CUVANT INAINTE

DACA EVENIMENTELE uluitoare la care am luat parte in ultimii doi ani

s-ar fi limitat doar la extraordinara descoperire din Muntii Bucegi pe care
am relatat-o in !olumul anterior "Viitor cu cap de mort# pro$a$il ca nu as
mai fi a!ut moti!e intemeiate sa scriu o noua carte% Nici c&iar Marea
Expeditie pe care Ce'ar a condus-o prin enigmaticele si uriasele tuneluri
su$pamantene pornind din (ala )roiectiilor nu ar fi constituit un impuls
destul de putemic pentru a ma determina sa pre'int elementele ei principale%
Aceasta din doua moti!e* pe de o parte datorita faptului ca la ora actuala
aceste aspecte repre'inta cel mai mare secret de stat al +omaniei% Asa cum
am anticipat dupa ce a re!enit in tara Ce'ar si-a tinut promisiunea de a-mi
relata cele mai importante e!enimente si descoperiri ale expeditiei in care el
s-a a!enturat impreuna cu un comando de elita format din ,- militari foarte
$ine pregatiti% Expeditia a marcat poate cea mai temerara si fascinanta
explorare din istoria omenirii%
Desi nu cunosc in amanunt toate aspectele ei totusi pot spune ca am o
!i'iune generala pertinenta asupra realitatilor uimitoare pe care le-am aflat
din po!estirea lui Ce'ar% M-am intalnit cu el la sfarsitul lunii octom$rie
".//0# dupa un an de la plecarea in expeditie% Climatul politic era
fier$inte1 aceea fiind c&iar perioada critica inainte de alegeri% Dupa cite am
inteles raportul lui Ce'ar a durat - 'ile fiind audiat de o comisie speciala
romano-americana% Este c&iar posi$il ca anumiti factori politici sa f i fost
radical influentati de noile descoperiri si do!e'i care au fost aduse% Am
aflat ca mem$rii comisiei de audiere au fost atat de $ul!ersati de datele
raportului si de do!e'ile care le-au fost pre'entate incat ore in sir ei nu au
fost capa$ili sa ia !reo &otarare si nici sa transmita in mod coerent
informatife la !arf de stat% Intregul lor sistem de !alori a fost atunci
complet rasturnat si nu se intre'areau alte puncte de spri2in care sa le
sustina !ec&ile conceptii% )oate tocmai de aceea s-a a2uns la conclu'ia ca
era necesara o modificare radicala a sistemului si a influentelor oculte in
tara%
Este uimitor cum lantul de e!enimente care a inceput cu marea
descoperire din Muntii Bucegi si a continuat cu expeditia de amploare
prin tunelurile su$pamantene a modificat aproape integral atat gandirea
cat si destinul unor oameni% )rintre aceasta ma numar si eu care am fost
ne!oit sa ma adapte' cu rapiditate la o transformare de proportii in
existenta mea% Aceasta transformare a implicat mai ales fiinta mea
interioara% Uni!ersul ocult in care Ce'ar m-a initiat gradat si faptul ca m-
am con!ins personal de unele aspecte uluitoare ale !ietii fi'ice si su$tile
m-au determinat in ultima perioada sa a$orde' cu foarte mare interes
lucrarile de specialitate si sa-mi im$ogatesc astfel cunostintele in aceasta
directie care sunt aproape cu desa!arsire ignorate de cei mai multi
oameni%
Am constatat insa ca este foarte dificil sa descriu intr-un mod credi$il
unele situatii si e!enimente care in conceptia o$isnuita si ideile stiintifice
materaliste actualefri'ea'a a$surdul% De altfel acesta repre'inta cel de-al
doilea moti! pentru care nu !oi descrie Marea Expeditie romano-
americana% )e langa faptul ca Ce'ar nu este de acord sa scriu despre
aceasta sunt si eu de parere ca e foarte putin pro$a$il ca relatarea ineditei
calatorii sa impacte'e la modul real constiinta oamenilor% Desigur aceasta
ar fi o situatie temporara deoarece succesiunea e!enimentelor la ni!el
mondial mai ales in aceasta perioada critica a omenirii este impre!i'i$ila
si adeseori socanta3 aceasta poate sA determine ca un aspect care a fost
$agateli'at la un moment dat sA fie reconsiderat la ade!arata lui !aloare
imediat dupa aceea% La o anali'a atenta remarcam faptul ca tot ceea ce se
petrece in lume urmea'a un fir calau'itor a carui lumina stralucitoare este
intre!a'uta de2a de unele fiinte umane care pot sA o recunoasca printre
multe alte posi$ilitati% Ne putem deci astepta la o rapida si uluitoare
transformare in constiinta oamenilor si a$ia atunci elementele Marii
Expeditii care a pornit din Muntii Bucegi !or fi apreciate si mai ales
intelese la 2usta lor !aloare% Aceasta e situatia atunci cand ea este
raportata la masele mari de oameni%
In particular insa Ce'ar mi-a de'!aluit ca exista de2a cate!a grupuri care
urmaresc sa construiasca un fel de $a'a informationala si c&iar practica
pentru ca asimilarea de'!aluirilor din Marea Expeditie sA fie relati!
usoara pentru celelalte fiinte umane% In acelasi timp el m-a informat ca
exista de asemenea si alte grupuri de interese care !or sA preia controlul
deci'ional la cel mai inalt ni!el al securitatii nationale mai ales in ceea ce
pri!este locatia din Bucegi% Ce'ar nu s-a mai intalnit cu senior Massini
dar a aflat ca acesta insotit de alte doua eminente cenusii1 ale masoneriei
mondiale a a!ut mai multe contacte si discutii semnifiicati!e pe aceasta
tema cu anumite personalitati politice din +omania si mai ales din (tatele
Unite ale Americii%
In una dintre discutiile pe care le-am a!ut cu el dupa o despartire de mai
$ine de un an de 'ile Ce'ar mi-a marturisit printre altele ca atat el cat si
generalul 4$adea resimt de2a anumite presiuni in aceastA directie% Din
acest punct de !edere in ciuda factorilor po'iti!i pe care i-a implicat marea
descoperire 5i expeditia care a fost efectuatA 6lupta dintre $ine 5i rAu1
pare sA se fi intetit 5i mai mult% Ur'eala acestor aspecte este insA foarte
complicatA 5i contine elemente ultrasecrete pe care de5i le cunosc in mare
parte din discutia pe care am a!ut-o cu Ce'ar nu-mi este totu5i ingaduit sA
le destAinui in acest moment% (unt insA a$solut con!ins cA !a !eni un
timp al marilor de'!Aluiri1 si dupA unele semnale care de2a existA se
pare cA acest !iitor nu este prea indepartat%
Uneori pentru a permite o desfa5urare armonioasA si coerenta a
e!enimentelor este important ca lucurile sA nu fie 6fortate1 c&iar dacA
acest lucru este cu putintA 5i c&iar dacA aparent intentia unei astfel de
actiuni este profund $eneficA% La urma urmelor realitatea pe care o traim
cu totii la ni!el microcosmic nu repre'intA altce!a decAt o reflectare a
legilor uni!ersale care actionea'A la ni!el macrocosmic% ModificArile si
transformArile care inter!in %in lumea noastrA tre$uie sA ai$A un sens
profund 5i sA fie aplicate cu intelepciune pentru a nu crea distorsiuni sau
6ruperi1 de ritm%
(ituatia actualA a poporului roman 5i a intregii omeniri se poate asemAna
cu situatia unui $olna! de cancer% Boala este grea dar ea poate sA fie
!indecatA% Nu este o simpla raceala care poate fi tratata imediat% In ca'ul
unui om $olna! de cancer pentru a nu intra in metasta'a el tre$uie sa
actione'e cu preci'ie 5i in mod inteligent% DacA de exemplu in marea lui
dorinta de a se !indeca $olna!ul de cancer aflA despre un tratament
miraculos 5i il aplica de indata fara discernamAnt atunci este foarte
posi$il ca trupul lui sA cede'e deoarece nu este incA suficient pregatit
pentru a primi influxul energiei !indecatoare% )rin urmare mai intai sunt
necesare cate!a etape pregatitoare de purificare si a$ia mai apoi se poate
aplica tratamentul decisi! care !a conduce la insAnAtosirea completA%
La fel constiinta maselor !iciata de situatiile grele si foarte complexe ale
societatii moderne nu are totdeauna ni!elul necesar pentru a asimila asa
cum tre$uie unele informatii si cunostinte care ar putea c&iar sa determine
o inc&idere1 a recepti!itatii sale sau o reactie de recul% Tocmai de aceea
este $ine sa asteptam momentul potri!it pentru a face de'!aluirile socante
pe care Ce'ar mi le-a impartasit mai ales pentru faptul ca ele !i'ea'a atat
intreaga tara cat si omenirea in ansam$lul ei% Cu alte cu!inte aceasta este
o pro$lema de impact general ampla si cu o mare forta de penetrare in
constiinta maselor daca acestea sunt pregatite sa o primeasca%
La ni!el indi!idual situatia este insa mult mai simpla% Atunci cand
e!enimentele la care participAm iau o turnura spectaculoasA simtim in
mod intuiti! cadestinul1 ne pregateste pentru ce!a anume% Atunci aproape
fara !oia noastra suntem implicati in anumite con2ucturi care practic ne
o$liga sa ne adaptam 6din mers1 la noul curs al e!enimentelor
mentinandu-ne totodata un !iu interes si o intensa aspiratie pentru a
cunoaste mai multe lucruri si pentru a actiona intr-un mod mai eficient%
Aceasta este c&iar situatia in care eu insumi ma aflu in perioada actuala% Nu
cunosc decat in parte fortele su$tile care sunt implicate aici 5i moti!ele
ascunse ale actiunii lor dar simt cu multa con!ingere ca ele ma g&idea'a
pas cu pas catre un tel $ine definit din !iitor% Ceea ce pot sa afirm cu tarie
este uluitoarea intensitate cu care am trait e!enimentele pe care le !oi
descrie in aceasta carte si de asemenea faptul ca ele mi-au transformat in
mod fundamental intreaga fiinta% Aproape sunt tentat sa cred ca intalnirile si
discutiile mele cu Ce'ar explicatiile initiatice pe care el mi le-a oferit c&iar
pre'enta mea la locul marii descoperiri din Muntii Bucegi si aflarea
elementelor principale ale expeditiei pe care el a condus-o nu au constituit
la urma urmelor decat un fel de antecamera1 o pregAtire a$solut necesarA
pentru ceea ce a!eam sA traiesc ulterior% 7aptele sunt perfect corelate 5i
intuiesc ca fiecare actiune se gase5te integratA intr-un imens ansam$lu
cau'al care se indreaptA spre o anumitA tintA cu preci'ia unui cronometru%
E!enimentele cu care m-am confruntat au depA(it cu mult c&iar si ilu'ia1
pe care o trAim in timpul unui !is% Marturisesc faptul cA pe tot parcursul
acestor e!enimente care au a!ut loc intr-o perioadA de aproximati! doar
doua saptAmAni starea de totalA uluire aproape ca nu m-a parAsit nici o
clipa% )ot c&iar sa afirm cA ea a constituit motorul1 care a declan5at in
fiinta mea o transformare fundamentalA a cari natura profund spirituala face
cu atAt mai dificilA descrierea ei in termeni preci5i 5i eloc!enti% (unt
con5tient de faptut cA pre'entarea acestor e!enimente !a insemna pentru
multi cititori un mare semn de intre$are3 poate cA ei o !or considera ca fiind
c&iar o relatare fantasticA% Ce pot raspunde intr-o astfel de situatie decat ca
fiecare simte 5i considera asa cum ii dictea'A inima 5i sufletul8 In ceea ce
mA pri!e5te li$er 5i purificat acum de 6ceata1 multor aspecte si realitAti pe
care cu putin timp inainte nu numai ca nu le intelegeam dar nici macar nu le
$anuiam existenta simt 5i traiesc cu intensitate fiecare clipa si intuiesc un
sens mult mai profund al !ietii mele% Inaintea tuturor celor care, citind
aceasta carte, se vor indoi de !eridicitatea ei eu insumi am fost cel care am
trait de multe ori impulsul indoielii 5i al uluirii fara margini care adeseori
m-a fAcut sA ma intre$ daca !ise' sau daca traiesc totul in realitatea fi'ica%
Dincolo i9nsA de aceste socuri1 mentale pe care intr-o anumitA mAsura
sunt sigur cA 5i cititorul le !a resimti am fost a2utat sA discern realitatea de
fante'ie si ade!Arul de ilu'ie% Mai mult decat atat am fost g&idat astfel incat
aceste re!elatii sA de!inA con!ingeri foarte profunde in constiinta mea iar
$a'a care a sustinut acest proces esential a fost o ampla transformare de
natura energeticA ce a a!ut loc in propria mea fiinta%
A5 putea sA aseman acest 6miracol1 cu situatia in care un om a postit mai
multe 'ile fara sa manance a$solut nimic $and doar apa% aceasta ar fi prin
analogie starea generala a omului o$i5nuit care i5i traieste existenta intr-un
mod aproape lar!ar de multe on fAra nici macar sA $AnuiascA imensele
capacitAti potentiale la care daca !rea poate sA ai$A acces aproape
imediat% 7ire5te la sfAr5itul postului omul este slA$it farA puteri3 cu toate
acestea pAstrand termenii analogiei noastre el nici macar nu reali'ea'a
situatia in care se afla gandind cA aceea este starea lui naturala% indatA ce
incepe sa manance el constatA i9nsA cu mare $ucurie 5i cu uluire cum in
intreaga lui fiinta se re!arsA fluxuri puternice de energie care ii insufla
!iata fortA putere de actiune inspiratie !ointA fericire 5i incA multe alte
sentimente 5i perceptii de care el aproape cA nu era constient inainte% Viata
anostA adeseori insipidA sau limitatA la teluri $anale si mesc&ine dispare
atunci ca prin farmec. Acesta este ,miracolul" pe care il realizeazA
profunzimile energetice ale fiintei noastre.Acum sunt in masura ss inteleg
mai bine,dar inca partial, starea de constiintA $i conditia energeticA
subtilA a lui Cezar Brad, deoarece eu insumi traiesc in prezent o altfel"
de viatA, mult mai bogatA $i mai efervescentA decAt cea pe care am avut-o
pana in prezent. Inainte de a redacta aceasta carte, i-am povestit lui Cezar
evenimentele uluitoare prin care am trecut. In felul lui inimitabil, plin de
calm $i intelegere, el s-a bucurat in mod sinter si totodatA mi-a oferit
unele sfaturi pretioase care sA MA aute sA evoluez cu rapiditate. !imteam
cA este foarte multumit vAzand ca alegerea si eforturile lui in ceea ce ma
priveste nu au fost zadarnice.
"u cred cA e#ista persoane care sa nu-si doreascA sA fie fericite $i
care sA nu vrea sA cunoascl tainele universului. Apare insA intrebarea
fundamentala$ cum se poate realiza aceasta% &in cAte $tiu, e#ista multe
cAi, dar toate au in comun acelasi element $i anume faptul cA avem de-a
face cu un proces al devenirii, care are loc in timp. 'oate cA acesta este si
motivul principal pentru care multi oameni renuntA la calea spirituala a
cunoasterii c(iar inainte de a realiza o veritabilA transformare lAuntricA a
fiintei lor) ii sperie efortul, ideea de a fi perseverenti. In cazul meu,
procesul transformArii a fost e#trem de accelerat $i a durat doar
douAsprezece zile. 'robabil cA, dacA ar fi durat mai mult, mintea mea ar
fi gAsit anumite cAi subversive" de a atenua $ocul evenimentelor
uluitoare cu care m-am confruntat $i atunci m
-
as fi blocat la un anumit
nivel inferior de intelegere) cine $tie cat timp ar fi trebuit sA rAman acolo
pana sA realizez urmAtorul pas%*
&escrierea sublimei perioade de douAsprezece zile din viata mea
constituie c(iar subiectul cArtii de fats. &acA ar fi sA raportez acele zile la
timpul meu subiectiv, a$ spune ca de fapt, am trait mai multi ani, dar intr-
un mod foarte condensat, intr-o dimensiune comple#A a fiintei mele.
'entru a intelege aces dimensiune, destinul a fAcut sA intalnesc cateva
fiinte, nu neaparat umane, care mi-au alonat cu precizie traseul pang la
tulburAtoarea intAlnire cu Mac(andi. Acela a constituit, far* indoialA,
punctul de infle#iune al e#istentei mele. "imic, pornind de la acel moment
inainte nu a mai fost ca in trecut. + alts lume, un alt univers...
"u sunt decat cateva luni de la evenimentele pe care le-am trait atunci
cu mare intensitate, dar cu toate aceasea vibratia lor caracteristica nu m-a
parAsit nici un moment. &e aceea, am decis sa le fac cunoscute pe aceasta
cale, in masura in care ele vor reu$i sa trezeasca interesul cititorului.
,#ists o cauzA si un sens in orice aspect al vietii noastre. 'oate cA in acest
imens angrena, relatarea evenimentelor urmAtoare va fi precum o rotitA
miraculoasA care este in masurd sA declanseze profunda transformare spi-
rituals din fiinea noastrA. in tot acest demers, fundamentals este
patrunderea in inima subtilA...
-A&. CI"AMA-
CA)IT4LUL ,
4MUL UITAT DE TIM)
La cate!a saptamani dupa ce cartea Viitor cu cap de mort a fost pu$licata
am fost sunat de editorul meu intr-o pro$lemA mai putln o$lsnultA%
Con!enisem cu el ca acest mod de contactare sa fie folosit doar in situatii de
fortA ma2ora% Dat fiind specificul elementelor pe care le-am pre'entat in
carte era de asteptat sA ma confrunt cu felurite tipuri de reactii din partea
cititorilor sau ale anumitor organisme de stat astfel incat l-am rugat pe
editor sA se ocupe el de 6corespondenta1 si mie sA-mi semnale'e doar
situatiile cele mai importante% Nu $Anuiam ca aceasta discutie la telefon
a!ea sA dea o turnurA pe cat de rapida pe atAt de incredi$ilA !ietii mele%
)utin stAn2enit directorul editurii mi-a explicat ca de mai multe 'ile primea
in mod regulat apeluri pe mo$ilul sAu de la un $Ar$at care nu dorea altce!a
decat sA ma contacte'e personal intr-o pro$lema foarte importanta%
- Nu mi-a oferit alte amAnunte si nici nu a !rut sA se pre'inte mi-a explicat
editorul% L-am refu'at politicos de mai multe ori su$ diferite pretexte
pentru cA omul se
adresa intr-un mod foarte manierat% In cele din urma am fost ne!oit sA
rete' ferm discutia pentru cA cereri de acest gen au fost cu 'ecile%
In acel ca' lucrurile nu a!eau totusi sA se opreasca atAt de simplu% Editorul
mi-a relatat ca doar la douA-trei 'ile dupA aceea a fost din nou sunat de
persoana respecti!A al cArei ton de adresare era atunci mult mai ferm dar
totusi politicos% (e pare cA impactul energetic al acelei discutii ,-a
impresionat pe editor cu mult mai mult decat in alte ca'uri pentru cA
incepuse sA se intre$e loc& nu ar fi oportun totusi sA reali'e'e
intermedierea dintre aces persoanA si mine% Elementul decisi! care a
contri$uit la &otArarea lui a fost mentiunea specialA pe care $dr$atul a
facut-o in finalul cererii sale* el a spus cA de fapt eel care solicits cu atata
insistentg intalnirea cu mine era un lama ti$etan%
Au'ind acest lucru eu insumi am fost surprins si am de!enit $rusc atent% I-
am pus cate!a intre$Ari editorului cu pri!ire la identitatea persoanei cu
care a !or$it dar mi-a rgsspuns cA aceasta nu a !rut sA dea nici un nume si
nici un detaliu explicand cA situatia era foarte specialA% Tocmai de aceea
persoana respecti!A a solicitat multA intelegere dar a accentuat inc& o data
ca este foarte important sA is legAtura cu mine% In cele din urmA editorul
a acceptat sA mA informe'e in legAturA cu aceastA situatie farA totusi sA
promitg ca eu !oi fi de acord cu intalnirea%
- Mi-a lasat un numar de mo$il in ca'ul in care !A !eti &otari sA acceptati%
E!ident din cate imi dau seama este un numAr de cartelA deci nu ne poate
fumi'a !reo informatie utilA%
I-am multumit editorului spunandu-i cA a procedat corect% De!enisem
curios deoarece situatia mi se pares ineditA% Nu mai cunoscusem pang
atunci un lama ti$etan si cu atat mai mult ma intre$am ce anume ,-ar fi
interesat pe acesta in legAturA cu mine% 7ArA sA mai astept impulsionat
pared de o forts ne!A'utA si simtind o ciudatA emotie lAuntricA am sunat
de la un telefon pu$lic la numArul pe care mi-, notasem% DupA cate!a
apeluri mi-a rAspuns o !oce placutA de $Ar$at care a!ea un usor accent
ardelenesc% M-am recomandat si am preci'at ca sunt dispus sA port o
discutie dacA mi se preci'ea'A mai intai scopul ei%
- Ceea ce !A pot spune deocamdatA este ca nu !om !or$i la telefon
tni-a rAspuns $Ar$atul% Am fost rugatla randul meu sA medie' o intalnire
cu dumnea!oastrg si !reau sA insist in mod deose$it asupra caracterului ei
secret%
- Mi s-a transmis cA este !or$a despre un lama ti$etan care doreste sA-mi
!or$eascA am cerut eu mai multe lAmuriri%
- Este ade!grat si dacA sunteti de acord atunci !g pot indica c&iar scum
adresa a e!itat el in mod elegant orice alte explicatii%
Am sta$ilit ca intalnirea sA ai$a loc peste doua 'ile% MArturisesc ca in acel
inter!al de timp am de!enit din ce in ce mai nera$dAtor si interesat de
moti!ul intre!ederii% Aura de mister a persona2ului cu care am !or$it si care
a e!itat sA se pre'inte importanta deose$itA pe care acesta o acorda
intalnirii faptul cA urma sA discut cu un lama ti$etan f-rA sA cunosc insa
moti!ul discutiei toate acestea au crest in mine o stare de surescitare la fel
ca cea pe care o traiam atunci cAnd urma sA am o noua intre!edere cu
Ce'ar% Intr-un fel curio'itatea si nerA$darea mea erau legitime3 9de2a
$Anuiam cA totul era corelat cu marea descoperire din Muntii Bucegi:
totusi nu reuseam sA-mi dau seama care ar fi putut fi conexiunea cu un
lama ti$etan%
Nedumerirea mea era alimentatA si de faptul ca Ce'ar nu imi relatase
despre nici un ti$etan care sA cunoascA tunelul de legatura su$pamanteana
cAtre podisul Ti$et% In prima parte a expeditiei care a !i'at inaintarea prin
ramificatia spre Egipt si apoi prin aceea spre Ti$et au fost descoperite
lucruri incredi$ile pentru sistemul de credinte si !alori al societAtii
modeme "aspecte care asa dupa cum am spus nu-mi este ingaduit sA le
pre'int deocamdatA# dar nu au fost intalnite fiinte umane% Am aflat de la
Ce'ar
:
Ve'i capitolul - din Viitorcu cap de mort de +adu Cinamar cA in 'ona
Ti$etului pomind din tunelul care conducea acolo se forma o ramificatie
spre suprafatA care era insa complet $locatA% (tudiile topometrice au
indicat faptul cA acea ramificatie se impArtea la rAndul ei in doua
directii* una cltre muntele ;ailasa unde exista o foarte !ec&e lamaserie iar
a doua cAtre capitala L&asa a!and pro$a$il o legAturA secretA cu palatul
regal% CealaltA mare ramificatie pornind de la tunelul principal spre Ti$et
se orienta catre podisul <o$i insA expeditia nu a inaintat la prima
deplasare pe acea ramurA%
Cu toate acestea surpri'a pe care urma sA o traiesc in cadrul intalnirii a
depasit cu mult c&iar (i cele mai fante'iste planuri ale mele% )ot afirma cu
certitudine ca acela a fost unul dintre momentele cruciale de la care
existenta mea a fost profund transformatA% E!enimentele care s-au petrecut
in urmatoarele 'ile au a!ut asupra mea efectul unei ade!Arate terapii de
soc atat in plan ideologic cat si in plan existential%
Elinor
In dupa-amia'a celei de-a doua 'i dupa ce am a!ut discutia la telefon am
mers la adresa care mi-a fost indicatA% Era o strada retrasa dintr-un cartier
select al Bucure5tiului% Casele coc&ete erau um$rite de o parte =i de alta a
strA'ii de copaci stufo5i care isi miscau incet ramurile in lini=tea sua!A a
acelei 'ile% Am g-sit cu u=urintA numarul care era indicat pe adresA3 era o
!ilA cu un eta2 a!And un design ingenios foarte modem% De altfel am
o$ser!at cA fusese proaspAt reno!atA% Am sunat la interfon (i mi s-a
desc&is aproape imediat% )utin emotionat am intrat intr-o curte relati!
mica dar plinA de !erdeata prin care treceau doua alei pa!ate 5i atent
ingri2ite% Am urcat repede cele cAte!a scari de la intrare 5i am a2uns in
dreptul usii super$e din lemn sculptat care atunci s-a desc&is larg in fata
mea%
In sfarsit eram intampinat de misteriosul persona2 pe care ,-am recunoscut
imediat dupA accentul lui specific% Am fost totu>i destul de surprins sA
remarc faptul cA $Ar$atul era foarte tanAr3 nu cred sA fi a!ut mai mult de
.?-.@ de ani% Blond de inAltime mi2locie 5i '!elt purta o camasa de
culoare grena cu re!ere si o perec&e de pantaloni asortati% 7igura lui calmA
si 'Am$itoare im$ia incredere 5i sinceritate dar oc&ii lui ascundeau
adAncimi ne$anuite% in ciuda tineretii sale impresia mea certa a fost aceea
ca omul exprima multA maturitate in gesturi 5i in gandire%
)oliticos el m-a in!itat in li!ing-room >i s-a pre'entat cu numele complet
dar pentru ca intalnirea a fost sta$ilita in termeni de confidentialitate nu
!oi di!ulga numele real al persoanei% De altfel intuind ca !oi scrie aceasta
carte ea insAsi mi-a sugerat sA folosesc in ceea ce o pri!e5te pseudonimul
Elinor%
- in ca'ul meu totusi pro$lema numelui este relati!A mi-a spus el% E o
mostenire1 de familie care tre$uie adaptatA din cand in cand%
- Cum a>a8 mi-am exprimat eu nedumerirea% Nu inteleg iti sc&im$i
numele8
- (unt ne!oit sA adopt aceastA tacticA pentru a nu a!ea pro$leme%
- Dar de ce8 (unt sincer uimit am 'is eu%
Age'at intr-un fotoliu de piele ser!eam din ceaiul oriental pe care
Elinor mi ,-a oferit intr-o cea=ca de portelan tin% Am$ianta camerei era
minunat? decorul fiind un amestec ingenios de antic =i modern care
inducea un sentiment conforta$il de relaxare si $unA dispo'itie% TAnArul
imi explicase ca lama ti$etan urma sA soseasca in curAnd a>a incat not am
legat repede o discutie fireascA insA aceacta pareA ca se indreaptA pe
panta unor destainuiri uluitoare%
- 5tiam ca se !a a2unge repede la acest punct al discutiei a spus Elinor%
Totusi in circumstantele actuale m-am decis ca este oportun sA !A
impartasesc un secret teri$il pentru care unii c&iar ar ucide% De altfel
aceste este moti!ul principal care ma determine sa fiu extrem de precaut cu
aceste informatii% 5tiu insa ca pro$itatea dumnea!oastra nu poate fi pusa la
indoialA si ca $unele intentii pe care le manifestati sunt minunate%
L-am asigurat atunci pe Elinor de discretia mea desA!ArsitA si totodata ,-
am lasat sA inteleagA faptul ca sunt foarte interesat de ceea ce dorea sA-mi
po!esteascA%
- Nu peste mult timp a continuat el !oi fi ne!oit sA-mi sc&im$ numele
deoarece altfel as atrage intr-un mod nedorit atentia asupra mea% Moti!ul
este acela cA infltisarea mea nu !a mai corespunde nici mAcar in limite
largi cu !Arsta mea reala%
IncA nu eram capa$il sA inteleg esenta pro$lemei%
- Bine dar eu personal nu !Ad nici o inad!ertentAA am spus cu
incredere% In definiti! arati foarte $ine pentru un tanAr care incA nu a
implinit trei'eei de ani%
Elinor a tAcut un timp pri!indu-ma cu serio'itate%
- )ro$lema este ca in realitate am sai'eci si doi de ani a spus el cu
mult calm% De2a ma confrunt cu anumite suspiciuni din partea unor
persoane si nu !reau sA le alimente' mai mult aceste $anuieli% (ingura
solutie este aceea de a-mi sc&im$a complet identitatea si domiciliul pe
teritoriul +omaniei% )ro$a$il ca !oi fi ne!oit sA parasesc si tara pentru o
perioadA mai lunga de timp%
Am rAmas siderat pri!ind in gol% )rimul meu gAnd a fost acela ca m-
am ,asat amAgit de toana unui ne$un si am pierdut astfel cate!a ore din
programul meu% Totusi nu reuseam se identific moti!ele pentru care
tre$uia neaparat sA cred aceasta% In definiti! acel om ma tratase cu respect
fusese ama$il si plin de $un simt cu mine3 mai mult locuinta lui era o
expresie eloc!enta a $unului gust ar&itectonic si decorati!% In afara de
faptul ca pro$a$il se credea nemuritor nu a!eam alte moti!e pentru a-,
suspecta de ne$unie%
- Va inteleg reactia emotionala interioarA a spus el cu un ton detasat% La
urma urmei este oarecum firesc sa manifestati cel putin un sentiment de
neincredere fata de ceea ce !-am destAinuit% Totusi reflectAnd mai adAnc
!eti descoperi ca nu este imposi$il ca omul sA traiascA mai mult decAt
media de !arstA actualA% De fapt ar putea trAi perioade imense de timp in
corpul lui fi'ic%
- Ce sa inteleg de aici8 CA nu !eti muri8 Am sesi'at cA trecusem in mod
inconstient la modul politicos de adresare dupA ce aflasem !arsta reala a
celui din fata mea%
- Asta rAmane sA descopAr nu-i asa8 )ro$a$il cA !a dura ce!a timp pana
!oi lua o deci'ie in acest sens a spus Elinor cu9 o fina ironie% Totusi
intuitia si anumite cunostinte e'oterice pe care le am ma determine sA
afirm ca nu se poate rAmane in corpul fi'ic o perioada nedeterminatA de
timp% Insa c&iar si asa !iata fi'icA se poate prelungi mai multe mii de ani%
Aceasta ne poate conferi posi$ilitati extraordinare de e!olutie%
Incepeam sa-mi re!in din socul surpri'ei si mi-am adus aminte de pul$erea
de aur monoatomic pe care Ce'ar o descoperise in recipientul in formA de
amfora din (ala )roiectiilor%: Nici pana atunci nu aflasem ce repre'enta de
fapt acea su$stantA3 explicatiile pe care le primisem erau doar ipote'e si
nimeni nu !erificase daca asimilarea ei in organismul uman producea o
reintinerire spectaculoasa a trupului mentinandu-, in acelasi timp la
parametrii optimi de functionare sute si c&iar mii de ani% Nu stiam daca s-
au efectuat cercetari in aceasta directie si nici unde a fost transportata
pul$erea cea pretioasa% De altfel nici c&iar Ce'ar nu mi-a preci'at nimic
despre aceasta atunci cAnd m-am intalnit cu el dupA intoarcerea din
Marea Expeditie% La rAndul meu am e!itat sA aduc in discutie acel su$iect
deoarece intuiam cA repre'entA un punct sensi$il si in acelasi timp un
secret teri$il%
(e pare insa ca 2ocul sortii m-a fa!ori'at deoarece acum eram in situatia de
a afla lucruri extraordinare pe care fArA sA le resping apriori le incadram
totusi in domeniul fantasticului% DacA persoana din fata mea spunea ade-
!lrul atunci a!eam do!ada !ie a faptului cA omul poate sA nu
im$Atraneascg si c&iar sA-si prelungeascA !iata in corpul fi'ic o perioadA
imensA de timp% Asa cum era firesc intr-o asemenea situatie am presupus
cA secretul pul$erii de aur monoatomic nu constituia proprietatea
exclusi!A a unei ci!ili'atii antice necunoscute si ca Elinor fie a!ea relatii
cu totul speciale fie facea parte din prima elitA a puterii mondiale% Desi
mA indoiam de acest ultim aspect am mentionat presupunearea mea%
- 5tiu cA pul$erea respecti!A a constituit unul dintre punctele fier$inti ale
descoperirii din Muntii Bucegi la care ati a!ut si dumnea!oastrA acces%
)oate cA !eti fi surprins dar cunosc multe detalii in aceastA directie3 !eti
afla curand din ce cau'A% Totusi in ceea ce pri!este aspectul meu exterior
si longe!itatea de care ma $ucur acestea nu se datorea'i consumArii
pul$erii de aur monoatomic% Vreau sA spun cA infAtisarea mea in ciuda
!Arstei reale pe care o am nu este un efect al folosirii pul$erii de aur
monoatomic ci ea se datorea'A influentei unui dispo'iti! care dupA
pArerea mea face si mai dificil de inteles interactiunea care exista intre om
si energia timpului%
(imteam cum mA cuprinde din nou un !al de caldura care exprima
stan2eneala neincrederea mea si c&iar un fel de panicA ce ma facea sA
freamAt nelinistit in fotoliu% De fapt cred cA nu !oiam sA fiu tinta unei
farse de prost gust dar nici nu a!eam suficiente argumente pentru a-mi
sustine aceastA $AnuialA% Tul$urat am cerut o do!ada% Atunci Elinor mi-a
arAtat 'Am$ind actul de indentitate si pasaportul sAu% in !iata mea nu am
examinat mai atent niste acte de identitate dar cu toate acestea nu am putut
sa le gasesc nici un cusur% Nu exista nici o indoialA asupra c&ipului din
fotografie care-, repre'enta pe Elinor iar anul nasterii era scris foarte clar*
,B0.% C&iar si in aceastA situalie m-am gAndit totusi cA actele ar fi putut
sA fie false insa mi-am dat seama cA efortul pentru contrafacerea lor ar fi
fost prea mare iar mo$ilul unei asemenea actiuni ar fi ramas neclar% DacA
era intr-ade!ar ceea ce pretindea atunci acel om a!ea tot interesul sA
detinA acte care sA ateste faptul cA !arsta lui era mult mai mica decAt cea
realA pentru cA in acest fel sA existe o corelatie cu infatisarea lui
exterioara% Intuind gandurile pe care le a!eam Elinor mi-a arAtat atunci si
certificatul lui de nastere in original% Mi-a explicat cA a anticipat reactile
mele pe care de altfel le considera firesti in acea situatie si tocmai de aceea
pregatise actele personale pentru a mi le arAta%
Este totusi greu sA !A descriu starea complexa pe care am simtit-o
atunci stiind cA mA aflu in fata unui om care nu im$AtrAneste%
Contradictia intre realitatea pe care o a!eam in fata oc&ilor 5i ideile
preconcepute 5i adAnc infiltrate in mintea mea care imi aduceau mereu
aminte cA fiinta umanA nu poate sA trAiascA timp de sute de ani 5i cu
atAt mai putin timp de mii de ani au creat o stare de confu'ie din care
aproape ca nu mai stiam cum sa ies% Credeam cA dupA ceea ce !A'usem
in (ala )roiectiilor nu mai era nimic care sA-mi pro!oace mirare sau
stupefactie% 5i totusi intr-un mod cat se poate de simplu (i firesc mA
confruntam din nou cu un element $ul!ersant care sfida practic ideile
stiintifice moderne si sistemul conceptual in care am fost educati% (igur as
fi putut sA adopt in mod simplist politica strutului asa cum din nefericire
procedea'A multi oameni de stiintA moderni atunci cand ce!a le depaseste
capacitatea de intelegere% )uteam sa pArAsesc imediat aceasta casa dar
experienta pe care o acumulasem pana atunci in situatii similare si intuitia
profundA cA omul din fata mea a spus ade!arul m-au determinat sA accept
6pro!ocarea1%
Elinor a desc&is peretele $atant din sticIA al camerei lasAnd aerul
racoros al dupa-amie'ii tar'ii sA patrundA inauntru% Miscarea lui inspiratA
a a!ut darul sA mA a 2ute sA ma linistesc (i sA-mi reorgani'e' gandurile%
- Bine% Am inteles ca situatia ta repre'intA un ade!Ar tul$urAtor dar
spune-mi totusi cum ai reusit aceasta8 Te rog insa n
-
as !rea sA aud cA te-
ai nascut nemuritor pentru cA atunci mA ridic si plec imediat%
Elinor rAse cu poftA si se ase'A din nou in fotoliu% +eusisem sA
depAsesc &andicapul emotional si c&iar pe cel concepti! ceea ce
detensionase in mare parte atmosfera din camera% )ro$a$il ca acest fapt a
determinat si modificarea formulei de adresare care acum de!enise
familiarA% - Imi pare $ine cA te pot linisti mAcar din acest punct de !edere
a raspuns Elinor% M-am nascut la 4radea in conditii cat se poate de
normale% Acolo am trait pana la !arsta de douA'eci si opt de ani de ani
cand am !enit in Bucuresti% Acest fapt a fost urmarea unui e!eniment cru-
cial care s-a petrecut in !iata mea%
L-am pri!it intre$Ator in!itAndu-, sA continue% Ceea ce a!eam sA
aflu mi-a 'guduit fiinta%
- In acea perioada tocmai mA pregateam sa-mi intemeie' o familie%
Logodnica mea se ocupa de organi'area nuntii care urma sa ai$A loc peste
douA luni% Intr-una din acele 'ile am primit o scrisoare recomandatA dar
numele expeditorului nu-mi era cunoscut% Adresa expeditorului era la )ost
+estant la unul dintre oficiile postale din Bucuresti% Intrigat am desfacut
plicul si inguntru am gAsit mai multe pagini scrise destul de marunt intr-o
exprimare relati! stangace% Cu mare uimire am aflat astfel ca cel care imi
scrisese era un strAmos al familiei mele despre care nici eu si nici parintii
mei nu stiam nimic% Totusi in mod curios autorul scrisorii pArea cA mA
cunoaste foarte $ine preci'And unele e!enimente marcante ale !ietii mele
de pand atunci si fAcand de asemenea unele o$ser!atii pertinente asupra
fiecarui mem$ru din familia mea% Eram insa rugat sA nu destAinui
nimAnui continutul acelei scrisori in care erau expuse multe informatii
pretioase pentru mine%
DacA aceste prime elemente cu care incepea scrisoarea mi-au pro!ocat
uimirea cele care au urmmt m-au lasat perplex% (e pare cA stramosul
pro!enea de pe linia tatAlui meu insa ade!arata pro$lemA era aceea cA el
afirma ca s-ar fi nascut in anul ,0.0 in <ermania intr-o 'onA care in 'ilele
noastre ar corespunde impre2urimilor orasului ;&o,n% El po!esteste cA
tatAl lui era un negustor !estit care calatorise de mai multe ori in Asia
MicA pentru a face sc&im$ de marfa% De o$icei acesta pleca in deplasArile
sale impreunA cu familia insa atunci cand stramosul meu ,-a insotit a doua
