani un cerc de oameni
stransi in urma unei aparitii editoriale2 @Conversatii cu
umne'eu.. Ulterior unii am devenit prieteni "uni! ne-am
intalnit acasa! am tot discutat. Si asta'i ne vedm cu placere
unii dintre cei de atunci. esi$ur aveam fiecare momentul
nostru! desi$ur fiecare avea un drum al sau! care va'ut acum
seamana cu un manunc)i de fire care s-au intersectat la un
moment dat! fiecare urmand apoi propriile ale$eri. In acel
punct unde ne-am adunat a fost un punct de Constienta
comun! o e%perienta destul de reusita de comuniune. +intea
limitata insa si-a spus cuvantul si a operat separari deoarece
Constientul Colectiv nu este o Inteli$enta care sa se lase usor
pacalita. Ori acolo e%ista o adevarata $om$a pentru el .
Practic! din cei de atunci au mai ramas pe un drum constient
doar doi! trei. Alti cativa inca se ilu'ionea'a ca ar fi pe un astfel
de drum iar cei mai multi s-au reintors dramatic la valori ale
e$o-ului. Aproape au uitat starea pe care au avut-o. Cred ca! la
un moment dat! am fost cam doua 'eci in acea "inecuvantata
intersectie
esi$ur ca in #urul cartii respective s-au strans mult mai
multi. Editoarea a avut inspiratia de a $enera acest fenomen si
ar fi putut ramane o initiativa de mare "eneficitate daca nu ar
fi fost prima care sa cede'e in fata propriului e$o. Evident nu a
reali'at ca i se intampla pentru ca doar daca ar fi ramas la
nivelul vi"ratiei inimii ar fi putut sa-si dea seama. &umai ca nu
poti fi simultan si in minte si in inima...A su"ordonat totul unei
idei mici! personale si mira#ul a disparut mai intai de acolo. Si
acum se stran$ niste oameni in #urul ei si crede ca asta mai
inseamna ceva. Este mintea care desi$ur o pacaleste. ,ot
mintea a facut posi"il sa nu dea macar un telefon prin care
sa-si eprime pozitia fata de cartea pe care nu as fi putut sa
nu i-o propun tocmai ei . Un "iet telefon cu o scu'a oarecare!
mica! omeneasca si tot ar fi fost mai mult decat o tacere pe
parcursul a mai "ine de un an.
E%ista o mare responsa"ilitate pe care si-o asuma toti
cei care s-au situat in po'itii in care pot o$structiona
a#un$erea Adevarului la semenii lor. Pentru ca acest Adevar ar
eli"era pe multi din conditionari si limite de tot felul si ar da
oca'ia ca pe Pamant sa se e%perimente'e trairi de un nivel
mult mai inalt. Aici intra evident nu numai editorii sau un
e%aminator de "revete de inventie dar c)iar si politicienii sau
oamenii de presa! ca si multi altii. *a dati seama ca o
responsa"ilitate ma#ora isi asuma si cei ce slu#esc in diferite
Culte. &imeni nu te a"solva de inducerea in eroare! de
adincirea si mai mult a ,luziei si Uitarii de Sine ! doar pentru
ca pretin'i ca ai primit o anume cunoastere si o dai mai
departe! fara a o trai si !erifica tu mai intai . Si Esenta care
ei toti Sunt este mereu trea'a! indiferent ce crede ca stie
mintea lor! iar impartirea "ilelor al"e si a celor ne$re are loc in
fiecare inima.
C)iar Cernerea are un caracter matematic! doar "ilele
candva urmea'a lo$ic sa fie si numarate. Adevarul este ca ele
sunt c)iar @inseriate. de la "un inceput si permanent ea are
loc! in fiecare moment de acum. @Penalitatile. se platesc in
timp real si duc la calitatea e%perientei de viata a fiecaruia.
Preci'e' asta deoarece nu am o apetenta prea mare pentru
le$ende de nici un fel. Este si motivul pentru care nu mi-as
permite sa spun unui semen un pretins adevar! netrait de mine
ca e%perienta. Ar insemna sa risc a-l induce in eroare si as
prefera sa tac. esi$ur la un anumit nivel nici nu mai poate fi
vor"a despre a spune ceva situat in afara Adevarului.
&u vor fi putini cei care! citind aceasta carte vor spune
ca nu este prioritatea lor. ar nu tu! cititorule! vei fi cel care va
spune asta ci doar mintea ta limitata. Stiu "ine ca o va spune
deoarece ea repre'inta un adevarat pericol atat pentru E$o!
cat si pentru Constiinta Colectiva pe care! stii de#a! mintea ta o
repre'inta in cadrul fiintei tale! ca releu al acesteia. +acar
aparent este trea"a ta ce vei ale$e! doar ai li"er ar"itru.
Conseccintele nu ai cum sa le ve'i deoarece! in primul rand le
consideri ca facand parte din normalitate2 suferintele! "olile!
tensiunile si di'armoniile! moartea! totul iti pare a fi normal!nu?
Si atunci de ce ai fi tu ! tocmai tu ! preocupat de ele?5 Poti
spune ca este trea"a filo'ofilor sau a altor @teoreticieni.! tu
insa ai de facut lucruri practice! ai copii de crescut! ai
responsa"ilitati...9acturi! datorii! viata nu este usoara! nu?5
&umai ca eu te intre" de ce te ilu'ione'i ca poti sa te
numesti un om responsa"il! daca nu iti asumi realele tale
responsa"ilitati ci unele ilu'orii? e ce cre'i ca ai dreptul sa
spui ca iti iu"esti copii si ca @ai $ri#a de ei si viitorul lor. cand
nu cunosti notiuni de "a'a cum sunt adevaratele *alori!
Iu"irea! Armonia! cand nu stii nici cine esti si nici ce anume
cauti aici! pe Pamant! cand nu iti pasa de faptul ca nu ai
cunoasterea necesara nici pentru a-i creste corect! nici pentru
a-i educa! cu atat mai putin pentru a intele$e ca pre$atindu-le
in acest mod viitorul! le iei dreptul de a mai avea un viitor! atat
lor cat si intre$ii civili'atii?
Pentru ca sunt de#a acumulate suficiente dove'i c)iar si
pentru mintea limitata ca ne aflam pe un pra$! si daca mica
stiinta pamanteana nu a formulat solutii! dar ele totusi sunt!
ai face poate totusi "ine sa te mai $andesti asupra prioritatilor
din viata ta! de om responsa"il si parinte iu"itor. Pentru ca tu
c)iar poti sc)im"a totul! pentru ca da! de tine depinde ca copiii
sa mai a"a un viitor si civili'atia prin ei si prin tine! deopotriva.
Pentru ca NU TRE-U,E sa mori! nici sa im"atranesti! nici sa
suferi ci doar sa te tre'esti! sa-ti recapeti locul in cadrul
Creatiei! amintindu-ti ce esti si de ce te afli in acest loc.
aca este nevoie! mai reciteste odata aceasta carte sau
cauta o alta! cu care poate vei re'ona mai "ine. Important este
sa cauti Ade!arul deoarece c#iar nu-l stii& &u esti un
produs al evolutiei din primate! iar +anifestarea nu este
limitata la ceea ce tu poti percepe ci dimpotriva! ceea ce tu
ve'i sau stii din limitele omenesti este o catime doar din
intrea$a Creatie. aca aceste doua afirmatii ti se par de "un
simt atunci admite ca c)iar asisti si participi la un #oc a"solut
neinteles dar care tre$uie si poate fi aflat si trait la cu totul
alte cote.
,e voi ru$a sa ma cre'i ca si eu am trei copii pe care ii
iu"esc la fel de mult ca intrea$a Creatie! dar nu-i circumscriu
.$ri#ii. mele ci prefer sa le recunosc locul armonios pe care il
ocupa in Ansam"lu. Aceasta modalitate de perceptie le reda
intrea$a maretie si li"ertate pe care le au de E REP,. Este
sin$ura atitudine cu adevarat responsa"ila si constienta care
nu se constituie intr-o izolare e$otica ener$oinformationala pe
care de re$ula parintii o operea'a profund pa$u"itor pentru
e%perienta celor pe care ii numim copii nostrii. Pentru ca doar o
inte$rare in Intre$ recunoscuta ca fiind a"solut armonioasa
le $arantea'a o evolutie fara pro"leme de nici un fel! care va fi
perceputa din nefericita @normalitate. ca fiind o evolutie 7de
eceptie)% Prin acest .recunoscut ca fiind. nu facem decat sa
semnam constient un pro$ram informational cu o putere de a
opera ma%imi'ata tocmai prin recunoasterea noastra. Eu asa
recomand sa intele$eti cam ce s-a vrut sa se spuna prin a-L
Recunoaste pe umne'eu.
aca nu vom avea aceasta constienta! $ri#ile noastre ii
va ofili ca pe orice planta. aca va incumetati sa creati
constient o di'armonie puteti incerca cu doua flori de
apartament. Cand le udati! pe una priviti-o doar detasat! cu
iu"ire fireasca iar la cea de-a doua mai adau$ati un @simplu
$and. $ri#uliu cu privire la modul cum evoluea'a. *a $arante'
ca! in cel mult doua saptamani veti vedea sin$uri ca aproape
ati ucis-o cu nevinovata $ri#a. &u este un e%periment armonios
si deci nu-l pot recomanda decat din dorinta armonioasa de a
va salva copii de necunoasterea voastra.
,re"uie sa intele$eti ca reinstaurarea Armoniei pe
aceasta planeta este sin$urul o"iectiv care ar tre"ui sa ne
preocupe in e$ala masura pe toti si ori$e $est! cuvant dar mai
ales gand in aceasta directie sunt deose"it de "enefice. Am
ase'at $andul la urma deoarece are puterea cea mai mare!
daca este sustinut coerent macar putin! atat cat poate fi el
sustinut din micul statut de om limitat. Renuntati sa mai
credeti ca faptele voastre au puterea cea mai mare pentru ca
nu este asa% Cu un simplu $and inconstient puteti -si de
re$ula c)iar o faceti- distru$e ceea ce ati muncit sa reali'ati o
viata intrea$a. aca are in spate si emotia unei frici puternice
re'ultatul este $arantat. in toata aceasta cunoastere a mai
ramas vor"a @de ceea ce ti-e frica nu scapi.! care evident este
inteleapta.
esi$ur la nivel de minte limitata contestam astfel de
adevaruri pentru ca avem impresia ca un simplu $and nu poate
creea un intre$ lant cau'al pentru ca un fenomen sa ai"a loc.
ar puterea lui tocmai in asta consta! el operand e%act acolo
unde noi credem ca nu e%ista fenomenolol$ie. 9recventa
respectiva nu poate fi o"iectivata constient deci! conform
vi'iunii carte'ianiste care ne domina! nu poate e%ista 5
Cam tot ce ne incon#oara este urmare a acestei puteri
creatoare de care nu suntem constienti! dar un e%emplu
oarecum amu'ant am sa dau. La un moment dat in viata mea
a e%istat o partenera in conceptiile careia a tre"uit sa aduc
modificari de esenta pentru a putea convietui armonios. A fost
o e%perienta utila si placuta amandorura! care s-a intins pe
parcursul a trei ani. Aceasta fiinta avea placerea sa imi
cumpere tot felul de articole de im"racaminte! pentru care eu
nu am avut niciodata un interes deose"it. e fiecare data cand
ma in$)esuia de-a dreptul cu forta intr-un ma$a'in si imi punea
in "rate cate un articol adau$a ca @imi face dota pentru o
viitoare partenera.. Pam"eam la au'ul acestor vor"e devenite
leit-motiv pe parcursul unor ani. Pro"a"il ea se temea de
aceasta desi o spunea de'involt! aparent fara implicare
emotionala. Eu nu aveam nici o intentie de insta"ilitate ci
dimpotriva! am facut c)iar multe care erau clare dove'i de
loialitate pe termen lun$. Cu toate astea! surprin'ator poate
mai mult pentru mine! la un moment dat a aparut in prea#ma
mea! a"solut din senin! cea care acum este sotia mea si mama
a doi dintre copii mei. A fost o aparitie clara si puternica! era
a"solut limpede ca urma sa e%perimente' cel mai inalt nivel al
relatiilor umane din primele momente in care ne-am va'ut.
Aici ma simt dator cu niste preci'ari cu caracter $eneral.