oara pe tatal sau in calAtorie cara!ana lor a fost atacatA si 2efuitA de o
$andA de tAl&ari% )Arintii lui au fost ucisi in am$uscada iar el care atunci
a!ea paispre'ece ani a fost !andut ca scla! unui mic rege ce domnea peste
un teritoriu din !ec&ea )ersie:%
(e pare insa cA destinul stramosului meu continua inca multe surpri'e
interesante% La putinA !reme dupA acele e!enimente stApanul lui a primit
!i'ita unui ma&ara2 din indepArtata Indie iar la plecarea acestuia copilul i-
a fost daruit ca scla! pe langA alte $unuri 5i o$iecte pretioase% DupA o
calAtorie lunga alaturi de noul lui stapan strAmo5ul meu a a2uns in India
pe domeniul ma&ara2ului% Acela se pare cA era un om culti!at 5i foarte
interesat de 5tiintele oculte% DupA doi ani de la !enirea din )ersia la curtea
sa a sosit un mare magician despre care se spunea cA a!ea unele puteri
teri$ile% )e timpul 5ederii sale la curtea regelui el a fost ser!it de cAtre
$aiat% Magicianul a fost atat de multumit de comportamentul 5i istetimea
acestuia incat la plecare fiind $un prieten cu regele ,-a rugat sA-i
daruiasca $Aiatul in slu2$a sa% Astfel strsmo5ul meu a a2uns ucenic la unul
dintre marii magicieni ai acelor timpuri care a5a dupA cum se relata in
scrisoare practica de fapt alc&imia 5tiintA foarte secreta ale cArei taine
profunde erau stApanite doar de cei cu ade!Arat intelepti%
(trAmo5ul meu nu a preci'at in scrisoare daca acel magician reu5ise sA
o$tinA )iatra 7ilo'ofalA care este incununarea plins de succes a 4perei
Alc&imice insa mi-a de'!Aluit totu5i un aspect tul$urAtor% El a afirmat ca
de5i a ramas in ser!iciul magicianului mai mult de douA'eci de ani nu a
o$ser!at la acesta nici o modificare a infAti5arii sale si nici un semn de
decrepitudine fi'icA sau mentalA a fiintei lui% intre timp fusese initiat in
multe dintre secretele alc&imiei 5i o$tinuse progrese remarca$ile pe
aceastA cale% Totu5i de5i a !rut sA afle de mai multe on secretul tineretii
maestrului sAu acesta a e!itat intotdeauna sA a$orde'e su$iectul respecti!%
In cel de-al douA'eci 5i treilea an de ucenicie magicianul l-a c&emat la
el 5i l-a anuntat cA aceea era ultima 'i in care il !a mai !edea in forma lui
fi'icA flrA sA-i spune insa unde 5i de ce pleca% (trAmo5ul meu a!ea
atunci aproape patru'eci de ani3 ca ultim 5i cel mai pretios dar el a primit
de la maestrul sAu un o$iect straniu care era confectionat dintr-un alia2
metalic special% I s-a spus cA dacA !a rAmane mereu in prea2ma acelui
o$iect nu !a mai im$Atrani 5i !a trAi mii de ani% in continuare magicianul
i-a oferit anumite sfaturi pretioase prin care el insu5i putea sA o$tina alia2ul
respecti! 5i i-a dat indicatiile necesare pentru reali'area formei finale a
o$iectului% in acea noapte maestrul lui a dispArut 5i de atunci nimeni din
antura2ul sAu nu ,-a mai !A'ut !reodatA%
in urmatorii o sutA de ani ruda mea strA!ec&e a urmArit sporadic sA
o$tinA enigmaticul alia2 in conformitate cu indicatiile pe care le primise de
la maestrul sAu% Cu toate acestea el a marturisit in scrisoare ca $ucuria de
a 5ti cA nu mai im$Atrane5te 5i cA poate trAi o perioadA imensA de timp
era atAt de mare incat foarte multi ani el a preferat sa cAlAtoreascA 5i sA
afle o multime de alte lucruri lasand in plan secund o$tinerea alia2ului%
Cand a a2uns la !arsta de aproape .-/ de ani s-a &otArat sA se
cAsAtoreasca 5i sa-5i intemeie'e o familie% )e atunci se afla in America
pe coasta Californiei de astA'i% A a!ut trei copii* douA fete 5i un $Aiat%
7ind &otArat sA impartaseasca tainele pe care le detinea unui demn urma5
de sex masculin a urmArit discret dar cu mare atentie e!olutia propriului
ssu ar$ore genealogic% DatoritA imensei experiente de !iatA pe care de2a o
acumulase pana atunci el incepuse sA se dedice mai ales studilor aprofun-
date despre diferitele curente spirituale orientale a$andonand gradat
cAlAtoriile sau !iata mondenA% Timp de cinci generatii ale ar$orelui sAu
genealogic a unnat indeaproape familia !lAstarului de sex masculin care i
se pArea cel mai puternic% Atunci cAnd era necesar el spri2inea in mod
misterios prin diferite mi2loace mai mult sau mai putin oculte continuitatea
lantului sau genealogic%
(transese de2a o a!ere imensA iar documentatia sa li!rescA ocupa o mare
$i$liotecA% DatoritA unui sistem foarte $ine pus la punct reusise sA nu dea
pans atunci de $Anuit nici prin a!erea sa rAspanditA in multe locuri pe
pamant si nici prin faptul cA nu im$atranea% )rintre altele era esential sA
nu iasA in e!identA in societate si sa-si sc&im$e locuinta si identitatea cat
mai des cu putintA pentru a nu tre'i suspiciuni% Totusi in 2urul anului
,B// datoritA unei situatii complicate a fost foarte aproape sA fie
demascat si din aceasta cau'A a tre$uit sA recurgA la solutii extreme3 timp
de aproape cincispre'ece ani el s-a retras in Australia reusind in acest fel
sA-si piardA urma% (urpri'a neplAcutA a fost ca re!enind in Europa
mAcinatA de )rimul +A'$oi Mondial stramosul meu a constatat cA
familia care incCDdea ultimul descendent de parte masculine din ar$orele
sau genealogic era datA dispArutA% Capul familiei care era urmasul sAu
pe linie masculine fusese ucis in rA'$oi iar restul familiei care includea
doi $Aieti disparuse%
Elinor facu o mica pau'A pentru a inc&ide fereastra3 afarA co$orasera
um$rele serii si se fAcuse frig% 7ascinat de po!estirea lui nu am remarcat
racoarea decat atunci cand el s-a intrerupt din relatare% Am acceptat
$ucuros incA o ceascA de ceai cald fiind nerA$dAtor sA reintru in atmos-
fera magicA ce era creatA de firul incredi$ilei po!estiri%
- Din clipA in clipA tre$uie sA soseascA si prietenul meu ti$etan a
spus Elinor uitandu-se la ceas% Acum urmea'A partea care !a lamuri
intrucat!a situatia mea% Mai runt inca unele surpri'e pentru seara aceasta
spuse el 'am$ind%
Desi eram foarte interesat de urmarea po!estirii ,-am intre$at totusi pe
Elinor care era moti!ul pentru care preotul ti$etan dorea sA ma cunoasca%
- Am fost rugat sA nu di!ulg nimic pana la !enirea lui
mi-a rAspuns el% Curand ,nsa !ei primi lAmuriri la toate intre$Arile%
Multumit cu acest rAspuns am asteptat continuarea uimitoarei relatAri%
- (trAmosul meu a!ea atunci !arsta de aproape -// de ani% Desigur asa
dupA cum il asigurase maestrul sau nu numai ca nu im$AtrAnise deloc
dar c&iar de!enise mai tanAr decAt era cand a primit o$iectul din acel alia2
misterios% In decursul celor patru secole care trecuserA de atunci pro$a$il
cA modul lui de perceptie a lumii suferise transformari profunde%
Constiinta lui se ele!ase mult iar prioritAtile sale de!eniserA cu totul
altele% in cu!inte simple dar cu o mare putere de impact emotional el imi
scria faptul cA reusise sa o$tinA de'ideratul ultim al oricArui alc&imist
!erita$il adicA o$tinuse )iatra 7ilo'ofala% Mi-a explicat cA acest lucru nu
ar fi fost posi$il dacA nu ar fi inteles la modul profund insAsi esenta !ietii
si a uni!ersului precum si multe alte taine ale cunoasterii care i s-au
re!elat pe parcursul timpului% Din cate mi-am dat seama marea lui
reali'are a a!ut loc in perioada pe care a petrecut-o in Australia%
+e!enind in Europa a reluat unele contacte si legAturi pe care le a!ea in
7ranta% (e pare ca acolo exista de2a un grup mic de persoane care erau
gradat initiate de el in unele aspecte foarte oculte ale stiintei si
spiritualitAtii% (e stia faptul ca era un alc&imist desA!arsit insA nimeni nu
putea preci'a care ii era o$arsia ade!aratA% in paralel cu in!estigatiile pe
care le derulase pentru a afla ce anume se petrecuse cu familia urmasului
sau el a scris douA cArti despre tainele sim$olurilor alc&imice si alte
cAte!a manuscrise despre e'oterismul formei si al lim$a2ului codat% (e
pare ca aceste manuscrise erau foarte secrete fiind destinate doar unui mic
numAr de discipoli3 cArtile au fost pu$licate in 7ranta de catre principalul
lui ele! in arta cunoa5terii alc&imice care totodate era un distins om de
stiinta%
Experienta celor cAte!a secole de !iatA i-a arAtat indepArtatei mele rude
ca nu este deloc u5or sA te strecori1 prin timp mai ales in societatea
moderna% Cu cat lumea de!enea mai te&nologi'ata si comunicatiile mai
complexe cu atat mai dificilA era 2ustificarea pre'entei lui mult timp in
acelasi loc% Mi-a marturisit in scrisoare ca transformarea profunda care
inter!enise in fiinta lui ,-a determinat sA inteleagA faptul cA a!ea de
indeplinit o misiune spirituala pe care nu o putea ignora deloc% Aceasta
de!enea insa cu atat mai dificila cu cat el era ne!oit sA nu apara niciodatA
in pu$lic sa-5i sc&im$e adeseori identitatea 5i locuinta si sA fie foarte
atent la persoanele pe care le alegea pentru a-i transmits mesa2ele in lume%
In mod paradoxal conditia de 6nemuritor1 - care pentru multi oameni este
foarte doritA 5i in!idiatA - ar putea pArea c&iar apAsAtoare in societatea
moderna% Dupe cate am inteles aceasta este !i'iunea egoista asupra
pro$lemei deoarece in general !or$ind omul 5i-ar dori sA se $ucure doar
el singur de feluritele placeri si oportunitati pe care le-ar putea a!ea de la o
!iatA foarte lunga si o tinerete nealterata% Te rog insa sA retii un aspect
esential 5i anume cA darul pretios al longe!itetii fa$uloase nu tre$uie sA
fie irosit in acest mod% De aceea elementul fundamental intr-o astfel de
situatie este acela al responsa$ilitatii 5i al necesitAtii de a armoni'a
contrariile ceea ce implicA o intelegere profundA a !ietii 5i a telului
principal pe care tre$uie sA-, ai$a omul in existenta sa%
(trsmo5ul meu imi scria cA aceste aspecte i s-au clarificat in perioada
pe care a petrecut-o in Australia cand a fost el insusi contactat pe cai
oculte de repre'entantii unei ci!ili'atii 5i ierar&ii superioare in ceea ce
pri!este planeta noastrA% Despre aceste aspecte el imi spunea insa ca nu
poate sA-mi destAinuie mai mult dar cA in mAsura in care !oi fi interesat
si !oi urma instructiunile sale !a !eni un timp cand eu insumi !oi
cunoa5te in detaliu toate amAnuntele%
DatoritA faptului cA reali'area sa in domeniul alc&imiei era desA!arsitA a
fost relati! u5or sA o$tina alia2ul foarte complicat din care era alcAtuit
o$iectul care ii asigura nemurirea1% Mi-a scris cA a descoperit c&iar o
metodA mai simpla de o$tinere a sa dar a preci'at cA forma speciala a
o$iectului tre$uia pAstratA% BAnuia cA eram curios se aflu ce anume
determina prelungirea !ietii fi'ice atunci cand o fiinta umanA se afla in
prea2ma acelui o$iect3 mi-a explicat cA pentru aceasta era necesar sA am
de2a anumite cuno5tinte e'oterice solide dar in principau imi putea spune
cA era !or$a despre un fenomen de acordare a frec!entei de !i$ratie a
alia2ului cu frec!enta specifica de !i$ratie a organismului uman% Altfel
spus se crea atunci un gen de interactiune energetica su$tila mutuale intre
o$iectul din metal si fiinta care se afla in prea2ma lui%
El a specificat insa cA efectul longe!itatii nu era !ala$il decat pentru
persoana caruia ii era destinat o$iectul% Cu alte cu!inte acel o$iect tre$uia
reali'at de un maestru alc&imist fiind strict personali'at3 efectul lui nu era
!ala$il decat in ca'ul persoanei !i'ate deoarece purta amprenta su$tila
specifica a organismului acelei fiinte umane% In particular alia2ul secret
a!ea proprietatea exceptionalA de a fa!ori'a legatura energetic su$tila cu
focarul !ietii uni!ersale dar el selecta accesul1 la aceasta formida$ilA
energie cosmicA doar pentru persoana cAreia ii era destinat% (e pare ca
secretul o$tinerii acestui alia2 pro!ine din timpuri imemoriale din Egiptul
predinastic fiind oferit marilor preoti de atunci de cAtre 'eii care au
co$orat pe )Amant%
Ade!Arata arta a confectionArii o$iectului dar mai ales a alia2ului alcAtuit
din mai multe metale si su$stante consta in acordarea frec!entelor de
!i$ratie energetica1 adicA in personali'area o$iectului% AceastA artA
constituia un secret desa!arsit care nu tre$uia cunoscut decat de un
maestru in stiinta alc&imiei% Tocmai de aceea din cAte am inteles citind
textul scrisorii secretul a fost impartasit doar cate unei singure persoane
care era aleasa sA fie continuatorul liniei initiati!e respecti!e% De altfel
metoda de o$tinere a alia2ului necesitA unele cunostinte si capacitAti
launtrice exceptionale astfel incAt ea nu poate da re'ultate decat atunci
cand fiinta este cu ade!Arat pregAtitA din punct de !edere spiritual pentru
a reali'a aceasta% Atunci mi-am putut explica de ce stramosul meu nu a
reusit sA o$tina alia2ul in tentati!ele sale anterioare pentru ca el nu
a2unsese incA la acel ni!el de ele!are si de intelegere profundA a
misterelor Creatiei% Totusi mi-a marturisit ca inainte de a o$tine )iatra
7ilo'ofala el o$tinuse de2a elixirul !ietii etapA care precede in mod firesc
incununarea Marii 4pere Alc&imice% Mi-a de'!Aluit faptul ca elixirul !ietii
este o licoare de culoare ru$inie care atunci cand este administratA cu o
stiinta exactA permite prelungirea !ietii in corpul fi'ic o duratA de timp de
E-0 ori mai lunga decF cea pe care o poate furni'a o$iectul alcAtuit din
misteriosul alia2% Atunci cand i-a inmanat piesa respecti!A maestrul lui i-a
spus cA aceasta ii !a asigura o !iatA terestrA de aproximati! ,@//-./"#/ de
ani timp suficient pentru a face progrese gradate si de a descoperi astfel
elixirul !ietii% Am inteles de aici cA reali'area si mai apoi dAruirea
alia2ului personali'at de cAtre maestru discipolului sAu fa!orit constituia
intr-un fel o linealogie spirituala o traditie aparte care isi a!ea originea
intr-un trecut foarte indepArtat al omenirii% De altfel tinAnd cont de
perioada de !iatA in corpul fi'ic pe care o face posi$ilA detinerea acelui
o$iect presupun ca in sirul acestei traditii foarte misterioase nu au existat
decat !reo ,--./ de persoane care au fost in posesia alia2ului respecti!% In
calculul meu aproximati! ma $a'e' pe faptul cA fiecare dintre detinatori a
trecut la etapa superioarg poate cu mult inainte de termenul limitA in
general dupA -// sau @// de ani de !ista terestrii% 7ireste este doar o
presupunere insA aceste cifre pot foarte $ine sA semnifice o !aloare medie
a timpului cat ei au detinut o$iectul% C&iar 5i asa aceasta imi aratA ca
traditia are o !ec&ime de cel putin @-G/// de ani ceea ce depaseste cu mult
orice alta traditie a unei cAi spirituale care se cunoaste 5i se practica in
pre'ent%
Aici am inter!enit pentru a da glas unui gAnd insistent%
- (pune-mi sA inteleg de aici ca tu esti continuatorul traditiei8
- Din cAte stiu eu nu exista decat o singurA persoana pe aceasastA planetA
care detine o$iectul pe o perioadA de timp% Am aflat de la strAmosul meu
ca fiecare maestru tre$uie ss lase o$iectul din acel alia2 D4A+ UNEI (IN-
<U+E )E+(4ANE care este discipolul sAu de incredere%9 Acesta la
randul lui !a proceda la fel atunci cand !a considera cA a gAsit fiinta
potri!itA ceea ce implicA insA o mare responsa$ilitate% (trAmosul meu a
adoptat o !ariantA mai putin o$isnuitA urmArind de-a lungul timpului
e!olutia ramurei principale din ar$orele lui genealogic% In definiti! nimic
nu il oprea sA caute in urmatoarea mie de ani o alts fiintA demna pentru a-i
fi incredintat un asemenea secret dacA nici un urmas din ar$orele sau
genealogic nu s-ar fi ridicat la inAltimea cerintelor sale% Destinul a facut sA
fiu ultimul descendent de parte $ar$Ateasca din ramura principala care il
interesa pe strAmosul meu%
- Dar ai spus ca el pierduse urma ultimei familii de pe aceasta ramurA am
o$ser!at eu%
- Este ade!Arat insa dupA cAti!a ani de in!estigatii discrete si gratie unor
legAturi sus-puse pe care le a!ea el a reusit sa identifice locul in care
a2unsesera mem$rii familiei% DupA moartea sotului pe front mama si cei
patru copii s-au refugiat in <ermania la ni=te rude indepArtate% Din
nefericire una dintre cele douA fete a murit intr-un accident iar mama lor a
dispArut la un an dupA aceea farA sA se mai afle nimic despre ea% )rin ,BE.
datoritA climatului politic tensionat din <ermania familia rudelor care
adoptase cei trei copii rAmasi a emigrat in +omania in partea de nord a
Transil!aniei iar dupA doi ani s-a sta$ilit in 4radea% Din cei doi $aieti de pe
partea strAmosului meu unul era foarte slA$it fiind gra! $olna! de
tu$erculo'A3 de altfel cati!a ani mai tar'iu el a murit% CelMalt $aiat a fost
tatal meu care s-a cAsAtorit (i si-a intemeiat familia la 4radea% Am fost
singurul copil la casa lor%
- Acum inteleg am spus eu% MA intre$ insA ce fac maestrii acestei traditii
dupA ce predau 5tafeta1%
- Nu =tiu nici eu cu exactitate a raspuns Elinor% (e pare cA acesta repre'inta
un mare secret despre care nici strAmosul meu nu mi-a !or$it nimic% Ceea ce
stiu insA este cA ei continuA sA trsiascA in corpul fi'ic timp de mai multe
milenii dupA aceea utili'and elixirul !ietii din alc&imie% Totu=i ratiunile
pentru care ei procedea'A in acest fel nu-mi sunt incA prea clare% Cel mai
sigur este cA au de indeplinit anumite misiuni spirituale care necesitA
pre'enta lor in corpul fizic. Logic aceasta inseamnA ca intr-un mod mai mult
sau mai putin ocultat ei continuA sA ramana printre ceilalti locuitori ai
planetei insa sentimentul meu este cA lucrurile sunt mai complicate% De
asemenea este posi$il ca doar unii dintre predecesorii mei sA fi adoptat
aceastA cale de actiune iar altii nu% Ve'i sunt intre$Ari la care !oi gasi
rAspunsul pro$a$il mult mai tar'iu%
Am tacut amandoi o !reme anali'and in minte diferite posi$ilitAti% In cele
din urmA m-am decis sA-, intre$*
- InseamnA cA o$iectul respecti! se aflA aici in casA nu-i a5a8
- Da desigur mi-a rAspuns Elinor% +a'a lui de actiune specifica este de cati!a
metri% Nu e o$ligatoriu sA rAman mereu in prea2ma lui dar pentru ca efectul
sA fie constant este totu5i necesar sA am o$iectul langa mine cea mai mare
parte a timpului% )oti sA-, compari cu o antena foarte specialA care 2oacA
rolul de re'onator% )ro$a$il cA initial la inceputuri cei care au primit aparatul
cuno=teau mult mai multe detalii in legAtura cu originea specificul 5i modul
lui de functionare dar o data cu trecerea mileniilor s-au mai pierdut din aceste
informatii%
- Bine dar cum ti-a par!enit o$iectul8 am fost eu curios% Te-ai intalnit cu ruda
ta strA!ec&e8
- Nu nu m-am intalnit cu ea atunci de=i mi-a= fi dorit mult aceasta% Impresia
mea era ca a e!itat intalnirea mai ales datorita !igilentei ser!iciilor secrete ale
regimului comunist care prin anii 9@/ incepuse sA fie destul de aspru%
)ersonal sunt aproape con!ins cA stramo5ul meu nici mAcar nu a fost
!reodatA in +omania ci a reali'at tot ceea ce era legat de contactul cu
persoana mea prin ni5te intermediari foarte discreti% Am inteles incA de atunci
(i m-am con!ins cu prisosinta dupa aceea cA cei care se aflA in situatia mea
tre$uie sA fie foarte precaut dacA !rea sA duca mai departe aceastA traditie
ocultA% Moti!ul este e!ident% ExistA persoane =i c&iar societati secrete care
au cuno(tintA despre aceastA linie de maestri alc&imi5ti si doresc foarte mult
sA cunoascA misterul de fa$ricare a alia2ului% Din fericire acesta este foarte
$ine pastrat si c&iar dacA ar fi cunoscut alia2ul nu poate fi o$tinut fArA
intelegerea unor c&ei su$tile care sunt esentiale in procesul alc&imic respecti!%
De pilda in una din fa'ele de transmutatie se o$tine un metal cu proprietAti
foarte speciale despre care oamenii de stiintA contemporani nici mAcar nu
stiu cA existA% Tentatia prelungirii !ietii in corpul fi'ic este insA prea mare
pentru unele fiinte umane astfel incAt aceasea incearca sA o$tinA !iata
!esnicA prin orice mi2loace cu orice pret% Este e!ident ca in asemenea
conditii tre$uie sA fiu foarte precaut%
- AdicA !iata iti este pusa in pericol am punctat eu% - Da% Am asiguratA o
!ista extrem de lungs raportatA la media de !ista o$isnuita cu conditia ca
functiile !itale sA nu fie intrerupte%
(a re!in insA la scrisoare% imi amintesc ca pe masurA ce a!ansam cu
cititul ei in mine se luptau doua tendinte contrare* pe de o parte a!eam
impulsul de a rupe si a arunca scrisoarea gAndind ca cine!a a !rut sa-si
$ata 2oc de mine3 pe de alta parte a!eam totusi sentimentul cA ceea ce
aflam atunci era ade!arat% in plus totul era foarte complicat pentru a fi doar
o simpla farsA% 5i apoi care sA fie moti!ul pentru a mi se face asa ce!a8
Eram un om normal cu o !iatA o$isnuita farA mari pretentii%
In finalul scrisorii era mentionatA procedura pe care tre$uia sa o urme' cu
exactitate% 7ArA sA anunt pe nimeni fArA sA-mi iau nici un $aga2 fara sA
las nici cea mai mica impresie cA s-ar fi petrecut ce!a neo$isnuit tre$uia
sA !in la Bucuresti la o anumitA adresa la o data si la o ora precise nici
mai de!reme si nici mai tAr'iu% Instructiunea era de a intra direct in
locuinta de la adresa respecti!A%
Initial am fost cuprins de panica 5i c&iar am !rut sA predau scrisoarea la
)olitie care in acea !reme se numea Militie% Dar pe langA faptul cA
aceasta nu ar fi re'ol!at nimic deoarece scrisoarea nu cuprindea decat o
simpla relatare fArA nici un fel de date concrete care sa ducA la o
e!entualA identificare a celui care a scris-o eu insumi as fi intrat pro$a$il
intr-un sir intermina$il de interogari si tracasari care erau specifice
modalitAtii de actiune a regimului comunist de atunci% M-am intre$at insa
ce pierdeam daca urmam acele instructiuni% C&iar dacA as fi ales !arianta
de'!Aluirii la )olitie si mai apoi oamenii legii ar fi descins la adresa
respecti!A din Bucuresti eram sigur cA nu ar fi gAsit a$solut nimic acolo3
intreaga operatiune era prea $ine gAnditA si $ine pusa la punct pentru a
permite asemenea greseli% Mai mult decAt atAt era de2a o certitudine cA
orice miscare a mea era discret urmarita fapt care a fost mentionat printre
randuri si in scrisoare%
Am luat repede &otArarea de a pleca la Bucuresti respectAnd in detaliu
instructiunile% Am moti!at celor din casa ca merg in oras la un prieten dar
de fapt am urcat in trenul spre capitala% Am corelat plecarea in asa fel incat
sA respect indicatfle de 'i si de ora care mi-au fost date in scrisoare%
intr-un fel simteam ca nu mai exista cale de intoarcere% Luasem singur
aceasta &otarare desi atasamentele si o$iceiurile !ec&i a!eau incA tendinta
sA ma intoarca din drum% 4 fricA nelamurita imi in!ada inima dar atractia
sansei extraordinare care mi se oferea era mai puternicA decat sentimentul
ne$ulos al incertitudinii% In mod straniu c&iar dacA stiam cA mi se oferea o
!iatA de aproape doua mii de ani totusi nu a!eam nici un gAnd concret
despre felul in care urma sA actione'% Ma gandeam cA era normal sA-mi
fac nenumArate planuri sA am idei dorinte dar in loc de aceasta mintea
parca imi era parali'atA la gandul cA !oi trAi poate mii de ani cu acest
corp fi'ic%
)e scurt am a2uns la Bucuresti s9i am gasit destul de repede adresa care
indica un $loc comun cu patru eta2e dintr-un cartier linistit% Asa dupA cum
citisem in scrisoare usa era descuiata3 am intrat intr-un apartament cu doua
camere mo$ilat modest in care nu era nimeni% )e masa din sufragerie se
aflau intr-un plic mare o foaie cu instructiuni o c&eie si o suma enorma
de $ani pentru acele !remuri% Mi se spunea sa parasesc imediat acel loc si
sA merg la o alta adresa din Bucuresti care de aceasta data era o casa
unde !oi ramane trei 'ile pana ce !oi fi contactat de o anumita persoana%
C&eia din plic era de la usa acelei case iar $anii erau pentru c&eltuieli3
numarand $anii am constatat ca suma respecti!e mi-ar fi a2uns sA traiesc
linistit un an de 'ile% Eram totusi sfatuit sA nu ies din casa in acea
perioada decat daca era neaparat necesar% De asemenea in frigider a!eam
o re'er!a considera$ila de alimente%
Mi se parea ca totul face parte dintr-un scenariu de film insa ceea ce
mi se cerea era relati! simplu% Am ramas ganditor un timp si am recitit
instructiunile% )area ca totul era de2a aran2at pentru a mi se oferi o
existenta nesfarsita% - Totusi !iata ta in corpul fi'ic ar urma sa se inc&eie
dupa aproape doua mii de ani am spus eu%
- Intr-ade!ar se pare ca efectul alia2ului este mai sla$ decat in ca'ul
elixirului alc&imic dar din cate stiu eu nimeni nu a trait pana acum
perioada maxima de timp pe care o facilitea'a aparatul% Lipseste deci o
!erificare directa a acestei informatii care pro$a$il pro!ine c&iar de la
inceputurile traditiei% Nu putem fi siguri ca mesa2ul nu s-a alterat o data cu
trecerea timpului%
- Dar unde era o$iectul8 am intre$at eu cu nera$dare% Ti-a fost adus
de persoana cu care te-ai intalnit8
- Lucrurile au fost mai complicate% Dupe ce m-am instalat in cealalta casa
care de asemenea era plasata intr-o 'ona linistita dar in cealalta parte a
orasului am asteptat !i'ita persoanei de legatura% Locuinta era foarte
conforta$ila c&iar luxoasa as putea spune dar am o$ser!at ca nu a!ea
telefon% Ca$lul exista insa lipsea aparatul% )ro$a$il ca aceea era o masura
de siguranta pentru a nu fi tentat se iau legatura cu cine!a% Asa dupa cum
fusesem instiintat persoana a !enit dupa trei 'ile timp pe care eu ,-am
petrecut citind si pri!ind la tele!i'or% )entru a nu crea nici un fel de
pro$leme am preferat se nu ies in oras% La sfarsitul perioadei eram putin
plictisit dar curio'itatea si interesul pentru ceea ce a!ea se urme'e nu ma
parasisera deloc%
)ersoana de legatura era un domn a2uns la !arsta maturitatii care mi-a
confirmat personal ca a fost trimis de ruda mea stra!ec&e% Desi ,-am
napadit cu un potop de intre$ari in aceasta directie totusi el a ramas
inflexi$il% Tot ceea ce mi-a spus a fost ce tre$uie sA am ra$dare si
incredere% Apoi a scos din geanta sa un aparat de fotografiat si m-a rugat
sA me ase' in dreptul unui perete gol% Dupe ce m-a fotografiat !a'and ca
sunt contrariat si pentru a e!ita o scena neplacuta mi-a explicat ca
fotografiile erau necesare pentru noile mele acte% M-a anuntat ca !a re!eni
peste alte trei 'ile
s
i ca atunci tre$uie sA fiu pregatit de plecare%
Inca mai puteam sA re!in la !iata o$isnuita pe care mi se parea ca o
parasisem cu prea multa usurinta% )e langa incertitudinea in care traiam
2ustificata de lipsa informatiilor simteam ca situatia de!enise c&iar
periculoasa% )entru ce as fi a!ut ne!oie de alte acte8 Dar mai ales despre
ce fel de acte era !or$a8 In definiti! $uletinul si carnetul meu de
conducere erau perfect !ala$ile iar despre pasaport nu putea fi !or$a
deoarece cetatenii +omaniei de atunci nu a!eau !oie se detina asa ce!a%
Am inteles fulgerator ca de fapt urma sA parasesc tara dar nu trecand
ilegal frontiera ci c&iar pe la unul dintre punctele !amale cu pasaport in
toata regula% Inima mi s-a strans de emotie iar !alurile fricii mi-au
cuprins imaginatia% Ma !edeam de2a descoperit inc&is si $atut in $eciurile
temutei (ecuritati a (tatului supus unor intermina$ile si epui'ante
interogatorii de multe ori foarte !iolente% Ma plim$am ner!os prin casa
nestiind ce sa fac% Logica imi spunea ca daca romanii nu au pasaport
atunci insemna ca eu a!eam sa apar cu un act fals a!And o altA
nationalitate% Transpirat m-am aruncat pe pat% <Andeam cA imi
complicasem !iala inutil tocmai cu putin timp inainte de a-mi fauri un
!iitor decent o !iatA de familie si poate c&iar o carierA cel putin atat cat
se putea !or$i despre asa ce!a intr-un stat comunist% 5i pentru ce8 Ma
gAndeam ca in definiti! existenta mea era $unA atat cat ar fi fost nu
a!eam ne!oie de una de doua mii de ani in care pana la urmA precis as fi
o$ositA
E!ident toate acele ganduri erau urmarea instinctului de conser!are care
mA indemna cat mai era posi$il sa urme' calea mediocrului si a
$analului% Dupa un timp am inceput se ma linistesc si sa pri!esc pro$lema
dintr-o alta perspecti!a% Tre$uia se recunosc de pilda cA stra!ec&ea mea
ruda imi lasase mereu la dispo'itie li$erul ar$itru% )rin nimeni 5i nimic in
nici un moment ea nu m-a fortat sA adopt acea !arianta% A fost mereu
alegerea mea asa cum era de fapt si in acea clipa% C&iar si atunci i9ncA mai
a!eam posi$ilitatea sa a$andone' totul 5i sa-mi reiau !iata de dinainte farA
ca cel putin aparent cine!a sA fi a!ut de pierdut sau de suferit% Eu as fi
gAsit repede o explicatie plau'i$ilA pentru logodnica 5i familia mea iar
suma mare de $ani pe care o aduceam i-ar fi in!eselit pe toti% )e de alta
parte strAmosul meu ar fi ramas la fel de inaccesi$il si necunoscut ca 5i
pAnA atunci iar aran2amentele pe care el le angrenase printr-o misterioasa
filierA sunt sigur cA nu ar fi furni'at nici cel mai mic indiciu autoritAtilor%
Eram ne!oit ss recunosc ca intelepciunea experienta si relaliile pe care el
le acumulase in indelungata sa !ista ii penniteau sA actione'e de la
distantA intr-un mod foarte inteligent si practic lipsit de gresealA% De
$una seama ca pre!a'use si e!entualitatea a$andonului meu dar cu o
uimitoare delicatete el ma recompensa intr-un astfel de ca' pentru
pro$lemele1 pe care mi le pricinuise lasandu-mi acea mare suma de $ani%
Conclu'ia mea finala era cA tre$uia sA-mi fAuresc singur destinul% In
acelasi timp incepeam sa inleleg cA in loc sa solicit mereu (i in mod
egoist do!ada suprema a celor pe care el le afirma in scrisoare - si aici ma
refer la enigmaticul o$iect personali'at - era necesar mai intAi ca eu insumi
ss ofer o minima do!ada ca merit acel lucru% In loc sA a$orde' o atitudine
si o gandire inc&i'itoriala ca si cum !iala eternA mi s-ar fi cu!enit de drept
si fArA nici un efort mult mai intelept ar fi fost sA reali'e' cA ceea ce
urmea'a sA mi se ofere constituia realmente o $ogatie inestima$ila pentru
destinul meu 5i o sansA extraordinarA pentru e!olutia mea% Asa as fi fost
in pericol sa nu aprecie' la 2usta lui !aloare cadoul stramosului meu si fara
indoiala cA in ignoranta mea as fi facut destule greseli care m-ar fi putut
costa destul de repede !iata%
- Te inteleg perfect am spus eu atunci% Cunosc aceste aspecte9deoarece ele
mi-au fost expuse si mie e drept ca in cu totul alte con2uncturi de cAtre o
persoana foarte specialA%
Elinor 'am$i cu intelegere%
- Cred cA te referi la domnul Ce'ar Brad nu-i asa8 Intr-ade!ar se pare
ca este o fiintA care a atins de2a un inalt grad de e!olutie a constiintei a
remarcat el gAnditor% 5i tu faci parte prin forta destinului tau din acest
angrena2 complex care implica fiinte remarca$ile% )este putin timp !ei
constata ca in !iata nimic nu este intamplAtor ci toate e!enimentele se
corelea'a 5i se sincroni'ea'a intr-un mod care de multe ori este uimitor
pentru omul o$isnuit% Este o mare arta sa o$ser!i aceste sincronicitati care
apar in !iata si mai apoi sa le intelegi cau'a ascunsA% In acelasi timp daca
reusesti aceasta este un semn distinct al faptului ca ai e!oluat%
Dar sA re!in la ceea ce spuneam% +eflectAnd tot mai mult la aceste
aspecte in mine a apArut treptat con!ingerea ferma cA tre$uia sa a$orde'
o anumitA cale in !iatA si cA aceasta era strAns legatA de strAmosul meu%
)rin urmare am &otArat sA mA a$andone' fArA re'er!e planului ascuns
pe care intuiam ca marele alc&imist il pregAtise in detaliu% Desigur exista
si o anumitA do'A de risc in aceasta actiune dar &otArarea mea era de2a
neclintitA% La inceput au mai existat sla$e e'itari care se datorau
atasamentului fatA de familie si de logodnica mea dar m-am linistit
spunandu-mi cA mai apoi !oi a!ea tot timpul din lume sA mA intorc la ei%
In sinea mea insa stiam prea $ine cA acest lucru nu se !a petrece niciodatA%
Dupa trei 'ile $ar$atul carunt a re!enit la fel de so$ru si de calm ca si
prima data% A5a dupA cum am $anuit a!eam de2a un pasaport fals cu care
urma sA trec granita% Asteptlrile mele au fost insA depasite atunci cand am
constatat ca pasaportul meu era de fapt un pasaport diplomatic si ca eu
a!eam cetAtenie $elgianA% Acel domn mi-a explicat cA s-a ales aceasta
!ariantA deoarece eu cunosteam foarte $ine lim$a france'A ceea ce facea
totul mai credi$il pentru autoritAtile !amale% El urma sA mA insoteascA la
Bruxelles iar plecarea cu a!ionul era programatA a doua 'i la prAn'% Ca sa
fiu mai concis la aeroport totul a decurs normal firesc iar !amesii ne-au
urat c&iar 6$on !oHageA1% )e inserat eram de2a instalat intr-o !ilA
ultraluxoasA din capitala Belgiei care se afla intr-o 'onA re'identiala a
orasului% BAr$atul care m-a insotit s-a retras discret dupA ce s-a asigurat
cA am tot ce-mi tre$uie% M-a anuntat cA in aceeasi searA urma sA primesc
o !i'ita- speciala%
Am 'Am$it usor3 pro$a$il cA acela urma sA fie momentul mult asteptatei
intalniri cu ruda mea in !arstA de peste cinci sute de ani% Tre$uia sA
recunosc cA uneori in !iatA sc&im$arile de situatie sunt atat de rapide si
spectaculoase incat tre$uie sa dai do!adA de mult discemAmant si de o
mare stApanire de sine pentru a le face fatA cat mai $ine% In urmA cu o
sAptamana imi fAuream planuri de familie impreuna cu logodnica mea la
4radea in +omania3 acum eram in Belgia a!And o alta identitate si
asteptam sa ma intalnesc cu o rudA in !arsta de cAte!a sute de ani% Destul
de socant nu8
Elinor rase dega2at si se ridicA pentru a aprinde lumina% AfarA era aproape
noapte si preotul ti$etan incA nu sosise% +upt din !ra2a ascultArii am
tresarit uitAndu-mA la ceas%
- Este destul de tAr'iu%%% Cre'i cA !a mai fi o intalnire in seara aceasta8
am intre$at eu sceptic%
- 7ArA indoialA a rAspuns Elinor desi eu insumi sunt putin mirat de
aceasta intar'iere% (a a!em insA rA$dare3 !a sosi peste putin timp si atunci
te !ei confrunta cu o mare surpri'a%
Nu intelegeam nimic din acest mister dar Elinor mi-a promis cA
asteptarea mea nu !a mai dura mult%
- Daca e asa atunci te rog sA continui si sa-mi spui ce s-a petrecut in seara
aceea la Bruxelles am 'is eu ase'andu-mA mai comod in fotoliu si
gustand unul din fursecurile cu care fusesem ser!it%
- L-am cunoscut pe maestrul alc&imist strAmosul meu% Eram emotionat
dar el pArea cA mA intelege atAt de $ineA Mi-a multumit cA am a!ut
incredere in el si in cele ce%mi-a scris% Arata de aproximati! E.-EE de ani3
to rog sA mA cre'i cA eram consternat si cautam di!erse moti!e sA-mi
2ustific cA ceea ce se intampla este o farsA cA este imposi$il ca persoana
din fata mea sA ai$A acea infAtisare si totusi ea sA fi trait de2a cinci sute
de ani% Mi-am exprimat c&iar atunci indoiala in aceasta pri!intA% El m-a
pri!it calm si cu serio'itate intre$andu-ma apoi cam cum mi-as imagina eu
cA ar tre$ui sA arate o fiinta umanA care are !Arsta de cinci sute de ani% La
aceastA replica m-am $locat reali'and imediat ridicolul situatiei% A
continuat sa-mi spuna cA nu mA !oi putea con!inge de existenta acelei
traditii secrete 5i de efectul extraordinar pe care il are o$iectul misterios
asupra !ietii celor pentru care a fost fAcut decAt dupA trecerea multor ani
dar in tot acest timp el mA sfatuia sa a5tept intr-un mod acti! sA ma culti!
si sa in!at tainele alc&imiei pentru a fi capa$il sA reali'e' mai tar'iu
trecerea la etapa superioara%
(-a oferit sA-mi arate si sa-mi punA la dispo'itie tot ceea ce era necesar
pentru a reali'a aceasta% (imt cA ai un potential deose$it1 mi-a spus el
6dar cu toate aceasea !ei constata cA cei care intrA pe calea acestei traditii
integrea'a in alt mod timpul pe care il au la dispo'itie care fata de !iata
unui om o$i5nuit este incompara$il mai lung% De aceea progresele pe care
le !ei face in experientele tale alc&imice !or fi destul de lente% Este posi$il
sA treacA cate!a sute de ani poate c&iar o mie de ani sau mai mult pana
sA atingi desA!arsirea in opera to alc&imicA% in aceastA perioada foarte
lungA de timp !ei fi poate ne!oit sa faci fatA unor transformari ma2ore
c&iar dramatice in existenta ta insA ele to !or a2uta sa acumule'i o
experientA imensA care !a contri$ui din plin la complexitatea destinului
tau%
Ai putea sA ma intre$i cum se face cA alti alc&imisti reu5esc sA atingA
desa!arsirea operei lor intr-o singura !iata de om normal% Aceata este o
realitate dar in astfel de ca'uri ei se nasc de2a cu mari merite pe aceastA
cale do$andite in multe existente anterioare% Aproape sigur nu e5ti
familiari'at cu aspectele metempsi&o'ei si nici cu cele care se referA la
legea e'otericA a actiunii 5i reactiunii in uni!ers% Din aceastA cau'A
explicatiile pe care ti le ofer acum ti se !or pArea poate &ilare 5i ilogice%
Vei a!ea insA la dispo'itie un timp indelungat ca sA intelegi si sa o$ser!i
aceste aspecte% E $ine sA stii totu5i cA longe!itatea extraordinarA pe care o
ai acum la dispo'itie iti poate oferi posi$ilitatea de a e!olua spiritual mult
mai rapid decAt urmand calea nasterii si a mortii pe care o parcurg ceilalti
oameni%1
(-a oprit si s-a uitat cu atentie la mine pentru a !edea ce reactie au generat
explicatiile pe care mi le-a oferit% Eu eram incapa$il sA scot !reun cu!Ant
pentru ca nu intelegeam semnificatia acelor lucruri% Acum 5tiu insa foarte
$ine la ce s-a referit stramosul meu% (unt aspecte elementare dar in acea
perioada a !ietii mele ele constituiau pentru mine un su$iect complet
neexplorat%
Elinor s-a oprit din relatarea lui pentru a mA intre$a in ce mAsurA
eram eu insumi familiari'at cu aceste pro$leme% I-am raspns cA nu
cunosteam prea multe in aceastA directie 5i ca eram $ucuros dacA mi-ar fi
putut oferi atunci alte detalii legate de acele notiuni%
Destinul si reincarnarea
- 5tii prea $ine cA pro$lema reincamarii sufletului uman continua 5i asta'i
sA incite contro!erse de5i exista nenumArate do!e'i 5i c&iar studii care au
fost fAcute pentru a demonstra acest ade!Ar mi-a explicat Elinor% Ne!oia
de a pastra un control cat mai eficace asupra populatiei i-a determinat pe
liderii din um$rA ai unor forte politice si economice sa oriente'e stiinta 5i
educatia maselor astfel incat totul sA para simplu 5i concis* nu existA
suflet nu existA spirit iar dupa moartea corpului fi'ic nu se petrece nimic
pentru cA totul se reduce la neant% Altfel spus conform acestei ideologii1
moderne dupA ce omul moare el dispare cu desA!Arsire farA sa lase nici
o urmA%
De5i este a$erantA si c&iar lipsitA de logica aceasta idee a prins in
rAndul populatiei si foarte multi oameni o im$ratisea'A mai ales pentru
faptul ca le dA sen'atia ca ii fereste de complicatii si de $atAi inutile de
cap% In plus unii c&iar tind sa alunece intr-o mentalitate profund eronatA
care ii poate arunca mai apoi intr-o cruntA disperare si suferinta3 ei se
gAndesc cA dacA tot se afirma ca a!em 6o singura !iata1 si cA dupA
aceasta nu mai existA nimic altce!a atunci inseamna cA pot sa!arsi orice
fel de acte mai ales rele si c&iar a$omina$ile in interes pur egoist
deoarece nu !a tre$ui sa plAteascA pentru ele dupA ce mor% Ve'i deci ca
aceasta poate fi cu ade!Arat o pro$lema si nu este deloc intamplAtor cA
societatea moderna se confruntA cu un !al practic farA precedent de !icii
si faradelegi% Lupta 2ustitiei este doar la suprafatA deoarece ea nu
reuseste sa curme rAul din rAdAcina lui% (istemul ideologic este corupt si
fals dar cu toate acestea este mentinut astfel in mod deli$erat pentru a
pro!oca &aos si a permite exercitarea controlului la !arf%
- Desigur cunosc aceste aspecte am preci'at eu% Dar este interesantA
!i'iunea stramosului tau in ceea ce pri!este posi$ilitatea pe care o ai
pentru a progresa mai rapid%
- Da metoda prelungirii !ietii in corpul fi'ic este extraordinara% La o
pri!ire superficiala ai putea crede cA trece foarte mult timp pana sa a2ungi
la un anumit re'ultat in timp ce alti oameni care trAiesc o !iatA normalA
o$tin acelasi efect in numai cAti!a ani sau 'eci de ani% in realitate ei nu
fac decat sA continue ceea ce au inceput cu multe !ieti in urmA%
(A presupunem urmatoarea situatie* eu incep sa studie' misterele
alc&imiei si o data cu mine se initia'A in aceste taine si un om o$isnuit
care traieste o duratA normalA de !iatA% (A presupunem de asemenea ca
amAndoi progresam cam in acelasi ritm% DupA cate!a 'eci de ani
ine!ita$il el !a muri iar sufletul lui purtand - printre
altele - c&intesenta tuturor cunostintelor pe care le-a do$Andit pana
atunci !a translata intr-un plan superior al Creatiei% )entru cele mai multe
fiinte umane acest plan este uni!ersul su$til al astralului care este cu
mult mai !ast decAt uni!ersul fi'ic%
Elinor fAcu o scurtA pau'A pentru a sor$i din ceasca de ceai% Imediat
dupa aceea el isi relua explicatiile%
- 4amenii nu mor in ade!aratul sens al cu!antului adicA nu dispar in
neant ci isi a$andonea'A doar carcasa1 fi'icA adicA trupul lor din carne
si oase care putre'este% Moare1 doar corpul fi'ic insa partea su$tilA a
fiintei sufletul trece in altA dimensiune spatio-temporala a Creatiei care
este cea mai propice pentru ca el sa-si continue existenta% De aceea se
spune ca in realitate nu existA moarte1 deoarece fiinta umanA ca
entitate indi!iduala nu dispare niciodata3 ea doar translatea'a dintr-un
plan in altul al Creatiei asa cum de pilda tu te dai 2os dintr-o masina si te
urci intr-un tren3 apoi te dai 2os din acel tren si pasesti pe puntea unui
!apor iar analogia poate continua% In fiecare dintre aceste situatii tu ai un
mediu specific de deplasare si un anumit grad de li$ertate% Este cum s-ar
spune ceea ce iti poti tu permite in acel moment ceea ce ai agonisit
pentru a plAti $iletul fie la auto$u' fie la tren fie la !apor%
Daca n-ai strAns suficient adicA nu ai prea multe merite atunci mergi pe
2os dar daca esti foarte $ogat1 atunci iti poti cumpAra $ilet si pentru
na!eta spatiala% Analogic !or$ind in acest ultim ca' ai acces la o lume
su$tilA foarte ele!atA% Daca nu ai decat putine merite pentru ca greselile
tale au fost mari atunci dimensiunea su$tilA in care este proiectat sufletul
dupA moartea trupului !a fi una plinA de c&in (i suferintA% Aceste
demarcatii se refera la destinul fiecArui om care este in deplinA confor-
mitate cu actiunile $une sau rele pe care el le-a sa!arsit fie in existenta
lui terestra fie in cea din lumile su$tile% Daca nu ar fi asa n-ar exista nici
o diferentA intre conditia lumeasca a unui sfAnt si aceea a unui criminal
sau intre un retardat mintal si un geniu% Bunul simt ne spune ca nu este
deloc intAmplAtor ca o fiinta umana se naste cu un se!er &andicap fi'ic
in timp ce alta este perfect sanatoasa si infloritoare3 ca una suferA inca din
copilarie de tot felul de angoase fiind terifiatA de cosmaruri iar alta este
!eselA optimistA si foarte fericitA% Cred ca intelegi foarte $ine ceea ce iti
spun% Totusi incredi$ila superficialitate si c&iar prostie a oamenilor care
ii impiedicA sA remarce aceste aspecte foarte simple si e!idente precum
si dependenta lor aproape maladi!A de un sistem automat de credinte si
pre2udecAti care le-a fost impus inca din copilarie contri$uie atAt la
decAderea for fi'icA si morala cat si la incapacitatea lor de a intelege
unele ade!aruri esentiale despre !iata pe care ei o traiesc%
- Asa este m-am confruntat adeseori cu aceasta opacitate a opiniei
pu$lice am o$ser!at eu cu amaraciune% Dar stii am constatat ca nu este
neaparat !or$a despre rea-!ointa din partea oamenilor ci mai ales despre
faptul ca atunci ei se confrunta cu deci'ia de a inlocui ideile materialiste
care le-au fost indoctrinate inca din scoala cu ce!a despre care aproape
toti isi $at 2oc sau spun ca nu exista% Dintre cele douA !ariante cei mai
multi prefera sA rAmana la !ec&ile credinte c&iar dacA isi dau seama ca
totusi ce!a nu este in regulA% Ideea de comoditate si de lipsA a efortului
fi'ic ori mental reuseste de cele mai multe ori sA le $iruie tresarirea
spiritului% in astfel de conditii care dupa pArerea mea accentuea'a egois-
mul si macina afecti!itatea nu te poti astepta sa do$Andesti prea mari
merite% Viata se inc&eie relati! repede si urmea'A ca sA spun asa
stransul recoltei1% Elinor a preluat imediat ideea%
- C&iar despre asta !or$eam si eu% Ceea ce omul faptuieste in !iata lui
terestra il o$liga intr-un fel sA se reintoarcA in planul fi'ic dupa
inc&eierea se2urului1 astral in care sufletul traieste intr-o lume acordata
pe 6lungimea lui de undA1% De pildA datoritA dorintei de a reusi in arta
alc&imiei persoana din exemplul pe care ,-am considerat se !a reincarna
intr-o con2uncture care sA-i fa!ori'e'e accesul la aceastA cunoastere%
Desigur procesul de 2alonare a destinului unui suflet care tocmai
urmea'A sA se reincarne'e in planul fi'ic este foarte complex fiind opera
extrem de precisa a unor entitAti cosmice infinit superioare modului
comun si rational de gAndire a omului% (unt luate in consideratie din
imensul $aga2 de fapte trAiri emotii si intentii pe care fiecare fAptura
umana ,-a strans de-a lungul nenumeratelor ei existente in manifestare
acele tendinte care urmea'a sA defineasca in esentA orientarea destinului
ei in incarnarea !iitoare% AceastA alegere are la $a'a anumite criterii si
omul urmea'A sA traiasca in noua lui !iata din planul fi'ic un fel de
6replica1 la actiunile pe care el le-a sa!arsit in alte !ieti terestre%
- Da% M-am intre$at adeseori cum are loc de fapt acest proces de
contori'are1 a actiunilor noastre dar n-am gAsit raspunsul am spus eu
ganditor%
Elinor a tAcut o clipa dupa care mi-a raspuns cu multA competenta*
- 4rice faptA fie cA este reali'atA cu trupul cu !or$a sau cu gandul
este in mod tainic inregistratA1 in ceea ce ocultistii numesc memoria
cosmica1 iar mai apoi c&intesenta acestor actiuni este impregnata la
ni!elul sufletului indi!idual putAnd fi o 6po!arA1 sau o 6delectare1 pen-
tru cel care isi traieste destinul mi-a explicat Elinor% (oarta omului nu
este deloc intAmpIAtoare ci este in deplin acord cu natura faptelor pe
care el le-a sa!arsit si tocmai acesta este moti!ul pentru care oamenii se
nasc atat de diferiti% 7iecare tre$uie sA-5i trAiascA destinul propriu dupA
natura faptelor sale* faptele $une !or atrage merite 5i prin urmare acea
fiintA se !a $ucura de conditii 5anse 5i situatii minunate in incarnarea ei
din planul fi'ic3 in sc&im$ faptele rele !or atrage consecinte nefaste multA
suferintA 5i c&in pentru fiinta respecti!A% Este insA important de 5tiut cA
aceste 6recompense1 repre'intA totdeauna un ec&ili$ru perfect intre faptA
5i rAsplatA% Nimeni nu este fa!ori'at 5i nmeni nu este de'a!anta2at%
7iecare prime5te e#act ceea ce el merita, c&iar dacA multi afirma cA sunt
nedreptAtiti 5i il acu'A pe Dumne'eu cA le-a dat atata suferintA 5i
neca'uri in !iatA% De ce tre$uie sA se c&inuiascA ei la limita su$'istentei
5i altii sA &u'ureascA in lux 5i $ogAtii8 Acest gen de intre$Ari sunt
frec!ente la cei care suferA in !iata dar nu inteleg cau'ele acelei suferinte%
DupA cum spuneam astfel de situatii repre'intA expresia fidela a legii
compensatiei faptelor care au fost sA!ar5ite dar cel care incA nu este
suficient tre'it din punct de !edere spiritual nu 5tie 5i nu intelege aceste
lucruri%
Eram foarte interesat de aceste aspecte deoarece ele imi permiteau sa-
mi sinteti'e' cuno5tintele initiatice pe care le a!eam% L-am intre$at pe
Elinor ce anume determinA reincarnarea !iitoare a unui suflet in planul
terestru% - In inter!alul dintre douA incarnAri succesi!e sufletul indi!idual
trAieste in planul astral o perioadA de timp care este in acord cu meritele
pe care le-a do$andit% Cand acestea s-au epui'at !ine !remea in care alte
fapte care au fost sA!ar5ite de-a lungul existentelor terestre s-au copt1 5i
a5teaptA sA-5i primeascA 6rAsplata1 $unA sau rea in planul fi'ic adicA
intr-o nouA incarnare% AceastA 6condensare1 a necesitAtii destinului atrage
atunci in mod ire'isti$il sufletul respecti! catre planul fi'ic intr-o
6matcA1 sau tipar de integrare in societate care este cel Mai potri!it cu
specificul sau natura faptelor care tre$uie compensate% Aceasta se
intAmplA fie cA !iitoarea fiintA umanA care se !a na5te in acea matca
tre$uie sA consume fructele $une sau meritele care se datorea'A actiunilor
sale $enefice din trecut fie cA ea tre$uie sA plAteascA pentru faptele ei
anterioare 5i pentru suferinta pe care a pricinuit-o altora% De cele mai multe
on insa existA o im$inare a celor doua tendinte 5i a5a se explica faptul cA
oamenii se nasc cu anumite calitAti dar 5i cu anumite defecte fi'ice sau
psi&ice% Totu5i de ei depinde cum i5i organi'ea'A1 destinul% Altfel spus
ei sunt cei care generea'A prin faptele pe care le sA!ar5esc in !iata
pre'entA natura destinului lor in incarnarile !iitoare%
- Bine dar in felul acesta nu existA practic nici un sfar5it pentru ciclul de
rena5teri am exclamat eu% 7ie cA facem $ine fie cA facem rAu ne !om
renaste la nesfAr5it pentru a consuma fructele actiunilor noastre%
- Aceasta este doar in aparentA% Deose$irea fundamentalA tntre faptele
$une 5i faptele rele este aceea cA primele te apropie de Dumne'eu pe
cAnd celelalte te depArtea'A de El% (al!area sau eli$erarea despre care
!or$esc religiile autentice constA tocmai in resor$tia in dimensiunea care
transcende c&iar 5i acest ciclu aparent nesfar5it al !ietii 5i al mortii care
este precum un lant al dependentei% Urmand insA calea e!olutiei care
totdeauna este sinonimA cu $inele 5i armonia omul a2unge intr-un tar'iu la
capAtul drumului 5i atunci se petrece un act inconcepti$il pentru ratiunea
o$i5nuitA3 este ca o trecere un salt in infinitul care inglo$ea'a toate
lumile dar care in acela5i timp este 5i in afara lor%
Nu a5 !rea sA di!agAm acum pe aceastA directie a discutiei noastre
pentru cA alta era ideea initialA de la care am pornit% Am spus cA in
exemplul comparati! pe care ,-am ales cel care s-a initiat in tainele
alc&imei a2unge la un anumit ni!el de intelegere a acestor taine in
existenta respecti!A dupa care el moare iar sufletul lui se !a proiecta o
perioadA de timp in una dintre lumile su$tile ale planului astral%
- Cu totii translatam in planul astral dupA ce murim in planul fi'ic8 am
intre$at eu dornic sA-mi lamuresc acest aspect pe care nu-, intelesesem%
- Acest lucru este !ala$il pentru cele mai multe fiinte umane deoarece
planul astral este prin excelentA un plan al emotiilor si al manifestarii de
natura psi&ica iar acestea asa dupa cum stii repre'intA latura
fundamentala care defineste !iata unei fiinte umane% Totusi dacA unele
dintre fiintele umane au a2uns de2a la un ni!el foarte ele!at de constiintA
sufletul lor !a fi atras in mod automat dupA moartea fi'icA in planurile
si mai su$tile ale manifestarii cum ar fi planul mental sae c&iar planul
cau'al in care natura realitAtii este mult mai su$tilA si mai !astA decAt
in ca'ul planului astral% De pildA la ni!elul planului cau'al nu mai exista
practic nimic din ceea ce noi am putea asocia imaginii sau gandirii
o$isnuite% Mintea este atunci complet transcensA iar cunoasterea nu mai
este un act discursi! ci unul total si simultan% Acolo constiinta indi!iduala
are acces c&iar la ar&etipurile Creatiei si la cau'ele care fac sA se
manifeste lucrurile si fenomenele in planurile inferioare pana la cel fi'ic%
De aceea cel care exista in acest ultim plan al manifestarii extrem de
ele!at poate sA controle'e orice in lumea manifestatA deoarece atunci el
poate sA facA si sA desfacA1 inca de la originea cau'alA orice actiune
plan sau intentie% )ro$lema este !ala$ilA si in sens in!ers* dacA o fiintA a
sa!arsit in existenta ei terestrA greseli mari cum ar fi acte repro$a$ile de
despotism de oprimare psi&ica si fi'icA a altor oameni sau daca a fAcut
crime ori s-a pretat la actiuni foarte !iolente atunci sufletul ei !a fi atras
in mod inexora$il dupa moartea fi'icA spre dimensiunile intunecate
infernale ale planului astral inferior unde !a tre$ui sA plAteascA pentru
actiunile comise% Nu mA intelege gresit nu este !or$a despre o damnare
eterna dar totusi astfel de fapte atarnA foarte greu in $alanta destinului
personal% 5i tocmai de aceea inter!alul de timp in care ele sunt
compensate in infernuri apare in ani terestri ca fiind foarte lung%
4 situatie mai deose$itA este in ca'ul celor care se sinucid deoarece
atunci suferinta lor este extrem de indelungata iar regresul pe scara
e!olutiei este considera$il% intr-o astfel de situatie dramatica sufletul cu
greu reali'ea'A cA un singur gest nesa$uit din !iata lui terestrA l-a costat
mii de ani de suferintA si de in!olutie% DacA el ar fi fost capa$il sA-=i
ofere inapoi !iata pe care tot el si-a luat-o atunci nu ar fi fost o pro$lema
prea mare% InsA lucrurile nu sunt asa 5i tocmai de aceea c&inurile pe care
tre$uie sA le indure un suflet sinucigas sunt cumplite% Actiunea sinuciderii
repre'intA in esenta actul negarii de sine dus la extrem ceea ce este cu
mult mai gra! decat actul ignorArii scanteii di!ine a spiritului di!in din
noi% Un ateu mai are Totusi sansa de a e!olua si a-si modifica punctul de
!edere in decursul !ietii pe cand sinucigasul isi curma singur printr-un
act de !ointA proprie foarte egoista sansa care i-a fost datA pentru a
e!olua in aceasta existenta% El nu a inteles un aspect fundamental pe care
,-am mentionat mai inainte si anume cA c&iar dacA omul simte la un
moment dat in !iatA cA neca'urile suferinta si pro$lemele pe care le are
tind sA-l copleseascA totusi acestea nu reflecta nimic altce!a decAt
natura faptelor pe care el le-a sa!arsit in trecut iar c&inurile si !iata Mi'e-
ra$ilA pe care o indurA in pre'ent sunt cu putine exceptii expresia fidelA
a suferintei pe care el a pro!ocat-o altora% )rin urmare actul lui nesa$uit
este o tentati!e egoista de a in5ela destinul mai $ine 'is de a-, ocoli
gAndind cA in acest fel el nu !a mai a!ea de indurat% De aceea gra!itatea
actului de sinucidere este foarte mare 5i constituie un o$stacol ma2or in
e!olutia omului poate cel mai mare dintre toate%
)e de alta parte unele suflete care au fost foarte ata5ate de $unurile
materiale in !iata lor terestra sau care au fost foarte 'gircite 5i mesc&ine
in relatiile cu ceilalti ramAn o perioadA destul de lunga in imediata
!ecinatate a locurilor 5i $unurilor de care s-au ata5at la ni!elul planului
eteric care dupa cum 5tii este situat ca frec!entA de !i$ratie intre planul
fi'ic 5i cel astral% (tarea acestor suflete este a$ulica deoarece ele nu
reali'ea'A ce se petrece cu ele 5i singurul gand care le domina atunci este
cel al dorintei de a se reintoarce la lucrurile posesiunile materiale sau
c&iar la fiintele de care au fost foarte ata5ate in timpul !ietii for fi'ice% Ele
raman mult timp in acest plan su$til care se aflA in imediata !ecinAtate a
planetei noastre fiind mereu cufundate intr-o atmosferA sum$ra ca o
ceatA densA% Din cand in card datoritA dorintelor lor grosiere 5i ata5ate
de $unurile lume5ti ele $antuie prin 'onele respecti!e su$ o forma
ectoplasmaticA ce reproduce mai mult sau mai putin fidel forma
trupeascA pe care au a!ut-o in existenta for terestrA anterioara% AcesstA
conditie 2alnicA poate sA dure'e uneori c&iar sute de ani pana cand
incetul cu incetul intelegerea lor incepe sA facA treptat luminA in
crepusculul de care erau incon2urate 5i astfel ele sunt eli$erate din
strAnsoarea ata5amentelor pe care le a!eau% Acesta repre'intA un
exemplu tipic de consumare a unui gen de Farma de ata5ament% DupA
aceea sufletul respecti! accede la un ni!el astral care este mult superior
conditiei peni$ile in care el s-a aflat pAnA atunci in planul eteric%
Desigur acel ni!el al planului astral !a fi in deplinA concordanta cu alte
aspecte care corespund destinului particular al sufletului 5i dupa ce !a
I
nai rAmane acolo un timp consumandu-5i meritele specifice pe acel
ni!el al astralului el se !a reincama in planul fi'ic 5i procesul reincepe
dar de la un ni!el sperior al experientei indi!iduale%
- Bun am spus eu% Acum este clar dar !iata din planurile su$tile durea'a
la fel de mult ca !iata pe care o traie5te un om o$i5nuit in plan terestru8
)entru ca ai spus ca dupA moartea trupului fiecare suflet sta o anumita
perioadA de timp in unul din planurile su$tile ale manifestarii%
- Timpul ca energie su$tilA uni!ersala este perceput in mod diferit in
planuri diferite ale Creatiei% De pildA la ni!elul planului astral el nu mai
are acela5i sens aceea5i 6curgere1 ca in planul fi'ic% Ceea ce tu aici
percepi ca fiind o duratA precisA de timp acolo ea este mult distor-
sionatA% Cu cat planul din manifestare este mai ele!at cu atat perceptia
timpului este mai nuantatA% 7aptul ca planul respecti! este
multidimensional determinA fenomene complexe de sincronicitate 5i
c&iar de simultaneitate a e!enimentelor% Timpul nu mai poate fi 2udecat
atunci in parametrii lui 6fi'ici1%
Durata medie a unui se2ur1 astral pe care sufletul indi!idual il petrece
intre douA incarnari succesi!e este cuprinsA intre -/ 5i E// de ani
tere5tri in functie de meritele cumulate% Desigur sunt 5i exceptii care
depind de &otsrarea unor foruri superioare din ierar&ia entitatilor celeste
dar in general aceasta este perioada de timp pe care o petrec in astral cele
mai multe dintre sufletele indi!iduale dupa moartea corpului lor fi'ic%
- Deci in exemplul tAu cel care a fost initiat in tainele alc&imiei 5i apoi
moare re!ine pro$a$il in planul terestru cand tu ai de2a E-0// de aniA am
spus eu% Acum inteleg sensul caii tale%
Elinor m-a apro$at inclinand usor capul%
- Da insA atunci eu de2a am progresat destul de mult deoarece am
folosit timpul pe care sufletul lui ,-a petrecut in planul astral pentru a mA
perfectiona continuu% Atunci cAnd dupA moartea trupului sufletul
translatea'A intr-un plan su$til el se supune acolo unor alte tipuri de legi si
influente% Cel mai adesea el nu poate sA reali'e'e acelasi tip de acti!itate
principala pe care a sA!Arsit-o in !iata lui pAmAnteascA deoarece in
dimensiunile planului astral conditiile si prioritAtile sunt cu totul altele
decat cele din planul fi'ic% Totusi progresele si cunostintele sale care au
fost do$andite in timpul existentelor terestre anterioare intr-un domeniu sau
altul sunt sinteti'ate in con5tiinta sa si pot determina natura !iitoarei sale
incarnrnari%
Alc&imistul din exemplul meu !a re!eni intr-o nouA incarnare si !a
parcurge repede etapele cunoasterii pe care el a do$andit-o de2a in !iata
anterioarA% Apoi progresul lui in aceastA directie !a incetini deoarece
atunci el se !a afla din nou pe un tArAm necunoscut1 pe care tre$uie sA-,
explore'e% )oate ca ii !or mai fi necesare inca una sau doua incarnari
presupunAnd cA tinta lui in !iatA !a fi mereu reali'area spiritualA prin
Marea 4pera Alc&imica desi destinul are multi alti !ectori de influenta
care il pot distrage de la aceastA cale si ii pot amana succesul% De aceea
uneori pot trece c&iar si ,--./ de !ieti fara ca el sa fi o$tinut de'ideratul
ultim%
)e de altA parte eu $eneficie' de o !iatA extraordinar de lungA intr-un
corp fi'ic perfect sanAtos si ec&ili$rat si nu sunt ne!oit sA reiau din nou si
din nou procesul in!Atarii si al cunoasterii din fiecare etapA a !ietii
incepand cu copilAria si sfarsind cu senectutea% in plus constiinta mea nu
este supusa uitarii periodice dintre douA incarnari succesi!e ci progresul
meu in arta alc&imiei tinde sa urme'e un flux continuu ascendent% Asa se
explicA faptul ca am posi$ilitatea sA o$tin )iatra 7ilo'ofalA in cAte!a sute
de ani de studii si experimente pe cAnd un om o$isnuit parcurgAnd
traseul1 comun al mortii si renasterii ar a!ea ne!oie de cel putin E-0/// de
ani pentru aceasta considerand cA el s-ar $ucura mereu de conditii optime
de !iata ca ar a!ea un destin foarte fa!ora$il si ca ar fi deose$it de inspirat
si intuiti! in efectuarea experientelor sale alc&imice% InsA acestea
repre'intA conditii ideale care rareori se indeplinesc% Cel mai adesea
omului ii sunt necesare cAte!a 'eci de mii sute de mii ori c&iar milioane
de ani pentru a se desA!arsi spiritual%
DacA el ar a!ea mereu la fiecare incarnare constiinta duratei cosmice
a periplului sau prin manifestare de la un plan la altul al acesteia fara
indoiala ca ar fi cuprins de o adAncA de'nade2de care i s-ar parea de
nesuportat% Dar mecanismul automat al uitarii care inter!ine de fiecare
datA atunci cand el re!ine intr-o noua existenta in planul fi'ic il apArA de
aceastA teri$ile angoasa%
Desigur aceastA uitare1 este necesarA si totodata corelata cu faptul cA
dace ne-am aminti toate actiunile din trecut - unele dintre ele cumplite -
psi&icul nostru care inca este la$il si nepregetit sA inteleage in profun'ime
semnificatia acestor aspecte aproape sigur ar ceda si atunci e!olutia
noastrA ar fi compromisa pentru o mare perioada de timp% Iar atunci cand
suntem intr-ade!ar capa$ili sA ne percepem !ietile anterioare de2a ne
aflam la un ni!el inalt de e!olutie spirituala care ne permite o a$ordare
mult superioarA a menirii si a conditiei noastre in uni!ers% Atunci !i'iune a
noastrA este unitara iar cau'ele sunt percepute in aspectul lor glo$al nu
partial%
- Da se pare ca a!anta2ul de a trAi foarte mult timp in corpul fi'ic este
e!ident am admis eu% intr-un fel cel care renaste mereu si mereu in planul
fi'ic este ne!oit se treaca prin aceleasi fa'e ale !ietii si c&iar poate fi
deturnat de la calea pe care a a$ordat-o cu mai multe !ieti inainte% AceastA
perpetuA miscare 6in sus si in 2os1 poate sA de!ina ce!a o$ositor dar face
parte tot din destinul nostru% C&iar faptul ca tu ai fost ales de strAmosul
tAu pentru a duce traditia mai departe $eneficiind totodata de o !iatA
lunga de aproape douA mii de ani face parte din destinul tau%
- Am reflectat si eu de multe ori asupra acestui aspect 5i fara indoialA cA
asa este3 este clar ca un anumit tip de merite pe care le-am do$Andit in
!ietile anterioare a facilitat situatia in care ma aflu in pre'ent% Totu5i in
!irtutea aceleiasi legi cosmice a destinului sunt aproape sigur ca am a!ut
anumite legAturi cu aceastA cale in existentele mele din trecut% De o$icei
grupuri mai mici sau c&iar mai mari de suflete individuale se atrag
aproape ire'isti$il pe ecranul !ietii 5i al timpului in !irtutea faptului cA
ele sunt legate unele de altele prin trAiri fapte sau cuno5tinte comune% Din
aceastA cau'A un mare procent din sufletele care se reincameazA
intalnesc in noua lor viatA persoane de care, intr-un fel sau altul au fost
legate in alte existente% Aceste conexiuni reciproce sunt necesare in !irtutea
legii de compensare a faptelor si datoriilor1 pe care unii le au pentru altii%
)rin urmare imaginandu-mi un anumit scenariu e posi$il sA fi fost
ucenicul unui preot din !ec&ime care detinea acest secret teri$il al
longe!itAtii sau sA fi a2utat cu ce!a la mentinerea acestei traditii speciale%
Totu5i ipote'a mea nu este o$ligatorie pentru ca as fi putut cumula
anumite merite spirituale care sA conducA la situatia actuala din !iata mea
practicAnd c&iar si alte !irtuti sau credinte religioase decAt calea pe care o
urme' acum% Aceste aspecte imi rAmAn deocamdatA in!Aluite in mister%
- 5tiu prea $ine cA unii oameni poseda capacitatea extraordinara de a-si
!edea1 existentele lor anterioare% MA intre$ dacA aceasta semnificA un
anumit tip de clar!i'iune%%%
- Bineinteles ca aceasta semnifica o capacitate de clar!i'iune a spus Elinor%
4 astfel de persoanA are acces la un ni!el superior al constiintei care
inglo$ea'A o dimensiune foarte inalta a Creatiei% AceastA dimensiune se
refera la 6inregistrarile1 de care iti spuneam deoarece nimic niciodatA nu
este distrus farA urma si nu se pierde in neant% Am !rut sA clarific mai $ine
acest aspect%
- Ce'ar mi-a !or$it despre cliseele aFas&ice care sunt precum un fel de
6$anda uriasA de inregistrare1 la ni!el su$til pentru tot ceea ce se petrece
in uni!ers% Constiinta omului tre$uie sa ai$A acces la aceste clisee pentru
a-si aminti existentele anterioare8
- In ca'ul puterii de !i'uali'are a existentelor anterioare este c&iar ce!a mai
mult decAt atat deoarece atunci este implicat si un anumit gen de control
mental% Desigur aceastA putere are si ea diferite fa'e de maiestrie3 dacA la
inceput se manifestA doar sporadic si partial pe mAsura ce progresAm
spiritual ea de!ine sta$ilA si c&iar poate fi manifestatA la:!ointA% In fa'ele
superioare ea ne poate permite sA cunoastem dacA !rem existentele
trecute si pro$a$ilitatea celor !iitoare in ca'ul oricArei fiinte umane pe care
o cunoa5tem% Acest aspect este util pentru a intelege anumite cau'e din
trecut care au generat unele situatii complicate din pre'ent% A2ungAnd
astfel la radacina lucrurilor ele pot fi re'ol!ate apoi foarte repede 5i cu
succes% Iti spun toate acestea pentru cA si eu c&iar daca destinul MI9 -a
daruit o existentA specialA ma confrunt totusi cu multe pro!ocari1
tendinte sau impulsuri care mA pot a$ate de la calea ce mi-a fost trasatA%
AceastA ultimA o$ser!atie a lui Elinor era in conformitate cu propriile
mele conclu'ii%
- M-am gandit si eu cA nu poate fi asa usor am spus% In definiti! !iata
foarte lunga nu te scuteste a$solut deloc de efectele actiunilor tale dar iti
ofera posi$ilitatea sa le a2uste'i 6din mers1 fara sincope%
- Imi folosesc !iata foarte lungA pentru a e!olua spiritual ma apro$a
Elinor% Atat din ceea ce mi-a spus stramosul meu cat si din experienta pe
care eu insumi am acumulat-o pana acum mi-am dat seama cA practic nu
am de ales% A( putea $ineinteles sA mA lanse' in alte tipuri de acti!itati3 as
putea de pilda sA urmaresc sA strang a!eri uria5e dar acest aspect nu este
deloc rele!ant mai ales in ca'ul meu deoarece mi-a fost lAsata o
mostenire financiara (i materiala fa$uloasa% Cu toate acestea ma2oritatea
oamenilor preferA sA-si petreacA aproape toatA !iata - si asa destul de
scurta - pe care o au la dispo'itie pentru a do$andi a!eri lux si $ogatie% Nu
!reau sA par acum un filo'of depA(it dar stii prea $ine cat de efemere
sunt ac&i'itiile materialiste* ceea ce ai acum poate sA dispara in momentul
urmAtor% In lupta acer$A pentru a!utii simturile amortesc caracterul este
corupt iar mintea isi pierde din claritate% Toate acestea sunt in sc&im$ul
unei ilu'orii sen'atii de acti!itate trepidantA in afaceri sau a unor conditii
trecAtoare de lux exagerat care in realitate nu reusesc altce!a decAt sa
6moleseascA1 spiritul% Cei $ogati isi dau seama de aceasta in forul lor
launtric dar refu'A sA recunoascA desc&is pentru cA atunci ei pur si
simplu nu ar sti ce altce!a ar putea sA mai faca in !iata in afara relatiilor a
afacerilor si a competitiei care de multe ori distruge nu stimulea'A% Atunci
ei s-ar simti complet descoperiti inutili in societate si de'orientati ceea ce
de exemplu poti remarca la oamenii de afaceri care au dat faliment% Ei sunt
incapa$ili sA se relaxe'e sau sA conceapA !iata in alti termeni decAt cei ai
afacerilor legsturilor si intrigilor c&iar si atunci cand se aflA in concediu%
Nu stiu daca ai o$ser!at dar acesta este moti!ul pentru care multi oameni
de afaceri refu'A c&iar sA-5i ia concediu de odi&nA 2ustificAndu-se mereu
prin faptul cA au de re'ol!at pro$leme care nu sufera amanare%
De'orientarea lor si neputinta de a intelege atce!a de la !iatA in afara
mediului specific de afaceri este singurul efect pe care ,-a produs lupta
acer$a pentru im$ogAtire% (ituatia este cu ade!Arat dramatica in ca'ul
celor foarte $ogati sau al unor politicieni3 acestora le place sA creads cA
trAiesc in asa-'isul &ig&-life1 al societatii pentru cA o data ce au gustat1
din aceastA tentatie ademenitoare le !ine mai apoi foarte greu sA se
de'o$isnuiasca de ea% )erceptia lor corectA asupra realitatii lucrurilor este
atunci profund modificatA iar de'ideratul lor in !iatA de!ine acela de a
ramane 6in top1 de a impresiona prin $ogAtie relatii si posi$ilitAti
materiale aspecte care tin e!ident de un ni!el impur si grosier al
constiintei% 7uga lor de ei insisi este atunci sustinutA c&iar de ideologia
sistemului modern de culturA si educatie care ii incura2ea'a sA creadA cA
in afarA de aceste teluri materiale pe care un om ar tre$ui sA le ai$a in
!iatA nu mai exista altce!a* nu exista Dumne'eu nu exista spirit di!in nu
existA o lege a compensatiei dupA moarte nu exista reincamare pentru a
face posi$ilA aceastl compensatie a faptelor%
- In plus aceste idei sunt propagate dinadins pentru a o$tine anumite
scopuri !iciate am adAugat eu% (ituatia mi-a fost descrisa foarte clar de
Ce'ar atunci cAnd mi-a po!estit de intalnirile lui cu senior Massini%:
Elinor si-a inclinat in semn afirmati! capul de'!oltAnd mai apoi
su$iectul*
- Explicatia indoctrinarii materialiste si ateiste in lume care este
sustinutA aproape cu disperare de organismele puterii este foarte simpla*
daca oamenii ar fi indemnati sA reali'e'e ca menirea lor este cu totul alta
in existenta pe care o trAiesc si dacA ei ar intelege cu ade!Arat cA natura
faptelor pe care le sa!ar5esc implica mai apoi - uneori c&iar in aceea5i
!iata sau daca nu atunci in !ietile urmatoare - o foarte exacta 6replica9 in
ceea ce-i pri!este atunci fara indoiala ca prioritatile lor ar de!eni cu totul
altele% Maturitatea in gandire 5i intelegerea acestor aspecte i-ar determina
atunci sa fie mult mai responsa$ili fata de ceea ce isi propun in !iata i-ar
stimula sa ai$a mult mai multa li$ertate de gandire iar aceasta ar duce
ine!ita$il la modificarea unui raport insemnat de forte pe planeta
deoarece oamenii nu ar mai putea fi manipulati atat de u5or% Interesul
pentru planul material s-ar diminua in mod considera$il3 prin urmare
consumul de marfuri ar fi 5i el cu mult mai mic adaptat doar necesitatilor
fire5ti 5i nicidecum in exces a5a cum este in pre'ent% Bineinteles daca
oamenii cumpara mai putin 5i sunt interesati mai mult de aspectele
e'oterice 5i spirituale ale !ietii lor atunci incasarile scad in mod
!ertiginos 5i o data cu ele scade si puterea liderilor 5i a oamenilor $ogati
de a controla 5i de a manipula prin intermediul $anilor% )ractic !or$ind
atunci s-ar reali'a o innoire a intregii societati de pe principii reale si
corecte insa la ora actuala acest lucru este cel mai putin dorit de catre
organi'atiile oculte care diri2ea'a destinul omenirii%
+eferitor la acest aspect exista persoane care pline de importanta si
emfa'a afirma ca toate ideile despre marea conspiratie mondiala despre
controlul maselor 5i despre manipularea oamenilor sunt ni5te ineptii
lipsite de fundamentare si de do!e'i concrete% Din pacate aceste fiinte
umane fac in acest fel do!ada unui su$strat psi&ologic care este plin de
frica si de egoism3 considerand ca !or$esc in numele celor multi si
serio5i ele de fapt i5i exprima in mod indirect angoasa si sentimentul de
insecuritate pe care il resimt acut in profun'imile fiintei lor% Totusi pentru
cei care sunt in'estrati cu $un simt si au capacitatea de a discerne corect
semnalele pe care ei le primesc din exterior 5i modalitatea in care se
desfa54ara e!enimentele la ni!el mondial sunt suficiente pentru a-i
con!inge de panta pe care se afla in pre'ent umanitatea 5i de a-i
determina sa actione'e fiecare dupa posi$ilitatile pe care le are pentru a
da un nou curs 5i o noua orientare destinului omenirii% Daca o$ser!i cu
atentie tocmai in aceasta consta 6 lupta1 teri$ila pe care cei putini dar
a!and cu ei puterea suprema a cunoa5terii spirituale o poarta cu cei
de!iati de pe aceasta cale care cauta sa atraga omenirea catre &aos 5i
decadere%
5tiam prea $ine aceste aspecte din memora$ilele discutii pe care le
a!usesem cu Ce'ar% L-am intrerupt pe Elinor urmarind sa puncte' un
anumit aspect%
- (unt multi oameni care 5tiu aceste lucruri 5i o$ser!a cu luciditate starea
de fapt% Totu5i ma2oritatea lor se lass cuprinsi de un sentiment de tristete
5i depresie in legatura cu aceasta ceea ce insemmaa o mare gre5eala% In
definiti! lumea pe care o percepem este intr-o continua mi5care si
transformare3 orice am face nu putem opri fluctuatia si insta$ilitatea ei
insa o putem orienta totusi in directia dorita adica spre $ine 5i armonie%