Prin educatie ne este indusa ca fiind valoare fidelitatea si
consecventa intre partenerii de viata. C)iar formula @pana ce
moartea va va desparti. rostita de preot tot aceasta
recomandare o face. In Le$ea Armoniei Universale aceste
valori nu se gasesc din mai multe motive esentiale. In primul
rand viata aici este menita sa do"andim e%perienta utila
Sinelui doar prin traire. ar trairea tre"uie sa fie o crestere
fata de e%perimente de acelasi $en de#a acumulate in vieti
anterioare sau in pre'enta. esi$ur tre"uie a#uns la cea mai
inalta traire a e%perientei respective si atunci ti-ai facut
temele la acel capitol. Apoi va spuneam ca in vesnica cur$ere
nu poti $aranta o evolutie liniara! c)iar daca ai accepta ca ar
e%ista vreun motiv pentru a ti-o dori. In acest conte%t va
recomand ca sa acceptati responsa"ilitatea reala a propriei
evolutii si a temelor pe care fiecare le are de facut. Important
este ca sa nu negati ceea ce ati trait alaturi de un partener ci
dimpotriva! sa pretuiti toate "eneficiile avute ca e%perienta
acumulata. Sunt sentimente si trairi unice! ele nu se vor mai
repeta niciodata si o etic)etare a mintii nu va va fi utila in nici
un ca'. Pentru asta este firesc sa ii fiti recunoscator! v-a oferit
niste oportunitati unice si aveti motiv sa-i multumiti. Ca atare
ar fi total nefiresc sa nu va mai vor"iti! sa va ocoliti sau sa nu
va mai interese'e viata lui. Aveti in sc)im" oca'ia sa duceti
relatia la alt nivel! sa ramaneti prieteni. Prietenia este o
relatie mai eli"eratoare decat cea care! de re$ula! se
e%perimentea'a cand doi parteneri de se% diferit )otarasc sa
mear$a pe acelasi drum! su" numele de @casnicie..
aca veti avea "ucuria sA ESCOPERI,I CO+U&IU&EA
veti vedea ca este total altceva si ea poate e%ista deopotriva
intre soti ca si intre prieteni. Ea repre'inta 9IRESCUL
deocamdata atat de utopic in relatiile interumane. Presupune
altfel de oameni! constienti permanent ca viata este un
e%periment care este cu atat mai valoros cu cat e%perientele
sunt de un nivel mai ridicat. +ai interesati de calitatea
e%perientei partenerului decat de propria e%perienta din
simplul motiv ca tu stii ca esti stapanul a"solut a ceea ce
traiesti! esti sursa care le $enerea'a! si deci poti iesi in
intampinarea dorintelor celuilalt a"solut calm si ec)ili"rat.
aca si el este capa"il de e%act aceeasi a"ordare a relatiei si ii
este accesi"ila! va face la fel. Ca atare vor lipsi cu desavarsire
conditionarile! cele care fac de re$ula din orice convietuire un
calvar! $elo'iile! discutiile anta$onice i'vorate din dorinta
e$oului de a se impune in fata celuilalt. impotriva dispare
sen'atia ca e%ista @un altul.! cel de lan$a tine devenind un fel
de e%tensie a ta si tu a lui. Un "inevenit complement! menit sa
intre$easca paleta e%perimentarilor.
Aflat la acest nivel nu mai intele$i de ce ma#oritatea au
tensiuni si neintele$eri! cui folosesc toate micimile lor. Intre
prietenii dra$i noua se $aseau la un moment dat o fata tanara
si un "aiat putin mai matur. &e erau fiecare foarte apropiati si ii
indra$eam la fel! desi fiecare a a#uns altfel si la alt moment
prietenul nostru. +ie imi pareau doi oameni care nu aveau de
ce sa fie sin$uri si imi pareau potriviti! ca nivel de cunoastere!
sensi"ilitate! na'uinte. oi oameni armoniosi care aveau toate
sansele sa se "ucure de o relatie pe deplin armonioasa. Ca
atare le-am facut cunostiinta si! pe parcursul a vreo doi trei ani
le-am tot urmarit evolutia! care parea sa fie OH. Pareau la un
moment dat ca au de surmontat impreuna niste dificultati! au
apelat la a#utorul parintilor! unii i-au de'ama$it dar altii i-au
spri#init! si-au creat un loc al lor! facut dupa inima si mintea
fiecaruia din ei. eoarece erau departe! ne au'eam mai rar si
ne vedeam si mai $reu. Intr-o 'i m-am )otarat sa le fac o vi'ita
si am stat doua 'ile la ei. ,otul fusese ridicat cu mainile lor de
la pamant! aveau toate utilitatile si tot confortul si o
preocupare "landa! apicultura! pentru care se tot dotau si
documentau! instruiau.
Reali'asera o autonomie destul de "una! nu mai erau
conditionati de nimeni si nimic. Au fost doua 'ile placute si am
dorit sa le lun$im in noapte! deoarece urma sa plec a doua 'i.
upa ora 'ece! din poveste in poveste! mai un filmulet! mai o
mu'ica ascultata la IQ6! ne-am pomenit ca "rusc unul din ei a
aruncat o frustrare. Celalalt a contrat cu o o"servatie
sarcastica si asa am a#uns ca! din rai sa ne tre'im "rusc in iad.
Era o puternica confruntare de e$ouri! erau o suma de frustrari
si nemultumiri stranse! erau si reprosuri urate si micimi! au fost
si lacrimi doar pacea si armonia nu se mai puteau reinstaura.
,ot ceea ce stransesem ca impresie in cele doua 'ile minunate
au disparut intr-o drama de proportii atat de mari incat nu stia
nici unul din noi cum vom putea a#un$e sa ne retra$em pentru
un somn devenit din ce in ce mai necesar si mai imposi"il de
ima$inat. Catre patru dimineata! epui'ati ei de prestatie si eu
de a incerca sa le arat in ce a#unsesera sa intre! ne-am
despartit in cele doua camere. +-am mirat ca totusi au putut
sa imparta patul dupa cele spuse si dupa vreo trei ore ma
desparteam de ei! constient ca las in urma doua individualitati
c)inuite de lipsa lor de intele$ere si despre care credeam ca se
afla in comuniune.
&u puteam re$reta ca i-am vi'itat dar nici "ucuros nu
aveam de ce sa fiu. isparuse sin$urul cuplu pe care il
consideram ca traieste comuniunea. Si! cu toate astea! ar fi
avut toate sansele ca asa sa fie. Cum au a#uns la astfel de
uratenii c)iar nu pot intele$e. In inima mea si acum fiecare din
ei ocupa un loc de unde nu poate fi scos! desi pe participantii
la acea confruntare nu as putea sa-i introduc acolo. S-au pus si
m-au situat intr-o po'itie foarte inconforta"ila. +acar daca as
putea intele$e cum le-a devenit accesi"ila o astfel de lipsa de
Armonie. Pilele astea! dupa vreo patru luni! m-au sunat. Se
pare ca isi duc e%perimentul inainte! nu stiu cum! de ce si nici
incotro. O vi'ita insa nu le voi mai face.
Re$ret ca mi-au dat oca'ia si ei de a va oferi un trist
e%emplu. &u ca nu stiati si voi destule! dar acesta a avut
particularitatea ca le-ar fi fost facil accesi"ila starea de
comuniune si au ratat-o cu @maiestrie.. Aveau toate premi'ele
pentru reali'area ei. e ce o fi oare atat de greu??5
In urma unor astfel de prestatii nu poti deveni parti'anul
vreunuia din ei si ma intre" cu uimire cum pot oare #udecatorii
sa dea casti$ de cau'a uneia din partile aflate intr-un $en de
astfel de disputa. eopotriva se descalifica din statutul de
oameni si ar merita cele mai dure pedepse am"ii parteneri.
Amanuntele c)iar nu mai au relevanta5 Sunt pierdere de timp
si atat.
Oare ce va tot inc)ipuiti cand va decideti sa incepeti o
viata in doi?5 Ca aveti nevoie de mena#era sau "od;$uard si
este solutia cea mai la indemana? Ca unul decretea'a le$i si
celalalt nu are ceva mai "un de facut decat sa li se supuna? Ca
aici veti avea oca'ia sa refulati toate tensiunile din #ocul social-
entropic! toate frustrarile? Ca aveti de adus @lupta. in
intimitatea casei si ca asta va va face "ine in vreun fel? Ca
daca sunteti rupti pe dinlauntru! un partener va constitui vreo
miraculoasa solutie? Ca se%ualitatea neinteleasa de unul sin$ur
va putea fi cumva placuta ca e%perienta in doi? e ce va tot
mintiti?5
Cata vreme voi insiva nu sunteti armoniosi! aveti
neintele$eri ma#ore! relatia de cuplu nu va face decat sa @puna
in valoare. imperfectiunile voastre! ale fiecaruia. Partenerul nu
este decat o o$linda! din care se intorc e%act @valorile. pe care
tu le proiecte'i. *ei avea parte de e%act atata iu"ire cata iu"ire
poti da sau 9I! de atata "ucurie cata tu ai in suflet! de e%act
valorile se%ualitatii tale si nu de cele ale partenerului! cum
$resit esti tentat sa cre'i.
aca fiecare veniti in relatia voastra cu speranta ca veti
avea de primit ceva apoi de'ama$irile nu vor conteni. In orice
relatie si cu atat mai mult in parteneriatul dintre se%e nu
tre"uie nici o secunda sa astepti sa primesti ceva ci sa
daruiesti incontinuu si cu "ucurie si placere. Este a"solut
sin$ura modalitate corecta de a"ordare a oricarei relatii intre
oameni. aca nu te va preocupa decat ceea ce tu poti aduce in
acea relatie nu va e%ista loc pentru de'ama$iri. &u tre"uie sa
te astepti la nimic in sc)im"ul atitudinii tale. El este a"solut
li"er sa intelea$a si sa perceapa e%act atat cat poate! nu are
nici un fel de o"li$atie. Iar atitudinea ta! daca esti puternic! nu
are de ce sa fie influentata de raspunsul partenerului. ,u pe
tine te definesti cu fiecare $est! cuvant sau $and! nu pe el5 ,u
Cree'i constient acea relatie iar el va veni e%act cu atat cat are
de oferit! nimic mai mult si nici mai putin.
La un anumit nivel esti li"er sa constati nivelul la care el
se situea'a prin raspunsurile pe care le da. Este posi"il sa nu
fie "enefic pentru evolutia ta si nu-ti recomand sa ramai in
acea relatie. ,re"uie sa ai constienta de a intele$e ca nu ai
mi#loace de a-l duce la un nivel mai ridicat! ca si el ca si tine isi
@face temele. pe care le are in momentul lui de ACU+. aca ai
capacitatea de a-l a#uta sa intelea$a! incearca! dar va tre"ui sa
ai si ra"dare pe masura.
*a povesteam mai sus despre o relatie din viata mea
care a durat trei ani. Am cautat sa o duc spre comuniune dar
era practic imposi$il! ilu'ia separarii fiind tema pe care acea
fiinta o avea de facut. esi avea drumul ei in cautarea
Adevarului si deci pretentia unei anumite constiente! nivelul
limitat de Cunoastere la care si-a acordat accesul o facea sa nu
poata accepta pasi mai fermi sau o unire a acestor cai! c)it ca
era clar ca tre"uiau sa duca in acelasi punct! in ultima instanta.
Urma cursurile pe care le dorea! avea cercurile ei de prieteni!
citea altceva intotdeauna... +ie imi cumpara ea carti de
Cunoastere dar pentru ea cumpara doar terapii! masa#e! altele
cu trimitere directa doar la corpul fi'ic.
esi avea un nivel de instructie Superior! desi urmase
foarte multe Cursuri! ceea ce isi permitea sa e%perimente'e
era foarte timid si limitat. As putea spune ca ma uimea cum
fiecare curs parca o limita mai mult! cu pretentia ca o
pre$ateste mai "ine. Si! parca pentru a fi si mai clar totul! este
sin$ura fiinta din viata mea care nu accepta sa mai stam de
vor"a! care spune ca oamenii odata despartiti nu mai au nimic
in comun... &e desparte o statie! am putea fi cei mai "uni
prieteni! ne-am putea impartasi $anduri! cunoastere si
intele$ere! am putea trai c)iar comuniune! daca ar fi conform
nivelului la care si-a acordat accesul. Eu o iu"esc la fel si pe ea
ca si pe fiul ei! un pusti frumos foc si nici nu vad cum ar putea
fi altfel. Au e%istat si oameni pe care i-am cunoscut impreuna
sau care fac parte din cercul ei de cunoscuti pe care mi-ar
place sa-i revad! dar asa ceva nu ar intra in vi'iunea ei.
Acest $en de relatie intra in cate$oria despre care va
spuneam! care nu mai repre'inta o im"o$atire in e%perienta si
in care nu ai motive sa ramai. esi$ur te-a im"o$atit! aici c)iar
nu e%ista indoiala si ceea ce mintea pune ca etic)ete c)iar
tre"uie sa incete'e! deoarece Sinele a stat in acea e%perienta
atat cat a avut nevoie.
in cand in cand mai dau e%emple din cele traite
deoarece au valoarea e%perientei facute. &u ca ar fi de
e%ceptie ci poate tocmai dimpotriva! sunt atat de "anale incat
ma#oritatea le traiesc dar nu intotdeauna le si intele$.
espartirea a doi oameni este de re$ula asociata cu o drama
desi nu ar fi necesar sa ai"a acest aspect. Este adevarat ca! la
fel cu deci'ia de a-ti uni drumul cu un alt om! la un anumit
nivel incum"a riscuri. &ivelul insa este cel al micului om! al
mintii limitate. aca va acordati sansa de a e%perimenta relatia
la un nivel de vi"ratie mai ridicat nu e%ista nici un risc
deoarece dispar conditionarile! iu"irea nu limitea'a ci
dimpotriva! valorile nu mai sunt cele ale materialitatii si deci
nu mai depindeti de ele...
ra$ii mei! "ucuria de a fi in corp fi'ic este o
oportunitate care poate fi @$ustata. la atat de multe nivele de
intele$ere incat se poate spune ca este o infinita aventura.
Pentru ca ea c)iar nu ar tre"ui sa ai"a un punct final! odata ce
te-ai decis sa parasesti vi"ratiile de supravietuire. Odata cu
cresterea lor iti devin accesi"ile mereu noi ori'onturi de
e%periment si intele$ere! care apoi c)iama un alt nivel si ciclul
nu are sfarsit.
Cata vreme te afli @#os. si doar cauti un drum! citesti tot
felul de lucruri si cre'i ca le si intele$i. Imi amintesc cum
mintea facea distinctie intre @lumi.! considerand ca doar
@spiritul. are acces la o $ama atat de lar$a de e%periente. In
realitate spiritul nu poate face e%periente fara acest minunat
ve)icul de constiinta numit de noi corp fi'ic. El poate fi @dus. in
re$imuri de functionare foarte diferite fata de cele pe care
mintea limitata si le ima$inea'a. iminuand vi'iunea noastra
"iolo$ica asupra lui in favoarea unei vi'iuni infoener$etice nu
facem decat sa-i redam un $rad de li"ertate firesc! din care el
se poate reconstrui pe "a'e destul de diferite. Acum apartine
unui c)imism al car"onului! element destul de insta"il! supus
unei $ame variate de de$radari! atat @c)imice. cat si @fi'ice.
dar si "iolo$ice.
El este E8 procente apa si restul pamant! in sensul ca
cele M8 de procente apartin elementului pamant din traditiile
orientale. Or$ani'area lor insa poate fi foarte diferita. Oricum
nu am inteles multe aspecte esentiale in ceea ce-l priveste.
Sunt c)iar fenomene aparent lipsite de lo$ica dar care se
petrec! cum este com"ustia spontana. Ca sa o intele$em ar
tre"ui sa intele$em mai intai ce este ener$ia ca concept! apoi
cum poate fi ea polari'ata! apoi sa intele$em ca apa este
constiinta si multe alte aspecte comple%e! de care nu avem
)a"ar desi suntem si traim tote aceste ade!aruri. Ar
tre"ui sa mai intele$em ce este aceea o 7unitate energetica
de $aza) si cum corpul nostru luat ca intre$ este o astfel de
unitate care! la randul ei se poate comporta si ca o infinita
insumare de unitati ener$etice de "a'a care pot fi fiecare
celula in parte. e aici apare com"ustia instantanee. Pentru ca
orice @Celula Ener$etica de :a'a. are un potential de 8.M *! ca
atare atat nivelul intre$ului @corp fi'ic. va'ut ca C.E.:. detine
acest potential! dar si fiecare celula in parte. &u ramane decat
sa ai"a loc o insumare de potential su" raport atat al
tensiunilor cat si al intensitatilor si com"ustia poate avea loc.
Ce anume o poate declansa? Un sin$ur gand ! desi$ur
inconstient .
aca va mira e%plicatia va invit sa reali'ati ca ea nu
apartine unei minti limitate. Cu un creier functionand cu B L
din potential astfel de lucruri nu se pot @descoperi.. ar va
asi$ur ca pot demonstra oricarui om cu un intelect peste medie
veridicitatea celor e%puse. Cu voltmetrul si ampermetrul di$ital
ca instrument de verificare. *a mai pot spune si de unde vine
ideea ca @nu este frumos sa arati cu de$etul.. Undeva in
ne$ura timpului aveam capacitatea de a diri#a ener$ii
uci$atoare prin acest $est. Celulele acestui corp pot fi
polari'ate ener$etic de asa maniera incat sa dea nastere unor
tensiuni si intensitati ener$etice ma#ore! la comanda unui
sin$ur $and. Pe undeva este "ine ca nu mai stim acest lucru!
nu credeti?
La drept vor"ind nici nu ar fi cu putinta o astfel de
di'armonie ma#ora in cadrul Creatiei. Ele sunt in stricta
dependenta! Constiinta Constienta si capacitatile ei de a se
manifesta. Cata vreme e%ista riscul sa iti mai fie accesi"ile
e%periente ale tensiunilor interrelationale nu poti de'volta
astfel de potentialitati. Asa ca acum ne multumim sa le
spunem copiilor nostri ca @nu se face. acest $est! doar ca am
pierdut pe deplin sensul. +acar daca ar fi sin$urul...
Poate parea stiintifico-fantastic mintii limitate si de
aceea va si invit sa o desc)ideti. Altfel va circumscrieti
e%perientelor accesi"ile ei si este dramatic de putin. ra$ut
este ca nu riscati nimic decat micimile ei. e ce v-ar fi atat de
dra$i?5 Ce v-ar determina sa le pastrati ca valori? e ce sa nu
va "ucurati de sustinerea intre$ii Armonii Universale in
e%perientele voastre? e ce suferinte! neantele$eri! tensiuni!
"oli! la ce va folosesc? esi$ur stiu raspunsul fiecaruia si mai
stiu si de unde vine el. Intotdeauna il va da mintea limitata si el
va fi ar$umentat prin lista de prioritati si sistemul de valori!
"a'at nu pe ale$eri proprii si constiente ci pe $andire liniara si
valori induse din e$re$or.
@&u am timp de prostii. este un leit motiv prin care
cautam sa #ustificam sin$ura prostie adevarata! cea a lipsei
interesului de a eperimenta" al suficientei" al plafonarii
intelectuale si intelectualiste% @Am copii de crescut. este
un @ar$ument. atat de des au'it incat in urec)ile mele el
a#un$e su" forma mult mai adevarata @am copii de distrus
prin propriile ale$eri inconstiente. aca par dur nu pot decat
sa re$ret dar vina nu imi apartine. *oi sunteti duri prin ceea ce
va faceti si apoi si celor care par a depinde de voi. In realitate ii
ostraci'ati la ma%imum o"li$andu-i prin santa#e sentimentale
sau mi#loace administrative sa accepte valorile mintilor
voastre. Ei c)iar vad @e%emplul evolutiei voastre. si nu vor sa il
urme'e! de aceea si are loc vesnicul conflict intre $eneratii.
Cand au a#uns totusi sa fie pervertiti asa cum si voi ati fost! vor
e%ercita aceleasi presiuni asupra odraslelor lor sperand la
aceleasi re'ultate. Si inconstientul "ul$are se tot rosto$oleste.
Refu' sa cred ca nu vedeti ca asa este pentru ca stiu ca
nimeni si nimic nu a putut ucide definitiv valorile Sinelui vostru.
Ele dorm mai adanc sau mai iepureste dar asteapta oca'ia care
iata! s-a mai ivit o data. ,re'irea nu mai poate fi amanata fara
riscuri ma#ore. vala"il aproape la orice nivel de intele$ere in
acest moment de ACU+ 555 ,impul si Spatiul urmea'a sa se tot
condense'e si noi inca nu avem de unde cunoaste e%act ce
inseamna aceasta ca urmari. *om avea de traversat un
@punct. de valoare 'ero si va fi dificila aceasta trecere! pro"a"il
su" toate formele. SI&GURA @I&AR+ARE. POSI:ILA in
acceptiunea de instrumentar este trecerea la valorile Sinelui.
&u din motive e$oiste sau e$otice! nu din frici ci tocmai ca
sin$ura masura armonioasa. Aici am multe de spus dar o voi
lasa pentru sfarsitul cartii. Cert este ca! la nivelul ultim! de noi
si numai de noi !a depinde acest inter!al care urmeaza%
In fond! nu e%ista decat ener$ie si informatie. ,impul si
spatiul nu au un caracter de o"iectivitate decat in fata
perceptiilor noastre. Ele vor fi si cele mai solicitate. &e putem
tre'i intr-o dimineata si sa nu mai recunoastem nimic in #urul
nostru! sa fie o alta @realitate. sau sa para a nu mai fi nimic.
A"solut orice este posi"il in acest punct spre care! lipsiti de
cunoastere! ne indreptam. Unor astfel de @surpri'e. nu le vom
face fata cu usurinta din minte limitata. &e vor inne"uni ilu'iile
nevoilor atat de inradacinate in noi! fricile de tot felul si mintea
nu ne va a#uta deloc ci dimpotriva! va fi prima care se va
panica. Emotionalul descentrat va tra$e de ea sa $aseasca
solutii dar le va fi clar ca nu vor fi de $asit.
Atat eu cat si fiul cel mare am avut de#a parte de
@mostre. ale acestui $en de manifestare. iferite ca aspect!
simultane ca timp si in locatii diferite. Ele sunt pe deplin firesti!
perceptiile noastre sunt @arondate. unor domenii stricte de
frecventa ori acum frecventele au devenit foarte insta"ile. Apar
tot felul de @armonici. cu durata scurta deocamdata! dar care
risca sa se mareasca sau permanenti'e'e. in suprapunerea
lor peste alte frecvente pot aparea @lumi. diferite! necunoscute
noua. Orice este cu putinta. este tot atat de lesne sa ai"a loc
cum ai interpune un filtru la o"iectivul aparatului de proiectie.
O frecventa suprapusa care modifica tot ceea ce noi percepem.
esi$ur ca in Realitate nu se sc)im"a nimic! dar asta c)iar nu
ne va interesa atunci. +ai interesant va fi daca vor aparea sau
dispare doar "en'i in$uste de frecventa. Pentru perceptia
noastra ar insemna o disparitie din @peisa#. a unor anumite
detalii. Ar putea aparea si anumite @portaluri.
interdimensionale! tot ca #oc al frecventelor. Pentru ca asa
numitele @dimensiuni. coe%ista practic in acelasi spatiu si sunt
doar dimensiuni vi"ratorii.
Este foarte pro"a"il sa avem de traversat frecventa celei
de a patra dimensiuni. *ite'a cu care se va produce aceasta
traversare va fi foarte importanta pentru emotionalul nostru ca
si pentru intelect.. aca timpul va fi lun$! intelectul nu va
re'ista foarte usor. Ar tre"ui sa suporte un "om"ardament
informational a"solut incoerent. Pro"a"il insa timpul nu va fi
lun$ avand in vedere ca "anda de frecvente specifica acestei
dimensiuni este relativ in$usta. *ite'a va fi si functie de $radul
nostru de cunoastere individuala. Cunoasterea si Intele$erea
sunt niste instrumente de prim ordin. Una este sa fii impietrit
de ceea ce percepi si sa fi e%clusiv efect al fenomenelor si alta
sa stii ca poti face o trecere rapida! controlata de tine! in total
ec)ili"ru si pace. Pentru ca astfel de e%periente au aspecte
comune tuturor dar si unele foarte individuale. ,oti avem de
traversat iarna dar unii o fac infofoliti si altii aproape in
camasa! fara caciuli si alte mi#loace de @protectie.. Iarna este
aceeasi. e im"olnavit de re$ula se im"olnavesc cei
incotosmanati! nu ceilalti.