Agitatia lumii pro!oaca de asemenea 5i agitatia mintii noastre si aceasta
este c&iar conditia acelora care precum or$ii intra fara sa !ada intr-o
incaierare3 ca 5i ceilalti !or suferi 5i ei dar nu !or 5ti cum sa iasa de
acolo% Insa parerea mea pentru a re'ol!a acest punct dureros este necesar
sa ne modificam atitudinea* c&iar 5find cum este lumea din care la urma
urmelor 5i noi facem parte nu tre$uie totu5i sa ne lasam atra5i sau
influentati de !arianta pe care ea o pune la dispo'itie pentru ca aceasta ne
pro!oaca suferinta% Daca reusim sa pri!im din exterior lumea fiind totusi
in ea inseamna ca am re'ol!at pro$lema in ceea ce ne pri!este% Cu cat
mai multi !om reu5i aceasta cu atfit mai $ine !a fi pentru intreaga
umanitate decarece o astfel de atitudine este profund spirituala 5i ne apropie
de ade!ar% (A stii ca am discutat cu Ce'ar de mai multe ori cu pri!ire la acest
aspect% Mi-a spus ca una dintre cele mai eficace metode de a fi inauntrul dar
cu toate acestea =i in afara lumii este aceea de a intelege in profun'ime legile
dupA care ea functionea'a% Cand ai !or$it despre destin mi-am spus ca
intelegerea corecta a caracteristicilor sale poate sa-, scuteascA pe om de un A
ant aproape nesfar5it de suferinte%
- intr-ade!lr de cele mai multe ori destinul este asociat cu suferinta iar
suferinta a5a dupA cum 5tii se datorea'A sa!ar=irii in trecut a unor actiuni
rele pentru care omul tre$uie sA plAteascA% Acest fapt elementar este totusi
de neacceptat pentru ma2oritatea oamenilor dar ti-am explicat moti!ele
ascunse din su$constientul lor care ii determinA sA prefere !arianta 6fac ce
!reau nu tre$uie sA dau socotealA pentru nimic1% in definiti! e o pro$lemA
de constiinta* dacA ei reusesc sA-=i adoarma con5tiinta atunci nu !or fi
ne!oiti sA mai dea socotealA pentru faptele ne!irtuoase pe care le sa!ar5esc
si care atunci i-ar putea face sa se simta 2enati =i sA ai$A un sentiment de
insatisfactie% Cu cat ocultarea1 con5tiintei lor e mai mare cu atat or$irea lor
fatA de actiunile pe care le reali'ea'A e mai mare% Astfel ei a2ung sA nu mai
discearnA intre ceea ce este o !irtute si o non-!irtute% De multe ori se declara
c&iar contrariati neintelegand de pildA ce poate fi rAu in a minti in a in=ela
in a excroca in a falsifica sau c&iar in a recurge la !iolentA pentru cA
potri!it mentalitatii lor asa se face in afaceri1 5i toatA lumea stie asta dar
nimeni nu o recunoa=te1% AceastA luptA peni$ilA 5i aproape continuA pentru
a do$andi $ani putere sau faima este lipsitA de sens in esenta ei in primul
rand pentru cA toate acestea nu sunt dura$ile iar in al doilea rAnd pentru cA
ele generea'A noi (i noi legAturi de destin care tre$uie in mod o$ligatoriu sA
fie plAtite1% 4rientalii numesc acest angrena21* Farma% Nu ma indoiesc cA
(tii prea $ine semnificatia acestui termen care in linii mari se refera la legA-
tura dintre cau'a (i efectul ei%
Totu5i Farma este o notiune foarte complexA% <andeste-te cA de multe ori
existA mai multe cau'e care determinA acela5i efect% De pilda faptul cA tu ai
!enit sa te intalnesti cu mine a implicat un cumul de mai multe conditii* sA fii
sAnAtos deoarece ar fi fost posi$il sA to im$olng!e5ti gra! c&iar cu o 'i
inainte3 sA !ii in conditii sigure cu ma=ina sau cu orice alt mi2loc de transport
pana aici pentru cA pe drum s-ar fi putut petrece un accident gra! in care sA
fii implicat3 sA ai interesul necesar pentru a discuta cu mine3 sA gase5ti adresa
respecti!A pentru ca te-ai fi putut ratAci (i desigur cA mai exista multe alte
cau'e secundare care au facut posi$ilA aceastA intAlnire%
C&iar daca multi considera aceste aspecte ca fiind neconcludente ca si cum
ele ar fi ce!a de la sine inteles lucrurile nu sunt totusi asa deoarece fiecare
element are o 2ustificare are un sens si conduce spre ce!a coerent in !iatA%
De aceea nu este deloc intamplator cum actionam fie ca o facem cu trupul cu
!or$a sau doar in gand% 4ricare din aceste modalitAti de actiune pe care le
a!em la dispo'itie generea'A in mod automat un rAspuns1 in destinul nostru
!iitor adica in Farma noastrA% Aceste 6raspunsuri1 construiesc o re'ultantA
clara a destinului nostru !iitor care este predominant $una sau rea% Uneori
atunci cand este necesar 6rAspunsul1 la actiunile noastre de un anumit gen
este atat de rapid si e!ident incAt el nu mai lasA loc indoielii in ceea ce
pri!e=te existenta legii uni!ersale a destinului% Cu toate acestea multi ignora
c&iar si astfel de semnale foarte clare%
- Aceasta in ciuda faptului cA ei sufera am spus eu% Toti oamenii !or sa
fie fericiti =i nimeni nu dore5te sA se c&inuiascA3 pentru asta tre$uie sA
o$ser!Am cau'ele care conduc la starea de fericire 5i sA le comparAm cu
cele care conduc la starea de suferintA% in principal este simplu dar c&iar si
acest efort se do!ede5te de multe ori prea mare pentru fiintele umane%
Am fost intrerupt de soneria telefonului mo$il al lui Elinor% DupA cate!a
replici in lim$a engle'A pe care acesta le-a sc&im$at cu cel care a sunat a
inc&is si mi-a spus cA prietenul sau ti$etan i5i cere scu'e pentru intar'iere
dar a intAmpinat unele dificultAti pe drum 5i a tre$uit sA le re'ol!e%
Am aflat cA sosea aici peste aproximati! o 2umatate de ora% Vestea m-a
$ucurat deoarece credeam cA intAlnirea !a fi reprogramata% Elinor mi-a
spus insA cA este !or$a despre un aspect deose$it de important care nu
tre$uie amAnat% El a emis ipote'a cA poate tocmai din aceastA cau'A lama
ti$etan a a!ut anumite pro$leme care i-ar fi putut impiedica sosirea%
- In anumite ca'uri exista forte care se opun cu putere astfel incat unele
e!enimente po'iti!e sA nu se petreaca% )ractic se dore5te o modificare a
raporturilor de cau'alitate mi-a explicat el%
- InseamnA cA prietenul tAu este un maestru spiritual care cunoa5te felul
in care sA re'ol!e astfel de situatii am exclamat%
- Desigur istoria lui este c&iar foarte speciala a raspuns Elinor enigmatic%
Vei fi surprins sA constati cA intre !oi doi existA anumite legAturi care
c&iar dacA sunt indirecte au facilitat totusi situatia actuala%
- 7oarte $ine am spus% In definiti! acesta este 5i moti!ul pentru care
am !enit aici% Dar inainte de sosirea prietenului tAu ti$etan a= !rea sA-mi
spui cum s-a inc&eiat intalnirea de la Bruxelles% +ecunosc faptul cA sunt
uluit de po!estirea ta 5i incA nu mA pot o$isnui in totalitate cu
explicatiile pe care mi le-ai dat% De fapt mai curand cred cA asemenea
informatii i-ar face pe ceilalti sA 'am$easca neincre'Atori decAt sA
accepte c&iar 5i o mica parte din relatarea pe care ai fAcut-o%
- )oate cA a=a este a spus Elinor dar dincolo de acestea ei nu !or rAmAne
cu nimic !aloros% Ade!Arul in ceea ce mA pri!este este prea $ul!ersant ca
sA poatA fi asimilat de cei care au o intelegere o$i5nuita% Totu5i in ca'ul
tAu am considerat cA ai trecut de2a prin anumite 6teste1 dificile si cA era
necesar sA cunosti unele lucruri despre mine%
(punand acestea Elinor se ridica din fotoliu si ie5i din li!ing-room% DupA
cate!a secunde el re!eni tinAnd in mAnA un o$iect straniu care la prima
!edere semAna cu o sculpturA omamentalA% Am inteles imediat cA acela
era misteriosul o$iect care facilita o longe!itate colosalA% Cu emotie l-am
luat in mainile mete 5i ,-am pri!it cu atentie% Era alcAtuit dintr-un cu$
metalic cu latura de aproximati! cincispre'ece centimetri care a!ea
aspectul unei plase cu oc&iuri mari de forma unui rom$% Inauntrul acelui
cu$ 5i inscris in el era o sferA confectionata din acela5i metal3 ca 5i in
ca'ul cu$ului conturul ei exterior era alcAtuit din oc&iuri de plasa
metalicA insa acestea erau mai mici ca dimensiuni% In sfarsit in sfera era
inscrisa o altA forma geometrica un tetraedru repre'entare perfecta a unei
piramide in miniatura a!and !arful orientat spre in sus%
Tetraedrul constituia elementul principal piesa centralA a intregului
ansam$lu% )e langa faptul cA a!ea suprafetele opace mica piramidA era
reali'atA dintr-un alt tip de metal decAt cel utili'at pentru cu$ si pentru
sferA% in ca'ul acestora metalul a!ea unele reflexii ro=iatice semAnAnd
in aceastA pri!intA cu aspectul cuprului% Eram foarte surprins de
perfectiunea finisArii si c&iar dacA suprafata era matA totusi ea crea un
2oc straniu de lumini 5i um$re intre oc&iurile plasei metalice care alcAtuia
cu$ul 5i sfera%
L-am intre$at pe Elinor ce te&nologie a fost folositA la o$tinerea metalului si
la asam$larea foarte precisA a pieselor componente ale o$iectului i9nsA el mi-
a rAspuns ca informatia respecti!a facea parte din secretul initierii si nu putea
fi di!ulgatA% TotIi a preci'at cA punctul fier$inte1 al ansam$lului era mica
piramidA 6inima1 secreta care asigura influenta tainicA asupra !ietii celui
pentru care era construit o$iectul%
Intr-ade!Ar piramida inscrisA in sfera a!ea o culoare fascinantA
asemAnAtoare turcoa'ului care reflecta in mod nea5teptat lumina la cea mai
mica mi5care% Am presupus cA acest efect tul$urAtor se datora slefuirii
perfecte a suprafetelor sale insa Elinor mi-a spus cA de fapt el era o
proprietate a misteriosului alia2 din care era confectionatA piramida%
Com$inatia intre culoarea rosiatica a plasei metalice din care erau fAcute
cu$ul 5i sfera =i culoarea turcoa' uneori a2ungAnd pana la nuante de
$leumarin a alia2ului piramidei crea in lumina palidA a camerei un efect
ciudat asupra psi&icului meu% MA simteam indemnat la !isare la re!erie insa
!ocea lui Elinor m-a readus la realitatea momentului%
- C&iar dacA nu este acordat pe frec!enta ta specificA de !i$ratie o$iectul
creea'A totusi un anumit tip de interactiune su$tila mai ales cu persoanele
recepti!e% <Andeste-te cA el este un fel de releu un intermediar fi'ic care
este adaptat intr-un mod foarte fin sA translate'e unele energii cosmice despre
care oamenii de 5tiinta nici macar nu le $Anuiesc existenta% De aceea
impregnarea lui su$tila pro!oacA aproape imediat o reactie specificA in cel
care i, tine aproape% DacA tu care nu esti acordat cu 6lungimea de undA1 a
o$iectului ai simtit totusi foarte repede influenta lui imaginea'a-ti cum
percep eu in fiecare clipA actiunea su$tila care ii este caracteristicA% E ca un
fel de legatura puternica intre mine si acest o$iect pe care o resimt ca o
!i$ratie specifica foarte placuta in orice parte a trupului% MA 6&raneste1 si
ma sustine continuu iar sen'atia pe care o simt in mod dominant este aceea
de ec&ili$rare perfecta a tuturor functiilor si reactia lor din organism%
Il ascultam pe Elinor tinAnd in mana acel o$iect 5i rasucindu-, de pe o parte
pe alta% Era foarte usor a!and in !edere faptul ca toate piesele sale erau
metalice%
- Interiorul piramidei este gol8 am intre$at eu din curio'itate dorind sA
gasesc o posi$ila explicatie pentru greutatea uimitor de mica a ansam$lului%
Elinor a tacut cate!a clipe pArAnd cA nu se &otAra dace era oportun sA-
mi de'!aluie rAspunsul% Am ridicat oc&ii catre el% Credeam cA intre$area mea
era ne!ino!ata insA descopeream ca fare sa !reau am atins un punct
sensi$il% - Iti !oi rAspunde desi acesta este cel mai insemnat secret care
tre$uie pAstrat3 nu neaparat in ceea ce pri!este continutul piramidei ci
referitor la te&nica de o$tinere a ceea ce se aflA inauntru%
7Acu o mica pau'A pentru a aprinde lumina in camera iar apoi a
continuat*
- )iramida nu este compacta% )eretii ei sunt reali'ati dintr-un alia2 complet
necunoscut pAmAntenilor iar in interior c&iar in centrul ei se afla incastrat
un cristal !iolet foarte special% Te&nica de o$tinere a acestui cristal repre'intA
marele atu al caii pe care o urme' deoarece acest cristal este cel care
personali'ea'a o$iectul3 el este cel care 6atrage1 radiatia specificA si codificA
totodatA influenta unei anumite energii su$tile din uni!ers pe frec!enta par-
ticulara de !i$ratie a posesorului% 7ara el ansam$lul nu ar putea crea efectul
pe care acum il cuno5ti% )e de alts parte cristalul singur nu poate fi nici el
eficient fara interactiunea speciala pe care o are cu alia2ul piramidei% Intregul
ansam$lu !i$rea'A1 intr-un mod foarte exact iar reglarea frec!entei este
continuu a2ustatA de alia2ul secret3 poti spune c&iar cA acesta are un anumit
gen de 6inteligenta pentru cA el reactionea'A la cele mai fine modificari
de stare energeticA ale organismului !iu pentru care si el ca si cristalul
este personali'at dupA o metodologie alc&imica foarte secretA% DacA ase'i
o$iectul pe masa si il lasi nemiscat !ei o$ser!a cA alia2ul continuA totusi
sA se 6miste1 sau cel putin sA-ti cree'e sen'atia de miscare%
4$ser!am uimit acest fenomen si mi-am reamintit in mod reflex de
materialul enigmatic ce tapeta Marea <alerie din locatia secretA din
Bucegi% Comportamentul1 lui era asemAnAtor cu al alia2ului3 aceleasi
6ape1 acelasi tip de comportament inteligent1 aceeasi influentA specialA
pe care o a!eau si unul si celalalt asupra celui care se afla in apropiere%
Diferenta nota$ilA era cA in timp ce materialul din Marea <alerie a!ea si
o componentA organicA alia2ul din care era alcAtuitA piramida era metal
pur%
- Toate piesele o$iectului sunt o$tinute pe cale alc&imicA dupA retete
foarte precise a spus Elinor% Inclusi! cristalul !iolet incastrat in piramida%
Aceea este piesa cel mai dificil de o$tinut dar procesul nu este c&iar asa
indelungat% Conditia esentialA este ca cel care cunoaste secretul sA fie de2a
un ade!Arat maestru alc&imist%
)ractic !or$ind traditia cAii este continuata in mod o$ligatoriu prin
desa!arsire spiritualA3 dacA cel care are o$iectul nu reuseste sA
do$AndeascA perfectiunea in Marea 4pera Alc&imicA atunci el nu !a
putea a!ea nici un continuator al sAu deoarece nu !a fi capa$il sA
reali'e'e o$iectul sau !a putea reali'a doar anumite componente ale sale%
El nu !a putea o$tine insA cristalul central c&iar dacA pentru aceasta are la
dispo'itie toate cunostintele teoretice ale 6retetei1% Moti!ul este cA atunci
lui ii lipseste o componentA su$tilA esentialA si totodatA fundamentala
pentru personali'area o$iectului calitate care este do$AnditA doar o datA
cu desa!arsirea% Indiferent de eforturile sale in directia reali'Arii cristalului
!iolet c&iar daca ar repeat experienta de mii si mii de ori el nu !a putea
personali'a o$iectul si atunci acesta nu !a a!ea nici un efect%
Dar tocmai pentru cA existA aceastA conditie discipolului ii este oferitA o
!iatA extrem de lungA in corpul fi'ic pentru ca maturitatea si experienta
pe care el le do$Andeste atunci sA ai$A suficient timp sA contri$uie la
o$tinerea Marii 4pere Alc&imice% DupA cum ti-am spus aceastA conditie
este neapArat necesarA pentru a a!ea un succes deplin in reali'area
o$iectului% +e'ultatul final este certificat intotdeauna de super$a culoare
!iolet pe care o capatA atunci cristalul%
- Acum imi dau seama mai $ine de importanta caii pe care o urme'i am
spus eu cu con!ingere% )ana in acest moment nu reuseam sA inteleg
modalitatea specificA prin care ea conduce la reali'area spiritualA% Desi
filiatia maestru-discipol in aceastA traditie nu mi se pare foarte puternica
totusi intuiesc cA in ca'ul tAu pro$lema a fost putin diferitA% (pune-mi ai
fost a2utat si spri2init foarte mult in cAutArile tale de care stramosul tAu
care ti-a fost maestru8 Te intre$ aceasta pentru cA din cate am inteles
maestrul acestuia l-a parasit destul de repede dupA ce i-a de'!aluit calea%
- Asa este dar nu uita cA strAmosul meu si-a petrecut mai mult de
douA'eci de ani lAngA marele magician &ind us pAnA in momentul
initierii% Cunostea de2a foarte multe secrete alc&imice si in plus asa dupA
cum mi-a mArturisit c&iar el magicianul i-a lasat o mica a!ere pentru a se
descurca in lume la inceput de drum% (e pare cA este o traditie pe aceastA
cale* maestrul are gri2A din toate punctele de !edere inclusi! din cel
financiar de discipolul pe care ,-a ales% A!and in !edere cA maestrii
acestei linii spirituale stapaneau la perfectie arta alc&imiei 5i puteau
oricand sa o$tinA )iatra 7ilo'ofala era foarte simplu pentru ei sA fa$rice
orice cantitate de metal no$il pentru a-, dArui discipolului% Nu te gandi
insA ca acest lucru era fAcut farA discernAmAnt pentru ca intr-o
asemenea situatie intentia maestrului nu ar fi fost compati$ilA cu
modalitatea perfectA de actiune si de integrare pe care o manifesta un
alc&imist desA!ar5it% Eu insumi am fost a2utat foarte mult in aceastA
directie de cAtre strAmo5ul meu% 7ArA exagerare pot sA-ti spun ca el mi-
a lasat o ade!AratA comoarA nu intr-un sipet cu $i2uterii 5i $ani de aur ci
in $Anci su$ forma de conturi $ancare foarte consistente la care se
adaugA mai multe imo$ile raspandite in orasele principale ale lumii%
- Da am $anuit% Totusi nu este foarte rele!ant pentru cA a!and in fata o
!iata de douA mii de ani c&iar daca economisesti cAte putin dar in mod
constant poti strange o a!ere uriasa%
- Din punct de !edere logic ai dreptate dar realitatea nu se pre'intA c&iar
ass a raspuns Elinor 'Am$ind u5or% )entru a intelege corect mecanismul1
psi&ologic al unei fiinte umane care stie ca poate sA trAiascA mii de ani in
planul fi'ic tre$uie sA pornesti de la alte premise si de la alte teluri pe care
aces fiintA le are in !edere% (unt transformari profunde care au loc atunci
in interiorul ei si acestea nu tre$uie 5i nu pot sA fie ignorate% In mod
paradoxal atentia incepe atunci sA fie atrasA mai mult cAtre aspectele
oculte ale !ietii decAt cAtre cele concrete imediate materiale cu care sunt
o$isnuiti cei mai multi dintre oameni%
Intentiile unei astfel de persoane con!erg din ce in ce mai mult catre
reali'area de sine 5i gratie unei 6intipAriri1 su$tile specifice acestei cai
care s-a sedimentat de-a lungul miilor de ani discipolul ales intelege destul
de repede atat scopul cat si su$tilitAtile noii sale conditii de !iata%
)entru ca integrarea lui in societate tinde sA de!inA dificilA ii sunt puse
atunci la dispo'itie mi2loacele materiale necesare pentru a re'ol!a mai u5or
o$stacolele in aceastA directie% Aceste mi2loace nu ii sunt oferite in nici un
ca' pentru propriile sale plAceri sau dorinte desi se poate spune ca el are la
dispo'itie atunci tot ceea ce isi doreste% Conditia lui este neo$i5nuitA 5i
tocmai de aceea tre$uie tratatA intr-un mod aparte%
- In afara de a2utorul financiar strAmo5ul tAu ti-a oferit si in!atAturi
spirituale8 ,-am intre$at eu%
- In mod traditional pe aceastA cale maestrul se retrage de langa discipolul
lui imediat dupa ce el i-a oferit acestuia in!estitura finala% In ca'ul meu
maestrul a rAmas cu mine la Bruxelles incA trei sAptamani dupa ce am
primit initierea% Am petrecut amandoi cea mai mare parte din aceastA
perioadA in la$oratorul sAu alc&imic care era plasat la su$solul acelei !ile%
Am fost astfel initiat intr-o serie intreagA de cunostinte si proceduri de
$a'A care sA ma a2ute sA demare' experientele mele alc&imice% Jotararea
lui de a mai rAmAne cu mine o perioadA dupa ce mi-a dat initierea c&iar
dacA acest lucru nu respecta traditia este insA explica$ilA deoarece orice
cale
5
i orice metodA tre$uie sA fie adaptate contextului social politic si
cultural care exista% In ceea ce ma pri!este cred ca am fost ales de el in
primul rAnd datorita structurii mele sta$ile desc&iderii 5i sinceritAtii care
mA caracteri'ea'A% )ro$a$il ca strAmosul meu a intuit in mine si alte
aspecte% 4ricum specificul lumii contemporane nu permite reali'area unui
stadiu lung de initiere in 5tiintele oculte mai ales in ceea ce pri!este calea
pe care mA aflu% Interesele di!ergente intentiile malefice ser!iciile secrete
5i te&nologia a!ansatA modificA integral !i'iunea in care tre$uie a$ordatA
si mai apoi continuatA aceastA traditie% )ractic !or$ind diferenta este ca
de la cer la pamant3 conditiile in care strAmosul meu traia in 2urul anului
,-// cand a primit initierea in indepartata Indie 5i cele de la sfar5itul
secolului trecut prin ,B@/ cand eu insumi am fost initiat 5i pregatit in
tainele alc&imiei de catre el sunt incompara$ile% in plus eu nu efectuasem
nici un stagiu1 de pregatire e'oterica pana atunci si nu studiasem practic
nimic din acest domeniu% Desigur trei saptamani inseamna foarte putin
pentru a intelege fie doar 5i $a'ele =tiinlelor oculte dar cu toate acestea
perioada respecti!a de timp s-a do!edit foarte folositoare pentru a-mi
forma o idee despre ceea ce tre$uie se 5tiu 5i mai apoi se reali'e' in lunga
mea% !iata% De mare a2utor mi-a fost $i$lioteca imensa pe care o a!ea ruda
mea stre!ec&e colectie care continea lucrari =i documente de o !aloare
inestima$ila% Nici c&iar in pre'ent nu pot spune ca am epui'at de studiat
!olumele ei principale3 intre timp eu insumi am im$ogatit in mod
aprecia$il fondul de c a r t i care exista atunci cumparand opere foarte
importante% De altfel detin inca trei $i$lioteci uriase in imo$ilele mele din
alte tari%
Ideile directoare pe care le-am primit de la stramo5ul meu in cele cate!a
saptamani in care el a ramas cu mine au constituit un fel de matrice1 care
mi-a orientat acti!itatea mea ulterioara% C&iar daca exprimarea lui in
lim$a romana era putin stranie mai ales in ceea ce pri!e5te topica fra'ei
totu5i am reu5it sa inleleg c&iar 5i aspectele cele mai secrete ale practicii
deoarece acolo unde nu cunostea termenii specifici stramo5ul meu
recurgea la lim$a france'a% Mi-a spus ca a in!atat lim$a romana inca de
cand parintii mei !enisera pentru prima data in Transil!ania% )roceda de
fiecare data in acest mod mai ales pentru a fi capa$il se inteleaga mai
$ine si sa urmareasca mai eficient e!olutia mem$rilor lantului sau
genealogic in functie de tara in care acestia alegeau se se sta$ileasca% Nu
a inter!enit insa niciodata in aceasta directie si a ramas retras =i
necunoscut pentru toti inainta5ii mei de pe linia principala urmarindu-le
5i anali'andu-le cu atentie !iata% Cuno5tea paispre'ece lim$i straine 5i
mai multe dialecte rod direct al peregrinarilor sale prin lume% La ora
actuala eu nu cunosc decat cinci lim$i straine dar deocamdata imi este
suficient%
+uda mea din !ec&ime mi-a furni'at unele indicatii esentiale in ceea ce
pri!e=te modalitatile specifice de actiune in societatea moderna pentru a
e!ita pro$lemele cele mai spinoase care m-ar fi putut !i'a in mod direct%
In ultimele 'ile mi-a facut cunostinta cu persoane de mare incredere care
ii erau !ec&i discipoli% Aceste persoane au a!ut un rol important 5i m-au
a2utat mult in anii care au urmat pentru a reali'a unele actiuni delicate
care a!eau legatura directa cu acoperirea1 mea in anumite 'one ale
lumii%In continuare Elinor mi-a po!estit despre unele contacte foarte
speciale pe care le-a a!ut in ultimii ani% Am aflat ca printre acestea se
numara =i cel cu lama ti$etan care si-a anuntat sosirea in acea seara% El
mi-a !or$it despre despartirea emotionanta de stramo5ul sau si mi-a
de'!aluit unele aspecte legate de e!enimentele !iitoare la ni!el mondial%
Mi-a spus ca de=i exista multe profetii sau pre!i'iuni pentru timpurile
urmatoare unele dintre acestea merita o atentie deose$ita pentru ca se
incadrea'a in 6logica1 de!enirii cosmice% Insa c&iar in momentul in care
se pregatea sa-mi de'!aluie mai multe informatii despre sursa acelor
profetii 5i despre impactul lor asupra constiintei maselor de oameni s-a
au'it soneria de la intrare% )rintr-o intuitie fulgerltoare am stiut atunci ca
intalnirea cu lama ti$etan a!ea sa ai$a o mare importanta pentru existenta
mea ulterioara% C&iar si asa surpri'a pe care am trait-o atunci cand a
aparut in camera a depasit orice asteptare din partea mea%
In cele aproximati! trei ore cat am fost in compania lui Elinor am aflat lucruri care fara nici o
indoialA ar soca orice persoanA o$i5nuita 5i ar pro!oca in ea dorinta de a respinge cu putere
acele informatii% Aceste reactii aparent normale ar fi insA expresia directa a unei $rute 6ruperi
de ritm1 in conceptia =i acti!itatea de rutinA care sunt comune omului contemporan%
Consideram cA trecusem de mult peste acest &andicap ma2or 5i ca eram desc&is oricarei
6pro!ocari1 in aceastA directie% A!eam de2a un $aga2 important de cuno5tinte explicatii si
de'!Aluiri cutremurAtoare care in mare parte au fost sustinute 5i de do!e'i materiale incadrate
in randul celor mai inalte secrete de stat%
Cu toate acestea intalnirea cu preotul ti$etan m-a uluit atat de mult intAt am a!ut ne!oie de
cate!a 'eci de secunde inainte sA-mi re!inA !ocea% (urpri'a mea era fArA margini deoarece
aceea era totu5i pentru prima datA cand ma confruntam cu o realitate complet diferitA de
realitatea o$iecti!A pe care o cuno=team%
CAPI TOLUL 2
CONEXIUNEA TIBETANA
MA R I D I CASEM din fotoliu 5i a=teptam cuprins de o emotie nel?muritA intalnirea cu
Acel persona2 misterios% Am au'it fragmente dintr-o con!ersatie in lim$a engle'A >i apoi pa=ii
celor doi care se apropiau de li!ing-room%
)rimul care a intrat in camera a fost ti$etanul% Era o persoana relati! scundA la !reo
cinci'eci de ani3 purta un costum de culoare al$astru inc&is confectionat dintr-un material
natural pro$a$il din $um$ac% Costumul lui semAna foarte $ine cu uniformele c&ine'esti insA
era mult mai elegant croit 5i a!ea o linie moderna% Am fost uimit sA constat ca de5i afara era
destul de rece mai ales noaptea lama nu mai purta nimic peste acel costum% 4c&ii sAi erau
foarte !ii iar pri!irea deose$it de pAtrun'Atoare% DatoritA fortei neo$isnuite pe care ti$etanul
o radia prin intermediul oc&ilor fAra totu5i ca prin aceasta sA dea impresia de asprime sau de
duritate m-am simtit atunci oarecum stan2enit 5i c&iar in&i$at% Totu>i acest aspect s-a do!edit
a fi nesemnificati! pe lAnga ceea ce a urmat%
(ecr et ul unui Hi dam
Du)A ce lama a pAtruns cAti!a pa5i in camerA in urma lui nu a aparut Elinor asa dupA cum
mA a5teptam ci o 7iin tA a cArei pre'entA m-a facut sA scap un strigAt in!oluntar de imensA
surpri'a% +AmAsesem intepenit in picioare Incapa$il sA mai fac !reo mi5care cu oc&ii atintiti
asupra ei% In spatele ti$etanului se afla un om gigantic al cArui crestet a2ungea aproape pAnA
in ta!an3 cred cA a!ea mai mult de doi metri 5i 2umAtate in inAllime% MA simt dator sA fac
anumite preci'ari in ceea ce pri!e5te statutul de om1 al acelei fiinle% AlcAtuirea ei somatica
parea a fi la fel cu aceea a unui $ar$at matur pAstrAnd desigur proportiile pe care le-am
mentionat% Cu toate acestea aspectul persona2ului era cu ade!Arat explo'i!1% Cand ma refer la
aceasta am in !edere o expresie foarte reala a termenului considerat desigur in sensul lui
1_Pic1
figurat% (impla pre'entA a acelei fiinte uria5e in camera a!ea parca tendinta sA ma stri!eascA1
sau cel pulin sA determine in mine aparitia unui sentiment acut de frica interioarA%
Am urmArit sA-mi stApAnesc emoliile 5i reactiile dar totusi nu am pus nici o intre$are%
)ri!eam cu atentie c&ipul uria5ului3 parul lui era negru 5i lung trecand dincolo de umeri dar
statea 6in!ol$urat1 creAnd impresia unei coame teri$ile in 2urul capului% C&ipul ii era
impodo$it cu o enorma mustatA neagra foarte stufoasA care ii accentua radiatia teri$ilA%
4c&ii negri parca aruncau flacari iar sprAncenele incruntate nu pre!esteau nimic $un la o
prima e!aluare% Totu5i asa cum a!eam sA ma con!ing in curAnd aparenta exterioara a acelei
fiinle era datul ei natural conditia ei fireascA de existentA care insa contra!enea in mod
flagrant aspectului o$isnuit in care ceilalti oameni percep 5i inleleg pre'enta celor din 2ur%
In mod e!ident persoana era de origine asiaticA* tenul uscat fata $ron'atA ca si cum ar fi fost
arsA de soare 5i de !Ant oc&ii o$lici nasul putin turtit indicau c&iar o posi$ilA pro!enientA
ti$etanA% Im$rAcamintea pe care o purta constituia un alt punct de referintA deoarece era
complet neo$isnuita* pantaloni foarte largi din pAn'A groasA de culoare neagra o $lu'A ro5ie
cu mAneci largi
prinsA cu un $rau lat din e5arfe multicolore 5i o mantie gal$ena lunga panA la cAlcAie de su$
ale cArei falduri ieseau !arfurile unor sa$oti uria5i din lemn% Aceastl fiinta putea sa ser!easca
foarte $ine rolul unui far de semnali'are pentru cei care se aflau la mare departare%
Atunci am sesi'at doua aspecte care m-au derutat 5i mai mult* cu cat pri!eam mai atent acel
trup cu atAt aerul din 2urul lui incepea sA 2oace1 intocmai cum 2oacA la suprafata nisipului
din de5ert atunci cAnd cAldura este foarte mare% Incercam sA-mi ancore' mai $ine pri!irea de
conturul lui exterior dar cu toate acestea a!eam sen'atia stranie ca acesta se disipea'A1 in
'ona de !i$ratie a aerului% Daca pri!eam insa 'ona cu 6tur$ulente1 atunci aceasta i5i inceta
efectul $ul!ersant iar conturul trupului acelui $ar$at de!enea foarte clar% AceastA ilu'ie a
perceptiei mi-a creat o stare de confu'ie deoarece nu reu5eam sA inteleg dacA in fata mea se
afla o fiinta ade!aratA sau ea% este doar o aparitie efemerA% De5i nu rostisem nici un cu!Ant
pana atunci 5i nu cerusem nici o explicalie totusi lama ti$etan mi-a raspuns intr-o engle'A
perfecta exact la aceasta nedumerire pe care o a!eam*
- Depinde din ce perspecti!A !rei sA pri!e5ti acest trup% Daca te raporte'i la el ca la trupul unui
om o$i5nuit atunci sA 5tii cA el este cat se poate de real% Are o consistenta fi'icA mi5cAri 5i
gesturi care sunt comune oricArei alte fiinte umane% Daca insa !ei cauta sA surprin'i aspectele
mai su$tile ale existentei lui atunci mintea ta !a interactiona in mod automat cu o realitate
su$tilA mai profundA care se afla la $a'a existenlei celui din fata ta% In acest ca' tu !ei
percepe oarecum diluat1 realitatea ei fi'icA 5i creierul nu !a sti cum sa interprete'e fenomenul
straniu de !i$ratie a aerului din 2urul trupului ei%
- Dar%%% in definiti! cine sau ce este el8 am indrA'nit sa intre$ cu o oarecare timiditate%
)reotul ti$etan rAmAsese in picioare in fala mea 5i i5i impreunase mAinile la ni!elul
ante$ratelor% Ma pri!ea ca din depArtAri dar impresia mea certA a fost ca atunci el imi sonda
profun'irnile fiintei% Cu toate acestea nu resimteam nici o stare de impotri!ire sau de 2ena
deoarece ii percepeam influenta su$tila ampla calma relaxanta care ma in!Aluia ocrotitoare
si plinA de intelegere%
- Este destul de dificil sA-ti explic in acest moment ce este dar iti pot spune cA in Ti$et e
cunoscut ca fiind un Hidam% )entru inceput poti sA-, consideri un companion de nAde2de al
celui care il e!ocA%
- Cum adicA un companion8 am 'is eu contrariat%
- Un insotitor foarte pretios mai ales in situatiile dificile ale !ietii a completat lama%
Tot nu intelegeam% Erau prea multe intre$Ari fara raspuns care se lo!eau in mintea mea* de
unde a aparut un astfel de insotitor83 toti au aceastA infatisare teri$ila83 ce poate sA facA un
Hidam83 se comporta el ca un om normal83 care este menirea lui8 Aproape ca nu mai stiam cu
care din aceste intre$ari sa incep%
Intre timp lama se ase'ase in fotoliul in care statuse Elinor in timp ce acesta rAmase
'am$ind in picioare usor spri2init de unul din stalpii semineului% TAcut Hidam-ul !eni
imediat in spatele fotoliului in care se afla preotul ti$etan in dreptul umarului stang al
acestuia% Deoarece surpri'a initiala se mai diminuase iar eu re!enisem aproape la o stare
normalA am sesi'at al doilea aspect tul$urAtor care se datora aparitiei Hidam-ului* atmosfera
din camera se umpluse de un miros caracteristic pe care eu ,-am identificat a fi cel de
am$rA insa in unele momente simteam si !agi adieri ale mirosului de mir care imprima o
sen'atie de sacralitate acelui spatiu% Initial am cre'ut ca Elinor aprinsese $etisoare aromate
insa mi-am dat seama ca presupunerea mea era nefondatA deoarece in camera nu era pic de
fum si in plus mirosul era foarte fin si pur% Atunci cand Hidam-ul s-a deplasat tacut in
spatele fotoliului in care se afla lama am stiut ca el era sursa acelui miros su$lim care se
raspandise in toatA camera% Kidam-ul a trecut foarte aproape de mine si am simtit atunci cum
acel miros radia din el% Marturisesc ca pentru o fractiune de secunda m-am intre$at dacA a
folosit !reun parfum de marcA3 stan2enit de &ilarul unei asemenea idei rni-am dat imediat
seama cA oricat de fine si !aloroase ar fi parfumurile din comert totusi ele nu ar putea nicio-
data sa egale'e eflu!iile inmiresmate ale unei pre'ente stari asa dupA cum incepeam sA
$Anuiesc cA este cea a Hidam-ului%
- )entru conceptia occidentala pre'enta unui Hidam este nu doar $ul!ersanta ci si lipsitA de
orice inteles a spus lama% Iti !oi oferi insa unele explicatii in aceastA directie pentru cA am
considerat firesc sA procede' asa din moment ce am luat &otArarea sa ai capacitatea de a
o$ser!a un Hidam%
Tocmai ma ase'am si eu in fotoliu cand au'ind ultimele cu!inte am intepenit%
- Mi-e teams cA nu inteleg% De fapt c&iar nu mai inteleg nimic% Din cele ce ati spus pot sa
trag conclu'ia ca a !edea un Hidam este un pri!ilegiu sau mai $ine 'is un cadou un act de
gratie%
Eram sincer mirat si cam neincre'Ator%
- Mai curAnd este o optiune a noastrA care depinde de persoana cu care ne intalnim si de
ceea ce dorim sa reali'Am% Iti !or$esc acum despre lucruri care nu se aflA nici pe departe in
sfera concepti$ilA a unui om o$isnuit% Tocmai de aceea oamenii o$isnuiti nu pot !edea un
Hidam adauga lama arAtAnd spre uriasa fiinta din spatele sau% Aceasta nu se datorea'a insa
incapacitatii lor ci !ointei Hidam-ului care poate rAmane complet in!i'i$il perceptiei !i'uale
a celorlalti oameni%
- Dar cu toate acestea eu !oi putea sA-, !ad in continuare8 am intre$at uluit%
- Da tu !ei putea sA-, !e'i a5a cum il !e'i acum dar ceilalti nu ii !or remarca pre'enta%
)entru ei practic el nu exista Iti repet acesta este re'ultatul direct al !ointei Hidam-ului3 in
unele ca'uri cum este cel de fatA era necesar insA ca trupul lui sA fie perceput 5i de tine
pentru cA Elinor ii este de2a o !ec&e cuno5tinta 'ise el 'Am$ind%
Atunci am reali'at faptul cA Elinor nu manifestase de fapt nici o atitudine de mirare atunci
cAnd uria5ul pstrunsese in casa lui%
- Bine dar de ce toate acestea8 am !rut eu sA 5tiu% Lama i5i inclinA putin capul inainte%
- Nu acesta este scopul intalnirii pe care am solicitat-o 5i nu !reau sA a$atem discutia prea mult
in alte directii% Totu5i iti !oi furni'a unele detalii despre misterele unui Hidam deoarece este
necesar ca intelegerea ta asupra acestor aspecte sA fie cat mai corectA% Aceasta ne !a a2uta
ulterior in ceea ce a!em de faptuit%
Lama se opri un moment ramanAnd cu oc&ii inc&i5i dar imediat dupA aceea el ii desc&ise 5i
tintuindu-ma cu pri!irea incepu sA !or$eascA%
- In Ti$et existA o fa'A precisA a practicii spirituale in care discipolul supra!eg&eat
indeaproape de maestrul sAu incepe te&nica prin care poate crea un Hidam%
Nici mAcar nu mai clipeam%
- Ati spus* sA cree'e un Hidam8
- )rocedeul este foarte complicat 5i dificil de fAptuit a continuat lama sA !or$eascA farA
a tine cont de perplexitatea mea% El necesita o deose$ita acuratete in construirea unei mandala
din nisip colorat iar mai apoi discipolul tre$uie sA depuna eforturi sustinute pentru a do$andi
succesul in anumite te&nici de concentrare 5i !i'uali'are mentalA% Toate acestea tre$uie
faptuite in conditii de completA reclu'iune 5i cu un regim alimentar foarte se!er% AdaugA la
asta temperatura scA'utA din munti care de cele mai multe ori este su$ 'ero grade 5i !ei
intelege de ce aceastA etapA spiritualA din !iata aspirantului poate sA dure'e uneori doi ani 5i
c&iar mai mult% De aitfel sunt relati! putini cei care do$andesc meritul de a primi aceastA
initiere din partea maestrului lor 5i care in plus reu5esc sA duca la $un sfAr5it o astfel de
practicA spirituala% Cei mai multi renuntA pe parcurs sau pur 5i simplu nu sunt capa$ili sA
inteleagA unele aspecte su$tile fundamentale care le-ar asigura succesul deplin%
C&iar 5i dupA crearea unui Hidam care atunci de!ine o entitate cu aspect fi'ic ponderal a5a
cum e5ti tu sau eu pro$lema rAmane oarecum in suspensie iar discipolul tre$uie sA o re'ol!e3
el tre$uie sA inteleagA care este in realitate natura Hidam-ului 5i ce caracteristici are ea% Dintre
cei care au reu5it sA cree'e un Hidam unii decid ca ace5tia sA-i insoteascA toatA !iata
g&idandu-i mereu in con2uncturile dificile 5i orientandu-i spre trepte din ce in ce mai inalte ale
progresului spiritual3 altii insA putini la numir intuiesc c&iar de la inceput natura Hidam-ului
care totu5i este ilu'orie 5i astfel ei raman focali'ati la un ni!el foarte profund al meditatiei
care transcende c&iar 5i aceastA ilu'ie sofisticatA%
- (i care este natura unui Hidam8 am intre$at cu nerA$dare%
)ri!eam aceasta fiintA uria5A din spatele preotului ti$etan cu fascinatie cu respect dar si
cu putinA teama deoarece c&iar dacA incepusem sA ma o$i5nuiesc cu pre'enta ei totu5i
aspectul infrico5Ator pe care il a!ea reu5ea sA-mi pro!oace fiori pe coloana%
- In esentA natura unui Hidam este pur mentala% Indiferent de etapele complicate pe care le
implicA procedeul de creare a Hidam-ului esenta lui este mentalA%
Discipolul face atunci do!ada capacitAtilor sale de concentrare mentalA si de stApAnire cat
mai eficientA a mintii% Cred cA de2a nu mai este un%mister pentru tine faptul CA in realitate
mintea este cea care creea'A intreaga lume fenomenala pe care omul o percepe clipa de clipa
si in care el isi desfasoara acti!itatea de 'i cu 'i% Depinde insa doar de discipol daca in final
!a reali'a natura ilu'orie c&iar si a fortei sale mentale formida$ile pe care a2unge se o detina
atunci ori se !a atasa de ea si !a ramane legat1 in continuare de ilu'ia care il incon2oarA%
In putine cu!inte un Hidam repre'intA c&intesenta energiei mentale a celui care il e!ocA si il
creea'A a particularitAtilor profunde din personalitatea si din su$constientul sau% De aceea
Hidam-ii nu sunt identici ci ei exprimA atitudini comportamentale diferite% Unii Hidam-i fac
parte din categoria entitAtilor teri$ile altii din aceea a entitAtilor $lande altii din aceea a
in!AtAtorilor spirituali si mai sunt si alte categorii% Cel care se aflA in aceasta camerA este
un Hidam teri$il dar aceasta caracteristica nu tre$uie sA te induca in eroare si sA te face sA
cre'i ca este asociatA cu atitudinea de !iolentA sau distrugere%
- Aspectul lui exterior contri$uie mult la aceasta impresie am spus foarte con!ins%
- Este ade!arat a 'Am$it lama dar gAndeste-te cA fiecare Hidam conform categoriei din
care face parte are o anumitA sarcina precisa de indeplinit lAnga cel care ,-a creat%
Am inter!enit pentru a da glas unui gand care imi apAruse spontan%
- Ideea pe care o am despre el este aceea de a-, identifica mai mult cu unul din d2in-ii sau
du&urile din po!estile ara$e care dupe ce sunt eli$erate dintr-o sticla sau dintr-o amfora ii
indeplinesc eli$eratorului cate!a dorinte am spus eu oarecum amu'at%
- N-ai inteles su$stratul care sta la $a'a existentei unui Hidam a reluat lama% In magia si
ocultismul ara$ si occidental exista intr-ade!ar asemenea d2ini dar ei sunt de fapt entitAti
astrale nu prea ele!ate sau in !or$irea popularA ei sunt du&uri1 care detin anumite puteri ce
le permit sA indeplineasca unele dorinte ale fiintei umane care le in!ocA% (A nu uiti insA ca
intotdeauna la $a'a acestor acte se aflA un fel de pact sau intelegere reciprocA un sc&im$
proportional care se reali'ea'A in mod tacit de am$ele parti%
In ca'ul unui Hidam el este o creatie fi'icA tangi$ilA iar raporturile lui cu cel pe care il
insoteste au o cu totul altA naturA decat in ca'ul pacturilor magice% Este ade!arat ca inainte
sA se materiali'e'e fi'ic si c&iar sa poatA !or$i un Hidam trece el insusi prin fa'e
intermediare care pornesc de la aparitii sporadice a$ia li'i$ile si nemateriale pana la
asumarea definiti!a a formei (i a consistentei sale fi'ice% Atunci el de!ine in mod aparent o
persoanA ca oricare alta insA retine faptul ca un Hidam poartA totdeauna ce!a din
caracteristicile celui care ,-a creat%
- Inteleg deci cA este o creatie pur mentalA am spus% Mintea occidentala se o$isnuieste mai
greu cu ideea ca un aspect relati! a$stract su$til si intangi$il cum este mintea poate sA dea
nastere unei forme fi'ice% Daca nu as fi aici si nu as !edea ceea ce !Ad nici eu pro$a$il n-as
adera la o asemenea idee%
- E o limitare fara sens care s-a impus numai datoritA o$isnuintei de a crede ceea ce ti se
spune% In realitate lucrurile sunt mult mai nuantate% Un Hidam se 6condensea'A1 din materia
foarte su$tila a ni!elurilor mentale superioare ale celui care practica acest procedeu compli-
cat% )rin urmare c&iar daca in final el are un trup fi'ic materia din care este alcAtuit are
totusi caraeteristici diferite de materia fi'ica nefiind asa de rigida1% Din aceasta cau'A in
functie de necesitAti un Hidam poate ramane in!i'i$il !ederii celor care el nu doreste sA li se
arate dar poate in acelasi timp sA se faca perceput altora% De altfel cred cA reali'e'i si
singur ca ar insemna daca mergand prin oras el ar permite sA fie !a'ut de toti oamenii spuse
lama 'am$ind cu su$inteles%
Aici a inter!enit Elinor care pana atunci rAmAsese tacut intr-o parte a camerei*
- )entru cA structura lui este speciala el poate in egalA masura sa de!ina in!i'i$il !ederii
celorlalti 5i de asemenea penetra$il atingerii exact ca o &olograrma !ie% Este !or$a despre o
diri2are con5tienta a !i$ratiei materiei care ii alcAtuie5te fiinta3 intrucAt aceasta capacitate tine
exclusi! de exercitarea controlului mental 5i pentru ca Hidam-ul este in spetA o emanatie
mentalA a celui care ,-a creat aceasta a2ustare a frec!entei de !i$ratie a materiei este e!identa%
De5i intelegerm aceste aspecte totusi eram contrariat de starea de lucruri care mi se parea
nefireascA%
- (untem aici 5i !or$im despre el am spus eu arAtand spre Hidam ca despre un exponat
care este anali'at la microscop% AceastA fiintA nu a rostit pana acum nici un cu!ant nu %-i-a
spus deloc parerea% Aproape am impresia cA este ca un accesoriu%
- Este o impresie profund gresitA% Din momentul in care ti-am spus cA natura lui este mentalA
dar totusi foarte ele!ata ar fi tre$uit sA reali'e'i cA menirea lui este mult mai su$tilA decAt
aceea pe care ti-o imagine'i tu mi-a explicat cu rA$dare lama ti$etan% Ti-am spus la inceput ca
este un companion sau insotitor in ideea de a a!ea un punct de pornire pentru a nu 5oca prea
mult intelegerea ta% Mai apoi insa am facut unele specificatii importante printre care aceea cA
un Hidam il cAlAu'este pe cel care ,-a creat cAtre fa'ele superioare ale practicii lui spirituale%
Nu numai cA nu este o pre'enta decorati!a dar el de!ine c&iar un fel de maestru spiritual
pentru discipol pe care il ia in gri2a lui tot restul !ietii% Apare urmAtoarea dilemA* daca Hidam-
ul este creat de o fiinta umanA cum este posi$il ca dupe aceea el sa de!inA maestrul ei
spiritual8 Aceasta aparenta pro$lemA o poti re'ol!a daca !ei intelege cA Hidam-ul repre'intA
un fel de interfatA intre structurile superioare ale mentalului la care discipolul nu are inca
acces con5tient 5i planul fi'ic in care existA cel care ,-a crest% Aspectul su$til al acestei relatii
intr-un fel sim$iotice constA in atasamentul pe care discipolul il poate a!ea 5i de'!olta pentru
Hidam-ul sAu% 7iind o creatie mentala c&iar dace aceasta apartine unei lumi superioare celei
fi'ice ea este totusi efemera si nu poate conduce discipolul decat pana la un anumit punct al
progresului sAu spiritual%
A urmat o scurtA pau'a determinata de faptul cA in camera atmosfera s-a sc&im$at aproape
$rusc de!enind puternic ioni'atA 5i mirosind a !egetatie de pAdure inaintea unei furtuni%
Atitudinea Hidam-ului de!enise si mai falnica iar oc&ii lui parcA aruncau fulgere% DupA o
scurtA pau'a fara sA sc&ite'e nici un gest lama a continuat sA-mi explice*
- Tocmai mi-a spus ca la un anumit ni!el al mentalului tAu existe acum unele tensiuni de care
nu e5ti constient dar ca ele !or disparea in curAnd% (unt doar rodul incordarii tale de a
intelege si de a asimila mai repede un !olum destul de mare de informatii neo$i5nuite% Din
pAcate timpul nu ne permite deloc sA amanAm scopul pentru care am !enit aici dar nici nu
!reau sA rAmai cu anumite lucruri neclarificate care mai tar'iu ar putea crea pro$leme si mai
mari%
)arcA eram $om$ardat din poate pArtile de fenomene inexplica$ile%
- N-am au'it nici un cu!ant din partea lui am spus u5or iritat%
- Nici nu ai a!ea cum% Un Hidam nu se adresea'A prin !iu grai decAt doar celui care ,-a
creat si doar in pre'enta lui% InsA comunicarea prin !iu grai nu este deloc o$ligatorie3 de cele
mai multe ori aceasta este reali'atA telepatic% Multi discipoli renuntA la ultima fa'A a
practicii aceea in care Hidam-ul capAtA !oce pentru cA aceasta necesitA un efort in plus 5i nu
este neapArat o fa'A necesarA% Totu5i corect si sigur este ca Hidam-ul sA poatA sA se adrese'e
5i prin !iu grai discipolului deoarece in unele momente acesta nu !a putea a!ea certitudinea
comunicArii telepatice dintre el 5i Hidam confundand propriile sale idei cu cele ale Hidam-ului%
(A stii insA cA Hidam-ul pe care il !e'i aici are capacitatea de a !or$i insa fAra indoiala cA
dacA ai au'i aceasta ai suferi un nou 5oc% Vocea unui Hidam mai ales daca el face parte din
categoria entitAtilor teri$ile este aproape parali'antA% Nu neaparat prin !olumul cu care este
emisA ci mai ales datoritA spectrului ei specific de frec!ente care este foarte straniu pentru
urec&ea umanA% In plus a5a dupA cum ti-am spus el nu se adreea'A prin !iu grai decait celui
care ,-a creat% Dar dacA tu dore5ti il pot ruga sA ti se adrese'e telepatic pentru a a!ea mAcar
aproximati! idee de felul in care suna !ocea lui in realitate%
Lama a5tepta acordul meu pe care i ,-am dat fara re'er!e% Eram surescitat la gAndul acestei
experiente cu totul inedite pentru mine% (imteam in mod confu' cA lumea fi'icA pe care in
mod o$i5nuit cu totii o consideram sta$ilA si sigurA isi pierduse atunci destul de mult din
consistenta1 ei desi nu puteam sA preci'e' care era moti!ul aprecierii mele% Mai tar'iu
anali'and la rece acele momente cu totul speciale am reali'at faptul cA in li!ing-room existau
fiinte 5i o$iecte care de5i fAceau parte din aceasta lume totusi in egala mssurA ele o 5i
transcendeau% Elinor era practic nemuritor1 comparati! cu !arsta medie a unui om o$i5nuit3
o$iectul care ii fa!ori'a aceasastA conditie extraordinarA era alcatuit din su$stante care nu
a!eau corespondent in aceasta lume3 preotul ti$etan era de asemenea un persona2 foarte mis-
terios despre care intuitia imi spunea ca este posesorul unor secrete fulminante3 iar Hidam-ul era
o pre'enta cople5itoare care e!oca poate cel mai $ine legAtura cu alte lumi% In aceste conditii
eu eram ne!oit sA mA adapte'1 facAnd u' de toate puterile si capacitatile mele de intelegere%
)ro$lema principaIA era aceea cA datoritA informatiilor $i'are pe care creierul meu le
inregistra din exterior 5i datoritA faptului cA ele nu se suprapuneau peste conceptele o$i5nuite
ale !ietii cotidiene in mintea mea incepea sA fie generata atAt ideea cat 5i starea specifica
unui !is3 de fapt aceasta nu repre'enta decat solutia in extremis a creierului de a depA5i
impasul in care se afla atunci% Astfel am reu5it sA-mi explic foarte u5or moti!ul pentru care
Hidam-ul ii transmisese telepatic preotului ti$etan cA in mentalul meu s-a creat o anumita
tensiune% La inceput am fost tentat sa trate' cu neincredere aceasta o$ser!atie dar ulterior m-
am con!ins cA Hidam-ul a a!ut perfectA dreptate 5i cA puterea lui de patrundere la ni!elul
mintii era remarca$ilA%
)e de alta parte din punct de !edere ocult lucrurile erau perfect explica$ile% (e 5tie ce
influentA nota$ilA au undele de formA ale unor o$iecte pentru a crea o atmosferA magicA3
acesta este si moti!ul pentru care in cadrul ritualurilor se recurge atAt la o anumitA recu'itA
cat 5i la unele diagrame 5i gesturi speciale% Toate acestea sunt folosite pentru a facilita o
6rupere1 a separatiei dintre planuri care nu repre'intA altce!a decat o 6punte de legAtura9 intre
acestea% Energia celui care reali'ea'A procedeul magic 5i elementele de suport care facilitea'A
orientarea acestei energii in directia doritA constituie $a'a oricarei operatiuni de naturA ocultA%
Atat fiinta cat 5i o$iectele folosite de!in atunci !erita$ile relee de captare si de manifestare a
unor energii din planurile su$tile ale Creatiei%
De5i in ca'ul de fatA nu era !or$a nici pe departe de un procedeu magic totu5i principiul
releului de forta 5i de energie intre planuri functiona fie doar 5i in !irtutea elementului de
pre'entA% De pilda cAmpul energetic su$til al straniului o$iect care prelungea !iata a!ea in
mod cert o contri$utie la distorsiunea spatio-temporala din camera3 aurele celorlalte trei fiinte
constituiau si ele un factor ma2or de influentA in aceastA directie astfel incat propria mea aura
era atunci infu'atA1 cum!a de aceste !i$ratii neo$isnuite care re!er$erau puternic in
constiinta mea%
(tarea de re!erie in care intrasem a fost $rusc in!adata de un fel de !oce care mai mult
semAna cu un $u$uit de tunet% Desi nu intelegeam efecti! cu!intele totusi
ideea transmisA imi era clarA% Kidam-ul imi spunea ca pentru a contri$ui la detensionarea si la
relaxarea mea mentalA modificase atmosfera din camera rAcorind-o si conferindu-i !italitate%
Capul meu !uia de 6tunetele1 !or$elor sale desi nu puteam afirma cA acestea erau c&iar ca
niste tunete de furtuna% Ma gandeam doar la o analogie pentru cA in realitate impresia era mai
complexA%
Aproape nAucit am apucat totusi sA-i multumesc Hidam-ului in gAnd% Brusc atAt in mintea
mea cat si in li!ing-room se lasA o tAcere coplesitoare% Nici un sunet nici o miscare doar o
liniste impietritA% )ri!eam printre oc&ii intredesc&isi dar mediul mi se pArea cum!a ireal%
Aproape nu mai simteam conturul trupului insA contrar asteptArilor mele starea minunatA de
relaxare care ma curpinsese nu m-a molesit si nici nu mi-a indus somnul ci dimpotri!A cu
fiecare moment care trecea ma simteam mai lucid si mai capa$il sA inteleg ce se petrece cu
mine insumi%
In mai putin de trei minute ma simteam atAt de $ine incAt nu as mai fi !rut altce!a decat sA
rAman cufundat in acea stare foarte conforta$ilA% Intuiti! am reali'at atunci cA acela era
a2utorul minunat pe care mi ,-au oferit Hidam-ul si lama ti$etan pentru a depAsi astfel un
anumit $loca2 energetic la ni!el mental%
Desi cu putin timp in urmA resorturile mele de aparare a cetAtii ego-ului1 erau foarte
acti!eurmarind sa-mi pro!oace o stare de angoasA si nesigurantA pentru a rnA determine sA
pArAsesc acea incApere totusi acum resimteam o $ucurie intensA plinA de cAldura si
afecti!itate pentru cA mA aflam in prea2ma acelor fiinte deose$ite si pentru cA mA confruntam
cu o situatie complet iesitA din comun%
Acum cand rememore' cu claritate filmul e!enimentelor al discutiilor si al emotiilor lAuntrice
pe care le-am trait in acele 'ile imi dau seama cA foarte putini oameni !or fi dispusi sA le
accepte si sA le impartaseascA fie doar si intr-o mica parte% Intr-un astfel de ca' moti!ul
principal pare a fi acela cA aspectele pe care le pre'int depasesc cu mult $aga2ul comun de
cunostinte si conceptii despre !iatA si despre misterele ei ascunse% Mi-am spus atunci cA am la
dispo'itie fie !arianta de'!Aluirii realitatilor prin care am trecut in decursul acelor 'ile fie
!arianta tAcerii insA in acest ultim ca' cum as mai fi fost capa$il sA indeplinesc indemnul lui
Mac&andi pentru a face cunoscute lumii ade!Arurile pe care le-am trait8 Cum as fi putut sA
mai contri$ui c&iar si intr-o mica mAsurA la cunoasterea ocultA a omului ce repre'intA un cu
totul alt tip de cunoastere decAt stiinta superficiaIA a !ietii pe care el o traieste in societate8
DacA ar fi fost !or$a doar de unul sau altul dintre aspectele cu care m-am confruntat atunci cel
mai pro$a$il ca nu m-as mai fi o$osit sA descriu cele intamplate3 dar au fost o serie intreaga de
fapte si re!elatii tul$urAtoare care m-au plasat printr-un complicat si totodatA incitant jOc al
destinului in situatii-c&eie ce nu suferA nici o comparatie cu situatiile o$isnuite de !iatA% In
mod sigur toate aceste aspecte au un sens foarte precis si se integrea'A intr-un ansam$lu mult
mai complex care nu mi-a fost de'!aluit decAt partial%
)e de altA parte am putut sA simt cu claritate faptul cA in mod constant am fost spri2init si
a2utat pentru a trece cu $ine toate testele cu care m-am confruntat in aceasta ultima perioada a
!ietii mele%
(unt de pArere ca fiecare dintre noi a!em un rol $ine determinat in societatea in care trAim si
acesta nu se refera neaparat la integrarea noastra in !iata economica politica si culturalA a
lumii3 el nu se refera doar la ideea de carierA personala faimA sau putere $ogAtie familie sau
ac&i'itii de $unuri materiale% El tre$uie sA surprinda o dimensiune mult mai profundA a
existentei noastre farA de care !iata apare sear$AdA si fArA rost c&iar dacA in mod aparent
ea pre'intA o anumitA atractie si stralucire exterioarA% Acestea nu sunt insa decat trecAtoare
adica nu sunt dura$ile3 cel mult ele reusesc sa ne pertur$e intelegerea corectA asupra lumii in
care trAim pentru cA sunt tentante dar in acelasi timp sunt ilu'orii% 4mul are ne!oie de ce!a
mai mult decat $ani recunoastere pu$lica succes in afaceri ori plAceri efemere% DacA aceasta
ar fi intr-ade!ar menirea lui in lume atunci dupA ce ar do$andi lucrurile respecti!e ele nu ar
tre$ui sA mai dispara% 4r simplul fapt ca acestea sunt ilu'orii precum 7ata Morgana aratA cA
telurile materiale ale !ietii nu repre'intA decAt un 2oc inselAtor care intr-un tar'iu o$oseste
fiinta%
Tumultul starilor pe care le-am resimtit in ultima perioadA persoanele pe care le-am intalnit si
e!enimentele la care am luat parte imi demonstrea'A cA ma aflu pe drumul cel $un si luminos
al e!olutiei spirituale% aceasta dA nastere in mine unui sentiment reconfortant si unei $ucurii
launtrice care ma insotesc tot timpul a!And deplina con!ingere ca sunt sustinut si a2utat mereu
sA a!anse' pe drumul cunoasterii% Acum stiu cu preci'ie in ce direclie tre$uie sA caut fArA sA
ma las ademenit de falsele tentatii ale lumii%
Am a!ut sansa extraordinarA de a cunoaste fiinte remarca$ile care m-au in!atat si m-au
initiat in unele aspecte e'oterice ale !ietii desc&i'andu-mi astfel un ori'ont complet nou in
ceea ce pri!este intelegerea si integrarea mea in !iatA% atunci cAnd m-am confruntat cu anu-
mite dificultati de conceptie sau cu unele fapte ori realitAti $ul!ersante am fost a2utat sa le
depa(esc cu succes% In (ala )roiectiilor din Muntii Bucegi in ca'ul de'!Aluirilor lui Elinor si
mai ales in pre'enta Hidam-ului am primit de fiecare data a2utorul necesar pentru a depAsi cu
succes acele momente de &iatus ale constiintei mele%
Totusi e!enimentele pe care le descriu aici au implicat o realitate mai 6dura datoritA
frec!entei cu care eram asaltat de noile situatii% In starea foarte plAcutA in care ma aflam
atunci care se datora actiunii su$tile con2ugate a preotului ti$etan si a Hidam-ului a!eam certa
impresie ca depAsisem aceste $loca2e si cA eram capa$il sA suport mult mai usor e!entualele
6surpri'e1% Totodata eram uimit de puterile Hidam-ului pe care acesta le manifestase in ceea ce
mA pri!este% I-am cerut lAmuriri suplimentare preotului ti$etAn in acest domeniu%
- Ceea ce te-a impresionat pe tine sunt in realitate fapte simple pe care un Hidam le poate reali'a
cu usurintA% Totusi raportate la capacitAtile limitate pe care le au oamenii aceste reali'ari apar
intr-o lumina deose$ita% De fapt puterile unui Hidam sunt cu mult mai mari deoarece el este
capa$il sA controle'e unele energii specifice din uni!ers% )e parcursul !ietii discipolului
adeseori Hidam-ul tre$uie sA !eg&e'e la pastrarea integritAtii fi'ice si psi&ice a acestuia
deoarece una dintre responsa$ilitAtile pe care si le-a asumat este aceea a g&idArii discipolului
cAtre eli$erarea finalA in conditii de perfecta sigurantA% De cele mai multe ori inter!entfle
sale paranormale sunt pentru a prote2a discipolul impotri!a atacului unor entitAti demonice sau
a unor influente malefice cu care acesta se confruntA in timpul practicii lui spirituale% Astfel de
situatii apar mai ales in 'ona Ti$etului care este specificA unor astfel de manifestari% Lonele
muntoase !aile sau marile suprafete din podi5 sunt teritoriile principale de influenta a
diferitelor entitAti su$tile care nu intotdeauna sunt $ine!oitoare cu cei care le in!adea'a ti-
nutul% Ele sunt capa$ile atunci sA pro!oace in planul fi'ic unele actiuni teri$ile care il pot
costa c&iar !iata pe discipol%
Acestea repre'intA unele dintre situatiile in care Hidam-ul se do!edeste de mare folos% Desigur
mai intai se urmAreste captarea $unA!ointei entitAtii su$tile care gu!ernea'A 'ona in care
discipolul se &otarAste sA se sta$ileascA un timp pentru a efectua diferite actiuni 5i practici
spirituale% In ca' contrar acel spirit ar putea sA se simtA ofensat si 2ignit de faptul cA nu i se
acorda atentia cu!enita ca stApan al locului% De o$icei im$unarea sa se o$tine prin intermediul
unor ritualuri simple in care se pre'intA moti!ele solicitArii si durata sederii in acea 'onA%
)entru ca sansele de succes in o$tinerea $unA!ointei spiritului care gu!ernea'A 'ona sA fie
mai mari se o$i5nuieste sA se ofere in dar anumite o$iecte sau alimente care sunt in mod
traditional consacrate unor astfel de actiuni% DacA ele sunt pe planul entitAtii respecti!e si
aceasta le acceptA energia lor su$tilA esentialA este atunci preluatA de spirit iar ofrandele
materiale sunt mai apoi daruite altor oameni sau sunt ingropate intr-un sol curat% DacA insA
entitatea refu'A cola$orarea fapt care de o$icei este resimtit prin manifestarea unor fenomene
exterioare !i'i$ile si potri!nice cum ar fi furtuni teri$ile fulgere amenintAtoare prA$u5iri de
pietre ori c&iar rAnirea solicitantului inter!ine Hidam-ul care porne5te o luptA1 cu acea
entitate% AceastA confruntare poate sA fie foarte scurtA dace diferenta de putere dintre cei doi
este mare sau ea poate sA fie lunga 5i o$ositoare dacA fortele Hidam-ului 5i ale acelei entitAti
astrale sunt apropiate% In tot acest timp discipolul se retrage de pe scene luptei iar
dacA situatia de!ine incerta el cautA sa-, a2ute pe Hidam prin anumite tipuri de practici
spirituale pe care le cunoaste in!ocAnd cel mai adesea a2utorul suplimentar al altor entitAti
su$tile%
- (ituatia pe care o descrieti imi pare smulsA din po!esti sau din legende% Ma intre$ dacA
existA cu ade!arat o asemenea realitate a confruntArilor teri$ile dintre creaturile fantastice%
Acest gen de lupte au loc c&iar in planul fi'ic8 am fost curios sA aflu%
- (A stii cA ele sunt mult mai reale decAt ai putea tu sA-ti imagine'i a rAspuns lama% Ceea ce
nu se !ede nu inseamnA cA nu existA% 4amenii din 'ilele noastre sunt 6or$i1 fatA de aceste
realitAti su$tile pentru cA sunt foarte orgolio5i si pentru cA sunt indoctrinati in spiritul ideolo-
giei materialiste% De aceea c&iar 5i atunci cand se confruntA cu do!e'i indu$ita$ile ale
existentei altor planuri 5i fiinte in manifestare ei fie refu'a sA recunoascA aceasta fie
clac&ea'A psi&ic in mod lamenta$il%
In planurile su$tile cum ar fi de exemplu planul astral formele 5i culorile au un spectru foarte
larg de manifestare% Din aceastA cau'a multe dintre entitAtile care apartin acestei dimensiuni a
creatiei corespund doar !ag repre'entarilor noastre din planul fi'ic dar se apropie foarte mult
de fiintele asa-'is fa$uloase care sunt descrise in po!e5ti in mituri si in legende% Iar in anumite
conditii speciale ele c&iar se pot materiali'a in planul fi'ic% De altfel aceastA !ariantA este
aleasA de Hidam si de entitatea respecti!A atunci cand ei au epui'at toate posi$ilitAtile de lupta
5i de atac pe care le a!eau in planurile su$tile% Atunci manifestarea lor in planul fi'ic este
nimicitoare si discipolul tre$uie sA se asigure cA s-a ascuns foarte $ine% Totusi sunt destul de
rare ca'urile cand un Hidam pierde o astfel de luptA3 de regula $atAlia se inc&eie inainte ca
unul din cei doi sA fie ucis dar existA 5i ca'uri mai dramatice%
)ri!eam contemplati! la Hidam-ul urias si tAcut care se afla in camerA cu noi% Intre$area mi s-a
concreti'at treptat in minte*
- El este Hidam-ul pe care ,-ati creat prin forte proprii8 am indra'nit eu in cele din urmA%
Lama nu imi rAspunse imediat% Ma gandeam cA intre$area mea nu era potri!itA si tocmai ma
pregAteam sA-mi cer scu'e cAnd el rosti cu !oce egala*
- Nu in ca'ul de fata datele pro$lemei sunt mai complicate% Este $ine insA cA discutia a a2uns
in acest punct deoarece are legaturA cu scopul pentru care am solicitat aceasta intalnire% De
fapt eu insumi sunt un fel de intermediar care tre$uie sa ducA la indeplinire o anumitA sarcina
in ceea ce te pri!este% 7ii linistit este !or$a despre un aspect po'iti!3 totusi acum nu pot sA-ti
de'!Alui mai multe amAnunte decat strictul necesar%
MA intre$am cat de limitat era acel 6necesar1 din moment ce ma aflam acolo de aproape
patru ore dar inca nu stiam pentru ce !enisem% Atunci am reali'at cA nici mAcar numele
ti$etanului nu il cunosteam desi discutia noastrA dura de ce!a timp%
+e pa (und&i
4arecum frustrat de aceasta situatie neo$isnuita mi-am exp-imat nedumeririle care mi se
pAreau 2ustificate% Lama isi ceru scu'e pentru faptul cA nu se pre'entase inca3 mi-a spus cA a
preferat sA-mi ofere mai intai anumite explicatii in legaturA cu pre'enta Hidam-ului care imi
acaparase toatA atentia%
Am aflat ca preotul ti$etan se numea +epa (und&i3 se nascuse in Ti$et dar plecase de
acolo dupA in!a'ia c&ine'ilor in anul ,B-? deoarece pe atunci a!ea o functie importantA la
palatul regal din L&asa% Un timp a peregrinat prin mai multe tAri a!and anumite misiuni
diplomatice dar in cele din urmA si-a sta$ilit resedinta in capitala C&inei care pe atunci era
)eFin%
- Totusi ce!a nu este clar am spus% Inteleg ca tocmai datoritA c&ine'ilor ai plecat din Ti$et%
Acum imi spui ca te-ai sta$ilit in C&ina%
+epa (und&i ma rugase sa renunt la u'antele de politete si sa-i spun pe nume% De altfel
diferenta de !arsta dintre noi nu era foarte mare insa acest aspect constituia o nouA dilema
pentru mine% Conform relatarii lui in ,B-? el era acti! in capitala Ti$etului ceea ce impunea sa
ai$A atunci cel putin E/-E- de ani% 4r infAtisarea lui actualA corespundea unei !arste de
aproape -/ de ani% Era deci o diferentA de patru decenii care nu se 2ustifica%
- Am fi a2uns oricum la acest punct delicat al discutiei% Imi pare $ine cA Elinor ti-a !or$it
despre secretul lui pentru cA asta o sA te facA sA accepti mai usor unele de'!Aluiri pe care ti
le !oi face spuse lama 'Am$ind usor in timp ce pri!ea o$iectul straniu de pe masA% Totusi
inca de la inceput iti mArturisesc cA eu nu fac parte din traditia c a i i spirituale pe care o
urmea'A Elinor desi o cunosc foarte $ine% Ca sA intelegi ce fac eu in lume si care sunt
scopurile pe care le urmAresc ar tre$ui sa cunosti o serie intreagA de aspecte oculte% Nu a!em
insa timpul necesar pentru a face acum astfel de de'!Aluiri% Ceea ce pot t ot us i sa-ti spun este
faptul cA de cele mai multe or i indeplinesc o sarcina de emisar si in acelasi timp contri$ui la
reali'area in $une conditii a mesa2ului transmis%
- Ce fel de emisar8 5i despre ce fel de mesa2e este !or$a8 am intre$at eu fiind foarte atent
la discutie%
- Nu te gandi cA aceste 6mesa2e sunt precum scrisorile de acreditare sau c a ele sunt rostite
!er$al in fata cui!a% Mai curand mesa2ele1 respecti!e pot fi asimilate unui anumit gen de
misiuni cu caracter spiritual in diferite 'one ale lumii% In legaturA cu aceasta tre$uie sii stii ca
timpul nu mA afectea'A aproape deloc% ExistA unii oameni la care ni!elul de constiintA le
permite sA actione'e astfel incAt sA atragA in aura lor un anumit tip de energii cosmice
intineritoare% La aceasta contri$uie insa si un preparat secret din ier$uri si plante de munte
care sunt foarte rare% Dar ma !oi opri aici cu explicatiile%
Aproape cA nu mat stiam ce sa spun. Jotarat lucru aceasta pArea sA fie o seara nemuritoareA
L-am intre$at incA o datA pe +epa (und&i cine il trimite in astfel de misiuni%
- )ro$lema este complexa a raspuns el% )entru a intelege in mod corect su$tilitAtile ei ar fi
necesar sA ai o pregAtire solidA in domeniul e'oteric al cunoasterii atat din punct de !edere
ideologic cat si practic% Cel care este initiat in tainele ocultismului stie prea $ine ca omenirea
nu traieste c&iar de capul ei3 dacA ar fi fost asa pro$a$il cA $alanta Farmica negati!A ar fi
inclinat demult soarta )Amantului cAtre distrugere% ExistA insA ierar&ic !or$ind lumi si
ci!ili'atii care au menirea de a mentine un anumit ec&ili$ru c&iar la ni!elul intregii planete
atAt cat este posi$il fara a interfera cu li$era !ointA a oamenilor% (unt aspecte si realitAti
foarte delicate complexe si dificil de inteles pe de o parte datoritA faptului cA orientarea
stiintei si a conceptiei pe care o are umanitatea despre uni!ers este incA profund materialista
iar pe de altA parte pentru cA anumite interese oculte in aceastA lume sunt foarte puternice si
ele nu sunt deloc orientate in sens po'iti!%
- Despre ce fel de lumi si ci!ili'atii !or$esti8 Despre cele extraterestre8 am intre$at atent
sA nu patrund pe un teren alunecos si nesigur%
Lama de!eni gra! tar !ocea lui rasuna mai puternic% - Care este $a'a surpri'ei si
nedumeririi tale8 4are nu te-ai confruntat singur cu do!e'i implaca$ile in acest sens8 Nu ti-a
fost permis accesul intr-un loc in care doar extrem de putine fiinte umane au !oie sa patrunda in
momentul actual8 +ealitatea poate fi $ul!ersantA si incredi$ilA la o prima apreciere dar
aceasta nu inseamnA totusi cA ea nu existA% Ne$unia in!a'iei extraterestrilor1 si manipularea
in masa care a fost sistematic practicatA de-a lungul ultimelor decenii a reusit in mare parte sA
discredite'e acest su$iect in oc&ii si in mintea multor oameni% Totusi imi exprim speranta cA
nu te numeri printre acestia% Ar fi trist mat ales ca in pre'ent ai !A'ut si ai luat cunostinta de
multe informatii ultrasecrete referitoare la acest domeniu%
Am primit cu umilinta aceastA do2ana% De fapt intentia mea nu a fost aceea de a nega faptul cA
existA alte ci!ili'atii in uni!ers cu mult mat de'!oltate decAt ci!ili'atia umanA actualA ci
!oiam sA-mi exprim indoiala cA ele ar putea exercita o influentA po'iti!A diri2atA pentru
$inele omenirii% DupA pArerea mea a crede sau a nu crede cA existA ci!ili'atii suprade'!oltate
in uni!ers este puerilA si cam la acest ni!el de intelegere se desfA(oara 6contro!ersele1 intre
unii sa!anti sau politicieni ai lumii si anumite organi'atii de ufologi sau cei care pre'intA
do!e'i indu$ita$ile in aceastA directie% Toti politicienii si nu numai ei se in!ersunea'A sA
nege pre'enta acestor lumi si sA demonstre'e ca ele de fapt nu existA% AceastA idee extrem
de orgolioasA si limitatA care se referA la faptul cA suntem singuri in uni!ers are insA la
$a'A interese $ine definite ce implicA dorinta de a instaura un control total asupra omenirii%
Cele mat mari pro$leme pot apArea din partea crestinilor deoarece influenta $isericii "mai ales
a celei catolice# in lume este inca destul de puternica% De pildA daca credinciosilor li s-ar
spune de cAtre papa si li s-ar aduce do!e'i clare in acest sens - cA in uni!ers mai exista si
alte fiinte c&iar cu mult mai a!ansate te&nologic si ideologic decat omul aceasta ar da nastere
aproape sigur la o cri'A profunda de conceptie in randul maselor%
De'!Aluirea do!e'ilor 5i contactelor cu alte ci!ili'alii ar duce iremedia$il la o scAdere
dramaticA a influentei (i puterii de manipulare asupra omenirii pentru ca atunci umanitatea ar
a!ea la dispo'itie alte ori'onturi si alte optiuni spre care sA se oriente'e decat cele care i-au
fost impuse pana in acel moment%
)ro$lema este insA mult mai complexa si nu se limitea'A nici pe departe doar la aceste aspecte%
Eram destul de familiari'at cu acest su$iect 5i mai mult decat atAt am a!ut oca'ia sA !Ad eu
insumi incredi$ilele te&nologii din (ala )roiectiilor: 5i sA mA con!ing de existenta altor
ci!ili'alii din <alaxia noastrA urmarind sinte'a unor proiectii &olografice% De5i eram con!ins
cA ansam$lul secret din Muntii Bucegi constituia opera unei strA!ec&i ci!ili'atii extraterestre
totu5i Ce'ar nu mi-a confirmat niciodatA acest lucru nici macar dupA ce mi-a de'!Aluit o
mare parte din elementele secrete ale Marii Expeditii la care luase parte% )rin urmare din acest
punct de !edere misterul rAmAnea ocultat pentru mine% )ro$a$il cA dintr-un 6reflex1 ideologic
primiti! am reactionat superficial la informatiile pe care mi le dadea +epa (und&i considerAnd
cA este foarte putin pro$a$il ca omenirea sA fie supra!eg&eatA de cAtre alte ci!ili'alii mai
a!ansate% Eram insa con5tient cA nu a!eam nici un suport solid pentru acest gAnd%
- )e de altA parte a continuat sa-mi explice lama eu nu am spus cA ma refer la o ci!ili'atie
extraterestra% Am spus ca exista fiinte foarte e!oluate care supra!eg&ea'A $unul mers al
omenirii3 capacitAtile si puterile lor depA5esc cu mult orice ai putea tu gAndi in pre'ent despre
aceasta%
- Dar $ine unde se aflA ele8 Unde trAiesc8 (unt printre noi8 am intre$at eu cu o sincera
mirare%
+epa (und&i a continuat sA-mi explice netul$urat*
- A!ansul lor te&nologic 5i spiritual este atat de mare incat permite mem$rilor acelei
ci!ili'alii sA sc&im$e precum un comutator frec!enta specificA de !i$ratie a
materiei atunci cand ei doresc aceasta% Intr-un anumit sens este ce!a asemAnAtor cu felul in
care aclionea'A un Hidam insa atunci cand este necesar ei pot sc&im$a ni!elul !i$ratil al
intregii lor ci!ili'alii trecAnd de pildA din planul fi'ic in planul astral si in!ers% Totusi pentru
a e!ita contactul nedorit cu ci!ili'atia umana actuala care este impurA 5i grosierA in pre'ent
ei se aflA intr-o 'ona foarte specialA 5i secretA despre care nu existA decAt '!onuri sau
ipote'e% In mare parte aceasta situatie a durat panA cand a fost facutA marea descoperire din
Muntii Bucegi cu un an 5i ce!a in urmA%
Am tacut dar in minte am rostit cu intensitate intre$area% +epa (und&i mi-a rAspuns
imediat%
- Da Ce'ar Brad cunoa5te ade!Arul despre ci!ili'atia respecti!A 5i despre locatia din Bucegi
dar nu i s-a permis deocamdatA sA relate'e nimic despre aceasta nici macar autoritAtilor
romane sau americane dupA ce comandoul a re!enit din Marea Expeditie% In timpul
deplasarilor prin tunelul principal la un moment dat a a!ut loc un e!eniment la care doar Ce'ar
a luat parte% Ceilalti mem$ri ai grupului nu au a!ut acces la cunoasterea lui% De fapt ei nici
macar nu 5tiu ce s-a petrecut atunci%
- Aceasta inseamna cA il cunosti $ine pe Ce'ar am spus eu cu entu'iasm% Mi-a po!estit si mie
o mare parte din grandioasa a!enturA dar unele lucruri nu mi le-a imparta5it% Mi-a spus ca nu
are incA permisiunea sA le de'!Aluie dar eu cred ca s-a referit tocmai la ceea ce mi-ai relatat
tu% MA intre$ insa cum ai a2uns sA-, cunosti pe Ce'ar astfel incAt el sa-ti !or$eascA despre
aceste lucruri foarte secrete. Mie nu mi-a spus niciodats despre tine.
Lama zambi enigmatic.
- Ba da, ti-a vorbit, dar nici tu $i nici el nu ati intuit atunci adevarul. Abia dupa ce a
facut marea descoperire din Bucegi, intr-o conjunctura foarte speciala pe care am creat-o, el
m-a intalnit din nou. Sunt un vechi prieten de-al lui, insa iata ca acum jocul destinului
favorabil a facut ca $i tu se afli anumite informatii foarte secrete.
Ma straduiam din toate puterile sa-l identific pe epa Sundhi din informatiile pe care mi le
oferise !ezar, dar nu reu$eam sA ajung la nici un rezultat. in cele din urma, privindu-ma cu
bunavointa, lama imi spune"
- M-am ocupat indeaproape de educatia $i formarea spirituala a lui !ezar Brad, care este o
fiinta foarte evoluata. #-am cultivat inzestrarile e$ceptionale $i %-am orientat intr-o directie
care nu da gre$ niciodats.
Aici tibetanul se opri o clipa lasandu-mi o ultims $ansa de a-% identifica. &in
strafundurile amintirilor mele, o intuitie i$i facea loc tot mai mult. Atunci lama rosti cu multe
modestie"
- Sunt doctoral 'ien(.
amasesem cu gura cascata, ne$tfnd ce sA mai cred. !ezar imi vorbise destul de putin
despre doctoral 'ien, dar intotdeauna cu foarte malta consideratie $i afectiune.
#ntr-un fel, puteam intui ca lama tibetan i-a fost ca un maestru spiritual in perioada
comunista, atunci cand l-a ghidat timp de mai multi ani in baza secreta de langa B... Apoi el
a disparut subit, imediat dupa evolutia din %)*), fara ca nimeni sA $tie ceva in aceasta
directie. +ici el $i nici asistenta lui nu au lasat vreo urma sau vreo dovada a disparitiei lor.
!ezar imi spusese ca, atunci cand au contactat autoritatile chineze pentru a le informa de
situatie, acestea au avut initial o reactie negativa, acuzand serviciile secrete romane$ti de
suprimarea celor doi, insa in mod ine$plicabil dupa aceea intreaga afacere a fost data uitarii
fara nici un fel de e$plicatii $i fara ca misterul sa fie rezolvat. ,u credeam ca !ezar, prin
intermediul capacitatilor sale speciale, $tie cel putin o parte a adevarului, pe care insa nu
dorea sa mi-% dezvaluie.
- ,ste foarte adevarat ca el a urmarit sA ma gaseasca pe anumite cai subtile $i oculte, a
spus lama. -e atunci nu-$i dezvoltase suficient de mult aceasta putere, pentru a fi capabil sa
depa$easca anumite bariere de protectie subtila pe care eu le manifest in astfel de situatii.
Aceasta protectie este justificata de necesitatea de a actiona cat mai liber pentru a indeplini
misiunea spirituala pe care o am, respectand totu$i in linii mari ,normele. societatii moderne.