*oi parasi su"iectul caruia i-am dedicat de#a prea mult
spatiu. &u ca ar fi lipsit de interes. e retinut ca nu frica ar
tre"ui sa ne anime pentru a face ceva ci doar Constienta. &oi
toti cei aflati acum in corp fi'ic am stiut e%act la ce moment
venim si am facut-o cu "ucurie si interes si cu misiunea de a
a#uta aceasta trecere. Acum am uitat desi$ur dar! la un anumit
nivel stiti toti acest adevar. Acest nivel este util acum sa fie
accesat. ar voi acum va proptiti in ilu'ii si le ase'ati pe primul
loc pe lista voastra de prioritati. ,oti imi vor"iti si $anditi sa
construiti tot felul de aspecte in viitor! de la "analul standin$
de viata la te miri ce marete Dintreprinderi. sau un "land @viitor
copiilor.... ar oare despre ce !iitor !or$iti" ce stiti !oi
despre el'''
*a tot spun despre cunoastere si intelegere% aca o
ima$ine este alcatuita din piese de pu''le! Cunoastere v-o
puteti ima$ina ca fiind piesele acestui #oc. Pentru a putea
o"tine in final ima$inea ai nevoie de toate piesele. Intele$erea
are loc pe masura ce reconstitui ima$inea din "ucatelele de
cunoastere pe care le ai. Uneori ti se pare ca o piesa se
potriveste intr-un anume loc dar atentia si o"tinerea pieselor iti
va arata ca poate locul ei era altundeva. +ultitudinea de piese
iti da sen'atia ca sunt toate! ca macar cunoasterea o ai de#a
intrea$a...Pe masura ce complete'i te tre'esti ca mai apar
piese! carora le $asesti cu atat mai usor locul cu cat ai a#uns
mai departe in reconstituirea ima$inii de ansam"lu. eci
intele$erea se o"tine numai ca urmare a #ocului! prin
e%perimentare. Piesele disparate nu valorea'a mare lucru! sunt
doar o virtualitate pana nu te )otarasti sa le pui cap la cap.
Aceasta carte va desenea'a numai conturul pieselor numite
cunoastere. *a tre"ui sa le decupati sin$uri! sa le dati o forma
apropiata voua. &ici nu contine decat o mica parte din piese!
care mie mi-au parut mai importante. &u este timp si spatiu
pentru o pretentie de @e%)austiv....aca as vor"i -nu scrie-
timp de cinci ani macar douaspre'ece ore pe 'i poate as putea
sa ma apropii de un astfel de de'iderat. ,raind comuniunea cu
partenera de viata timp de peste trei ani! relatie in care
comunicarea este preponderent empatica! deci ve)iculand
pac)ete informationale nu cuvinte! pot apro%ima ca detine
intre 7I-G8 L Cunoasterea pe care eu o am. In ceea ce
priveste reconstituirea Ansam"lului diferentele sunt mult mai
mari deoarece du"la maternitate a solicitat atentia ei foarte
mult in acest Plan. C)iar daca in parte empatia o a#uta si in
aceasta operatie! tot nu a do"andit mai mult de M8-MIL! dar
va putea recupera! motivatia e%istand.
*a detalie' acestea pentru ca sa va faceti o ima$ine
despre cum stau! in Adevar! lucrurile. Pentru ca nu este
productiv sa va ilu'ionati ca este ceva foarte facil! c)iar daca
va este la indemana. @Intoarcerea 9iului Risipitor. cunoaste
etape2 mai intai tre"uie sa deci'i ca vrei sa te intorci si este
deose"it de importanta aceasta optiune. ar asta nu este nici
pe departe suficient. Urmea'a sa do"andesti Cunoasterea si
apoi! cu a#utorul unei stari de Atentie! sa speri sa o"tii cat mai
repede si Intele$erea. aca #ocul frecventelor nu ti-o va lua
inainte esti tre'it la timp. :ucatelele de Cunoastere nu iti vor fi
de mare folos! nu tre"uie sa te minti.
+ai pomenesc despre acti!area mintii la cote mult
superioare celei specifice statutului de @minte limitata. si as
vrea sa intele$eti ce spun. Cata vreme procese'i date limitate
ale unui plan limitat! perceput prin or$ane de simt evident
limitate in "a'ele unei pretinse @stiinte. care nici macar o
ima$ine coerenta nu ofera! neraspun'and tocmai principalelor
intre"ari si ne$asind solutii la o infinitate de pro"leme este
firesc sa nu poti folosi mai mult din disponi"ilitatile creierului!
care nu numai ca ti-ar prisosi dar fiind di'armonios de'voltat
fata de ceea ce are de procesat! ar claca foarte usor. Ima$inati-
va ca ar tre"ui sa va plim"ati cu un avion printr-o camera sau
circumscris arealului unui parc 5 Cam asa ar fi mintea activata
superior in @decorul. creat de micul om. Ceea ce nu inseamna
nici pe departe ca mintea ca instrument nu poate sa se
desc)ida la valori nelimitate! procesand date ale nelimitarii.
Pentru asta este necesar sa se "a'e'e pe o S,ARE E A,E&,IE
superioara! care o va o"li$a sa redefinesca toti termenii
invatati si apoi sa !ada" sa auda si sa simta dincolo de
plaja ingusta de frec!ente definita de organele noastre
de simt uzuale. Este perfect fe'a"il si nu este deloc poe'ie!
cu conditia sa nu incerci sa scoti nimic din conte%t.
Cartesianismul a fost o dramatica in$ustare a posi"ilitatilor
noastre de a e%plora si de a Crea realitati! dar>inismul o
piedica in plus pentru revelarea Sinelui. ,otul tre"uie redefinit
si o"servat in firestile cicluri cau'a-efect care fac sa potrivesti
mai "ine si mai usor piesele Cunoasterii in pu''el-ul Intele$erii.
*or e%ista firesc proteste in #ur si tre"uie sa ti le asumi!
ele avand o"iectivitatea lor. aca va ima$inati ca mintile
functionand ,OA,E cu doar B-E L din disponi"ilitati ar tre"ui sa
va admita si apro"e activarea la o suta de procente inseamna
ca $anditi c)iar numai cu 46 din capacitate 5 ,oti se vor $ra"i
sa va averti'e'e de pericole! sa va arate tot felul de
@sperietori.! iar daca nu @va cumintiti. va vor i'ola cumva! de
fapt incercand sa-si prote#e'e propria limitare. &u tre"uie sa va
panicati deoarece doar sla"ele minti sunt cele care se separa!
in nici un ca' Sinele lor! al fiecaruia. Incetul cu incetul veti simti
empatic simpatia venind din inimile lor! tran'itand peste
mintea lor limitata. Pe masura ce va trece timpul conflictul se
va muta in interiorul fiecaruia din ei si va lua uneori aspecte
dramatice deoarece Sinele lor se va simti putin revi$orat
empatic de ceea ce vine de la voi! din Sinele vostru de#a
eli"erat fata de el. Se va declansa un @ra'"oi intestin. in
fiecare si! functie de cel care va invin$e va avea loc Cernerea
in Inima fiecaruia din ei. Este totul foarte coerent si o"iectiv!
c)iar daca nimeni nu v-a mai spus asatfel de lucruri pana
acum.
In esenta vi s-au mai spus toate! dar in forme specifice
momentului la care au fost formulate. +ulte au fost ale$orii!
altele pilde! tot felul de povesti cu tot felul de fi$uri de stil au
incercat macar sa va atra$a atentia! spunandu-va Ade!arul.
aca aveati atentia necesara acum de#a stiati mai multe. ilu'ia
insa are si functia de a va distrage atentia! pulveri'and-o
simultan in mult prea multe directii. Pe aceasta cale uitarea a
fost mult inlesnita! iar planul s-a tot a$lomerat si atentia s-a
mai fra$mentat! iar re'ultatul este ca acum cu $reu mai sunteti
capa"ili sa va confi$urati o lista de prioritati in vietile voastre.
9reamatul viu al clipei de ACU0 este tot mai amenintat de
amintiri ale trecutului sau de planuri de viitor! care si el cand
va a#un$e PRE3ENT va fi ratat cu $andul la un alt 1,,TOR.
Este ceea ce mintea limitata stie sa faca cel mai "ine! ea
tot planuieste in liniaritatea ei deloc creativa si nu poate vedea
din fiecare punct infinitatea de re'olvari specifica clipei.
Privesti in #ur si nu iti vine sa cre'i @minunile. pe care ea le
poate face. Cunosc o strada intr-un oras unde am numarat CB
de ma$a'ine de e%act acelasi profil! cu e%act aceleasi repere.
Unul a deasc)is primul! altul a va'ut ca mer$e si l-a imitat si
tot asa s-a a#uns ca acum! desi$ur! cu $reu pot sa
supravietuiasca toti. Erau o infinitate de optiuni pentru fiecare
cand si-a propus sa desc)ida ceva dar ei toti! fiecare in parte!
nu au va'ut decat succesul antemer$atorului si nu au putut
crea altceva ci au incercat sa-l imite. La fireasca conseccinta
nu a putut mintea sa se $andeasca.
Asa se intampla si la nivel macro. aca avem nevoie de
ener$ie! in virtutea mintii limitate am cautat dou-trei solutii
alternative! ne-am proptit in randamente sca'ute sau in frici si
am a#uns la vesnic aceasi solutie2 sa determinam pe cei care
au inca 'acaminte de )idrocar"uri! pe orice cale -si ra'"oiul nu
este c)iar ultima- sa il cede'e la preturile si in conditiile care
ne convin noua! principalilor consumatori. Unde duce solutia
$asita de mintea limitata! ca si conseccinta! nu preocupa pe
nimeni. Si mai ales nu interesea'a ca eista variate modalitati
de a ocoli cri'a ener$etica! prin Creativitate adevarata. Pentru
ca nu mi se pare prea creativa solutia de a suplini "en'ina cu
alcool o"tinut din cultura unor plante te)nice care smul$ din
suprafata ara"ila menita sa )raneasca o populatie nu peste tot
suficient nutrita! procente semnificative care evident risca sa
fie crescute oricand ar"itrar! conform unor interese imposi"il
de controlat.
Pe aceasta cale ne putem tre'i ca! din considerente de
@casti$. ma#or! intr-un an oarecare! #umatate din suprafata
a$ricola sa capete aceasta destinatie! lasand o parte
semnificativa de populatie complet fara )rana. ar mintea
limitata a cultivatorului nu va putea fi interesata de acest
aspect! decat daca pretul $raului va a#un$e competiti! cu cel
al sor$ului din care alcoolul se produce. Ce s-a o"tinut din
re'ultatele acestei @cercetari. facute de mintea limitata? O
viata mai "una! per ansam"lu? Sau o tensiune suplimentara?
In orice directie privesti mintea limitata da nastere la
di'armonii! pe care le mai si proslaveste. aca am a#uns sa
inlocuim adevaratele *alori cu una sin$ura! ilu'orie! "anul! fara
sa intele$em ca e%cesiva lui capitali'are este un efect al lipsei
noastre de constienta! ca pentru ca unul sa detina mult! multi
tre"uie sa fie lipsiti! mai avem si nastrusnica idee de a-i
stran$e pe @cei mai capa"iliD dintre acesti lipsiti de constienta
si scrupule intr-o 7carte aurita)% Acum mintea incearca sa-i
ofere ca e%emplu demn de urmat! desi este lo$ic ca ceea ce ei
au strans de#a nu se mai poate stran$e iar in alt punct de
inconstienta. Ce se poate spera din acest $en de opera a mintii
limitate?55 E%ista vre-o urma de Armonie sau macar de
inteli$enta primara?55 Eu unul nu reusesc sa o vad. ar uimitor
este faptul ca alti repre'entanti ai mintii limitate au $asit cu
cale sa cumpere acest @produs. si sa @studie'e.! sa afle... Ce
oare era de studiat! de aflat sau de inteles acolo! decat cele
doua cuvinte scrise mai sus555
O @carte. a celor mai marinimosi oameni nu avea rost
sa apara! ei nu meritau sa fie e%emple de urmat. ,ensiunile
tre"uiesc crescute! nu ar fi in acord cu entropia sistemului nici
un fel de detensionare! e lo$ic doar! nu?55 aca anul acesta nu
ai 7reusit sa intri . in @,op.! la anul va tre"ui sa fii putin
mai%%%" ca sa reusesti5 Si daca credeti ca in locul punctelor de
suspensie puteti pune atri"ute ca @armonios! iu"itor! sensi"il!
cinstit! desc)is! omenos. ma tem ca nu sunteti c)iar realist.