- !u toate acestea, sA $tii ca eu nu inteleg care este specificul actiunilor tale in lume, i-
am spus atunci lui epa Sundhi./ Am inteles ca ai petrecut multi ani in omania, ca
specialist chinez ata$at in probleme paranormale. Aceea a fost misiunea ta0
- Sunt mai multe directii sau misiuni pe care le indeplinesc simultan, insa toate sunt intr-un
anumit fel corelate, adica ele au un numitor comun. -entru a le rezolva in mod eficient
trebuie sA realizez anumite contacte cu persoane care sunt implicate intr-un fel sau altul in
acele probleme. Aceasta necesita deplasarea mea in diferite puncte de pe glob. A$adar, a
spune ca raman mereu in acela$i loc este un mod impropriu de e$primare. #n realitate, ma
deplasez in multe locuri, in tarile in care am stabilit deja acele contacte. Aceasta nu se
petrece insa dupa metoda clasica la care te gande$ti. #ti dezvalui acest secret pentru ca sA
intuie$ti faptul ca dincolo de metodele pe care omul obi$nuit le folose$te pentru a-$i
desfa$ura acti!itatea de 'i cu 'i exista multe alte posi$ilitAti pe care unele fiinte le au la
dispo'itie pentru a actiona in mod eficient% )rin raport la situatia actualA a omenirii ele tin de
manifestArile de naturA paranormalA%
Acum iti poti explica disparitia1 mea din +omania in urma cu cincispre'ece ani% (e inc&eiase
o etapA importantA si pre'enta mea acolo pur 5i simplu nu mai era necesarA% (-a do!edit cA
aprecierea mea a fost corectA deoarece lucrurile au e!oluat si Ce'ar s-a situat la inaltimea
asteptarilor mele% Tot ceea ce s-a petrecut ulterior inclusi! marea descoperire din Muntii
Bucegi face parte dintr-un plan foarte complex multidimensional despre care nu este ca'ul
sA-ti !or$esc aici% Totusi o data cu trecerea timpului !ei putea tu insuti sA intelegi fragmente
tot mai detaliate ale grandorii acestei actiuni care implicA intreaga planetA in care si tu ai rolul
tau% Indeplinirea marelui proiect in legAturA cu )AinAntul repre'intA un efort con2ugat din
partea mai multor fiinte foarte e!oluate unele dintre ele din alte planuri ale manifestArii asa
dupA cum te !ei con!inge singur in curAnd%
Eram uluit de ceea ce aflam dar in acelasi timp simteam din toatA inima dorinta sA fiu de folos
si sA contri$ui si eu dupA puterile mele la reali'area acestui plan%
Am !rut sA aflu atunci mai multe informatii despre felul in care actiona +epa (und&i in
lume%
- +elatiile pe care le culti! si la care am acces sunt in marea lor ma2oritate la ni!el
gu!ernamental% Desi in lume sunt multi oameni care lupta impotri!a $inelui prin di!erse
mi2loace totusi exista si persoane cu o constiinta curata care doresc sa fie de folos natiunii din
care fac parte si c&iar omenirii intregi% Cu cat ele au functii de raspundere mai mari si fac parte
din gu!ernele marilor puteri ale lumii cu atat influenta lor este mai importanta% De pilda
legatura mea cu anumiti mem$ri din gu!ernul c&ine'% Acestia mi-au facilitat multe inter!entii
$enefice si au acoperit totodata unele e!enimente stranii care nu puteau fi explicate% Aceste
relatii se transmit si se di!ersifica mai apoi de la o generatie la alta dar ele nu sunt singurele
mele contacte% Un rol important au persoanele care manifesta o mare forta magnetica precum si
cele cu in'estrari exceptionale fireste cu conditia ca ele sA fie orientate $enefic% In timpurile
care !or !eni aceste persoane !or fi capa$ile sa polari'e'e in 2urul lor multi oameni aratandu-
le directia corecta pentru ca ei sa inteleaga situatia critica in care se afla omenirea si felul in
care pot (i tre$uie sa actione'e eficient pentru a o transforma profund% E $ine sA stii cA prin
inter!entiile sale discrete dar $ine integrate Ce'ar Brad a reusit sA ec&ili$re'e mult $alanta de
forte in +omania%
Lucrurile tre$uie sA fie totdeauna 2udecate la un ni!el mai su$til decat aparenta for fi'icA% 4
influentA este cu atat mai puternica cu cat ea este initiata mai intai la ni!el su$til cau'al3 a$ia
mai apoi ea se !a concreti'a in planul fi'ic dar modul complex al im$inArii efectelor ei aici !a
putea fi inteles doar de putini oameni% Ce'ar are de2a capacitatea de a actiona in acest fel dar
tre$uie sA intelegi foarte $ine cA pentru aceasta intentiiie fiintei respecti!e tre$uie sA fie foarte
pure%
(entimentul pe care il simteam atunci cAnd +epa (und&i imi de'!Aluia aceste lucruri era unul
de profundA recunostintA pentru intelepciunea lui si $unAtatea cu care ma trata% Desi nu-,
cunosteam decAt de foarte putin timp remarcam in discutia pe care o a!eam cu el asemanari
i'$itoare cu explicatiile pe care le primisem de la Ce'ar in ultimii ani% Nu-mi era prea greu sa-
mi imagine' ca +epa (und&i ii !or$ise si lui de multe ori ca de la maestru la discipol
clarificandu-i multe aspecte ale !ietii si orientandu-, cu rA$dare pe calea $inelui si a dreptAtii%
MA simteam minunat si orice sentiment de angoasA si de iritare disparuse ca prin farmec%
Eram foarte dornic sa aflu cat mai multe elemente despre modul in care eu insumi a5 putea sA-
mi im$ogAtesc cunoasterea si sa-ini rafine' modalitAtile de actiune% Atunci lama mi-a oferit o
explicatie care la inceput mi s-a parut surprin'Atoare*
- Unul dintre aspectele foarte importante pe care tre$uie sA le stii in ceea ce pri!este
cunoasterea este ca tot ceea ce fiintele trAiesc si simt de-a lungul !ietii lor de!ine totodata
experienta pentru celelalte fiinte din uni!ers% Elementul esential este ca acest lucru se petrece
independent de spatiu si de timp% Atunci cand do$andesti puterea de a te $ransa la acest
domeniu al existentei care transcende spatiul si timpul ai practic acces deplin la toate
6inregistrarile1 care includ tot ceea ce s-a petrecut si ceea ce se !a petrece !reodata%
- UluitorA C&iar in aceasta seara Elinor mi-a !or$it despre 6inregistrarile1 su$tile din
manifestare dar in legatura cu !ietile anterioare am spus eu incantat% E drept ca nu mi-a dat
atat de multe detalii dar inteleg totusi cA s-a referit la acelasi aspect despre care imi !or$esti tu
acum% Atunci Elinor s-a simtit dator sa inter!ina pentru a clarifica mai mult lucrurile*
- I-am spus ca puterea de a !i'uali'a existentele anterioare ale lui sau ale oricArei alte fiinte
are la $a'A accesul constiintei intr-un domeniu supratemporal al existentei acolo unde existA
inregistrArile fidele ale oricArui tip de actiune care a fost sA!arsitA in lumea fenomenalA a
spus el adresandu-se lui +epa (und&i% Este ca un fel de 6$anda de inregistrare1 a uni!ersului%
- )erfect ade!arat a apro$at lama cu serio'itate% Accesul la aceste urme1 precise pe care le lasa
orice fiinta in periplul ei prin manifestare te poate face sA $eneficie'i intr-un fel de ceea ce am
putea numi c&iar 6experienta uni!ersului1% Este foarte important ca acest lucru sA fie $ine
inteles% In definiti! orice fiinta din Creatie se confrunta cu doua stari fundamentale ale exis-
tentei care sunt opuse* starea de ignoranta si starea de cunoastere%
CAnd ma refer la ignorantA !reau sA spun cA atunci fiinta respecti!A nu cunoaste aproape
nici una din legile esentiale ale uni!ersului in care traieste% Din aceastA cau'A ignoranta face
ca omul sA trAiascA partial fragmentat si inc&istat intr-un domeniu foarte limitat al existentei%
)rin analogie el se aflA atunci ca intr-o cuscA de mici dimensiuni farA sA-si dea seama totusi
de aceasta%
)e de altA parte cunoasterea inseamnA putere% Nu ma refer aici la o cunoastere teoreticA
stiintificA adicA la ceea ce in general se intelege prin cunoa=terea lumeascA ci mai ales la
ceea ce inseamnA cunoasterea uni!ersala% Aceasta este infinit mai $ogatA si mai nuantatA
decAt prima categorie si totodatA este singura care oferA accesul la dimensiunile inalte ale
spiritului%
- Bine dar oamenii c&iar dacA sunt ignoranti trAiesc totusi de multe ori o !iatA care li se pare
$unA si c&iar fericitA sau indestulatA am spus eu% MA rog ceea ce considerA ei a fi fericire si
implinire%
- Asa este3 ei trAiesc dar o fac in ignorantA si tocmai de aceea suferA% (uferinta si ignorantA
se completea'A si se alimentea'A reciproc% Totusi exista un sens ascuns c&iar si in aceastA
pri!intA deoarece doar atunci cand suferinta si neca'urile a2ung la un prag de nesuportat ceea
ce de multe ori se petrece dupa 'eci sau dupA sute de !ieti succesi!e omul reali'ea'a faptul cA
nu mai poate continua in aceasta directie% Acela repre'intA un moment esential in e!olutia lui
de la care el incepe sa fie tot mai constient de integrarea sa in uni!ers% Desigur !or mai exista
poate multe alte cAderi si re!eniri ale sale pe acest drum insA important este cA el are de2a
sAdit in constiinta si in perceptia lui interioarA cA tre$uie sA sc&im$e ce!a fundamental in
fiinta sa si acest gand !a fi mereu ca un impuls care il !a proiecta din ce in ce mai sus%
AscultAnd ceea ce imi spunea +epa (und&i ma gandeam cA ignoranta este ca o noapte in
intelegerea omului ca o ceatA deasa care ii intuneca gAndirea%
- DupA cate imi dau seams conditia celui ignorant nu este prea departe de aceea a unui animal
nestiutor am dat eu glas refectiilor mele interioare%
- C&iar dacA aceasta poate sA parA ce!a exagerat totusi sA stii cA reflectA o realitate a spus
lama% In principiu totul porneste de la diferenta fundamentala dintre om si animal aceea de
constiinta de sine. )ro$lema este simp,A* in timp ce omul stie cA existA adicA el are o
constiinta de sine si poate sA actione'e in mod determinat animalul actionea'A doar din
instinct fara sA stie ca exista% Viata unui animal este redusA doar la impulsuri spontane din
interior si la o gamA foarte restrAnsA de emotii% Totusi c&iar si intre animale la fel ca printre
oameni existA diferente nota$ile care fac ca unele dintre ele sA pre'inte atunci cand a2ung la
un anumit grad de e!olutie unele rudimente de constiinta ce le asigura mai apoi saltul cAtre
conditia de fiintA umana in'estratA cu o constiinta de sine% )entru cA este e!ident de pildA
cA intre o cartitA si un delfin existA mari deose$iri in ceea ce pri!este posi$ilitAtile de
intelegere si de comunicare cu o fiintA a!and structuri superioare de constiinta cum este omul%
- Vrei sA spui cA acelasi proces de e!olutie de la o forma de constiinta inferioarA la una
superioarA rAmane !ala$il oriunde altunde!a in uni!ersul fi'ic8 am inter!enit eu%
- Bineinteles% De altfel stii de2a cat de di!ersA este !iata in galaxia noastrA% Ai fi insA cu mult
mai surprins sA afli ce grandoare aproape inimagina$ilA are di!ersificarea !ietii in tot restul
uni!ersului fatA de care galaxia noastrA nu inseamna practic mai nimic% 7orma se adaptea'a
intotdeauna la specificul conditiilor de !iata care existA in coltul respecti! de uni!ers
indiferent ca acestea corespund sau nu conditiilor de !iatA ale omului% )rin urmare formele de
inteligentA din uni!ers sunt si ele foarte diferite 5i doar un imens orgoliu si o prostie fArA
margini pot sA-i facA pe oameni sA gandeascA faptul cA sunt singuri intr-un uni!ers cu
ade!Arat gigantic ale cArui dimensiuni reale nu pot fi concepute sau intelese logic de sistemul
de apreciere pe care il are mintea% )e de alta parte acest imens uni!ers fi'ic este el insusi mult
mai mic decat uni!ersul astral si mental care la randul lor sunt mult mai mici decat uni!ersul
cau'al% 7iecare dintre acestea are o de'!oltare practic infinitA a posi$ilitAtilor de forma si
energie conereti'ate in tipul de materie si su$stantA care le este specific% De pildA 6materia1
astrala este mult mai su$tila decat materia fi'icA asa-'is tangi$ilA cu care sunt o$isnuiti
oamenii% La randul ei su$stanta1 care este specificA planului mental este mai su$tila decat
su$stanta1 astrala a emotiilor iar 6materia1 uni!ersului sau planului cau'al este cu mult mai
rafinata decat cea a uni!ersului mental%
Este !or$a deci despre o minima intuitie de care omul are ne!oie si despre o pro$lemA de $un
simt pentru ca el sA reali'e'e faptul cA aceastA colosalA desfAsurare de forte si energii in
Creatie nu existA doar de dragul lui c&iar dacA el se gandeste cA este singurul locuitor al
spatiului infinit ce il incon2oarA% Ceea ce este comun la toate formele de existenta fie ele fi'ice
sau su$tile este cA acestea sunt strict ierar&i'ate dupA gradul lor de e!olutie si de de'!oltare
spirituala% Si intrucat gradul de e!olutie pe lantul transformArilor este direct proportional cu
gradul de cunoastere a2ungem la aceeasi pro$lemA de la care am plecat si anume cA cel care
cunoaste are putere iar acessta ii conferA accesul la dimensiuni din ce in ce mai inalte ale
creatiei% Desigur cred cA ai intuit de2a puterea la care mA refer aici nu este nici puterea fi'icA
nici cea a $anilor si nici puterea politicA% acestea repre'intA forme partiale si foarte limitate ale
puterii la care a2unge cel intelept%
- Deci totul se reduce practic la o pro$lemA de e!olutie a constiintei am conclu'ionat eu%
In acest proces ignoranta este cuceritA treptat de cunoastere si asa se explicA de ce unii
oameni pot face mai multe si mai $ine decAt altii%
- <radul de de'!oltare a constiintei atrage dupA sine de'!oltarea formei sau altfel spus a
6carcasei1 materiale care permite e!olutia ulterioarA a acelei constiinte indi!iduale mi-a
explicat +epa (und&i% +egnul mineral !egetal animal si la sfarsit omul pro!in unul din altul
in aceastA ordine% insA pentru a intra acum in detalii care implicA modul cum se reali'ea'A
aceastA trecere conditiile care ii sunt specifice precum (i particularitAtile fiecArui regn in
parte ne-ar lua mult prea mult timp si ar implicA numeroase explicatii% De aceea mA limitasem
sA-ti pre'int doar unele aspecte despre om si animal deoarece in ca'ul lor constiinta incepe sA
capete forme mai e!oluate% Iti spuneam ca desi existA o diferentA fundamentalA intre cele
douA regnuri totusi in mod paradoxal omul se comportA de multe ori ca un animal si c&iar
poate sA a2ungA la o conditie inferioarA acestuia%
Eram si eu de aceeasi pArere ceea ce m-a fAcut sA o$ser! cA uluitoarea cadere a omului
se datorea'A pro$a$il unei forme acute de ignoranta%
- Totusi cum se face cA omul care de2a are in el scinteia constiintei de sine si stie cA este
o indi!idualitate printre celelalte a2unge sA decadA la un ni!el cu mult inferior8 Ce fel de
forma a ignorantei este aceastA8
+epa (und&i pArea multumit cA am a2uns in acea 'onA a discutiei%
- Aici este intr-ade!Ar o pro$lemA mai specialA mi-a raspuns el% )entru cA o data cu
sentimentul indi!idualitAtii care ii conferA un sens in !iatA omul detine in mod automat si
!ointa indi!idualA si neingrAditA de a actiona si fireste actiunile lui pot fi $une sau rele% (pre
deose$ire de el un animal nu actionea'A din !ointA proprie sau daca totusi exista momente in
care el pare sA o facA acestea repre'intA doar aspecte incipiente ale !ointei indi!iduale% Toate
actiunile pe care le sA!Arseste un animal sunt determinate din instinct si din o$isnuintA
inclusi! atitudinile sale de atasament sau de de!otiune% Desigur o data cu trecerea timpului
acestea asigura o e!olutie a animalului respecti! cAtre conditia de om insa tre$uie remarcat
faptul ca animalul nu are o !ointA a sa proprie pentru cA el nu are o constiinta proprie nu 5tie
cA exista in mod indi!idual% El poate sA recunoascA multe fiinte si o$iecte din 2ur poate sA
reali'e'e c&iar anumite conexiuni simple sau sA se manifeste emotional dar toate acestea
pro!in totusi numai din instinct si din o$isnuintA% De aceea in ca'ul speciei animale nu se
pune pro$lema constiintei indi!iduale a mem$rilor ei asa cum este in ca'ul speciei omului ci
este !or$a despre o constiinta de grup din care periodic si in urma unui cumul de experientA se
reali'ea'A un salt al unui mem$ru din acea specie pe un ni!el e!oluti! superior% Acest ni!el
superior poate sA insemne fie o specie mai e!oluatA de animale fie c&iar conditia de om% In
astfel de ca'uri acel mem$ru al speciei de animale repre'intA un 6fragment1 din constiinta de
grup sau mai $ine 'is o c&intesentA a ni!elului de e!olutie 5i de experientA a speciei in acel
moment3 ca urmare el este promo!at intr-o etapA superioarA a de!enirii% Incetul cu incetul el
capAtA constiinta tot mai clara a indi!idualitAtii sale panA cand a2unge la stadiul de om%
Aici insA c&iar daca saltul de constiinta la stadiul de om este urias prin raport la conditiile
anterioare de existentA responsa$ilitatea faptelor 5i actiunilor sA!arsite apartine in
exclusi!itate indi!idului% DupA cum ti-am spus animalul actionea'A din instinct si c&iar daca
actiunile lui sunt uneori feroce totusi ele sunt reali'ate fie pentru a se apara fie pentru a se
&rAni% Aceste actiuni ale sale nu sunt considerate indi!iduale deoarece el nu are constiinta
naturii faptei pe care o sa!arseste3 actiunile unui animal sunt integrate la ni!elul constiintei de
grup a speciei din care el face parte3 astfel con5tiinta speciei respecti!e acumulea'A
experientA%
In ca'ul omului pro$lema este total diferita pentru cA el prin tot ceea ce face !or$e5te si
gindeste actionea'a in conformitate cu !ointa lui proprie dacA este sanAtos din punct de
!edere fi'ic mental si psi&ic% AceastA !ointA proprie care ii confera posi$ilitatea de a alege in
mod con5tient o !ariantA sau alta il poate determina sA intre fie pe drumul e!olutiei si al
$inelui fie pe cel al pier'aniei 5i al suferintei% C&iar daca este om aceastA conditie nu il
scuteste de apasarea ignorantei%
Dace el !a alege sA facA fapte rele sa fie !iolent dur nesimtitor despotic ori c&iar sA ucidA
acestea se !or 6contori'a1 in propriul lui destin sau Farma si !a tre$ui sa plAteascA exact cu
aceea=i moneda pentru ele in alte existente !iitoare% Toate !iciile umanitAtii incepAnd cu
mesc&inaria ipocri'ia minciuna in!idia si mergAnd pina la mania distructi!A lacomia
acer$A atasamentul care inlAntuie (i gelo'ia care otrA!e5te sunt actiuni care apar precum
'gura si fumul negru in sufletul omului%
(pre deose$ire de el animalul nu actionea'a decit strict in !irtutea instinctului de conser!are a
!ietii de &rAnire 5i de reproducere% El nu este capa$il de incredi$ilele mi'erii la care se
pretea'A unii oameni 5i nici de actiunile lor odioase sau su$terfugiile peni$ile pentru a-%(i slu2i
scopurile egoiste% Din aceasta cau'A iti spun ca% din nefericire omul a2unge adeseori intr-o
conditie c&iar mai 2osnicA decAt a unui animal pentru cA de5i este capa$il sA o$ser!e sA
2udece si sA inteleagA natura rea a acestor actiuni el totusi le sA!Arseste% In aceasta constA
de fapt esenta pAcatului (i a greselii% 4mul este purtat mereu acolo unde il duce firul faptelor
sale din trecut fie cA el isi dA sau nu isi da seama de aceasta%
- Cum este totu5i posi$il sA existe o asemenea decAdere a conditiei umane8 am intre$at eu
contrariat oare ignoranta este atit de dramaticA8
- DacA intelegi in mod corect lantul care leagA aceste aspecte in uni!ers lucrurile iti !or
apArea ca fiind foarte clare% Ignoranta determina actiunile gresite iar acestea determinA
cumulul de Farma negati!a adica un destin greu la rindul lui acesta leagA fiinta umana
rrespecti!A prin insasi limitArile impuse de gre5elile pe care le-a faptuit si care acum tre$uie
plAtite astfel incAt se creea'A un nou lant de gre5eli 5i procesul se continua ca intr-un cerc
aparent !icios%
le5irea din aceastA lamenta$ilA conditie se face in mod gradat si numai printr-un efort constant
si intens al omului de a se transforma de a orienta natura actiunilor sale spre fapte !irtuoase%
Uneori el se simte atit de disperat 5i da'nadA2duit in fata pro$lemelor 5i greutAtilor !ietii cu
care se confruntA incit atunci este tentat sA-si ia singur !iata gAndind cA in felul acesta !a
scapa de toate neca'urile% Aceasta este o imensA gresealA si constituie un $loca2 se!er pe calea
e!olutiei%
Mi-am adus atunci aminte de o$ser!atiile pe care le facuse Elinor cu pri!ire la acest su$iect3
+epa (und&i a completat ceea ce eu aflasem de2a%
- Aceia care recurg la un astfel de gest necugetat sunt de o$icei oamenii la$ili din punct de
!edere psi&ic 5i mental ori cei care pre'intA unele influente demoniace in personalitatea lor%
Aceste aspecte pot sA nu fie deloc remarcate de ceilalti oameni care se aflA in antura2ul
sinucigasului 5i c&iar pot sA parA deplasate prin aport la !iata de pana atunci a acestuia% Totusi
atAt prostia cAt si ignoranta oamenilor nu pot tine loc de ade!Ar%
E!am uimi" #$ %ap"ul ca lama pA!$a sA s"i$ %&a!"$ 'in$ c$
#iscu"as$m $u cu Elin&! inain"$ #$ ($ni!$a lui. Cu "&a"$ ac$s"$a am
&'s$!(a" cA $l punc"a #isc!$" #&a! ac$l$ asp$c"$ p$ ca!$ l$ c&nsi#$!a
imp&!"an"$ #&!in# sA l$ ap!&%un#$). Pu"$!$a lui #$ cun&as"$!$
"$l$pa"icA $!a %&!mi#a'ilA.
- In *$n$!al (&!'in# &mul "!Ai$s"$ & #!ama ap!&ap$ c&n"inua in
mani%$s"a!$ a c&n"inua" $l sA-mi (&!'$ascA. +A!A sA 'AnuiascA %ap"ul
ca in uni($!s $,is"A un s$ns p!&%un# al (i$"ii cA $,is"A anumi"$ l$*i
%un#am$n"al$ si imua'il$ ca!$ ac"i&n$a)A in"!-un p$!%$c" $c-ili'!u c$l
i*n&!an" ia #$ c$l$ mai mul"$ &!i c$$a c$ $s"$ !Au ca %iin# 'un si in($!s.
LAsa" in (&ia lui $l $s"$ p!$cum %!un)a in (an" sau p!$cum "!Asu!a %a!a
(i)i"iul ca!$ s"!un$s"$ caii sp$!ia"i. Ac"i&nan# a#$s$&!i &!'$s"$ %a!A sA
*An#$ascA #$l&c si su' impulsul #$s"inului sAu &mul i*n&!an" a"!a*$ in
au!a lui & mul"im$ #$ $n$!*ii ca!$ il (&! %ac$ sa-si #ucA $,is"$n"a in"!-&
s"a!$ la!(a!a in%$!i&a!a.
In"!$ ac$as"A c&n#i"i$ #$pl&!a'ilA si ac$$a in ca!$ %iin"a umanA $s"$
sup$!i&a!a $,is"A & #i%$!$n"A c&l&salA p$ ca!$ in m&# pa!a#&,al
&am$nii &'isnui"i %&a!"$ !a! & !$cun&sc. E,plica"ia ac$s"ui %ap" $s"$ cA
c$l ca!$ "!Ai$s"$ in"!-& )&nA !$s"!ansA #$ p$!c$p"i$ si cun&as"$!$ nu a!$
capaci"a"$a #$ a in"$l$*$ a"a" #$ us&! c$$a c$ ii $s"$ sup$!i&! p$n"!u cA
nu a!$ "$!m$n #$ c&mpa!a"i$. in plus $l &'s$!(A cA mul"$ #in"!$
p!incipiil$ sal$ #$ (ia"A ca!$ sun" !$l$ si &pus$ a!m&ni$i uni($!sal$
imp!$una cu p!$.u#$cA"il$ m$sc-in$ p$ ca!$ l$ in"!$"in$ sun" "&"al
&pus$ m&#ului c&mp&!"am$n"al si (i)iunii #$sp!$ $,is"$n"A a c$lui
in"$l$p". I*n&!an"ul sim"$ a"unci in m&# c&n%u) cA p$n"!u a s$
"!ans%&!ma $s"$ n$c$sa! sA m&#i%ic$ #in "$m$lii in"!$a*a lui (i)iun$
asup!a (i$"ii c$$a c$ %A!A in#&ialA ca implicA un ma!$ $%&!" c$l pu"in la
inc$pu". D$ c$l$ mai mul"$ &!i $l nu $s"$ #$l&c #ispus sA %acA ac$s"
$%&!". Mai mul" c-ia! $l a.un*$ sA c&nsi#$!$ a"unci ca #$ %ap"
p!incipiil$ si m&#ul #$ (ia"A p!&%un# spi!i"ual al c$lui in"$l$p" sun"
*!$si"$ si "!$'ui$ in%i$!a"$ #$ s&ci$"a"$. C$l i*n&!an" ca!$ a"unci $s"$ si
!au(&i"&! s$ sp!i.ina in #$m$!sul lui p$ acc$p"ul si pA!$!$a ma.&!i"a"ii
c$l&!lal"i &am$ni ca!$ ca si $l sun" &!'i. D$ %ap" ac$s" *$n #$ ac"iun$
$,p!imA la ni($l su'"il "$ama %u!i'un#a a &am$nil&! #a! mai al$s a
c$l&! '&*a"i sau ca!$ s$ a%lA in $li"a c&n#uca"&a!$ cA isi (&! pi$!#$
p!i(il$*iil$ #$ ca!$ s$ 'ucu!au pana a"unci cA nu (&! mai a($a in%lu$n"A
si pu"$!$ p&li"icA si c-ia! cA isi (&! pi$!#$ a($!il$. Ac$s" m&# #$ a
ac"i&na a %&s" si $s"$ in#!$p"a" mai al$s in ca)ul ma!il&! !$%&!ma"&!i
spi!i"uali ai &m$ni!ii si a c$l&! ca!$ impa!"as$sc c$l&!lal"i i#$il$
n&(a"&a!$ #$sp!$ li'$!"a"$a spi!i"ului #$sp!$ pu!i"a"$a (i$"ii #$sp!$
cins"$ si iu'i!$ #i(ina. +iin# c&nsi#$!a"i nis"$ am$nin"A!i s&cial$ $i sun"
!$p$#$ &p!ima"i ia! &pinia pu'licA $s"$ as"%$l #i!i.a"A si manipula"A cu
in%&!ma"ii %als$ incA" $a sA c&ns"i"ui$ %!&n" c&mun imp&"!i(a c$lui
acu)a".
Da! asa #upA cum s"ii p!$a 'in$ a#$(A!ul in(in*$ "&"#$auna insA
ac$as"a nu ins$amnA cA nu $,is"A su%$!in"A. Su%$!in"a apa!$ #$ %i$ca!$
#a"A a"unci can# sun" incAlca"$ l$*il$ c&smic$ al$ a!m&ni$i /i al$
$c-ili'!ului %i$ p!in %ap"$ sA(a!si"$ in p!$)$n" %i$ p!in in"$!m$#iul
#$s"inului ca!$ !$%l$c"A as"%$l ac"iunil$ !$l$ #in "!$cu" si #in al"$ $,is-
"$n"$. T&"usi "!$'ui$ sA s"ii cA pana si su%$!in"a a!$ & m$ni!$ sp$cialA in
C!$a"i$. Sc&pul0 p!incipal al su%$!in"$i nu $s"$ ac$la #$ a p$#$psi ci #$
a c&!$c"a a"i"u#inil$ *!$si"$ al$ &mului in c$$a c$ p!i($s"$ (ia"a p$ ca!$
& "!ai$s"$. In mAsu!a in ca!$ $l isi !$cun&as"$ *!$s$ala si in(a"A #in $a
%a!a sA & mai !$p$"$ ul"$!i&! su%$!in"a #ispa!$1 #aca &mul p$!sis"A insA
in *!$s$alA si nu in"$l$*$ cau)$l$ ascuns$ al$ su%$!in"$i sal$ a"unci
ac$as"a s$ (a ampli%ica "&" mai mul" %acan#u-i (ia"a un a#$(a!a" cal(a!.
E!am $m&"i&na" si sim"$am %i&!i !$ci u!cAn#u-mi p$ c&l&anA.
E,plica"iil$ lui R$pa Sun#-i p!&(&cas$!a in min$ $,al"a!$a #&!in"$i #$ a
nu *!$si #a! /i in*!i.&!a!$a p$n"!u %ap"$l$ !$l$ p$ ca!$ l$ sA(a!sis$m in
al"$ $,is"$n"$. I-am mArturisit gandurile mele dar el rase cu $unatate linistindu-mA*
- Lamentarile pentru greselile sa!arsite in !ietile anterioare sau in cea pre'enta nu-si au rostul
decat in masura in care iti permit sa reali'e'i cu luciditate natura lor rea% La drept !or$ind
termenul de suferinta este relati! impropriu pentru ca omul nu primeste decat ceea ce el de
fapt a dat mai demult%
- Am !or$it si cu Elinor despre acest aspect am spus eu% MA intre$am insa daca lucrurile
sunt atAt de riguroase% +epa (und&i a fost foarte ferm in raspunsul pe care mi ,-a dat%
- Legea Farmei actionea'a in mod inexora$il si este extrem de precisa% Cu toate acestea de
multe ori gratia di!ina face ca multe neca'uri si suferinte din !iata omului sA fie mai usor de
indurat mai ales atunci cAnd el regretA sincer in inima lui greselile sa!Arsite (i intelege cA nu
aceea este modul in care tre$uie sA actione'e% Daca nu ar fi acest spri2in di!in care adeseori
este numit pro!identa pro$a$il cA fiinta umana ar fi nimicita su$ po!ara suferintei pe care
tre$uie sA o indure ca unnare a actiunilor ei rele% Dar asa dupA cum stii si tu Dumne'eu nu
!rea pieirea pacatosului ci indreptarea lui%
Tocmai de aceea iti spun cA singura cale pentru om de a re!eni la o existenta di!in integrata in
manifestare este aceea a cunoasterii spirituale care este suprema printre celelalte tipuri de
cunoastere% Atunci cAnd o fiintA cunoaste ea are la dispo'itie o modalitate de a se acorda cu
tot ceea ce este superior in uni!ers% Apoi cunoscand structura si legile fundamentale ale
acestuia ea are posi$ilitatea sa opte'e adica isi poate utili'a li$erul ar$itru in directie po'iti!A%
)entru cA stii prea $ine ca din nefericire existA destul de multe fiinte care optea'A pentru
calea negati!A si acesta este intr-ade!Ar un lucru trist pentru Farma lor !iitoare% Cel care este
insA orientat $enefic isi !a putea antrena din ce in ce mai mult !ointa proprie pentru a reusi sa
atragA in aura lui toate !i$ratiile ele!ate ceea ce ii !a conferi un punct de spri2in esential in
toate actiunile pe care le intreprinde%
+epa (und&i se opri din explicatii pentru a ma intre$a daca am o$osit% I-am raspuns ca rareori
m-am simtit atat de $ine ca atunci si i-am multumit pentru atentia pe care mi-o acorda% C&iar
dacA in ultimul an de 'ile dupa plecarea lui Ce'ar in Marea Expeditie am urmArit sA mA do-
cumente' singur si sA-mi im$ogAtesc cunostintele in domeniul spiritual totusi adeseori
simteam lipsa unei indrumari competente care sa-mi explice in profun'ime unele aspecte
dificile pe care nu le intelegeam% Meditatiile mele sporadice nu reuseau intotdeauna sA
surprinda caracterul ascuns al unor notiuni sau concepte e'oterice si de aceea ma simteam
oarecum singur si nea2utorat% C&iar si dupa ce a re!enit din expeditie Ce'ar a fost atAt de
ocupat incat practic nu am putut sA mA intalnesc cu el decat de doua ori oca'ii in care mi-a
imparta=it o mare parte din misterele uluitoare ale acelei deplasari% Asadar eram deose$it de
$ucuros sA aflu in acea seara cat mai multe informatii cu pri!ire la unele domenii pe care nu
a!usesem timpul necesar sA le aprofunde' pana atunci%
)e de altA parte eram totusi intrigat de ade!Aratul scop al intalnirii% Care era de fapt moti!ul
pentru care +epa (und&i dorea sA-mi !or$eascA8
- Da cred cA a !enit momentul sA discutAm si despre acest aspect mi-a rAspuns el% Este de2a
foarte tar'iu si mai sunt destul de multe lucruri de facut panA la plecarea noastra%
Am ridicat mirat din sprancene%
- Nu stiu nimic despre nici o plecare am inter!enit precaut%
- Este foarte important sA ai incredere in noi si in ceea ce iti spun% Nu e necesar sA ceri
prea multe lAmuriri acum !ei fi a2utat mai incolo sA intelegi lucrurile dintr-o perspecti!a pe
care esti inca departe de a o intui%
Va tre$ui sA facem o scurtA cAlAtorie dar !om porni la drum a$ia peste trei 'ile% Elinor se !a
ocupa de tot ceea ce este necesar pentru aceasta% Intre timp eu !oi a!ea unele lucruri de
re'ol!at astfel incAt nu ne !om mai !edea panA atunci% Te rog insA in mod insistent ca in
aceasta perioada sA nu !or$esti cu nimeni despre ceea ce urmea'A sA faci si nici despre faptul
cA m-ai intalnit% De altfel ar fi destul de putine sanse sA fii cre'ut%
MA simteam luat cu totul pe nepregAtite% Nu stiam unde plec ce tre$uie sA iau cu mine care
era durata deplasarii dar mai ales nu cunosteam moti!ul pentru care eram in!itat sA fac acea
cAlAtorie%
- (unt cam multe necunoscute am remarcat eu% (igur nu este o pro$lema pentru mine sa-mi
aran2e' tre$urile in inter!alul de timp care a mai rAmas dar mAcar spune-mi cat timp !om
lipsi%
- 4 'i a spus ti$etanul laconic% MA rog in sistemul de e!aluare temporalA a omenirii% Nu te
ingri2ora nu e ne!oie sA iei nici un $aga2 cu tine% Considera cA pleci la o plim$are intr-un parc
desi te asigur cA mi'a este cu mult mai mare adauga el pe un ton glumet%
- Nu inteleg de ce nu-mi spui unde plecam am insistat% Mi se pare firesc sA cunosc mAcar
acest lucru nu cre'i8 Imi place misterul mA atrag situatiile inedite dar in acest ca' totusi cred
cA ar tre$ui sA cunosc si eu unele elemente% - (unt mistere 5i mistere rAspunse lama% Unele
aspecte tre$uie de'!Aluite la momentul potri!it3 altfel existA posi$ilitatea ca intreaga actiune
sA fie periclitatA% Aceasta se poate datora lipsei de stApanire a emotiilor si a influxurilor
mentale care atunci ar determine fiinta sA actione'e in mod &aotic% C&iar dace ai aflat multe
aspecte initiatice si c&iar dacA ai fost confruntat pana acum cu realitAti foarte socante pentru
un om o$isnuit totusi inca nu
simt cA esti pregAtit sA cunosti dinainte ceea ce !a urma sA se petreacA peste cAte!a 'ile%
Tocmai de aceea te-am rugat sA ai incredere totalA pentru cA experienta ta !a fi foarte
intensA% Una este sA citesti din carti sau sA afli din au'ite alta e sA te confrunti personal cu
acea realitate% 7ii linistit !om fi si noi cu tine3 nu ai de ce sA te temi%
+epa (und&i md pregatea intr-un mod in care numai liniste si calm nu imi aducea in fiinta%
- Cred cA incertitudinea !a naste in mine mai multe ganduri decAt dacA as sti la ce sa ma
astept am 'is eu cu timiditate%
- (igur cA as putea sA-ti de'!alui moti!ul deplasArii dar acest ca' este foarte special si
tre$uie tratat cu multa atentie% ExistA mai multe moti!e pentru care este $ine sA
procedAm asa% In primul rand mi s-a sugerat acest mod de actiune ca fiind cel mai potri!it3 in
plus existA forte pertur$atoare care !or lua cunostintA de intentia calAtoriei noastre si !or dori
sA o impiedice cu orice pret% Tre$uie sA ma ocup de aceste aspecte si sA prote2e' actiunea% De
altfel acesta este moti!ul principal pentru care sunt insotit de Hidam care in astfel de conditii
periculoase repre'inta un factor important de sta$ilitate%
- Dar ai spus cA Hidam-ul nu este creatia taA Atunci cum a a2uns langA tine8
- Daca ti
-
as rAspunde detaliat la aceastA intre$are ar tre$ui sA-ti de'!alui moti!ul deplasArii
pe care o !om face% Asa insa iti !oi oferi doar o idee generalA care sA mai linisteascA putin
agitatia mintii tale% Vom pleca intr-o o anumitA 'onA din Muntii Apuseni unde urmea'A sA
intalnesti pe cine!a% Totusi c&iar si acest fapt se !a petrece in conditii speciale% Vei !edea 5i !ei
intelege totul la momentul potri!it% Acest Hidam are o experientA $ogatA in ceea ce pri!este
planul terestru si a fost rugat sA mA insoteascA in aceastA misiune% (A stii insA cA nu este
pentru prima datA cAnd mA a2utA in ceea ce am de indeplinit pe pAmAnt adAugA +epa
(und&i pri!ind in sus cAtre Hidam-ul care rAmssese in continuare nemi5cat fixAnd cu oc&ii largi
desc&i5i un punct imaginar in depArtare%
- DacA ti-ai luat asemenea mAsuri de pre!edere atunci inseamna ca pot intr-ade!Ar sA aparA
pro$leme pe parcurs am reflectat eu cu !oce tare%
- Da de2a am spus asta% intAlnirea pe care o !ei a!ea este cu totul speciala 5i implica unele
modificari spatiotemporale care pot constitui $re5e pentru anumite forte ad!erse% DacA nu exista
o protectie solida aceasta pot sA pertur$e fenomenul 5i sA impiedice $una lui desfa95urare%
Totu5i iti repet cA nu tre$ui sA-ti fie teama pentru cA !ei fi prote2at%
Ma intre$am cat de mult reu5eau sA ma lini5teasca !or$ele lui +epa (und&i% Trupul meu tremura
impercepti$il ca urmare a unei emotii profunde dar 5i a nerA$dArii de a afla ce se ascunde de
fapt in spatele acestui mister% Cu cine urma sA ma intAlnesc8 )entru ce erau necesare toate aces-
te fa'e intermediare8 Ce fenomen straniu urma sA se petreacA 5i cine a!ea sA-, producA8 In
locul acestor dileme ,-am intre$at cu totul altce!a pe +epa (und&i*
- Iti spun sincer cA nu inteleg de ce tocmai eu tre$uie sA ma confrunt cu aceste aspecteA MA aflu
a$ia la inceput de drum pe calea spiritualitatii iar cuno5tintele mele au totu5i multe lacune% E
drept ca am fost martorul unor e!enimente extraordinare dar pentru ceea ce imi spui 5i intuiesc
ca se prefigurea'a in !iitor nu cred totusi ca sunt persoana cea mai potri!ita%
Lama mi-a raspuns cu un ton foarte serios%
- 4$ser!atia ta este egotica 5i face do!ada unui orgoliu ascuns despre care poate ca nici nu-
ti dai seama in acest moment% Ce te interesea'a ca nu cuno5ti inca prea multe despre ceea ce
urmea'a8 Daca acum a5 spune* 6Ai dreptate poate nu am apreciat corect situatia si imi dau
seama ca in realitate nu poti sa-i faci fata deoarece nu esti suficient pregatitA1 cre'i oare ca !ei fi
$ucuros8 Cre'i ca !ei accepta aceasta imediat 5i !ei pleca acasa fericit ca ai scapat de o sarcina
care te impo!ara8 Te asigur ca nu aceasta ar fi reactia ta interioara3 pana la urma te !ei simti c&iar
frustrat 5i !ei regreta ca ai coc&etat cu aceasta propunere% Ve'i de aceea este foarte $ine sa
exprimi totdeauna ceea ce gande5ti de fapt in strAfundul inimii tale pentru ca doar acel lucru
are !aloare doar el are cu ade!Arat putere 5i impact asupra celorlalti% Lasa artificiile compor-
tamentale 5i !er$ale in seama celor care nu cunosc aceste lucruri3 cu timpul se !or tre'i 5i ei la o
realitate mai profunda 5i atunci ii !or in!Ata pe altii cum sa procede'e corect%
7ii sigur ca daca ai fost c&emat sA reali'e'i aceasta actiune nu e deloc intAmplator% Exista
desigur anumite moti!atii foarte ascunse in legAtura cu fiinta ta pe care in mod e!ident nu le
cuno5ti acum% Ele 2ustifica insa tot angrena2ul care a fost amorsat pentru a facilita situatia actuala%
7ii deci umil la modul sincer 5i nu doar de fatadA pentru cA in acest fel !ei de!eni pur 5i
intangi$il pentru influentele negati!e%
DupA acest du5 rece la care recunose cA nu mA a5teptam mi-am propus sA fiu mult mai atent la
ceea ce simt gAndesc 5i rostesc% Anali'andu-mA cu atentie am remarcat faptul ca lama a!usese
perfecta dreptate 5i cA eu de5i fusesem aparent sincer in exprimare a!eam totu5i intentii mai
profunde care nu corespundeau in totalitate cu ceea ce am spus%
- Imi dau seama cA ade!arata luptA pentru a a2unge la perfectiune are loc in interior in mie'ul si
in profun'imile mintii si ale sufletului% C&iar 5i aspectele sau tendintele noci!e aparent
neinsemnate care pentru altii fac parte din atitudinea lor fireasca de 'i cu 'i tre$uie sA fie atent
identificate 5i eliminate% Nici o pata nu este admisA dacA !rei cu ade!arat sa fii perfect%
- Acestea repre'intA totu5i situatii simple care - daca exista interes 5i $una!ointa - pot fi
re'ol!ate foarte repede a continuat lama sa-mi explice% Ade!aratele pro$leme apar
insa atunci cand omul i5i creea'a o$i5nuinte negati!e ma2ore% Experientele neplacute din timpul
!ietii alimentea'a la cei mai multi oameni sentimente 5i emotii negati!e inferioare cum ar fi ura
rautatea mania sau ra'$unarea% )entru cel ignorant persistenta acestor stari il atrage in mod
automat spre lumile sau planurile inferioare care exista in uni!ers% Aceste trairi 5i emotii negati!e
sunt precum ni5te seminte pe care omul le seamAna in sufletul ssu 5i $ineinteles ca ele !or aduce
roade pe mAsurA% 5tii prea $ine cA daca semeni !ant culegi furtuna% (au ca sA intelegi mai
$ine nu poti sA semeni un camp cu seminte de $uruieni si sA te a5tepti sA o$tii o recoltA $ogata
de grAu% Este imposi$il ca oamenii sA semene urA discordie rAutate 5i sa culeaga mai apoi
ce!a $un 5i armonios% (A 'icem cA tocmai ti-ai spalat $lu'a care acum este de un al$ imaculat 5i
ai ie5it la o plim$are in oras% Totu5i o$ser!i cA a rAmas o pata neagra de tu5 care face notA
discordantA cu aspectul impeca$il al stofei% )oti tu sA spui cA e5ti multumit 5i cA ai atins
perfectiunea in curAtarea acelei $lu'e8 Cre'i cA ceilalti oameni nu !or remarca pata neagrA de
pe $lu'a8 Dimpotri!A ea !a iesi mai mult in e!identA pe al$ul imaculat al im$racAmintii 5i ii !a
impresiona in mod neplacut%
Cu cat o persoana e!oluea'A mai mult si se apropie de perfectiune cu atat ea tre$uie sA fie mai
atenta si mai responsa$ilA cu actiunile ei c&iar 5i cu cele mai neinsemnate% Atunci orice
remarcA nepotri!itA orice faptA necorespun'Atoare 5i orice trAsAtura negati!a de caracter !or
fi o$ser!ate imediat de cei din 2ur pentru cA ele !or ie5i cu atat mai mult in e!identA pe fondul
$un 5i relati! ec&ili$rat al acelui om% Daca acea remarca faptA sau trAsAturA de caracter ar fi
fost a unui om o$isnuit atunci ea nu ar fi atras prea mult atentia deoarece ar fi facut parte dintr-
un ansam$lu comun 5i totodata inferior ce caracteri'a acel om% Nu ar fi ie5it cu nimic in e!identa%
Dar asa in ca'ul unui intelept sau al unui sfint o gre5ealA - fie ea cat de mica - !a cApata curand
proportii monstruoase in oc&ii oamenilor o$isnuiti% De aceea iti spuneam ca e!olutia spirituala
atrage dupa sine 5i necesitatea de a fi responsa$il 5i de a elimina toata 'gura trairilor 5i
manifestarilor grosiere inferioare care sunt comune celor mai multi oameni% )erfectiunea este
greu de atins insa atunci reali'area este totala iar recompensa este nesfar5ita%
+epa (und&i se opri 5i i5i pri!i ceasul de la mana%
- Este foarte tar'iu spuse el% Cred cA e timpul sA ne despArtim pentru cA pana la plecare
mai sunt unele lucruri de aran2at%
Elinor mi-a propus atunci sa ramAn peste noapte in !ila lui insA dupA ce m-am gAndit putin am
refu'at politicos% Voiam sA anali'e' in lini5te toate aspectele acelei memora$ile 'ile care ma
marcaserA profund 5i in plus simteam ne!oia sa merg pe 2os pina la mine acasA% A!eam la
dispo'ilie doua 'ile pentru a reflecta la cele intAmplate 5i pentru a-mi aran2a plecarea%
+AmAsese sta$ilit ca in cea de-a treia 'i foarte de dimineata sA plecam spre tinta cAlatoriei
noastre despre care in acel moment eu a!eam doar o !aga idee%
Din putinele indicii pe care le primisem de la +epa (und&i intelesesem douA aspecte importante*
cA urma sA se petreacA fenomene neo$i5nuite care puteau fi insotite de manifestari potri!nice
noua3 5i ca indiferent ce as fi cre'ut eu despre aceastA actiune 5i despre impactul ei asupra mea
solutia cea mai $unA era aceea de a o accepta in totalitate% (peram din toatA inima sA fiu la
inaltimea asteptarilor lui +epa (und&i% In particular fie spus e!enimentele pe care le-am trait in
acea deplasare m-au 'guduit atat de profund incat au existat momente in care simturile mele au
incetat pur si simplu sa mai functione'e iar eu nu stiam dacA am murit sau dacA incA mai
trAiesc% Am fost insa a2utat sA trec cu $ine peste emotiile foarte intense pe care le-am resimtit
atunci si astfel sA do$andesc o !i'iune mult mai ampla asupra realitAtii fenomenale atAt fi'ice
cat si su$tile%M-am ridicat din fotoliu pentru a-mi lua ramas $un de la +epa (und&i 5i m-am
inclinat in fata Hidam-ului care m-a pri!it cu $una!ointA% insa in timp ce Elinor ne conducea
pe &ol catre ie5ire am o$ser!at cum trupul uria5 al Hidam-ului de!ine din ce in ce mai
transparent pana cand el a dispArut in totalitate in doar cate!a secunde% Atunci lama mi-a
explicat ca Hidam-ul a!ea de indeplinit o anumitA sarcinA3 care necesita pre'enta lui in alt loc%
Dupa ce am mai sta$ilit unele detalii ale intalnirii de peste trei 'ile ne-am luat toti trei la
re!edere insA eu am mai rAmas putin cu Elinor care m-a rugat sA-l astept% A !enit curAnd si
mi-a daruit un ceas de $u'unar care dupA aspect arata foarte u'at%
- A fost al stramosului meu 5i are o !ec&ime de aproape trei sute de ani% In medalion se aflA o
gra!ura cu c&ipul sau% Este exact a5a cum ,-am cunoscut si eu atunci cand ,-am intAlnit la
Bruxelles%
Am pri!it c&ipul gra!at care infAtisa un tanar distins cu parul lung si cu la!aliere% Ceasul
foarte !ec&i si u'at era o do!ada !ie a unor timpuri demult apuse iar atingerea lui m-a facut sA
simt fiorul su$til al misterului ce in!Aluia persona2ul din gra!ura% Intreaga mea fiinta a fost
atunci cuprinsA de nostalgia departarilor 5i a !remurilor apuse carora acel om le fusese martor%
I-am multumit lui Elinor pentru gestul sAu si mi-am luat rAmas $un de la el% Am iesit apoi in
strada lungA si pustie o datA cu caderea primilor stropi de ploaie% Desi mA asteptam sA mai
!Ad incA silueta lui +epa (und&i in lungul strA'ii am constatat totusi cA el dispAruse in mod
inexplica$il% +efu'And sA mai anali'e' aceasta noua enigma am pAsit agale inainte cAtre
!iitorul magic ce mA astepta cu nera$dare%
!A-#12L3L 4
MA!5A+&#
!2+1A AS1,-1A#L2 mele in urmatoarele doua 'ile am fost destul de lini5tit 5i focali'at
sA-mi pregatesc plecarea% C&iar dacA in acest rAstimp am rememorat cu intensitate multe
dintre elementele $ul!ersante ale intAlnirii mele cu Elinor 5i cu +epa (und&i totu5i nu eram
deloc agitat ci cautam sA anali'e' in profun'ime aspectele care mi-au fost re!elate atunci%
Asa cum fusese sta$ilit in seara dinaintea plecarii i-am telefonat lui Elinor pentru a afla daca
planul cAlAtoriei rAmanea !ala$il% Am primit confirmarea din partea lui astfel incAt am
petrecut cele cate!a ore care mai rAmAseserA pAnA la intAlnire incercand sA atipesc% Curand
insA am descoperit cA aceasta era o sarcina dificila3 imediat ce inc&ideam oc&ii mintea imi era
in!adatA de imaginea unui peisa2 ascetic de munte in care stAncile si !aile de piatrA erau
acoperite cu g&eata si 'apadA% Doua piscuri semete se inAltau in 'are cu !arfurile scaldate in
lumina rosie-portocalie a soarelui la apus% )ri!elistea era pustie iar !Antul rece $atea cu putere
'gri$ulind cei cati!a lic&eni care cresteau in al$ia secatA a unui rAu%
MA intorceam in pat de pe o parte pe alta fArA sA inteleg nici semnificatia si nici mesa2ul
acelei !i'iuni% 4ri de cAte ori inc&ideam oc&ii incercand sA adorm ea imi aparea foarte clar
de un realism uluitor% Mai mult decAt atat atunci cand !edeam peisa2ul il percepeam cu toate
simturile mele astfel incAt curand mi se facuse foarte frig ceea ce m-a determinat sa ma
in!elesc cu mai multe paturi% Intr-un tAr'iu dupA ce m-am aflat o $una perioadade timp la
limita dintre !eg&e si somn am adormit fAra sA !ise' insA nimic% A$sor$tia mea a fost atAt de
profundA incat atunci cand a sunat alarma ceasului mi-au fost necesare mai munte 'eci de
secunde pentru a-mi da seama ce se petrece de fapt% (unetul alarmei a2ungea la mine parca din
departari apropiindu-se incetul cu incetul% In cele din urma m-am tre'it si am constatat cu
uimire dar si cu mare $ucurie cA ma simteam excelent si foarte odi&nit% Bine dispus am luat
un taxi panA la !ila lui Elinor insA din precautie am indicat soferului o adresa cu cate!a strA'i
mai inainte%
Elinor si +epa (und&i erau de2a acolo asteptandu-ma3 am cre'ut ca am intar'iat insA ei m-au
linistit spunandu-mi cA totul este pregAtit de plecare%
- Dar Hidam-ul nu ne insoteste8 am intre$at eu mirat !a'and ca 'eitatea nu se afla in casa%
- Ba da insA el ni se !a alAtura de la un anumit punct al traseului mi-a rAspuns lama
fAra sa-mi dea si alte detalii%
Ne-am urcat in masina lui Elinor care era un 2eep foarte luxos parcat in fata !ilei% )entru a
putea discuta mai usor pe parcursul drumului +epa (und&i a propus sa raman cu el pe $anc&eta
din spate ceea ce am acceptat cu $ucurie%
Era aproape ora cinci dimineata cAnd am pornit la drum% Cerul senin si plin de stele
pre!estea o 'i minunata3 de altfel perioada aceea de inceput a lunii noiem$rie era deose$it de
calduroasa ploile find putine si scurte% Am remarcat faptul ca daca !om fi ne!oiti sA urcam pe
munte pro$a$il !om a!ea conditii foarte $une de acces% +epa (und&i mi-a explicat insa ca
eforturile noastre nu !or fi prea mari caci conditiile meteorologice nu a!eau sA pre'inte !reo
importanta% +aspunsul lui m-a derutat putin dar nu am cerut si alte lamuriri%
Elinor conducea repede astfel incAt dupA douA ore ne aflam de2a la poalele Carpatilor
Meridionali pe care
tre$uia sa-i tra!ersAm% )ri!eam plin de incAntare peisa2ul mirific in lumina super$A a
rAsAritului si am fAcut o$ser!atia ca nu departe de 'ona prin care treceam atunci in dreapta
noastrA se afla locatia secretA din muntii Bucegi pe care o !i'itasem si eu cu mai $ine de un
an in inainte%
- Acel loc foarte special !a a!ea un rol important in !iitorul apropiat al +omAniei a spus pe
neasteptate lama% Descoperirea nu a fost deloc intAmplAtoare caci expeditia condusA de Ce'ar
a insemnat un prim semnal al sc&im$arilor apropiate care !or a!ea loc nu numai in ceea ce
pri!este +omania ci si intreaga planeta% Angrena2ul cau'elor care !or conduce la aceste
modificari este insa atat de complex incat el nu poate fi cuprins si inteles de catre o minte
umana o$isnuita% De aceea cei relati! putini care actionea'a pentru a pregati aceste conditii
sunt spri2initi adeseori de unele entitAti angelice care fac poate din diferite categorii ierar&ice
ale manifestArii% In traditiile orientale acestea sunt numite 'eitAti3 e $ine sA stii cA ele sunt
organi'ate intr-o ierar&ie piramidala cam dupA aceleasi principii dupA care este organi'atA o
companie sau o intreprindere in societatea moderna%
- Ce'ar mi-a !or$it doar !ag despre a2utorul pe care anumite entitAti angelice il ofera
neconditionat omenirii% N-am inteles insa niciodata cum se manifesta acel a2utor sau cum poate
fi el percepti$il aici in planul fi'ic%
- Un aspect important este cel al actiunii de purificare su$tila pe care aceste fiinte care apartin
lumilor superioare din planul astral o reali'ea'a la ni!elul unei tari si c&iar la ni!elul intregii
planete% (per ca in mare parte esti familiari'at de2a cu aceste lucruri% In principiu ele se refera
la unele realitati de ordin su$til pe care stiinta moderna le respinge sau cel putin le ignora%
Asa cum omul are o aura $ioenergetica tot astfel si pamantul datorita campului energetic su$til
emanat de $iosfera lui are o aura1 proprie% Bineinteles spre deose$ire de aura unei fiinte
umane aura planetei este gigantica% Totusi caracteristicile celor douA aure precum si
procesele energetice care se derulea'a la ni!elul lor sunt principial identice% De pildA aura
unui om poate sa se impurifice gradat de la alimentatia nesanatoasa a acestuia de la mediul
impur si grosier in care el traieste dar cel mai mult si mai profund ea se impurificA in urma
actiunilor pe care omul respecti! le sa!arseste mai ales cu gandul% In ceea ce pri!este aura
pamantului conditia ei depinde de natura actiunilor fi'ice mentale si !er$ale ale fiintelor
care traiesc pe suprafata planetei%
)entru mine incepea sa fie simplu sa concep si sa asimile' aceasta informatie dar nu eram
prea sigur ca ea putea fi 6digerata1 si de oamenii o$isnuiti%
- Din pacate pentru acestea lucrurile stau asa cum ai spus tu a admis +epa (und&i% Un om
care nu este constient si nici a!i'at de propria lui aura su$tila nu poate sa creada ca planeta
pe care el traieste este ea insesi o fiinta9 care are o aura gigantica% insa pentru un clar!A'ator
experimentat acest lucru este foarte e!ident% Cel care are acces li$er si neingradit la planul
astral poate de asemenea in anumite conditii sA perceapA aura actualA a planetei care este
foarte 6incarcatA1%
- (tiu ca aura unei fiinte poate sa ofere foarte multe informatii despre starea fi'ica si
psi&ica a acesteia dar oare pro$lema este !ala$ila si in ca'ul destinului fiintei respecti!e8
am intre$at eu% Adica aura noastra contine informatii despre Farma pe care o a!em8
- (tarea energetica a aurei este foarte complexa insa esential este faptul ca in ea poate fi
regasita practic orice informatie despre acel om care este mai mult sau mai putin ascunsa sau
codificatA intr-un mod specific% )rin urmare citirea1 corecta a aurei poate sa pre!ada de
exemplu natura unei $oli care !a apArea in !iitor gra!itatea ei sau c&iar moartea persoanei
respecti!e daca sunt sesi'ate anumite semne particulare% De o$icei nivelul subtil al aurelor,
inseamna ca in virtutea unui principiu cunoscut, ceea ce se aseamana se atrage si acest
principiu este valabil pretutindeni in creatie. &e aceea, o fiinta umana care este rea $i c(iar
satanica in comportamentul ei nu va putea face niciodata fapte bune. &in acela$i motiv nu vei
putea vedea aproape niciodata o banda de raufacatori mergand la biserica si cautAnd com-
pania preotilor si a sfintilor pentru a se cai $i a-si transforma vietile. Acele fiinte nenorocite
vor actiona in continuare in virtutea vibratiilor energetice predominant rele pe care le au in
aura $i se vor asocia cu persoane de aceeasi naturA, indemnAndu-se unele pe altele la noi
faradelegi. A$a dupa cum ti-am spus, in felul acesta ele seamanA atunci semintele unui destin
amar pe care va trebui sA-/ traiasca in e#act aceea$i intensitate a pierderilor $i suferintelor
pe care le-au pricinuit altora.
- !A $tii ca am intalnit persoane care afirmau in batocurA cA vor avea suficient timp
dupe aceea sa plAteascA" greselile pe care le savar$esc in prezent, am spus eu. 'ersonal,
consider ca aceasta este o viziune foarte paguboasa asupra realitatii.
- ,ste adevarat ca, in incon$tienta si ignoranta lor, multi oameni se lasa ademeniti de vocea
mintii $i nu de cea a inimii. &e pilda, unii sunt tentati sa profite cat mai mult $i intr-un mod
egoist de ,placerile" vietii si sa nu tina cont de semintele rele pe care le seamana atunci. Aceste
persoane se gAndesc cA vor avea destul timp mai apoi in viata pentru a consuma" aceste
efecte negative sau, cu alte cuvinte, pentru a le plati. 0rebuie sa-ti spun insA cA aceasta este
dovada unei mari prostii) este oarecum la fel cu a spune ca vrei sA intri in namolul mizerabil
al unei mocirle, pentru ca dupa aceea sa iesi $i sa te speli de el. &esigur, a$a ceva este posibil,
dar va implica mult efort $i va antrena o mare pierdere de timp pentru a te curata de ,noroiul"
cu care te-ai manit. Care sA fie atunci folosul unei astfel de actiuni% Meritele pe care le-ai
cumulat cu greu intr-o anumitA perioada vor fi repede ani(ilate de actiuni rele care nu iti aduc
decat o asa-zisa satisfactie partiala $i efemera.
-ealizam ca o asemenea perspectiva sumbra era asemanatoare cu o munca de !isif si singura
e#plicatie pe care o gaseam in cazul celor care procedeaze a$a era aceea a slAbiciunii lor in
fata tentatiilor efemere ale lumii materiale. Intelesesem faptul ca acestea dau na$tere destul de
repede unor emotii negative in fiinta umanA, deoarece este firesc ca preocuparile grosiere $i
inferioare, cum ar fi tendinta avida pentru ca$tig, lu#ul opulent, faima si lupta pentru putere
sA genereze in om sentimente de lacomie, insensibilitate, rautate, invidie, egoism, manie sau
razbunare. 1-am intrebat pe -epa !und(i in ce masura toate aceste emotii negative afecteaza
aura umana.
- &e fapt, ele sunt energii subtile cu o frecventa de vibratie grosiera. &aca nu sunt indepArtate
repede, adica daca nu se renunta repede la ele pentru a fi inlocuite cu opusul lor, se vor fi#a"
la nivelul aurei $i al diferitelor organe ale trupului, facand sa apara tulburari psi(ice, boli $i
afectiuni grave. In mod asemanator se prezinta situatia $i in cazul aurei 'amAntului, care este
profund influentata de aura fiintelor umane ce traiesc la suprafata lui.
&in pAcate, situatia actuala a aurei planetei este destul de critica, deoarece in prezent ea
poate fi asemAnata cu aura unui om grav bolnav. Intr-o astfel de situatie, in mod firesc trebuie
se urmeze un ,tratament" de purificare si de vindecare a bolii. $i, la fel ca in cazul omului,
planeta va inregistra $i ea ,convulsii" sau alte fenomene asemanatoare, pe care oamenii care
traiesc la suprafata ei le percep drept fenomene apocaliptice. "u e nimic supranatural in asta,
ci doar un efect de contrabalansare a incArcAturii" negative, adica a 2armei negative a pla-
netei, care a auns la o valoare critica $i care influenteaza astfel destinul omenirii.
- Am discutat si cu Elinor despre unele aspecte legate de destin si cred cA am inteles
mecanismul lui de formare i-am spus atunci lui +epa (und&i%
- Da% In principiu procesul este destul de simplu% 7iecare fiinta umanA este caracteri'atA de o
energie specificA ce determina o anumita stare generala a mintii si a sufletului% (tarea generala
!a crea mai apoi canalele prin care se !or manifesta unele tendinte mentale dominante care
sunt corelate cu trAirile si cu energia pe care o are acea fiinta umana% In continuare tendintele
dominante !or genera un intreg lant de alte o$iceiuri si tendinte care !or structura in cea mai
mare parte destinul !iitor al acelei persoane%
Asa se explica de ce unii oameni care au o energie grosiera manifesta de asemenea trAiri
grosiere si idei grosiere% Ei nu se multumesc cu parerile pe care le au ci incep sA ii 2udece si
pe altii dupa propria lor rautate dupa propriul lor scepticism si dupa per!ersitatea de care ei
insisi dau do!ada% Toate acestea se petrec pentru ca ei nu concep ca ceilalti oameni ar putea fi
altfel de cat sunt ei insisi% In aceste conditii calea e!olutiei acestor fiinte umane !a fi dificila si
indelungata deoarece ele nu au inca tre'ite focarele de forta $enefica in structura lor su$tila si
tocmai de aceea nu au cu ce sa sustina o !iata ec&ili$rata si armonioasa%
In felul aceste poti sa intelegi de ce anumite salturi spirituale nu se produc peste noapte% In
ca'ul unei fiinte care a$ia incepe sA se tre'easca din punct de !edere spiritual intr-o existenta
cumularile de energie spirituala pe care ea le are nu sunt atunci suficient de mari adicA ele nu
sunt predominante% TrAirile si starile cu care ea se confrunta intr-o astfel de conditie !or fi
amestecate adica unele !or fi $une dar cele mai multe !or fi rele% Aceasta !a genera o
fluctuatie continua a fiintei intre poli opusi care se datorea'a mai multor factori atat interni
cat si externi% De exemplu daca in natura acelei fiinte umane exista acumulari malefice atunci
cand intra in contact cu o am$ianta malefica ea !a fi afectata si !a trai din nou stari care ii
repugna% 4 fiinta eminamente $enefica insa nu !a a!ea nici un fel de reactie malefica daca se
afla in aceeasi am$ianta negati!a% Cel care are fie si putin cumul malefic in aura lui !a simti - e
drept ca intr-o masura foarte mica - acea am$iantA maleficA3 adica el !a sesi'a totusi ca acea
am$ianta este rea% )rin contrast o fiinta care este total $enefica c&iar daca intra in acel mediu
inferior nu-, !a percepe ca atare% Desigur ea isi !a da seama de natura lui dupA reactiile celor
care se afla acolo insa cu toate acestea ea !a ramane complet neafectata pentru ca in aura ei
nu e#ista focare sau punti de legatura cu aceste manifestari energetice. Acesta este un aspect
foarte important si tocmai de aceea !reau sa-, intelegi $ine a adaugat +epa (und&i cu un ton
apAsat%
DupA o scurta gandire am rostit*
- Imi dau prea $ine seama ca este esential sa acumule' cat mai multe energii $enefice si
ele!ate in aura care atunci !or determina o stare de ec&ili$ru si armonie in structura mea%
- Mai mult decat atat aceste acumulari pe care o fiinta le reali'ea'a in aura sa !or fi cele care
!or declansa mai apoi toate salturile care sur!in in e!olutia spirituala a fiintei respecti!e a
completat +epa (und&i% Tre$uie sa stii ca prin acumulare apare totdeauna posi$ilitatea saltului
e!oluti!% Este $ine ca ai inteles necesitatea cumularii care tre$uie reali'ata la ni!elul aurei
exclusi! in directie po'iti!a3 mai apoi asa dupa cum ti-am spus aceste acumulAri se !or
insuma si !or genera premi'ele saltului spiritual al e!olutiei accelerate%
Aceeasi lege e !ala$ila si in ca'ul regresului spiritual adica al in!olutiei% In acest ca' insa
nu mai este !or$a despre un salt care e asimilat cu a merge inainte ci de o cadere de /
pra$usire a fiintei in genunile rului% Atata timp cat in om mai persista raul el !a fi !ulnera$il
pentru cA ceea ce de2a exista in acea fiinta !a atrage mereu ce!a care este asemAnAtor%
- 5i atunci cum !om mai reusi sa acumulam merite si energii $enefice8 am intre$at
contrariat%
- ExistA destule posi$ilitAti de a folosi !ointa indi!iduala pentru a ani&ila acumularile
negati!e% De pilda una dintre aceste posi$ilitati este aceea de a se actiona contrar tendintei
malefice care este resimtita atunci in fiinta% Daca aceasta este pe cale sa fie cuprinsa de o stare
de manie si de furie atunci ea !a tre$ui sA se controle'e si sA-si inducA plina de ra$dare o
stare de calm si de iu$ire pentru fiinta cealalta asupra careia dorea sa-=i proiecte'e energiile ei
malefice% Toate acestea implica insa efort dar sa stii ca fara efort nu se poate reusi%
- Eu mA simt incre'Ator si dornic sa depun acest efort am spus cuprins su$it de o stare de
$una dispo'itie% - Excelent inseamna ca esti optimist si faci parte din categoria celor care de2a
au predominante $enefice in aura lor% In sc&im$ pesimistii sunt cei care au in structura lor
energetica predominante malefice negati!e distructi!e%
Eram $ucuros ca intelesesem aceste aspecte fundamentale ale existencei si e!olutiei in
manifestare% Mi-am exprimat atunci recunostinta fata de +epa (und&i pentru ra$darea si
$unAtatea pe care a do!edit-o explicandu-mi acele ade!Aruri esentiale care mi se pareau
foarte simple% - Este ade!Arat ca acum aceste lucruri iti par a fi simple si e!idente insA nu uita
cA nu poti sA a2ungi la ele decAt atunci cand te &ranesti1 cu esente%
Am apro$at clatinAnd din cap% Eram impresionat de forta deose$ita a cu!intelor pe care le
rostea lama de calmul si de cunoasterea lui profunda% Vor$ele lui parca se infingeau pentru
totdeauna in constiinta mea luminAndu-mi intelegerea% L-am intre$at atunci despre modali-
tatea prin care 'eitAtile din planurile su$tile ale Creatiei a2utA omenirea si intreaga planeta sa
tra!erse'e acest prag critic al existentei lor%
- C&iar si in acest ca' este tot o pro$lemA de optiune a oamenilor mi-a raspuns +epa (und&i%
EntitAtile angelice 'eitAtile si toti cei care a2utA la spirituali'area planetei actionea'A din
proprie con!ingere si dintr-un impuls altruist insA a2utorul lor ar putea fi mult mai su$stantial
daca oamenii ar in!oca acest a2utor si ,-ar solicita in mod constient% Acesta ar fi de2a un pas
important inainte deoarece ar insemna ca ei se tre'esc din 6amorteala1 si reali'ea'a decadenta
la care a a2uns umanitatea% +ugile si gandurile lor $une ar contri$ui imens la efortul de
purificare a aurei su$tile a pamantului% )e de alta parte anumite entitAti su$tile din planurile
ele!ate ale creatiei impulsionea'A unele fiinte umane prin in!AtAturi sau re!elatii care sunt
facute in timpul starii de !is% Aceste manifestari sunt insa atat de !ii si de puternice incat
uneori ele se impregnea'a in constiinta celui care le traieste c&iar mai $ine decat alte
e!enimente cu care se confrunta in starea de !eg&e in lumea fi'ica%
Mi-am adus aminte fulgerAtor de imaginea care imi apAruse o$sedant in minte inainte de a
adormi3 nu puteam spune cA a fost un !is dar in mod e!ident nu a fost nici realitate fi'icA% Am
e'itat cAte!a momente daca sA-i po!estesc lui +epa (und&i despre acest aspect dar am
renuntat deoarece Elinor tocmai oprise intr-o parcare ce era plasatA pe maginea soselei dintre
munti% Ne-am de'mortit putin si am admirat peisa2ul mirific care ne incon2ura% Mai apoi am
ser!it o mica gustare cu Elinor care adusese pro!i'iile necesare% +epa (und&i a refu'at sa
manance preferand in sc&im$ sa se plim$e gAnditor putin mai sus pe coasta muntelui%
Dupa aproximati! douA'eci de minute ne-am reluat drumul si la putin timp dupa aceea am
trecut muntii spre Transil!ania% (e pare cA atAt Elinor cat si +epa (und&i cunosteau drumul pe
care tre$uia sA-l urmAm deoarece ne-am a$Atut de la 5oseaua principala mergand pe o ruta
cAtre partea sudicA a Muntilor Apuseni% In tot acest timp am e!itat sA cer lamuriri cu pri!ire la
destinatia noastrs finala dar nici lama nu a mentionat !reun element nou in aceasta directie%
Am constatat ca pe mAsurA ce ne apropiam mai mult de platourile muntoase line 5i foarte
largi care erau specifice Muntilor Apuseni +epa (und&i de!enea tot mai tAcut si concentrat%
De aceea nici eu nu am dorit sA-, deran2e' cu alte intre$Ari a$andonandu-ma cursului
e!enimentelor%
Meepul pArasise demult c&iar 5i soseaua secundara 5i urca pe un drum de tara care 5erpuia
printre mai multe sate rasfirate pe colinele dealurilor inalte% Destul de aproape se 'Areau
primele masi!e muntoase acoperite de paduri $ogate% Am ,asat in urma noastrA o ultimA
ase'are care insuma doar cate!a case si am intrat pe un drum forestier surprin'ator de $ine
intretinut% La un moment dat Elinor a !irat pe un drum la stanga destul de ingust care era
$locat dupA cati!a metri de o $arierA din lemn3 un indicator din ta$lA ruginitA care a$ia se
mai tinea de $ratul $arierei ne anunta cA accesul pe acea !ale era inter'is%
Elinor a co$orat din marina 5i a dat la o parte $ariera% )Atrunse apoi cu 2eepul pe drumul care
era putin mai lat decAt masina inaintAnd destul de repede% (e putea o$ser!a ca nu mai trecuse
nimeni de mult timp pe acolo deoarece !egetatia crescuse in !oie pe drum 5i pe marginea lui%
Nu se distingeau nici mAcar urmele de roti ale !e&iculelor care erau clasice in astfel de 'one%
Drumul inainta prin pAdure in pantA aproximati! un Filometru 5i 2umAtate dupA care se
infunda% Am co$orat toti trei din masina% In fata mea puteam sA !Ad printre copaci o poiana
foarte largA care fusese creatA prin exploatarea lemnului% Copacii fusesers taiati si
rAmAseserA doar $uturugile lor care erau acoperite partial de !egetatie%
- De aici !om continua drumul pe 2os imi spuse +epa (und&i% (a stii cA pe o mare ra'A in 2ur
nu se afla tipenie de om insa !ei fi incAntat de peisa2ul de $asm prin care !om trece%
I-am mArturisit atunci cA nu am antrenamentul necesar pentru a strA$ate muntii ultima
tentati!A in aceasta directie fiind acum mai $ine de 'ece ani dar lama m-a asigurat ca nu !a
tre$ui sA depun un efort prea mare intrucat drumul era usor de parcurs iar panta relati! linA%
Am ie5it toti trei in poiana cea mare3 atunci am reali'at cA de fapt ne aflam c&iar pe creasta
dealului pe care ,-am urcat cu masina% Cred totu5i cA aceasta fAcea parte din masi!ul muntos
care se afla in fata noastrA deoarece nu era mult mai mic decAt crestele lui 5i in plus era
legat de el printr-o !ale relati! ingustA 5i nu prea adancA%
Am tra!ersat poiana 5i ne-am indreptat cAtre acel munte mergand prin iar$a inaltA 5i moale
care in mod curios inca nu se uscase% Vremea era caldA iar $ri'a !Antului aducea mirosul
frun'elor cA'ute si al pAmantului rea!An% Atunci am simtit primele adieri ale unui parfum
inconfunda$il pe care i, cuno5team prea $ine% Era mirosul de am$rA si de mir care insotea
mereu pre'enta Hidam-ului% Le-am atras atentia si celorlalti doi asupra acestui aspect%
- 5tiu ne insote5te de putin timp mi-a raspuns +epa (und&i% M-a instiintat telepatic despre o
anumita situatie insa curand ii !ei putea !edea forma fi'ica%
Intr-ade!ar peste cate!a secunde Hidam-ul s-a materiali'at progresi! in spatele lui +epa
(und&i in dreptul umArului sAu stang% Am o$ser!at ca aceasta aparitie nu a fost instantanee
ci ea a parcurs foarte repede doua-trei fa'e intermediare de compactitate a formei3 mai intAi
conturul corpului s-a manifestat ca un a$ur difu' in atmosfera apoi forma acestuia s-a
intensificat doar in anumite 'one si apoi ea a apArut complet in fa'a finala% C&iar dacA mai
!A'usem cu cate!a 'ile inainte la Elinor acasa acest proces dar in sens in!ers uimirea mea a
fost totusi la fel de mare doar c a acum m-am a$tinut s a ma exteriori'e'% (tatura
impresionanta a Hidam-ului imi crea un sentiment de siguranta profunda si de incredere in
re'ol!area cu succes a oricaror pro$leme%
AceastA sen'atie nu a durat insa decAt foarte putin deoarece treptat am inceput sa
remarc un fenomen paradoxal care mi-a pertur$at orice anali'A logicA a creierului
proiectandu-ma intr-o stare de totala incertitudine%
T r a n s l a t i a
Toate po!estirile fantastice si teoriile oamenilor de stiintA despre planurile paralele nu
!alorea'a aproape nimic prin comparatie cu experimentarea directa a acestui ade!ar% In ca'ul
meu uluirea a fost 5i mai mare intrucat am a!ut posi$ilitatea sa o$ser! in detaliu c&iar
intrepAtrunderea a doua ni!eluri ale realitatii fArA ca prin aceasta simturile mele sA fie
pertur$ate in !reun fel%
)e masura ce ne deplasam prin acea !ale am sesi'at cum marginile ori'ontului din stAnga si
din dreapta mea se intunecau tot mai mult 6ingustand1 !i'iunea pe care o a!eam% In acelasi
timp insa ca intr-un efect de compensatie ori'ontul din fata pArea cA se depArtea'A si mai
mult tragand1 astfel dupa el toate formele de relief% Estomparea luminii in pArtile laterale se
asemAna mai mult cu un crepuscul care incetosa detaliile acelor 'one desi pana atunci
acestea erau foarte clare in lumina 'ilei% Aceasta manifestare foarte stranie crea sen'atia ca ne
aflam intr-o cu!a uriasa3 dimensiunile reliefului care pana atunci erau interpretate in mod
logic de creier de!eniserA disproportionate si a!eau c&iar tendinta s a isi in!erse'e proiectia
optica* ceea ce se afla in depArtare era mare iar ceea ce !edeam aproape era foarte mic% Am
remarcat imediat cA aceasta a creat o e!identa stare de confu'ie in creierul meu care a
generat un sentiment de teama in fiinta% Totusi modificarea socanta pe care o percepeam in
mediul incon2urAtor nu s-a reali'at $rusc ci in mod gradat ceea ce a oferit un oarecare
spatiu de mane!ra1 pentru capacitatea mea de intelegere%
Este foarte straniu sa mergi printr-o 'ona 5i sA ai sen'atia c a realitatea care te incon2oara
incepe sA se modele'e precum un desen animat% Am constatat ca prima impresie care este
generata atunci in minte este aceea a nesigurantei 5i a incertitudinii% Creierul anali'ea'a
foarte repede toate posi$ilitatile de interpretare dar cu toate acestea nu identifica in
experientele sale anterioare nimic asemAnator% Atunci el incearca sA construiasca singur un
model nou a ceea ce percepe dar extrapolarea nu are succes deoarece nu sunt respectate
legile de $a'a ale logicii si ale fi'icii spatiului tridimensional care repre'inta insasi $a'a lui
de interpretare% Astfel intr-un timp foarte scurt creierul depune armele1 pentru ca a epui'at
de2a toate posi$ilitatile% Noua stare este insa improprie conditiei mentale o$isnuite deoarece
mintea tre$uie sa fie mereu ocupata cu ce!a tre$uie sa ai$a totdeauna un su$iect de anali'at%
De aceea in situatia neo$isnuita in care am fost pus ea a generat in mod automat un acut
sentiment de frica interioara care nu repre'enta altce!a decat reactia de panica a ego-ului
meu prin raport la noua realitate pe care o percepeam% In mare parte aceasta reactie se datora
instinctului de conser!are a !ietii care este ancestral in orice fiinta dar care in acelasi timp o
leaga pe aceasta de conditia manifestarii o$ligand-o intr-un fel sa se 6agate1 de !iata de
experienta de exterior%
In acela5i timp remarcam faptul ca eram totusi capa$il sa o$ser! cu luciditate in acele
momente sentimentul fricii care ma cuprindea si c&iar sa-i anali'e' rapid cau'ele si
pro!enienta% Aceasta a pro!ocat o 'guduire a intregii mele fiinte fortand clarificarea unei
situatii pe care pana in acel moment nu o sesi'asem% Mi-am pus atunci urmatoarea
intre$are*daca pe de o parte eu sunt cel care traieste frica si angoasa de care eram cuprins
atunci cine era cel care o$ser!a acea emotie si contractie a intregii mele fiinte8 Am fost
ne!oit sA recunosc cA nu era cine!a strAin de mine intrucAt eu insumi trAiam frica si
puteam afirma cu certitudine cA tot eu eram cel care o o$ser!a cu detasare% Dar dacA primul
sentiment imi crea o stare acuta de contractie si disconfort in intreaga fiinta cel de-al doilea
ma linistea si ma inalta conferindu-mi o mare incredere si siguranta%
In timp ce eram profund a$sor$it in aceste reflectii +epa (und&i mi se adresa fara nici o
introducere ca si cum am fi continuat o discutie mai !ec&e*
- 4$ser!atiile tale launtrice sunt corecte insa confu'ia nu a dispArut complet% Te afli foarte
aproape de a reali'a un salt semnificati! in constiinta si in intelegerea raporturilor complexe
dintre ceea ce este real si ceea ce este fals% Acum este un moment foarte $un pentru a-ti da
seama de faptul cA lumea fenomenala este astfel structurata incAt sA a$soar$a toata atentia
omului intr-o directie gresita de interpretare% Este o actiune magica un excelent numar de
ilu'ionism cosmic% Aparent nimeni si nimic nu ar putea con!inge fiinta umana ca realitatea
in care trAieste nu este c&iar asa cum o percepe% Dar dupA cum ai oca'ia sA constati singur
c&iar acum aceasta con!ingere este eronata% Toate credintele si pre2udecatile omului in ceea
ce pri!este materia si legile fi'icii clasice se do!edesc false si inoperante% )ro$lema este ca
de-a lungul nenumaratelor sale existente fiinta umana si-a intarit gradat aceste con!ingeri si
pre2udecati false intr-un nod central despre care crede ca ii repre'inta indi!idualitatea%
- Nu inteleg prea $ine am spus% Eu cred ca sunt ceea ce de fapt nu sunt8
- Exact% Dar nu doar tu faci asta ci orice fiinta din Creatie in diferite proportii de intensitate%
Cu cat ignoranta este mai mare cu atat omul este mai prins in mre2ele acestei ilu'ii de care ii
!ine foarte greu sA scape% Anali'ea'A cu atentie perceptia interioara pe care tocmai ai a!ut-o3
este un $un inceput% imi poti spune de care dintre cele doua 6identitAti1 ai fost mai apropiat
panA scum8
Nu-mi era prea greu sA-mi dau seama asa ca i-am raspuns imediat*
- 7ireste de aceea care m-a determinat sa simt teama% Mi se pare mult mai puternica mai
apropiata de mine%
- Care 6mine18 Defineste-, mi-a cerut lama%
Brusc mi-am dat seama cA nu a!eam o idee foarte clara despre cine sau ce sunt cu
ade!arat% )rima tendintA a fost aceea de a mA asocia cu trupul insa c&iar si eu care ma
aflam a$ia la inceput de drum in ceea ce pri!este intelegerea unor aspecte initiatice reali'am
ca o asemenea idee este de fapt o a$eratie% Cum as putea sa fiu in esenta mea acest trup
cand eu nu pot sA fiu constient de el in fiecare clipa8 Nu mai departe de in urma cu cate!a
'ile am constatat faptul ca desi eram perfect lucid nu a!eam totusi nici o perceptie a trupului
si nici nu imi doream aceasta% (tarea de profunda relaxare si de dilatare care mi-a fost atunci
indusa de lama si de Hidam ma determinase sa transcend sen'atia corporala care este foarte
limitatA% Cu toate acestea eu continuam sA stiu prea $ine ca exist dar in nici un ca' ca
formA si consistentA fi'icA materiala%
- CautA raspunsul m-a indemnat +epa (und&i% In asta constA esenta existentei% 4ri de cate
on apar situatii contradictorii anali'ea'a cu atentie cau'ele care au condus la ele% Nu pot
exista doua ade!aruri intr-unul singur3 de aceea tre$uie sA intelegi corect in ce anume consta
aspectul fals% )rincipalul a!anta2 care decurge de aici este ca nu !ei mai fi pacAlit de acel
aspect si el nu !a mai putea sa-ti afecte'e existenta asa cum a facut-o pana atunci% Daca de
pilda ai inteles in profun'ime ca identitatea ta reala nu este acest trup ci o realitatea mult
mai su$tila atunci poti sA fii sigur cA nu te !ei mai confrunta cu o serie intreagA de atitudini 5i
perceptii false fara rost% In primul rand !a dispArea gradat frica de moarte apoi nu !ei mai
acorda atentie excesi!a formei exterioare a corpului se !or estompa foarte mult 5i c&iar !or
dispArea anumite atitudini orgolioase 5i !ei de!eni mai putin egoist% Dar fii atent totu5i pentru
cA aceasta este doar o etapA a de!enirii 5i tu nu tre$uie sA te opre5ti doar la acest stadiu al
anali'ei% )rofun'imile ei sunt ne$Anuite%
In timp ce +epa (und&i rostea ultimele cu!inte am remarcat faptul ca peste formele de relief
ale 'onei prin care treceam incepea sA aparA un alt peisa2 care la inceput era doar ca o
proiectie de film suprapusa peste realitatea fi'ica in care existam% De5i imaginea acelei proiectii
era neclara totu5i mi-am dat seama ca era !or$a tot despre un peisa2 de munte insa mult mai
stancos% )uteam sa !Ad ca pe solul pe care calcam era iar$a 5i !egetatia din Apuseni dar in
acela5i timp peste ea era suprapusa intr-o aparenta strA!e'ie 5i imaginea unui drum arid cu
pietre de munte care 5erpuia printre doi !ersanti din roca%
M-am oprit 5i am a!ut tendinta sd ma 5terg la oc&i pentru a indepArta mira2ul% Cei trei s-au
oprit 5i ei uitAndu-se la mine% Nimeni nu spunea nimic iar timpul parca se oprise 5i el% Am
pri!it in 2urul meu3 crepusculul din parti se accentuase urcAnd mult cAtre 'enit iar in fata mea
piscurile gigantice ale unui munte din piatrA se conturau din ce in ce mai clar peste coamele
mult mai 2oase ale muntilor impaduriti din Apuseni spre care noi ne indreptam atunci%
Intrepatrunderea celor doua realitAti crea o stare am$igua 5i c&iar un sentiment de nesiguranta
in ceea ce pri!e5te solul pe care calcam%
Imaginea cerului se modifica 5i ea cu fiece clipa care trecea3 culoarea lui al$astrA 5i soarele
strAlucitor pe care il puteam !edea pAna atunci erau in!adate din ce in ce mai mult de o patura
groasa de nori !inetii intunecati insa ace5tia inca nu reu5isera sA acopere in intregime
imaginea soarelui din realitatea mea% )erspecti!a era cu ade!arat uluitoare 5i totodatA
magnificA* ra'ele soarelui din lumea in care ma aflam strApungeau in unele locuri patura de
nori amenintAtori din realitatea care se suprapunea peste ea 5i difu'a apoi in super$e forme
tronconice pe panta muntilor din depArtare% MAretia acelui spectacol unic poate fi cu greu
descrisa in cu!inte% Eram cople5it dar cu toate acestea nu-mi pierdusem stapanirea de sine% In
loc sA fac eforturi disperate pentru a intelege ce se petrece de fapt am decis sA o$ser! cat mai
calm 5i plin de interes acea uluitoare transformare a reliefului sau mai $ine 'is a realitatii in
care ma aflam atunci%
6Inlocuirea1 !ec&iului peisa2 cu noua proiectie spatiala cea a !Aii aride 5i stAncoase era
aproape completa% )uteam sa mai o$ser! doar sla$e influente luminoase ale soarelui 5i pe ici
pe colo 'one de culoare !erde-pastel ale !egetatiei din Apuseni% Acestea de!eneau insa tot mai
estompate facand loc in totalitate noului cadru spatial mult mai dur 5i mai sAl$atic in care mA
aflam%
La inceput nu a fost decAt o impresie neclara dar dupa ce translatia s-a inc&eiat in totalitate am
ramas 5ocat de uimire* 'ona muntoasA in care ne aflam acum era c&iar aceea care imi apAruse
o$sedant in minte inainte de plecarea in cAlAtorieA
- Acesta este un moment important al existentei tale care te !a a2uta sA intelegi cA fenomenele
sunt relati!e in manifestare3 totodatA te !ei con!inge ca meditAnd profund asupra naturii lor
efemere !ei putea sa do$Ande5ti controlul aproape magic al realitAtii in care traie5ti% Atunci
!ei putea c&iar tu sA determini la !ointa modificAri sau translatii paralele ale unor lumi din
Creatie dacA aceasta !a fi necesar la un anumit moment%
+epa (und&i !or$ea rar pe un ton gra! uitandu-se in oc&ii mei%
- Am !A'ut acest loc in noaptea trecuta3 imi aparea in minte imediat ce inc&ideam oc&ii am
spus eu putin de'orientat% Nu stiam ce inseamna si nici acum nu inteleg mai multe%
- Ai fost sustinut in felul acesta pentru ca socul din pre'ent sa nu fie prea mare mi-a explicat
lama% Este o 'ona situata la mare inAltime in unul din muntii Ti$etului%
+amasesem cu pri!irea in gol%
- Acum suntem in Ti$et8 m-am $al$ait eu%
- Da translatia este completa insa nu te ingri2ora procesul este re!ersi$il m-a linistit
lama%
- Dar totusi nu inteleg% De ce toatea acestea8 De ce a fost ne!oie sa fim proiectati aici8
- )entru ca aici ne aflam aproape de scopul cAlAtoriei noastre si pentru ca asa mi s-a
sugerat sa actione'% )ri!eam in 2urul meu relieful dur pietros uscat% DupA aprecierea mea
ne aflam la mai mult de patru mii de metri altitudine% VAntul suiera in rafale de-a lungul !aii
iar aerul era foarte rece aproape intepator% Nu se !edea nici o poteca si nici o urma de !iatA
cu exceptia unor lic&eni in ceea cc ar fi putut fi mai demult al$ia unui rau3 acum era complet
secatA si plinA de pietris colturos% Din loc in loc se puteau o$ser!a fragmente de g&eatA iar
pe !ersantii !aii in care ne aflam 'apada era aprig !iscolitA% +elieful 'onei se asemana cu o
sa iar in fata noastrA se aflau doua piscuri grandioase acoperite la !arf cu 'apada% 7Ara
indoialA ca peisa2ul era impresionant c&iar daca atmosfera era cam cetoasa%
In mod ciudat am simtit atunci ca pre'enta mea in acel loc era intr-un fel asteptata si m-am
simtit $rusc cuprins de o forta launtrica pe care nu o intelegeam% Am corelat apoi intuiti! acea
formida$ila sen'atie de &otarare si !ointa pe care o simteam in mine cu austeritatea si forta
su$tila care se dega2au din locul in care ma aflam% C&iar daca la o prima impresie conditiile
erau foarte !itrege si neprimitoare totusi am remarcat mai apoi cA acel peisa2 a!ea calitatea
de a curAta1 atat mintea cat si inima iar aceasta su$ita purificare fAcea loc unui pregnant
sentiment interior de masculinitate de forta si de !irilitate% Acea 'ona muntoasa pustie pe
care initial am a!ut tendinta sa o consider ca fiind neprimitoare ma atrAgea acum ca un
magnet si pro!oca in mine o nostalgie sfasietoare a carei sursa nu o cunosteam%
- Tre$uie sA mergem%
<lasul lui +epa (und&i suna ciudat de aproape si distinct c&iar daca !alea era destul de
larga% Am tresarit si fara sA !reau mi-am strans pulo!erul pe trup% Totusi temperatura
aerului era mult mai putin rece decat ar fi fost normal la acea inAltime si pe o !reme ca
aceasta% L-am intre$at pe lama cum era posi$il asa ce!a%
- Aceasta este una din contri$utiile1 Hidam-ului% El personal nu ar a!ea ne!oie de o astfel de
facilitate dar s-a gandit cA in felul acesta noi am putea re'ista mai $ine%
L-am pri!it cu recunostinta pe Hidam% Trupul lui urias se integra perfect in acel peisa2 si nu
mi-a fost deloc greu sa reali'e' faptul ca un 'eu poate sA depaseasca destul de usor c&iar si
cele mai !itrege conditii terestre%
- Unele locuri din muntii Ti$etului sunt foarte speciale deoarece au o incarcatura su$tila
deose$ita a continuat +epa (und&i sa-mi !or$easca% (unt misterioase deoarece pot facilita
manifestarea unor fenomene deose$ite care uneori sunt c&iar spontane% in ca'ul nostru
translatia spatiala a fost actul !ointei mele insa am diri2at in asa fel fenomenul incat tu sa ai
timp sA o$ser!i cu atentie caracteristicile lui si sA te o$isnuiesti macar in parte cu noile
conditii%
- Am translatat si in timp8 am intre$at eu cu o urma de ingri2orare in glas gandindu-ma ca
daca in urma unei translatii spatiale mai a!eam sansa sa a2ung acasa o
deplasare in timp care nu ar fi decurs prea $ine ar fi fost fatala din acest punct de !edere%
- Nu nu a fost necesar a raspuns +epa (und&i% Asta nu inseamna cA nu este posi$il
adAugA el imediat% Desi sunt aparent distincte energiile su$tile ale spatiului si timpului se
intrepAtrund si determinA caracteristicile principale ale realitatii incon2urAtoare% La un
anumit ni!el al progresului spiritual !a fi posi$il sA controle'i tu insuti la !ointA aceste
energii% Aceasta nu se face insa deloc la intAmplare ci numai intr-un deplin acord cu armonia
si ec&ili$rul energetic din 'ona respecti!A a uni!ersului%
- Totusi din cAte cunosc eu stiinta actualA nu este de acord cu aceste idei cel putin din
punct de !edere practic%
- Aceasta este drama omului de stiinta contemporan rosti lama% C&iar daca a facut anumite
progrese teoretice el are totusi tendinta de a-5i supraaprecia eforturile 5i aceasta este o
trasatura periculoasa deoarece ii limitea'a li$ertatea constiintei% +e'ultatele teoretice si
ipote'ele pot fi stimulati!e dar 5i frustrante% Aici ca 5i in alte oca'ii cel care se opune este
orgoliul ideii de suprematie% 4mul crede cA a atins apogeul cand de fapt el se aflA a$ia la
inceput de drum%
Mergeam cu gri2A printre pietrele ascutite atent sA nu-mi tai incaltamintea in ele% Ne
indreptam prin !ale cAtre cele doua piscuri muntoase din fata noastra%
- Este o 'ona prin care oamenii trec des8 am intre$at dornic sa stiu daca ne !om intalni cu
cine!a pe traseu% +epa (und&i a clatinat din cap in semn ca nu%
- Acest munte este prote2at in mod su$til% 7oarte putini pelerini au acces aici si aceasta doar
prin gratia si $una!ointa anumitor 'eitAti inalte% lar piscurile din fata noastra nu pot fi
escaladate% Trecerea dincolo de ele se face printr-un loc secret pe care doar cati!a oameni il
cunosc% Te afli la granita dintre douA lumi foarte diferite%
- 5i noi mergem catre acel loc secret8 am intre$at plin de sperantA si de emotie%
- Da dar nu !ei trece dincolo% Nu acum% E!enimentele tre$uie sa se petreaca intr-o
succesiune data pentru a asigura cursi!itatea istorica a unei fiinte si prin extrapolare a
intregii umanitAti% Exista un timp pentru toate iar tu pro$a$il !ei a2unge sa cunosti si celalalt
taram intr-un !iitor nu prea indepartat%
Eram putin de'amAgit dar in acelasi timp si derutat% Am intre$at totusi cu un licar de
speranta* - Ce se aflA dincolo de aceste piscuri8 Ce fel de taram este acela si de cine este
locuit8
+epa (und&i nu mi-a raspuns ci a continuat sA mearga inainte fAra sa ma pri!easca% Dupa
putin timp l-am c&estionat din nou*
- DacA nu trecem dincolo atunci macar spune-mi unde mergem acum8
(olicitarea mea era indreptAtit-a deoarece a2unseseram de2a la poalele celor douA piscuri