Puneti ce credeti ca se potriveste si vedeti cum va place ce a
fost de pus. Acestea sunt @!alorile. "ul$arelui in inconstienta
rosto$olire555 Sper ca la anul tira#ul sa creasca la acest $en de
pu"licatii! poate sa fie nevoie si de o a doua editie. Oricum!
"eletristica nu prea mai are cautare. Acum nu citind Clasici ne
formam! nici +oderni sau Contemporani. Acum avem +edia de
toate $enurile! avem c)at-uri! valori cu adevarat perene.
Re'ultatul este acela ca nu mai riscam sa discutam prea multe
unii cu altii! oricum toti am citit si inteles ceea ce articolele de
fond au vrut sa ne spuna. Autorii lor stiu si pentru noi! deci
ce ar mai fi de comentat5 &oi oricum nu avem de unde sti mai
"ine decat ei5
aca vi se pare ca nu $asesc nimic in re$ula ! ca sunt
carcotas! s-ar putea sa aveti dreptate. Pentru ca a fi O9 ar
insemna ca ceva! oricat de infim! sa poata re'ona cu
AR0ON,A 5 Ce vedeti voi ca ar putea fii acel mic si
neinsemnat @ce!a.?55 Unde ar fi Iu"irea! Armonia!
Sensi"ilitatea sau Omenia ???5 Cand acestea toate lipsesc eu
vad doar entropie! "oala! colaps si moarte de toate felurile. Ce
ar tre"ui sa ma "ucure aici? Copii sau "atranii care mereu
tan#esc dupa ceva ce nu vor putea avea de dra$ul @topului.?
,oti sclavii de pe mar$ine care nu stiu decat sa aplaude
@marete reali'ari. la care! in alinarea lor visea'a! la randu-le?
Ce aveti de aplaudat! oameni "uni? Care !a sunt si care le
sunt realizarile?
Anali'ati putin nu numai dintre ei ci in tot peisa#ul social
ce procent c)iar este an$renat in productia de @"unuri. sau
@servi%ci. utile! necesare? +ai vedeti apoi cati traiesc din
@specularea. acestora in tot felul de veri$i intermediare si apoi
cati anume nici macar atat nu fac. Aveti intelepciunea de a
intele$e cati anume nu sunt atat de sla$i incat sa accepte
sa fi$ure'e in vre-un @top.. intre acestia! cei c)iar nestiuti de
nimeni sunt cei mai semnificativi.
Este posi"il ca invitatia mea la tre'ire sa nu fie prea
a$rea"ila si nici prea politicoasa n-o fi dar nici scu'e nu cred ca
am a formula cuiva. e voi depinde! de fiecare sa doriti o
simplista rasti$nire de vre-un fel pentru cel ce nu se
conformea'a ipoteticelor valori sau! ceea ce este mult mai
incomod! sa acceptati ca min$ea se afla in terenul vostru. Si! o
fi fiind simpla rasti$nirea unui @altul. de dra$ul unui pretins
confort al lenei de acum! dar tot ACU+ e%ista in fiecare o
Instanta Suprema care nu are ceva mai "un de facut decat sa
imparta "ile al"e si "ile ne$re...Iar daca te ilu'ione'i cumva ca
a fi in vre-un top va convin$e acea instanta sa fie mai putin
vi$ilenta! te asi$ur ca te inseli amarnic.
O lo$ica elementara suna cam asa. Gradul de Constienta
al fiecaruia este dovedit de ceea ce el considera a fi prioritate
pe propria lui lista. Ca atare daca ti-ai fi%at ca importante
e%clusiv valori cuprinse in "en'ile de frecventa
corespun'atoare supravietuirii este firesc sa @"eneficie'i. de
tot pac)etul infoener$etic care se $aseste in acele "en'i.
Seualitatea ciuntita! neanteleasa! $anul si puterea sunt in
aceste "en'i specifice micutului om. ar si toate nefericirile"
$olile" decrepitudinea si moartea tot informatii specifice
acestor "en'i de frecventa sunt si atunci cand ai optat pentru
una! celelalte vin cu ea. aca ale$i un post de radio!
sc)im"and frecventa de receptie! impreuna cu pro$ramul dorit
vor veni si spoturile pu"licitare emise de acel post. &u ai cum
sa le separi5 Ale$erea ai facut-o cand ai um"lat la frecventa de
receptie.
Unii spun ca "anul poate fi un scop ! altii ca ar fi doar un
mijloc. Corect ei nu ar tre"ui sa fie decat! cel mult! un efect"
o conseccinta. Pentru ca nu "anul are vre-o vina! el este o
@realitate. care primeste etic)ete si atri"ute ale mintilor
noastre. Po'itia noastra fata de el este cea care nu este in
re$ula. Spuneam ca suntem in acest plan pentru a
e%perimenta si a do"andi prin traire sen'atii care sa faca din
cunoasterea conceptuala o cunoastere vie! e%perientiala. Ca
acest lucru este re'ultat al interactiunilor cu semenii nostri in
primul rand si apoi cu restul elementelor Creatiei. I'olati nu
putem e%perimenta aproape nimic de valoare reala. Relatiile
pot fi la cele mai diferite valori vi"ratorii si de dorit ar fi ca ele
sa fie la cele mai inalte frecvente! cele ale iu"irii! intra#utorarii!
armoniei! comuniunii. Ca efect al acestor relatii se pot ve)icula
tot felul de valori si se pot ve)icula si "ani. ,otul este sa fie
doar urmare! nu scop si nici mi#loc pentru ceva anume.
In acest fel ei nu ocupa o po'itie pe lista ta de prioritati
si deci nu vin odata cu ei restul pro$ramelor infoener$etice.
ar! putin pro$a$il sa te situeze in !re-un top. Ca sa
a#un$i acolo tre"uie @sa tra$i. atat de tine cat si de multe
aspecte din #urul tau! intr-un cuvant sa le su"ordone'i multe
alte valori. Asa c)iar nu merita5 Cu toate astea! aici $reseala
este $enerala si vedeti "ine unde duce ea. Prostitutia!
dro$urile! crimele! coruptia! ra'"oaiele sunt doar acutele
manifestarii acestei pretinse valori! masa eis"er$ului
constituind-o "landa si $enerala e%ploatare a celor pe umerii
carora am reusit fiecare sa ne cataram. Acutele mai au darul
de a ne atra$e atentia prin ceea ce preferam sa credem a fi
nefiresc dar raul ma#or il constituie tocmai masa mare de
pretinsa normalitate.
aca am reusi sa mai vedem o normalitate adevarata!
atunci cand am avea nevoie de a#utor ne-am duce la un semen
si i l-am solicita! fara ca lui sau tie sa-i treaca prin cap ca
pentru asta ar tre"ui sa ai"a loc un fel de tar$uiala. Ar tre"ui sa
ne simtim #i$niti de o astfel de postura! la fel de "ine cel care
ar oferi ca si cel care ar primi sa fie platit. Iar daca a#utorul ar
tre"ui sa fie pe termen lun$ pro"a"il interese comune! pasiuni
creatoare ar tre"ui sa motive'e cola"orarea! care tot
cola"orare ar tre"ui sa ramana si cand efectul "ani ar aparea.
aca eu te platesc pentru ca tu sa faci ceva! apoi acel ceva
poate fi orice ca tot prostitutie se c)iama! ca ne place sau nu
sa recunoastem. Pot e%ista nuante daca c)iar vreti! dar daca
cineva m-ar intre"a ce vreau sau cum vreau sa ale$ a ma
prostitua! voi cauta macar o forma cu @randament superior. si
va tre"ui sa recunosc superioritatea prostitutiei se%uale fata de
multe alte forme mult mai liniare! dar care aduc u'uri mai mari
decat aceasta! pentru @preturi. mult mai mici.
&u este o vi'iune tocmai @ortodo%a. veti spune! dar tot
tre"uie sa recunoasteti ca un adevar contine. ,ransformare
omului in unealta! in mi#loc nu are nimic no"il si va tre"ui sa
recunoastem candva ca asa stau lucrurile. &u putem avea
pretentia ca suntem cu adevarat maturi daca vom tot evita sa
vedem cum stau! de fapt! lucrurile. E%ista firme de prim ran$
care nu au prea multi oameni dar acestia toti sunt oameni de
conceptie! deci creatori! proiectanti si e%ecutanti in acelasi
timp. in mana fiecaruia iese produsul finit de inalta
te)nicitate. &u stiu e%act cum sunt re$late aceste cola"orari!
sunt totusi @realitati ale sistemului capitalist.! dar ma $andesc
ca seamana mai putin a ierar)i'are administrativa! desi este
vor"a de firma de traditie.
esi$ur ar fi $reu acum sa $andim! din @realitatea
actuala. cum anume ar putea arata o altfel de realitate. Am
convin$erea insa ca vom sti sa o cream! dar mutandu-ne din
aceasta limitata! asa incat sa raspunda @nevoilor. specifice
unui alt nivel de intele$ere. Stiu si$ur ca multi sunteti de#a
constienti de impasul in care ne $asim. O scurta vi'ita prin
orice depo'it en $ros este edificatoare in ceea ce priveste
inutilitatea a cel putin I8L din ceea ce actualmente se
produce. Pe de alta parte vite'a cu care noutatea face ca u'ura
morala sa-si spuna cuvantul a crescut atat de mult incat
practic este o aventura sa )otarasti a'i sa cumperi ceva! care
maine de#a va fi considerat sensi"il depasit. upa cum vedem
epoca te)nolo$iilor di$itale se pare ca se inc)eie lasand locul
unei te)nolo$ii tri$itale! PC-urile tind sa devina instrumente cu
atat de multe valente incat practic vor inlocui ma#oritatea
aparatelor destinate atat informarii cat si formarii sau
divertismentului. *a inlocui pro"a"il televi'iunea! va facilita si
mai mult comunicatiile! va procesa si converti aproape orice in
orice cu vite'e si calitati superioare a tot ceea ce am fost
o"isnuiti. e#a la nivel planetar tot mai multi au acti!itati
indi!iduale le$ate de PC pe care le si pun in comun cu alti
semeni prin intermediul calculatorului si a sistemelor de
comunicare asi$urate de acesta. Este o placere sa navi$)e'i pe
Internet daca o faci din dorinta de a cunoaste si intele$e
aspecte le$ate de evolutia a ceea ce numim societatea umana.
Aceasta pare sa fie orientarea catre care se indreapta
acum multe individualitati. Ea va avea menirea sa sc)im"e o
paradi$ma cu o alta! poate nu neaparat @mai "una.. Este clar
ca la nivel planetar se manifesta tendinta iesirii din Dturma.!
multi au o totala independenta le$ata de un site propriu si
creativitatea individuala este pusa in valoare. E%ista desi$ur si
aici stratificari! e%ista @mari. si @mici. dar oferta poate fi uneori
mai interesanta acolo unde nu te astepti. Sunt si multe
@capcane. in care multi isi vor pierde timpul sau alte mi#loace!
dar o evolutie individuala are riscuri care este firesc sa fie
asumate.
Se va manifesta si mai mult o autoi'olare
contraproductiva! cel putin intr-o prima perioada. Este insa
posi"il ca! prin autodeterminare si deci prin gestionarea
inte$ral indi!iduala a tuturor @parametrilor vietii. sa apara
disponi"ilitati de timp si alte mijloace care sa poata duce si
la punerea lor in comun cu semenii. Ar fi doar o alta cale.
Oricum! in #urul calculatorului si prin intermediul Internetului si
altor retele mai mici ne indreptam clar spre o alta lume. e#a
e%ista forumuri de tot felul unde sunt a"ordate tematici foarte
diferite si sunt @locuri. care ofera o li"ertate de e%primare
nein$radita de nimic. E%ista si @locuri elitiste. in care accesul
este limitat prin parolari pe diferite considerente! dar este
posi"il sa se dovedeasca o atitudine nu tocmai productiva si sa
piarda teren. Oricum! e%ista de#a si se e%tinde permanent acest
@sat planetar. unde comunicarea are loc in timp real si nu s-ar
fi putut petrece la nivelul mintii limitate altfel decat prin aceste
te)nolo$ii. Un e%periment cu adevarat nota"il.
esi$ur si pe &et e%ista o puternica orientare cu aspect
economic. C)iar el e%ista ca urmare a unor investitii ma#ore
facute in timp si de catre foarte multi! practic de fiecare
participant intr-o oarecare masura. ar nu peste tot "anul este
singura moti!atie si asta este demn de su"liniat. Cred ca
multi ati avut "ucuria sa "eneficiati de cate un pro$ramel oferit
de autor insotit doar de cateva cuvinte "une si "lande! din
inima! dat fara a vi se cere ceva in sc)im". Oricum internetul si
te)nica de calcul a spul"erat in parte ideea de @drepturi de
proprietate intelectuala.! destul de nefireasca daca o"servam
creativitatea ca fiind un atri"ut al Sinelui si nu al mintii limitate.
9ormate de mu'ica cum este +PM nu mai pot fi evitate si
au tre"uit acceptate de cei care produc te)nolo$ii! c)iar daca
prin asta s-a scapat total de su" control dreptul de autor in
ca'ul mu'icii. La fel stau lucrurile si in formatele pentru filme.
esi$ur ca cei care creea'a tre"uie sa ai"a un suport asi$urat!
desi$ur industria filmului tre"uie sustinuta prin mi#loace
financiare si aici se va intra intr-un impas ma#or daca nu
sc)im"am mentalitatile pentru a face fata e%plo'iei
te)nolo$ice care! iata! devansea'a cu mult maturi'area
Constiintei.
aca esti atent si detasat! Civili'atia trece prin minunate
clipe de tensiuni din toate directiile! cu scopul clar de a se tre'i.
Aproape nu e%ista aspect al asa numitei @vieti cotidiene. care
sa nu se tensione'e ca o coarda $ata sa se rupa! parca
su"liniind iar si iar nefirescul mod de a"ordare care duce la
aceasta intindere periculoasa. +ulte vor ceda in viata fiecaruia
pana il va determina sa se )otarasca. esi$ur el vede loc de
optiune! in fond este o ilu'ie! Armonia nu este optiune! este
lege si ea ar tre"ui sa ec)ivale'e cu culoarea verde a
semaforului in vietile noastre. Ce optiune poti avea la un
semafor! daca esti cu capul pe umeri? Si daca esti atent!
desi$ur555 *ei trece odata pe rosu! de doua ori! vei mai plati o
amenda dar in final tot un accident va pune capat evolutiei tale
de @sofer..
Partea cu adevarat dificila este ca noi toti avem impresia
ca evoluam ca personalitati distincte si ni se pare ca )otararile
pe care le luam sunt c)iar ale noastre. In realitate suntem
du$lu racordati pe de-a intregul. La nivelul mintii limitate
suntem releu al Constiintei Colective! care prin fiecare isi face
@pro$ramele. ei. La acest nivel suntem @turma. nevinovata!
care priveste stan$a-dreapta si face e%act pasii ce i se impun.
,otul este a"solut previ'i"il in evolutia fiecaruia. A doua
racordare este a Sinelui! desi$ur. *a spuneam ca aici verdele
este verde si #oaca de a trece pe alta culoare nu este decat o
imprudenta si atat. La acest nivel U&A SU&,E+ cu toti semenii
si intrea$a +anifestare.
La nivelul personalitatii avem un oarecare $rad de
li"ertate deoarece sunt multe cliseele infoener$etice depuse
acolo. Este cumva ca in #urisprudenta americana! a mai e%istat
un precedent al unei situatii si au fost $asite urmatoarele
solutii. Sunt prefa"ricate! dar sunt optiuni. Iar daca c)iar poti!
cree'i tu un precedent! un alt pro$ram dupa care se poate iesi
din situatia data. Iti da sen'atia de li"ertate. ar vei vedea ca
in )otararile ma#ore nu sunt mai multe solutiile si vei proceda
conform cliseului e%istent. Si nici nu te vei incumeta sa cree'i
tu o solutie noua! astea mer$ doar in 'ona detaliilor vietii.
esi$ur mintea ta va spune ca nu este si cazul tau! ca tu
7dai de mancare la :; ;;; de oameni)" cum am mai au'it5
eci ai multe responsa"ilitati si multe optiuni de facut. Sa
vedem! c)iar ai?55 a! poti decide sa le ma#ore'i salariile cu
ceva. Pece paini pe luna mai mult ar insemna o treime pe 'i
pentru fiecare din ei. Ceea ce inseamna I8.888 pe luna in plus.
Adica 68888%I8888R I88 888 888 lei. Pe fiecare daca il vei
intre"a va spune ca ti-ai "atut #oc de el! te mai lau'i cand i-ai
dat doua pac)ete de ti$ari in plus5 Si totusi pentru tine ar
insemna un efort suplimentar de #umatate de miliard. &imeni
nu-ti va multumi pentru el! stii "ine asta5 Cre'i ca vei face
acest efort?5 Eu unul nu cred. eci! iata ca ilu'oriu cre'i ca poti
face c)iar ce vrei. In sc)im" stiu ca vei ale$e! pe un
considerent sau altul! citeva 'eci din ei carora la vei da cu I88
888 mai mult pe luna. Este previ'i"il sa procede'i asa. In acest
fel aceia c)iar vor simti cat de cat o crestere salariala iar la tine
se va conta"ili'a un efort lunar de numai cateva 'eci de
milioane. In plus intelectul tau va spune ca 7i-ai stimulat pe
cei mai%%%) aca @un ne"un. iti va spune2 dra$a domnule! iti
pot asi$ura o consultanta in orice domeniu al vietii de inalta
calitate! deoarece mi-am activat creierul la cote aparent
imposi"ile! ai fi pus in situatia de a creea tu un precedent intr-
un moment de importanta ma#ora. Cre'i ca o vei face?5 Un
simplu da ar aduce solutii la toate pro"lemele ce se ivesc din
dinamica vietii si totusi vei spune! din numeroase motive doar
nu. In primul rand nu-ti va permite Constiinta Colectiva sa dai
alt raspuns. Ea va starni e$o-ul tau care va spune ca nu am
cum sa fiu mai destept decat tine. Iti va ar$umenta ca daca as
fi fost! eu aveam acum 68 888 de an$a#ati si nu tu. esi$ur e
fals! un creier activat la ma%im nu ar avea dece sa faca acest
$en de @piramida entropica. su" el! tocmai pentru ca este la
asemenea cote. ar mintea ta nu poate intele$e asta5 Inca un
ar$ument care arata ca nu poti face nicidecum ce vrei . In plus
sunt multe din cele pe care 7le stii ca fiind imposi$ile) si
deci nu le vei face. Aici ma refer la faptul ca nu stii ca poti sa
nu im"atranesti! nu stii ca poti intineri si vindeca totul si nu stii
ca nu ai dece sa mori. Sunt realitati care iti sunt inter'ise de
mintea ta limitata ca releu al e$re$orului uman. Si mai spui
apoi ca ai statut de *.I.P.555 Nai sa radem5 C)iar ve'i ceva cu
adevarat ,mportant la tine?55 Eventual un loc re'ervat intr-o
"iata parcare5
Am sc)itat cumva @o po'itie favorita la nivelul mintii
limitate.. Cam ce este ea in Adevar. Ca Sine desi$ur si
detinatorul ei este o individualitate minunata care isi face un
e%periment! nici mai "un! nici mai rau decat celelalte! in corp
fi'ic. &u a avut in alte vieti aceasta oportunitate si si-a creat-o
in aceasta. ,re"uia sa stie cum este sa fii *IP5 Ce sen'atii iti da
un astfel de statut5 aca ai o minte mai transparenta vei putea
simti ca si tu ai facut o e%perienta asemanatoare in alte vieti.
Aceasta te face ca acum sa nu ti se mai para tentant acel
e%periment ci un altul! oricare. ,u doar simti ca nu te mai
interesea'a si nici impresionea'a.. Acum altele sunt @temele.
pe care ti le-ai propus.
Sa stiti ca o incarnare uneori nu este foarte mult. Ceea
ce ti-ai propus poate parea c)iar insi$nifiant. Cate un spirit se
incarnea'a doar pentru a a#uta pe un altul sa se tre'easca.
Sunt acei copii care mor . Ei vin de re$ula in a#utorul unuia din
@parinti.! pentru a-l a#uta sa evolue'e. esi$ur din minte
limitata numai asemenea a#utor nu iti poti dori! dar intele$erea
ati facut-o pe cand nu erati in minte limitata si atunci @drama.
nu se simtea. aca nu ar avea asemenea incarcatura nu s-ar
putea constitui intr-o motivatie puternica! de care uneori c)iar
este nevoie. Prefera"il ar fi sa accepti constient evolutia si
atunci nu vei avea nevoie de astfel de motivatii! sau de altele
poate apropiat de dureroase! cum sunt "olile cronice sau
de$enerative! anc)ilo'ante! imposi"il de solutionat in limitele
acceptate de minte. ar! intotdeauna tu ale$i cat de $reu sa-ti
fie5 aca nu ai dori sa fie dificil ar tre"ui sa lasi Armonia sa
lucre'e prin tine si totul s-ar petrece de la Sine% ar cati ale$
calea simpla si armonioasa in vietile lor de oameni?55
Credem ca suntem aici sa luptam! sa ne 0'1"atem pentru
o multime de lucruri! sa fim rai si urati! sa ne certam! sa
in#uram! sa ne vaitam si sa lovim in tot si toate...Asta vedem ca
normalitate! asta devenim si noi...Ca prin asta am a#uns
incredi"il de sla"i! ca este tot ce putem face ca sa fim! ca
importanta! cea din urma parte a Creatiei! nu vedm. Si! creatori
inconstienti! reusim.
Am pe calculator ca screen saver colectiile calendarelor
unor presti$ioase reviste! repre'entand cele mai frumoase
femei din ultimii FI de ani! cateva mii de po'e cu corpuri
aproape impeca"ile. La un anumit nivel este o "ucurie sa le
privesti dar cu conditia sa nu te gandesti ce au reusit
mintile lor sa faca din ele. aca o faci! totul se transforma intr-
un motiv de infinita tristete. &u ar tre"ui sa fie asa! dar nimeni
nu stie si fiecare pune in opera ceea ce stie! respectiv
suferintele! "olile! im"atranirea si moartea. Ce ar mai putea
acum fii un minunat corp al anilor B8? Cate au trecut peste el!
marcandu-l intotdeauna! ca efect de efect ce este'
Interesant este ca voua parca nici nu va pasa5 Si cred ca
am fost ama"il spunand @parca.! desi e%perienta voastra este
intotdeauna vi'ata! niciodata nu intele$eti sa faceti nimic. Ca
prietenul a carui sotie are dia"et si caruia desi$ur i-am oferit
a#utorul. &u a sc)itat nici un $est! de parca nu viata lui si a
sotiei aveau sa devina un calvar din ce in ce mai mare. Sau cel
suferind de cancer caruia i-a vor"it sotia! el raspun'and ca se
mai $andeste. La ce oare s-o mai fi $andind? I-a mai oferit
cineva asi$urarea ca se vindeca?5 Evident ca nu5
ar la fel procedati si cu cele ce par a fi cele mai mici
$esturi! care desi$ur au urmarile lor! nu intotdeauna lipsite de
importanta. ,e duci sa discuti cu cineva ceva anume! pe drum
ai uitat si cand a#un$i sporovai orice altceva iar la intoarcere
reali'e'i ca tocmai pentru ceea ce ai plecat nu ai discutat. e
asta depindea ceva! care apoi se constituie intr-o dificultate
suplimentara. Se intampla atat de des ca nici nu mai o"servati5
Ceea ce o"tineti intotdeauna este o fiinta foarte sla"a!
lipsita de un adevarat randament! aspecte care nu fac decat sa
se adanceasca de la o 'i la alta. +a#oritatea nici nu mai
reali'ea'a ca li s-a @intamplat.. Unii insa da! si atunci solicita
spri#in. aca nu se duc spre o ilu'ie oarecare si $asesc un
adevarat suport atunci! in prima fa'a! inconstient desi$ur!
incep sa @tra$a. infoener$ii din dorinta de a se ec)ili"ra foarte
repede si facil . Intuitiv constienti'ea'a ca au operat
di'armonii ma#ore! care le-a de'ec)ili"rat racordarile
infoener$etice. Se constituie in ceea ce se c)iama @vampiri
ener$etici.. aca cel la care s-au dus este suficient de
constient si pe deplin racrdat! accepta sa le ofere acest @prim
a#utor.! de cateva ori! timp in care cauta sa le indice o cale
corecta! individuala. Se intampla de multe ori insa ca acestia
sa se multumeasca cu spri#inul de#a o"tinut! in speranta
desarta ca se vor putea apoi descurca si sin$uri. Adevarul este
insa ca se inseala! ca daca aveau cunoasterea si intele$erea
care sa le permita sa se descurce sin$uri! nu ar fi a#uns la
de'ec)ili"re ma#ore si! in cel mai scurt timp vor a#un$e si mai
de'ec)ili"rati. Cau'alitatea nu a fost modificata! in sc)im"
Sinele a mai adau$at niste "ile ne$re! care au acuti'at starea si
mai mult.
e altfel ultimul pasa# mi-a fost inspirat de o vi'ita
facuta asta'i unei vec)i cunostiinte! aflata e%act in situatia
recidivanta despre care va aminteam. A fost o a treia incercare
a ei de a se reec)ili"ra ener$etic si tot a treia in care am cautat
sa-i ofer cunoasterea si intele$erea minima a situatiei in care
se $aseste. Este posi"il ca sa se declare multumita! eu
simteam dupa cinci ore de vor"it ca este de acum mai mult
decat ea poate duce si eu mai pot oferi! mai ales ca tot timpul
simteam cum! un anumit nivel al fiintei ei! tra$e cu disperare
ener$ie. aca insa nu se )otaraste sa se an$a#e'e pe un drum
constient! o data viitoare nu mai este ca'ul sa ai"a loc
deoarece ar duce doar la o dependenta ener$etica si nu ar fi
nici macar "enefic pentru ea si nici armonios. *a fi prefera"il sa
refu' sa mai ai"a loc o intalnire. E%emplul va poate fi util!
indiferent rolul incare va puteti afla. *ampirismul ener$etic
tre"uie insa sa il intele$eti corect si va invit sa vedeti niste
tu"uri capilare introduse cu un capat intr-un vas cu lic)id sau
niste vase comunicante. La un anumit nivel de intele$ere si noi
functionam la fel. Ec)ili"rarea ener$etica pe seama pre'entei
unei fiinte pe deplin racordate este un fenomen firesc! caruia
nu ai motiv sa i te opui. +ai $rav este cand ea are loc intre
fiinte care! nici una din ele! nu este pe deplin racordata. In
acest ca' @donatorul. simte puternic vampiri'area ca pe un
puternic disconfort! deoarece ii scade "rusc un potential si asa
limitat! intrand intr-o cri'a si el. Adeseori apar ameteli!
nesi$uranta! palpitatii! insuficienta respiratorie! etc. ar! in
principiu! fenomenul este normal! nu este de cele mai multe
ori nici macar constienti'at sau intentionat. In ca'ul pomenit
este o e%ceptie! el fiind un proces a$solut constientizat de
am$ele parti si acceptat dar care tre"uie evitat sa duca la
dependenta.
Si pentru ca va spuneam de "ile al"e si ne$re! de
@cernerea. care are loc permanent si nu la o data scadenta!
dand nastere la urmatoarele @evenimente nepreva'ute si
a"solut intamplatoare. din vietile voastre! atunci cand mintea
limitata se multumeste doar cu reec)ili"rarea ener$etica!
Sinele va ima$inati sin$uri ca nu va sta nepasator. Sunt
principalele lui @par$)ii. prin care poate determina e$otica
personalitate sa devina mai atenta si sa ridice nivelul
e%perientelor sale.
Incercam sa-i e%plic prietenei mele sa nu se "ucure prea
mult de a#utorul limitat pe care imi permite sa i-l dau ! in ca'
ca asta are de $and. O atentionam e%act asupra ideii din
aliniatul precedent! tocmai pentru ca a mai procedat si alta
data asa! apoi e%perientele de viata nefiind @mai "une. ci
dimpotriva. Interesant de o"servat este un aspect mult mai
$eneral. Pre'enta intre voi a unei Constiinte Constiente se face
destul de repede remarcata din foarte multe motive. Primul ar
fi acela ca ea nu !a mai impartaseste !alorile. Ca atare se
comporta conform nivelului de Cunoastere si Intele$ere la care
si-a acordat accesul. &u mai freaca vreascurile! pentru a
produce foc ci scoate "ric)eta. E simplu de inteles! daca c)iar
vrei. ar e mai simplu sa nu !rei. Sa te simti le$itimat de
faptul ca tot tri"ul tau face focul frecand lemnele si sa cartesti!
functie de @po'itia. in care cre'i ca te $asesti fata de acel
@ciudat. 5
S-ar putea sa te tre'esti ca i-ai devenit!- dece oare
tocmai tie tre"uia sa ti se intample5?- @socru. sau @cumnata.!
ca era fostul tau sot sau prieten care! iata! a devenit cam
ciudat...In mintisoara ta mica! care nu vede decat lumea
efectelor! intamplarea e%ista incercand sa tina loc de
cau'alitate. e unde sa stii ca nimic nu este intamplator!
nici macar un "anal accident5 Ca atare te tre'esti @implicat. in
orice ca' mai mult decat ti-ai fi dorit! intr-o relatie pe care
preferi sa nu o ai! sa o desfiinte'i cumva.
ecat sa faci efortul de a intele$e adevarata cau'a
pentru care Sinele tau a ales candva aceasta apropiere! preferi
sa pui niste etic)ete si sa fugi cat poti ! in "a'a etic)etelor
puse de tine. esi$ur mintea ta limitata face aceasta farsa
Sinelui tau! caruia nu-i mai ramane altceva decat sa
depuncte'e. Apoi urmea'a ca viata ta sa @mear$a inainte.! cat
mai departe de orice implicare si intele$ere dar si de
e%periente mai inalte. Ai 7judecat) ceva ce oricum nu puteai
intele$e cata vreme nu voiai cu adevarat nici macar sa fii
putin atent. Aici @Scripturile. au dreptate cand spun sa nu-ti
#udeci aproapele niciodata. Poti avea surpri'a ca! cu un creier
activat B-EL sa fi #udecat un creier activat 688L5 ,i se pare
fe'a"il? Un semen care a facut doar o facultate in plus te
impresionea'a si te pleci in fata imensei lui Stiinte5 &u vreti sa
zim$im macar putin'&'
Preferi sa uiti ca mai esti parinte! sau ca ai avut un
prieten! uiti deci tocmai !alorile ,nimii ! sin$urele Adevarate !
de dra$ul ilu'iilor si a suficientei e$o-ului tau! a apartenentei
mintii tale la o "anca de date colectiva deformata. E mai
conforta"il pentru micuta minte si o lasi sa decida tocmai pe
ea. Alegerea a fost la indemana ta intotdeauna si aici iar
ne intoarcem cu un $and la vec)i te%te.
Revin asupra o"servatiei ca nimeni! niciodata nu va
putea intele$e o realitate situata dincolo de plafonul care
delimitea'a nivelul de cunoastere la care si-a limitat sin$ur
accesul! si ca principala limita o constituie! de re$ula!
convin$erea ca tu deja stii. Spuneti-i plafonare sau suficienta!
infatuare sau aro$anta! "la'are sau cum oti mai vrea! re'ultatul
este ca nu doriti mai mult. Ca atare e mai simplu sa ne$ati
ca ar mai putea e%ista ceva de stiut si care sa mai si merite. In
realitate! a$ia dincolo de aceasta con!ingere incepe
ade!arata Cunoastere si ,ntelegere a orice !eti !rea !oi.
Si! ca atare! adevarata 9ericire sau Eli"erare! *iata a"ia aici
capata sens. &u uitati valoarea reala a unui punct de vedere.
Cata vreme cunoasterea este limitata va veti afla intr-un punct
de unde aveti o perspectiva asupra Realitatii. &u o ima$ine
intrea$a! nu un Adevar A"solut ci doar o simpla proiectie intr-
un plan sau altul.
Acest fapt m-a nemultumit intotdeauna si m-a motivat
suficient pentru aventura care a urmat. Si acum $lumesc cu
partenera mea de viata! cand drumul i se pare dificil pe calea
ei! spunandu-i 7ti-a spus cine!a ca !a fi usor')% Pro"lemele
nu cu Sinele le veti avea ci numai cu intelectul. Sunt c)iar
.draconice. aspectele cu care veti avea sa va confruntati. ar
va propun sa incercati sa o determinati sa renunte! su" orice
motiv. Promiteti-i ce veti vrea voi. A"ia dupa aceea veti
intele$e ca! odata ce ai !azut" ai inteles c)iar si partial! ai
fost martor! nimic din lumea care voua vi se pare a fi sin$ura
nu mai are valoarea necesara pentru a ocupa o po'itie pe lista
de prioritati individuala. Si nu este vor"a despre un varstnic!
satul de toate e%perientele posi"ile! motivat de aceasta
satietate e%perientiala sa mear$a spre Adevar A"solut ci
despre o tanara mama a doi copilasi minunati! o fetita de C ani
si sase luni si un "aietel de numai un an si o luna! ea insasi
neavand nici CI de ani! o forma a fi'icului de la foarte "ine in
sus! dar cu o minte @desc)isa. cam la M8 L de#a.
Poate parea $reu de inteles dar asa se petrec lucrurile
cand $radul de transparenta al mintii este suficient de mare
pentru a permite Sinelui sa se manifeste semnificativ. Se
@intampla acum. nu foarte rar la cei a caror varsta @"iolo$ica.
nu este mare si se va petrece din ce in ce mai des. 9recventa in
crestere a Sistemului din care Pamantul este parte facilitea'a
aceasta transparenta. Ca sen'atie ei simt destul de acut
@nefirescul. evolutiei civili'atiei Pamant! nu se simt atrasi de
.valorile. acesteia si au o mare capacitate de a intele$e
superior date si situatii din cele mai diverse! fara nici o
le$atura cu $radul lor de pre$atire o"tinut prin studii. aca ii
o"servi cu atentie manifesta o anumita genialitate -racordare
superioara- pe care o canali'ea'a spre a"ordarea cu deose"ita
detasare a relatiilor si a @pro"lemelor. pe care le au de
re'olvat. In acest mod "land cauta sa dea o lectie de viata
celor @mai varstnici.! care ale$ de re$ula aceleasi vec)i
metode de a e%ercita presiuni asupra lor pentru a-i o"li$a sa le
recunoasca valorile.
Am avut oca'ia sa cunosc mai multi repre'entanti ai
acestei @$eneratii. si mi s-au parut intotdeauna remarca"ili. &u
putini dintre ei renunta in fata insistentelor @celor apropiati.!
@celor de care par ca depind. ca oameni2 parinti! educatori!
frati mai mari! c)iar prieteni. Unii insa par ca nu o pot face.
prefera sa devina pro"lema! sa fie @ re$eli .. e acestia poate
depinde soarta Umanitatii! cu Adevarat. Recent urmaream la
,* un tanar patron! care "rusc a sesi'at ca afacerea lui
profita"ila si de top era de fapt propria lui condamnare si
limitare si a renuntat la ea din proprie convin$ere. A fost o
@tre'ire. urmata si de o deci'ie pe masura. Iar iesirea pe un
canal de televi'iune pentru a-si face pu"lice aceste .revelatii.
era un semnal din inima dat semenilor! menit tot Trezirii
Constientei lor. eci se simtea ca are o misiune. Pe care iata!
si-o recunostea. Ulterior si prin or$ani'area unei conferinte
pu"lice.
ra$ii mei oameni! cel mai "un -daca nu sin$urul- mod
in care poti convin$e pe cineva de un adevar este sa il traiesti
tu mai intai! sa te constitui in eemplu personal. aca veti
privi in perspectiva inversa! in istorie! veti vedea ca cele mai
semnificative personalitati! care au determinat cotituri in
evolutia omenirii asa au procedat. &u poti sustine ceva decat
prin traire proprie! daca intentione'i sa fi inteles sau cre'ut.
ema$o$ia! minciuna au @picioare scurte. spune o vor"a
destul de inteleapta. Este si motivul pentru care politicianismul
este asociat cu @cea mai vec)e meserie.. iplomatie nu este in
nici un ca' sinonimul adevarului! nu?.
Au trecut 'ile de cand nu am mai scris aici deoarece am
scris cuiva ceva! desi$ur in acelasi sens2 ce as putea eu spune
sau face decat sa invit pe oricine s-a situat intr-o po'itie
favora"ila! sa incerce sa isi duca e%perienta cat poate de Sus?
Iar po'itie favora"ila nu inseamna neaparat ceea ce mintea
limitata ar putea crede ci uneori c)iar contrariul2 o "oala! o
suferinta! deci un comple% de necunoastere si neintele$ere.
Poate insemna si un $rad de transparenta al mintii mai "un sau
niste e%periente avute anterior la un nivel vi"ratoriu mai
ridicat! practic multe sunt aspectele care pot sa se constituie in
a fi @favora"ile..
*iata traita pe acest pamant duce macar la momente !
pentru fiecare! in care Atentia este solicitata de cate un fapt
etic)etat ca @ciudat.! @curios.! @ine%plica"il. si pe care adesea
nu-l putem uita niciodata. Retin ca eram la o onomastica si
unul din cei care stiau ca sunt putin @altfel. ma a"ordea'a cu
timiditate! pentru a-mi realata un lucru ciudat! care l-a urmarit
toata viata prin ine%plica"il si pe care l-a trait ca pusti! el acum
fiind dincolo de pensie. ,raia undeva la tara si! intr-o 'i!
um"land prin padure! s-a tre'it cu un animal periculos 0nu mai
retin! lup! urs1 pe urmele lui. A aler$at cat a putut si s-a
pomenit pe mar$inea unei prapastii adanci si deose"it de lar$i!
mai multi metri lar$ime! dupa care s-a pomenit deodata pe
cealalta parte a prapastiei! animalul ramanand pe partea
opusa. +-a ru$at sa nu mai spun nimanui de patania sa! pe
care nu a indra'nit sa o relate'e nimanui niciodata! de teama
ca ar fi starnit suspiciuni.
Astfel de @patanii.! dar de o paleta deose"it de lar$a! fac
parte din cele despre care va spuneam. Ele ar tre"ui sa ne faca
sa intuim ca e%ista fenomenolo$ie care se manifesta aici dar
ale caror cau'e nu ne vor putea fi accesi"ile din minte limitata.
Astfel! prin e%tensie! am putea sa nu mai tot cautam in toate
e%plicatii facile aici! deoarece nu le $asim si ne mintim ca le-
am $asit! facand tot felul de confu'ii. Aici intra foarte multe
manifestari! din care @$olile. sunt cele mai putin intelese! ca si
cau'alitate. am vina pe "atranete! pe tot felul de alimente
sau lipsuri alimentare! impricinam pe oricine si orice pentru
suferintele noastre! parca ferindu-ne sa o"servam ce si cat
anume am deformat in perceptiile si ale$erile pe care le-am tot
facut! in separarile pe care le-am tot operat.
Armonia! dra$ii mei semeni! recunoasterea si pastrarea
ei @cu sfintenie. in a"solut toate $andurile! cuvintele si faptele
voastre sunt sin$ura $arantie! dar im"ata"ila! pentru o
sanatate vesnica. Cand cineva incearca sa-mi spuna cat este el
de armonios dar are oc)elari atarnati de nas! nu ma poate
convin$e ca stie macar ce spune. &u mai vor"esc de cei
stresati sau suferin'i de orice altceva. Este a"solut suficient sa
te simti putin o$osit pentru a-ti da seama ca nu este ceva in
ordine in ceea ce ai $andit sau ai facut. O"oseala tre"uie sa o
percepeti ca fiind total nefireasca si un adevarat semnal de
alarma! menit sa va averti'e'e. Aparent nu este $rav dar prin
repetare 'ilnica duce automat la o manifestare ma#orata putin!
si de#a va aflati pe un drum periculos! al carui final nu este
prea $reu de ima$inat. Activitatile cotidiene! c)iar un @serviciu.
nu ar tre"ui sa duca la o"oseala. aca au acest re'ultat ele nu
sunt potri!ite pentru individualitatea care voi sunteti si ar fi
de preferat sa le sc)im"ati! deoarece mintea este cea care
o"oseste si care are toate mi#loacele de a-si @ manifesta
nemultumirea.. *eti protesta spunand ca nu mintea a o"osit ci
te miri ce alta parte a corpului. Eu stiu ca asa pare ! dar ceea
ce voi nu stiti este ca @etic#eta. o pune ea si a$ia apoi voi
simtiti manifestarea careia etic#eta i-a dat nastere . Pare
$reu de cre'ut dar asta nu face sa fie mai putin adevarat.
Pentru a ma crede am sa dau un "anal e%emplu! pe care
sunt si$ur ca ati avut oca'ia sa-l traiti sau macar sa-l o"servati
ma#oritatea! intri$andu-va putin. Am sa iau ca'ul unui tanar
"ar"at care! dupa o 'i de munca @o"ositoare. simte ca o
odi)na este tot ce isi poate dori. aca "rusc apare o
@oportunitate "londa. in prea#ma! daca ii mai si place cum
arata! in trei minute este a"solut remontat si capa"il de un
ma%im efort fi'ic! poate c)iar pe parcursul unor ore! efort la
randul lui deloc ne$li#a"il. &u e%ista nimic cu ade!arat
o$iecti! in starea lui fi'ica si o demonstrea'a cu prisosinta.
Incercati in sc)im" sa-l motivati cu orice altceva si mai
trimiteti-l pentru inca o tura la servici! pe motiv ca i s-a
im"olnavit cole$ul si veti vedea ca nu veti o"tine un re'ultat
accepta"il macar.
Stiu ca mintea va raspunde ca sunt @)ormoni. implicati
sau te miri ce alt raspuns sofisticat veti cauta sa dati. *a asi$ur
insa ca lucrurile stau asa cum v-am spus. Cau'alitatea nu este
decela"ila aproape niciodata pentru nivelul de intele$ere
accesi"il mintii limitate. Iar raspunsurile eronate va duc
intotdeauna in ilu'ii @satisfacatoare. doar pentru ea. Ele va
deformea'a si mai mult calea prin conseccinte ale
neintele$erilor. O"servatia facuta anterior despre tanarul
ipotetic ar tre"ui sa-l atentione'e despre @relativitatea. starii
lui de o"oseala! sa vada ca ocupatia lui cotidiana nu-i ofera
suficiente satisfactii si ca! prin acumulare va avea parte de
conseccinte de nedorit in e%perienta lui viitoare. Ca atare ar fi
indicat sa isi ia responsa"ilitatea de a o sc)im"a in favoarea
uneia @placute..
&oi suntem o"isnuiti a face o distinctie intre ceea ce
avem ca ocupatie si placerile noastre. In realitate doar
suprapunerea lor peste aceiasi indeletnicire este o e%perienta
utila fiintei si nu va avea repercursiuni nedorite asupra
evolutiei ulterioare. Altfel plictiseala! rutina vor duce rapid la
ceva perceput ca o$ositor si intotdeauna ar tre"ui sa avem
intelepciunea de a lasa locul altuia! care pro"a"il are nevoie de
acea e%perienta! noi mer$and la ceva mai sus! de re$ula.
Sfatul este vala"il si in convietuirea intre doua persoane.
aca constatati ca nu mai este nimic proaspat in relatia
voastra! ca ea s-a plafonat! ca o atitudine creativa c)iar nu mai
este posi"ila! parasiti-o cu toata detasarea! de dra$ul am$ilor
parteneri. E$o-ul celui de lan$a tine va avea tendinta de a se
@da lovit. dar ar fi util sa aveti o discutie matura in care sa
a#un$eti sa recunoasteti ca poate a fost o e%perienta deose"it
de frumoasa care a a#uns intr-un punct de unde este posi"il sa
nu mai poata urma nimic remarca"il ci doar o cadere vesnica
intr-o moarte din ce in ce mai manifesta! la fel de
neinteresanta pentru amandoi. &u e%ista pseudovalori ale
mintii limitate de dra$ul carora sa merite sa va sacrificati
e%perienta de viata. Ar fi util sa imi dati dreptate! de dra$ul
vostru si nu al meu. *iata construieste rapid circumstante si
toate @utilitatile. necesare! nu e ca'ul sa va cramponati voi! cu
teama! de ceva.
E%ista nivele de intele$ere si e%perienta la care nici nu
visati inca dar la care nici nu veti a#un$e vreodata daca va tot
limitati! in care Armonia Universala iti asi$ura toate mi#loacele
necesare e%perientei tale. Iar cand am spus @toate. stiu "ine
ce am spus. Portile acestei @a"undente. se desc)id doar cand
nivelul de cunoastere si intele$ere iti acorda accesul! deci
numai de tine depinde totul! iarasi.
*a tre"ui iar sa atentone' asupra uneia din @valorile.
mintii limitate! poate cea mai periculoasa tocmai deoarece
pare "una si "landa. Este vor"a de @atitudinea! postura de om
$un.. &oi vedem in #ur manifestandu-se uneori atat de
di'armonios semeni de-ai nostri incat! in virtutea unei validari
venita parca din Esenta! preferam evident sa fim mai "lan'i!
mai "uni! concesivi in manifestarile noastre. Ori aici este o
mare capcana.
Pericolul nu sta in manifestarea noastra ci in ceea ce o
sustine! ce se afla in spatele ei. aca ar sta Cunoasterea si
Intele$erea superioara ! Supraconstienta atunci ar fi a"solut in
re$ula dar nu are cum sa fie acesta suportul deoarece tre"uie
sa recunoasteti fiecare ca nu le detineti. Atitudinea concesiva
nu este o e%presie a recunoasterii Armoniei intre toate
Aspectele E%istentei ci doar o ale$ere a mintii limitate a unuia
din pro$ramele infoener$etice depo'itate in Constiinta
Colectiva! care desi$ur a fost candva un pro$ram pur dar a fost
pervertit conform intereselor acestei Inteli$ente. Evident el
este o optiune la care vor re'ona intelectele mai slefiute! e$o-
uri mai sofisticate care se e%prima mai @aerat. putin. Prin
aceasta atitudine "landa si "una insa se autolimitea'a
suplimentar! considerand ca stiu si pot de#a! ca nu fac parte din
i'voarele de entropie ale acestei Lumi.
A @lasa de la tine. nu este decat o atitudine! deoarece
se traduce printr-un sa"lon comportamental prefa"ricat care
nu face decat sa fie raspuns! deci efect al unei cau'e situata
aparent undeva! inafara noastra. Cu alte cuvinte ne insinuea'a
ideea ca nu avem o responsa"ilitate reala a situatiei date ci
doar una limitata! de efect al acestei situatii . Ori aceasta este
a$solut 2A/S. Sinele nostru are responsa"ilitati in e%istenta!
in aparitia situatiei si nu in a adopta o po'itie la iesirea din acel
eveniment. Sper ca ati inteles diferenta.
aca ati e%pansionat constient Constiinta care Sunteti
este de "un simt ca ceea ce @se petrece. in cadrul acestui corp
e%pansionat va revine pe deplin ca responsa"ilitate . Cum ar fi
cu putinta sa va situati acum in postura detasata si sa va mai
considerati si @efect.???5 A fost o e%plicatie suplimentara.
*a asi$ur ca veti a#un$e sa traiti ca e%perienta
responsa"ilitatea pentru tot ceea aparent doar va incon#oara.
Un "anal accident petrecut in prea#ma nu are voie sa se
@intample. daca ati reusit sa va revelati Sinele! ca atare ce ar
mai fi de spus despre a va im"olnavi structura @corpului fi'ic.
sau o infinitate de alte aspecte. *oi reinstaurati Armonia si in
cadrul ei nu )se intampla nimic.. *oi o radiati in plan local si
functie de puritatea @sursei. care Sunteti arata totalitatea
manifestarilor ce au loc pe arii din ce in ce mai e%tinse. Pentru
ca o radiati in @toate dimensiunile.! deci si in 'ona
Cau'alitatilor. Acolo @demontati. eventualele surse de
tensiune! acolo $enerati cu adevarat Armonia.