semete% Inaltimea lor era ametitoare insa impresia co!Arsitoare pro!enea mai ales de la
faptul cA peretele de roca era practic !ertical si aproape neted fara nici o fisura% Atunci am
inteles de ce spusese +epa (und&i ca !arfurile nu puteau fi escaladate% Aceasta pe $una
dreptate caci ele formau o $ariera practic de netrecut%
Lama !eni in fruntea grupului si ne g&ida cAtre dreapta% Am inceput sA urcAm o$lic panta
relati! usoara care se intindea pana la $a'a imensului perete stancos% In spatele nostru !alea
parcursa aproape ca nu se mai !edea fiind acoperita de o ceata deasa si de um$rele inserArii%
Brusc dupa o stAnca aparu o nisa in peretele din roca masi!a al muntelui% M-am oprit ca
electrocutat% 4 teama nelamurita dar destul de intensa pusese stApanire pe mine fAra sA-i
pot determina cau'a reala% Am cre'ut cA se datora desc&iderii enigmatice din munte% Nisa era
foarte ingusta cu putin mai lata decat o latime de umeri si de afara apArea complet
intunecata% Inaltimea ei era insa remarca$ila depasind opt metri% ApArea ca o fanta in trupul
masi! al muntelui 5i sugera existenta unor mistere ne$anuite in spatele ei%
M-am oprit la cati!a metri inaintea desc&iderii intunecate din munte si ,-am intre$at pe +epa
(und&i daca acela era locul de trecere dincolo. El a2unsese c&iar langa intrare3 s-a intors cu fata
la mine si mi-a raspuns*
- Da acesta este pasa2ul secret de trecere dar ti-am spus cA nu aceasta !a fi experienta pe care
o !ei trai astA'i% Tre$uie sa ai ra$dare si discernAmant%
Kidam-ul se apropie de nisa din munte asteptand in spatele lui +epa (und&i% C&iar (i el cu
statura lui impo'antA pArea minuscul pe langa maretia acelui gigantic perete stAncos%
- Acum !om intra doar eu si Hidam-ul prin nisa in timp ce !oi ne !eti astepta aici% Nu !a
dura mult% LicAnd acestea disparu in interiorul desc&i'Aturii urmat indeaproape de Hidam%
)entru a incApea cu umerii sai lati acesta fusese ne!oit sA intre putin intr-o parte% Dintr-o data
peisa2ul din 2ur imi paru foarte pustiu si c&iar amenintAtor% (e fAcuse $rusc linistite si nici
c&iar !antul nu mai sufla%
L-am pri!it pe Elinor3 era calm si fara gri2i dand impresia ca nu se confrunta prima data cu o
asemenea situatie%
- Ai mai urmat !reodatA acest traseu18 ,-am intre$at eu sperand sa do$andesc un punct de
spri2in care sA ma intAreasca%
-Nu nu aici% Dar am fost cu +epa (und&i in alte 'one asemAnatoare3 in JimalaHa si in Muntii
An'i din )eru%
Il pri!eam nea2utorat% A!eam sen'atia ca fuseseram parasiti acolo pentru totdeauna in
'ona aceea necunoscuta i'olata complet de lumea ci!ili'ata nu a!eam prea mari sanse de
supra!ietuire% )anica imi cuprinse mintea la gandul ca !om muri ing&etati de frig fara adapost
si fAra &rana% Noaptea se lasa repede peste crestele in'Ape'ite iar eu cu Elinor asteptam la
poalele acelui masi! incredi$il de inalt fAra certitudinea cA !om mai gasi unde!a sal!area%
C&iar daca am fi supra!ietuit cum!a am fi a2uns intr-un sat ti$etan pierdut intre crestele
muntilor fara nici un mi2loc de comunicare sau de transport% In cel mai $un ca' presupunand
ca nu as fi fost aruncat in temnitele c&ine'ilor a!eau sa treaca ani $uni pana sa a2ung din nou
acasa in +omania%
I-am expus si lui Elinor perspecti!ele mele sum$re insa el incepu sa rada cu pofta explicandu-
mi ca aerul rarefiat mi-a creat pro$a$il unele feste ale imaginatiei%
- 7ireste cA nu-ti pasa3 doar mai ai de trait doua mii de ani insa eu a5 !rea sa profit cat mai
mult de timpul care mi-a ramas am spus eu afectat%
Cu toate acestea reali'am cu destula luciditate ca el a!ea dreptate3 aerul foarte tare c&iar daca
era rarefiat exacer$ase anumite functii mentale care au i'$ucnit la primul semnal de alarma1%
Aceasta constienti'are din partea mea a fost suficienta pentru a ma face sA-mi re!in la o stare
normala de intelegere si apreciere a situatiei% I-am spus atunci lui Elinor cA !a tre$ui sA fac
mai multe excursii de acest gen pentru a mA o$isnui cu rigorile muniilor%
In timp ce sc&im$am intre noi unele impresii pe aceasta tema +epa (und&i 5i Hidam-ul au iesit
afara prin desc&i'Atura intunecata din munte facandu-ne semn sa ne apropiem% Am a2uns langa
nisa uriasa dar nu puteam sa intre!ad nimic prin $e'na ei% )eretii de la intrare erau usor
neregulati si decupau in piatra muntelui o forma geometrica simpla de dreptung&i care a!ea
inAltimea mult mai mare decat latimea sa% Apropierea de peretele de stanca mi-a creat o stare
de puternica emotie pentru ca acolo simteam ce!a enigmatic ce!a misterios despre care nu
steam a$solut nimic% +epa (und&im-a pri!it cu o mare $unatate si mi-a spus*
- Acum !ei intra in acest munte 5i !ei afla raspunsul la intre$Arile tale despre scopul
cAlatoriei% Momentul este important deoarece !a declan5a o serie de actiuni po'i-
ti!e in a!alan5A printr-un declic esential care implicA 5i persoana ta% Nu te teme
!om fi cu tine un anumit timp%
- LicAnd acestea +epa (und&i imi luA mana dreaptA in mana lui 5i imi facu semn
sA-l urme'% Am intrat cu o strAngere de inima in $e'na nepAtrunsa din interiorul
muntelui%
- e s t e r a s a c r a
In spatele nostru !eneau Hidam-ul si Elinor% Imediat ce am patruns prin desc&i'Atura din munte
nu am mai !A'ut nimic insa dupA cate!a secunde am sesi'at ca acel culoar a!ea o forma
aproximati!A de (3 la inceput el a cotit la dreapta iar mai apoi la stanga% Atunci cand am intrat
pe aceasta ultima portiune am !A'ut $rusc in fata mea la mai putin de trei metri o desc&idere
uriasa care era luminata% Am intrat intr-o pe5tera mare al carei ta!an era ce!a mai inalt decat
nisa prin care !enisem% )ro$a$il se afla cam la 'ece metri deasupra solului acelei pesteri%
C&iar de la inceput am fost i'$it de un element aparte* pestera era luminata discret intr-o
culoare al$astru desc&is foarte plAcuta dar nu !edeam sursa acelei lumini% Un alt aspect care
mi-a atras atentia a fost temperatura aerului3 acolo era aproape cald prin comparatie cu
atmosfera de afara era im$ietor iar strAlucirea magica a stalactitelor si a peretilor de roca crea
o atmosfera de $asm amplificata de sunetul discret al unui mic i'!or de apa cristalina% Am
urmat cu pri!irea traseul acelei i'!or si am !a'ut cA el curgea printre formatiunile de roca de
pe sol dispArand su$ peretele din dreapta%
)e5tera inainta in munte pe o distantA relati! mica nu mai mult de ,/-,. metri dupa care se
ingusta putin 5i se cur$a intr-un culoar spre partea stanga dar de unde ma aflam eu nu puteam
sa !Ad alte detalii% Acel spatiu su$teran emana o sen'atie de mare puritate 5i un anumit rafi-
nament pe care nu puteam sA-, definesc mai $ine% Intreaga fiinta imi era cuprinsa de o emotie
delicata 5i ma simteam ca 5i cum a5 fi fost ridicat pe o treapta superioara a trairii 5i intelegerii
pe care o a!eam% Imi este relati! greu sA descriu sen'atia foarte speciala pe care o resimteam
atunci in profun'imile fiintei mele insa cea mai apropiata comparatie mi se pare aceea cu
sen'atia unui freamat continuu foarte delicat pe care il percepeam pretutindeni in corp%
+epa (und&i m-a indemnat sA fac cati!a pasi inainte in timp ce el impreuna cu Hidam-ul 5i
Elinor au rAmas la intrare% Am mers pAna in dreptul unei formatiuni ce!a mai mari din roca
acoperita de mici cristale de cuart care sclipeau multicolor% Eram emotionat nu 5tiam la ce sa
ma astept% Clipele acelea mi s-au parut lungi cat orele s i in mine cre5tea o nera$dare de
neinteles% Deodata pulsul mi s-a accelerat 5i intregul trup mi-a fost cuprins de caldura% Mintea
imi era atrasa ca intr-un !arte2 5i tot ceea ce era in 2urul meu parca se apropiase de mine
rotindu-se cu mare !ite'a% Apoi $rusc atmosfera s-a lini5tit iar eu m-am simtit ca reantors
dintr-o cAlatorie lunga desi agitatia mea nu durase pro$a$il decat cate!a secunde% Eram
lini5tit cuprins de o adAnca pace interioara%%%
Atunci am !a'ut-o pe 6 e i t a . A apArut deodata din culoarul pesterii inaintAnd cu pasi rari
spre mine% (unt constient cA nu !oi putea nicicand sa descriu prin cu!inte cu fidelitate ceea ce
am simtit in acele momente unice% (untem o$i5nuiti sA trAim intr-o realitate foarte limitata
care nu ne ofera o gama mult mai $ogatA 5i mai nuantatA de trairi s i sen'atii din lumile
superioare planului fi'ic% Mintea omului o$i5nuit este atat de contractata la dimensiunile in care
el trAie5te si la interesele pe care le are incAt atunci cand se confrunta cu o realitate care ii
depd5e5te puterea de intelegere are tendinta sA se $loc&e'e 5i c&iar sA refu'e ceea ce percepe%
Din fericire eu trecusem prin aceste etape in unele con2uncturi anterioare astfel ca a!eam o
anumita experienta% Dar in ca'ul de fata situatia era diferita% )entru prima data in !iata mea imi
era dat sa intalnesc o fiinta care in mod e!ident pro!enea dintr-o alta lume despre care nu
a!eam nici cea mai !aga idee% Cu toate acestea am stiut imediat ca este o 'eitate foarte ele!ata3
nu as putea sa explic prea $ine cum am stiut% )ro$a$il cA aspectul ei neo$isnuit corelat cu
emotia foarte intensa pe care am simtit-o atunci cand i-am !A'ut c&ipul s-au com$inat cu
unele cunostinte pe care le a!eam despre panteonul 'eitAtilor orientale cu repre'entArile lor
iconografice si in acest fel su$constientul mea a fu'ionat toate acele informatii intr-o
conclu'ie definiti!A 5i foarte clara% (au poate a fost o transmisie telepatica foarte puternica ce
a determinat o profunda con!ingere in propria mea fiinta% Indiferent de cau'a stiam cA ma
aflam in fata unei Leite%
Am pri!it inmarmurit cum se apropia tot mai mult de mine% (en'atia pe care o a!eam atunci era
cA !enea incet parca adusa de !aluri de5i !edeam prea $ine cum pa5ea pe sol% Cu cat se
apropia mai mult cu atat simteam o mai mare presiune asupra trupului care aproape ma
impingea inapoi% Inima imi $atea ne$une5te si simteam cum sangele imi alerga prin trup
simteam cum totul in 2ur parca se dilata 5i de!ine mai luminos mai clar%
Aspectul Leitei era tul$urAtor%% Nimeni nu ar fi putut ramane indiferent la infAti5area ei
uluitoare 5i nu ar fi re'istat pri!irii ei intense% Era foarte inalta pentru o femeie3 cred cA trupul
ei masura aproape doi metri inaltime dar armonia lui era desa!arsita% Niciodata nu mai
!a'usem ce!a atat de incantator care sa-mi cree'e sen'atia certa a perfectiunii formei% C&iar si
acum cand scriu toate acestea imaginea Leitei imi este atat de !ie in minte incat doar
proiectandu-ma mental in acele momente extraordinare pe care le-am trAit !Ad totul pana in
cele mai mici detalii exact asa cum am perceput si cum am trAit atunci%
Inaltimea ei impunatoare era du$lata de o radiatie extraordinara pe care o emana aproape intr-
un mod !i'i$il% 4$ser!asem ce!a asemanator la Hidam atunci cand am !A'ut aerul !i$rfind1
in 2urul trupului sAu% Acum insa aceasta misterioasa radiatie emana parca din trupul Leitei ca
niste ra'e de5i acestea nu erau ra'e de lumina% Era mai mult o !i$ratie su$tila ascunsa dar
tocmai datorita profun'imii ei de!enea mult mai penetranta% )ro$a$il cA acea fenomenala forta
5i energie pe care o dega2a in 2ar imi crea sen'atia de 6presiune1 5i de impingere1 spre inapoi%
A2unsese in fata mea la mai putin de un metru si 2umAtate% Eram cople5it% Am ridicat oc&ii si
i-am pri!it c&ipul dar in acela5i moment am 5tiut cA nu !oi re'ista% 7rumusetea ei uluitoare
nepamanteana mi-a $locat respiratia% 4c&ii aceia incredi$ili ma fixau cu o pri!ire ce imi
strApungea sufletul 5i inima pana in cele mai profunde ascun'i5uri% Nu am cre'ut niciodata ca
frumusetea formei poate sa produca un asemenea impact asupra constiintei omului% Intelegeam
foarte $ine cA era o com$inatie intre radiatia aurica a Leitei 5i forma corpului si a figurii ei
care intruc&ipau perfectiunea% Cu toate acestea impresia creatA de frumusetea 5i puritatea ei
neasemuita mi-a tAiat efecti! respiratia% M-am spri2init in!oluntar cu mina stanga de roca de
langa mine si a$ia imi puteam stApani tremuratul corpului% +espiram cu greutate si aproape ca
nu puteam sA-mi desc&id oc&ii3 c&iar daca nu era o lumina care sa ma or$easca totu5i atunci
cand ii pri!eam c&ipul suflul mi se oprea iar eu simteam ca-mi pierd cuno5tinta% De aceea
inc&isesem oc&ii pe 2umAtate pri!ind-o doar de la $rAu in 2os%
(tiu cu certitudine ca o astfel de experienta unica tre$uie traita pentru a o intelege pe
deplin si pentru a-I percepe toate nuantele% Descrierile imi par sArace nesemnificati!e prin
raport la formida$ila amprenta emotionala pe care am trait-o atunci% Impactul !i'ual 5i cel
energetic su$til cu acea fiinta nepamanteana s-au do!edit a fi cu mult mai puternice decat forta
ratiunii mele% Nu imi mai puneam pro$lema daca ceea ce !edeam era real sau nu daca !isam
sau a!eam o experienta ade!Arata daca ceea ce percepeam atunci se incadra sau nu in mar2ele
cunoa5terii 5tiintifice actuale% )re'enta Leitei era atAt de !ie 5i cople5itoare incAt orice
di!agatii sau gAnduri secundare pur si simplu nu mai a!eau loc in minte% Intreaga mea fiinta se
umpluse pana la refu' de acea impresie fAra egal a unei indescripti$ile frumuseti din alta
lume%
5tiu cA descrierea mea nu poate sa surprindA nici mAcar in parte perceptiile pe care le-am trait
atunci 5i cA eforturile mele in aceastA directie nu !or fi niciodatA suficiente% Cu toate acestea
!oi incerca sA surprind uncle trasaturi generale care ar putea oferi o idee aproximati!a despre
uluitoarea infati5are a Leitei%
Nu se asemAna cu nici una dintre rasele umane cunoscute% )ielea ei era de culoare al$astra
a!and c&iar tente de al$astru inc&is3 era foarte neteda 5i strAlucea su$lim in reflexele luminii 5i
ale cristalelor din pestera% Aceasta era caracteristica principalA a trupului ei care crea inca de la
inceput o impresie 5ocanta asupra mintii% Totu5i daca misterul care se dega2a din faptura Leitei
s-ar fi limitat doar la atAt cred ca as fi putut sA fac fata destul de $ine intAlnirii% Dar aspectul
complet neo$i5nuit al pielii era extraordinar amplificat de trAsAturile uluitor de frumoase ale
c&ipului si mai ales de oc&ii ei di!ini celesti% Acestia puteau foarte $ine sA fie asemanati cu
doua flAcAri intense care supun totul in calea lor% Ceea ce la noi este partea al$a a glo$ilor
oculari la LeitA a!ea culoarea gal$en strAlucitor aproape scAnteind iar irisul ei era !erde
inc&is% AceastA com$inatie uluitoare de culori crea o impresie &ipnotica fonnida$ila%
(trAlucirea oc&ilor era amplificata de al$astrul pielii dar in acela5i timp intregul c&ip al Leitei
era parca luminat de radiatia lor tainica sclipitoare% Impresia pe care o dega2au oc&ii ei era atat
de socanta incat in primele momente sen'atia creata era una de frica parali'anta la ni!elul
intregului corp% A$ia mai apoi pAstrand un dram de luciditate am putut sA reali'e'
compasiunea 5i $unAtatea pe care pri!irea ei o exprima de fapt in profun'ime% )entru cate!a
momente or$irea mea initiala nu mi-a permis sa mai 2udec in mod natural 5i firesc atragandu-
ma spre sentimentele limitatoare de frica 5i de autoconser!are%
5i de aceasta data am fost a2utat sa depaesc acel moment dificil pentru a a!ea o perceptie
corecta asupra situatiei% Incapa$il sa fac !reo mi5care aproape sufocandu-ma datorita
impactului pe care il a!ea frumusetea Leitei asupra mea ma spri2ineam lipsit de forta de piatra
masi!a de langa mine% Atunci ea s-a apropiat 5i mai mult de mine% Ca intr-un film derulat cu
incetinitorul am perceput detalii care s-au impregnat cu o mare forta in su$con5tientul meu%
Toate simturile imi erau acuti'ate iar curgerea timpului parca incetinise% A!eam impresia ca
trAiesc intr-o alta lume dar cu toate acestea eram foarte lucid%
I-am simtit atunci cAldura corpului care m-a in!Aluit 5i mi-a creat poate cea mai placuta
sen'atie de $ine pe care am a!ut-o !reodata3 era ca o $oare delicata ce parca 6patrundea1 in
mine ani&iland contractiile psi&o-mentale pe care le manifestam in mod in!oluntar% 4 data cu
aceasta am perceput mirosul pe care il dega2a trupul Leilei3 daca in pre'enta Hidam-ului am fost
foarte plAcut surprins de mirosul sacru pe care el il raspandea in pre'enta Leitei am rAmas
5ocat de incredi$ilele nuante ale parfumului ei 5i de puritatea extraordinara pe care acesta o
a!ea% Mii de flori parca erau adunate in acelasi loc dar totusi era mai mult decal atat3 era
mirosul unui spatiu sacru al unor taine care nu pot fi spuse al unei realitati cu mult dincolo de
lumea noastra ce nu poate fi descrisa% Intr-un fel era un miros intuiti!1 dar el nu ramanea
acelasi mai mult timp ci de!enea mereu un altul* fie precum un parfum su$lim $ine definit fie
ca o com$inatie de nuante olfacti!e% Aceasta perceptie mi-a ra!asit complet si ceea ce mai
ramasese neatins in fiinta mea% N-as putea sa explic de ce s-a petrecut asa dar am simtit ca m-
am a$andonat atunci in totalitate Leitei intr-un impuls na!alnic de iu$ire neconditionata si de
adorare frenetica% Mirosul di!in al trupului ei care era foarte aproape de mine mi-a rascolit un
$aga2 neasteptat de amintiri ancestrale crampeie de sen'atii nedefinite imagini stranii pe care
nu le identificam in !iata mea%%% A fost ca o explo'ie de sentimente si de perceptii foarte
profunde care simteam ca ma apropie in mod tainic si ametitor de acea fiinta di!ina%
Mi-am ridicat din nou oc&ii si i-am pri!it c&ipul de o frumusete rapitoare% )entru a a!ea un
corespondent in lumea noastra as spune ca trasaturile lui erau o com$inatie intre cele ale rasei
europene si cele ale rasei asiatice dar in plus exista ce!a greu defini$il care nu era pamantesc%
C&ipul Leitei radia o no$lete fara seaman un aer princiar dar nu in sensul arogantei si al
orgoliului ci in cel al intelepciunii si al fermitAtii% )roportiile intre nas si gura erau perfecte
iar $u'ele ei rosii emanau o sen'ualitate aproape tangi$ila% (urasul ei fin si delicat lasa sA se
intre!ada al$eata unei danturi perfecte 5i ii scoteau in e!identa pometii usor proeminenti% 4c&ii
super$i erau mari si foarte alungiti iar sprancenele negre putin arcuite le conturau si mai $ine
forma perfecta% )arul negru si lung ii cadea drept aproape pana la 2umatatea spatelui lucind
feeric in lumina al$astra din pestera% 7runtea ii era li$era dar in mi2locul ei puteam sA o$ser! o
linie !erticala de aproximati! cinci centimetri de culoare !iolet inc&is fosforescenta%
Am remarcat faptul ca pielea fetei a!ea o tenta mai desc&isa de al$astru in timp ce gatul
perfect era aproape $leumarin% )oate ca aceea nu era decat o impresie a mea creata de radiatia
luminoasa si tul$uratoare ce era emanata de oc&ii ei% Leita purta un !oal simplu semi-
transparent de culoare !erde desc&is care se com$ina uluitor cu culoarea pielii si cu aceea a
irisilor ei% Voalul era prins intr-un mod complicat pe umArul ei drept iar in 'ona taliei era legat
le2er cu un fir de culoarea aurului% Materialul in ape din care era confectionat !oalul lasa sa se
intre!ada discret forma super$a a sanilor ei mari si pielea stralucitoare a coapselor de culoare
al$astru inc&is%
Leita isi apropie mana dreapta de gatul meu si ma atinse foarte usor la $a'a lui% Apoi imediat
facu acelasi gest in 'ona din mi2locul fruntii mele si apoi pe crestetul capului% Ii !edeam foarte
aproape degetele delicate cu ung&iile de culoare rosu inc&is si $ratul intins intr-un gest foarte
natural% Bratarile super$e din aur $atut cu ru$ine se miscau incet la inc&eietura mainii
producand un clinc&et de cristal% La mi2locul $ratului de'golit ea mai purta o $ratara aurie insa
aceea era mai lata si incrustata cu safire% <le'nele picioarelor erau si ele impodo$ite cu $ratari
su$tiri din aur insa acestea nu a!eau pietre pretioase% In sc&im$ la gat purta un colier de o rara
frumusete alcatuit din smaralde si perle al$e care strAluceau puternic in contrast cu pielea fina
si al$astra%
In momentul in care m-a atins cu degetele un fulger interior mi-a stra$atut trupul pe coloana%
Am cre'ut ca !oi cadea lesinat dar nu a fost asa% Eram in acelasi loc in picioare insa nu-mi
mai simteam corpul% )arca ma cuprinsese o amorteala generala desi mintea imi era foarte
lucida% (en'atia pregnanta pe care o resimteam atunci era de e!adare de mare li$ertate3 eram
mic si in acelasi timp eram foarte mare% Dupa cate!a momente cand mi-a atins fruntea am
simtit un colosal !Arte2 interior care m-a cuprins ire'isti$il si m-a ridicat tot mai sus cu o !ite'a
ametitoare% Am au'it atunci din ce in ce mai tare o 6!i$ratie1 foarte ele!ata care mi-a captat
imediat atentia% (imteam acea !i$ratie in fiecare atom al fiintei mele si a!eam certa impresie ca
ea repre'inta ce!a fundamental o $a'a gigantica de sustinere% As fi !rut sa plon2e' atunci fAra
retinere in acel ocean de sunet care simteam ca umple totul insa atunci Leita imi atinse
crestetul capului% Un tunet formida$il imi in!ada fiinta o data cu o explo'ie al$a or$itoare% Nu
puteam spune ca sunt nici in aer nici pe pamAnt% Nu !edeam decat o lumina al$a stralucind ca
o stea deasupra crestetului meu% Din cand in cand din acea stea strafulgerau sclipiri multicolore
de curcu$eu care se pierdeau intr-un spatiu pe care nu-, puteam defini% Treptat lumina cea al$a
incepu a se contracta lasand loc detaliilor din pestera% In cate!a secunde am re!enit la normal
dar lumina ramasese concentrata intr-un punct minuscul putin deasupra crestetului capului meu3
nu o !edeam si totusi stiam ca ea se afla acolo ii simteam pre'enta ca o sen'atie de racoare
extrem de plAcuta care se raspandea in 2os pane in 'ona gatului%
Eram foarte aproape de Leita si o pri!eam contemplati! fiind constient atunci ca prin !ointa ei
reuseam sa ma sustin fara sa-mi pierd cunostinta% Acela a fost momentul in care a inceput sA-
mi !or$easca% Nu !oi uita niciodata acea !oce si inflexiunile ei extraordinare% Era o mare
diferenta intre !ocea Hidam-ului si ceea ce au'eam atunci% Cum sa descriu in mod credi$il o
!oce care de fapt suna ca fiind mai multe pe tonalitati diferite dar care in acelasi timp
rAmane perfect unitara8A Desi Leita era in fata mea la mai putin de un metru !or$indu-mi rar
si uitandu-se in oc&ii mei eu ii percepeam !ocea ca !enind din depArtare si din toate directiile
simultan%
La o anali'A rece aceea nu era o !oce umana% Ea a2ungea la urec&ile mele fiind parca du$lata
sau c&iar triplata insa aceste suprapuneri1 erau foarte putin decalate si a!eau tonalitati diferite
astfel incAt efectul in ansam$lu era foarte ciudat si neo$isnuit% La inceput am a!ut reflexul sa
caut din pri!iri sursa !ocilor pe care le percepeam ca !in din diferite directii in 2urul meu dar
curand am reali'at ca de fapt aceea era c&iar !ocea Leitei% (unetul ei era cald cu multe
inflexiuni insa am remarcat o anumita stridenta precum aceea a unei cor'i de c&itara care este
suprasolicitata%
Desi cu!intele pe care le rostea erau intr-o lim$a necunoscuta mie totusi in mod curios eu le
intelegeam perfect sensul% 7Ara a fi prea puternica !ocea Leitei era penetrantA si imi focali'a
instantaneu atentia asupra ei% ii urmaream fascinat miscarile $u'elor ii simteam cu toata fiinta
mea radiatia formida$ila ce emana din trupul ei ii !edeam pieptul miscandu-se ritmic dar
foarte incet a$ia percepti$il in ritmul respiratiei si in acelasi timp mintea mea inregistra cu
fidelitate toate cu!intele pe care le rostea Leita% Imi spunea despre faptul ca !enirea mea acolo
are un sens $ine definit si ca lucrurile sunt corelate intr-un lant foarte complicat de cau'alitati
anterioare% Mi-a explicat ca pentru a fi capa$il sa re'ist in pre'enta ei si sa-i aud !ocea a fost
necesar un gen de 6salt1 al ni!elului meu de constiinta si energie pe care ea mi ,-a indus
atingandu-ma cu mana%
- Experienta pe care tocmai ai trait-o este o pregAtire pentru o initiere speciala pe care o !ei
primi in curand% )este putin timp ne !om intalni din nou si atunci !ei cunoaste alte fiinte
deose$ite care au fost initiate dar spre deose$ire de tine ele au trait experienta respecti!a in
timpul !isului% Nu toti oamenii se confrunta cu acelasi tip de experienta pentru ca aceasta
depinde de structura launtrica a fiecaruia si de aceea ei au primit diferite tipuri de initieri in
timpul !isului% Cu toate acestea exista un numitor comun care !a leaga si !a aduce impreuna%
In tara ta se afla mai multe grupuri de persoane care sunt pregAtite si a2utate sa e!olue'e in
acest mod3 tre$uie sa stii ca metoda este aplicata si in ca'ul unor fiinte umane din alte 'one ale
lumii%
Trupul si c&ipul Leitei exercitau asupra mea o atractie fascinanta% Aproape ca eram in
transa pri!indu-i frumusetea perfecta si ascultandu-i cu!intele ca din alta lume% Am intre$at-o
pe un ton scA'ut cu o emotie profunda*
- Care este in realitate scopul acestor pregAtiri speciale8 Lucrurile mi se par complexe iar
eforturile sustinute% Ce se petrece aici8 Ce se planifica in secret8
Am o$ser!at atunci ca linia !erticala de culoare !iolet din mi2locul fruntii ei si-a intensificat
stralucirea% Vocea Leitei ma in!alui din toate directiile*
- Cand timpul soseste cau'ele care au fost demult sadite incep sA dea roade% Totusi aceasta
tine in primul rand de !ointa oamenilor% Niciodata nu exista doar o singura posi$lilitate dar in
ca'ul e!enimentelor putem !or$i despre directii ma2ore de pro$a$ilitate% Ade!Arata lupta se da
pentru a inclina $alanta celei mai mari pro$a$ilitati intr-un sens sau altul%
Leita isi indrepta pri!irea cAtre cei trei care rAmasesera in spatele meu in dreptul nisei din
peretele de stanca% Ea a sc&im$at atunci cate!a fra'e cu +epa (und&i intr-o lim$a pe care nu am
inteles-o dar despre care $anuiam ca era lim$a ti$etana% Imediat dupa aceea ei parasira pestera
lasandu-ma singur in pre'enta acelei fiinte celeste% <andurile imi erau ca amortite si nu doream
decat sa o pri!esc si sa-i ador frumusetea di!ina si gratia ei maiestuoasa% Imi simteam inima
plina de un tumult pe care nu-, mai puteam stApani3 lacrimile mi-au in!adat oc&ii siroindu-mi
pe o$ra2i% Am cAutat totusi sa raman in picioare desi acestea imi tremurau iar mainile nu mai
a!eau forta%
Atunci am o$ser!at cum oc&ii Leitei au de!enit mai stralucitori3 aerul din 2urul ei s-a facut
luminos pulsAnd ra'e aurii precum niste strAfulgerari de mare intensitate% (-a indepArtat de
mine fAcandu-mi un semn discret sA o urme'% La cati!a metri de capAtul pesterii in partea
stanga a culoarului am o$ser!at o 'ona care parca era decupata in piatra stAncii% (emana cu o
treapta uriasa ori cu un postament inalt de aproximati! un metru si 2umatate% Adancimea lui in
piatra nu depasea insa o treime din inaltime%
Leita s-a oprit langa acel loc si m-a indemnat sa !in mai aproape% )e portiunea plata de
piatra era ase'ata o cutie sculptata dintr-un lemn inc&is la culoare de esenta no$ila% La semnul
ei am ridicat capacul cutiei si am !a'ut inauntru un pergament de culoare gal$en-maronie facut
sul% Am luat pergamentul si l-am desfAsurat pe o portiune mica3 era acoperit cu semne scrise cu
o cerneala a carei culoare de!enise un fel de gri amestecat cu !erde% )ro$a$il ca la inceput
culoarea ei a fost neagra dar o data cu trecerea timpului contrastul s-a diminuat% Am o$ser!at
ca sulul era foarte !ec&i si c&iar daca parea ca fusese pastrat in conditii $une totusi in unele
locuri textul era destul de greu !i'i$il datorita numeroaselor crapaturi ale pielii din care era
alcAtuit pergamentul% Caracterele scrise se asemAnau cu cele ale lim$ii sanscrite insa inclinam
mai curAnd sa cred ca era un text scris in lim$a ti$etana% Am pri!it-o intre$ator pe Leita%
- Este unul dintre pergamentele care au fost ascunse in di!erse locuri din Ti$et cu mult timp in
urma% 7iecare dintre acestea are importanta si destinul sAu% Cel pe care il tii acum in mana are
o !aloare esentiala nu doar prin continutul textului ci si prin faptul ca a fost gasit3 c&iar daca ti
se pare putin sa stii totusi ca el !a declan5a o serie de actiuni si e!enimente cu un impact
foarte profund asupra omenirii%
Ma simteam transportat intr-o realitate de $asm% Cu toate acestea nu puteam sa neg ceea ce
!edeam si simteam% Am intre$at care era pro!enienta pergamentului%
- Acesta si celelalte despre care ti-am !or$it contin "$,"$ si in%&!ma"ii ini"ia"ic$
imp&!"an"$ ca!$ au %&s" !$($la"$ #$ In"$l$p"ul Di(in Su($!an al C$l&!
T!$i Lumi ma!$l$ 2u!u Rimp&c-$.
3&c$a 4$i"$i capa"a a"unci & (i'!a"i$ si mai p!&%un#a ca!$ imi umplu
inima #$ un s%asi$"&! s$n"im$n" #$ iu'i!$. - In c&mpasiun$a lui
n$s%a!si"a p$n"!u "&a"$ %iin"$l$ uman$ i*n&!an"$ Ma$s"!ul #i(in a
$,pus un$l$ in(i"a"u!i %un#am$n"al$ ca!$ au %&s" "!ansmis$ #$ c$i mai
imp&!"an"i #iscip&li ai sai si ap&i au %&s" ascuns$ in anumi"$ l&cu!i #in
Ti'$". P$!*am$n"ul la ca!$ "$ ui"i a %&s" sc!is c-ia! #$ una #in"!$ c$l$
mai ap!&pia"$ #iscip&l$ al$ 2u!ului Rimp&c-$1 $a a a(u" !&lul p!incipal
in ac"iun$a #$ sin"$"i)a!$ a in(a"a"u!il&! ma!$lui in#!umA"&! spi!i"ual
p$ ca!$ l$-a *!upa" in ca"$*&!ii l$-a "!ansc!is si ap&i a ascuns sulu!il$
cu "$,"$ in l&cu!i s$c!$"$.
- D$ c$ l$-a ascuns5 D$ c$ a p!&c$#a" in ac$s" %$l5 am in"!$'a" $u
mi!a".
Oc-ii #i(ini ai 4$i"$i ma %i,au ca #&ua %laca!i $"$!n$. - Om$ni!$a
"!$c$ p$!i&#ic p!in anumi"$ %a)$ al$ c&n#i"i$i $i spi!i"ual$ mi-a spus $a
a"unci. P$!i&a#a p!$)$n"a $s"$ c$a mai sum'!a si #$ca#$n"a #in"!$
"&a"$. Ac$l$ in(a"a"u!i "!$'ui$ s$ %i$ "!ansmis$ mai #$pa!"$ p$n"!u a
am&!sa & n&u$ cun&a/"$!$ spi!i"uala a &mului. P$!i&a#a in ca!$ au %&s"
!$($la"$ #$ ma!$l$ in(i"a"&! spi!i"ual al Ti'$"ului $!a %&a!"$ "ul'u!$ si
&!icum $l$ nu a! %i !$usi" sa p!&(&ac$ un impac" s$mni%ica"i( #$ca"
in"!-& a!i$ !$s"!ansa. M$ni!$a l&! a %&s" p!&pulsa"a p$s"$ un ma!$ a!c in
"imp in c&n#i"iil$ p!$)$n"$ ca!$ %ac p&si'ila c&munica!$a li'$!a si
us&a!a in"!$ &am$ni. T&a"$ ac$s"$a au %&s" p!$(a)u"$ cu $,ac"i"a"$
insa p$n"!u ca ac"iun$a sa %i$ in#$plini"a cu succ$s p$!*am$n"$l$
"!$'uiau s$ %i$ c&ns$!(a"$ si pa)i"$ in c$l$ mai 'un$ c&n#i"ii as"%$l
inca" sa nu %i$ %u!a"$ &!i #is"!us$. 2u!u Rimp&c-$ si #iscip&la lui au #a"
ac$as"a sa!cina un&! $n"i"a"i su'"il$ ca!$ nu p$!mi" nimanui sa s$
ap!&pi$ #$ l&cu!il$ !$sp$c"i($ cu $,c$p"ia c$lui ca!$ $s"$ m$ni" s$ l$
#$sc&p$!$. 6i#am-ul "$!i'il p$ ca!$ il cun&s"i a a(u" sa!cina #$ a pa)i
ac$s" l&c s$c!$" si %&a!"$ *!$u acc$si'il &am$nil&! ca!$ in plus $s"$ si
& p&a!"a #$ "!$c$!$
ca"!$ un al" "a!am.
In min"$a m$a c&n$,iunil$ s$ !$ali)au cu (i"$)a %ul*$!ului #a!
inima imi %!$mA"a #$ $m&"ia p$ ca!$ mi-& p!&(&cau cu(in"$l$ 4$i"$i
#$&a!$c$ in"!-un m&# %&a!"$ sp$cial ac$s"$a #$clansau a"unci in min$
s"A!i si ima*ini #in ac$l$ "impu!i #$ #$mul" c-ia! si al$ %iin"$l&! ca!$ au
ac"i&na" a"unci. Nu ($#$am p!&p!iu-)is "&a"$ ac$l$ $($nim$n"$ #a!
"&"usi p$!c$p$am cum(a un$l$ #in"!$ clis$$ in min"$ l$ /"iam c-ia!
a"unci can# imi $!au !$la"a"$ #$ 4$i"a si ac$as"a ma umpl$a #$ &
uimi!$ si & 'ucu!i$ n$as$mui"a. +A!a in#&iala $!am c&n(ins ca ac$as"a
capaci"a"$ imi $!a a"unci imp!ima"a0 #$ 4$i"a p$n"!u a pu"$a sa ma
c&n(in* mai 'in$ #$ c$$a c$ au)$am si a"unci am sim"i" #in n&u un (al
#$ a#anca !$cun&s"in"a si iu'i!$ p$ ca!$ i l$ #a!uiam #in "&a"a inima.
P!i(in#u-ma cum $!am asal"a" #$ n&i si n&i $m&"ii %!$n$"ic$ $a a
sc-i"a" un )am'$" !api"&! si imi spus$7
- In "impu!il$ ca!$ (&! u!ma "$ ($i i)'i #$ &paci"a"$a si #$ %!ica
&am$nil&! #$ a cun&as"$ si #$ a pa"!un#$ p$ cal$a spi!i"uali"a"ii insa
ac$s"$ p!&'l$m$ nu "!$'ui$ sa c&ns"i"ui$ &'s"ac&l$ sau 'a!i$!$ in cal$a
misiunii p$ ca!$ "u & ai. In(a"a"u!il$ #in a$$s" "$," si al"$l$ inca la ca!$
($i a($a acc$s mai "a!)iu "!$'ui$ !aspin#i"$ cu in"$l$pciun$ ca"!$ c$i
#&!nici sa l$ p!im$asca si s$ l$ aplic$ in p!&p!ia l&! (ia"a. Mul"i sun"
l$n$si ia! l$n$a l&! $s"$ c-ia! c!&nica. L$n$a $s"$ #$ %ap" & 8cu!sa0
p$!icul&asa a min"ii ca!$ a"unci c&n"!ac"a si #$pa!"$a)a %iin"a umana
#$ lum$a inc&n.u!a"&a!$. L$n$sii sun" n$pu"inci&si #&!in# s$ ai'a "&"ul
#a! n$a(an# "&"usi nimic. Daca sun" in#$mna"i sa ac"i&n$)$ $i s$
supa!a p$n"!u ca s$ sim" inc&!s$"a"i in p!&p!ia l&! l$n$ p!$cum un
animal in cu!sa. S$n)a"ia l&! *$n$!ala $s"$ ca nu sun" capa'ili sa %aca
nimic si ca as"%$l nu sun" in"$!$sa"i #$ c$$a c$ $,is"a in a%a!a l&!. Sun"
p!i)&ni$!ii p!&p!i$i l&! min"i ca!$ la &!ic$ in"$!($n"i$ #in exterior le dictea'a
raspunsul* 6Nu pot% Nu !reau% Nu am timp% Nu ma interesea'A1%
4rientea'a-te mereu cAtre cei care au spiritul !iu% (e poate ca 5i acestia sa ai$a la inceput o
po2g&ita de lene 5i de inertie dar ea !a ceda curAnd in fata asaltului inimii su$tile care in ca'ul
lor este tre'ita%
- Dar ceilalti8 am intre$at% Ceilalti de ce nu sunt 5i ei capa$ili de aceasta re!enire8
- Nu ai inca idee de forta extraordinara pe care o de'!olta inertia sau lenea% Este un tip de
energie descendenta care tintuie5te fiinta nu doar fi'ic ci mai ales psi&ic 5i mental% In
profun'imile lui cel lene5 este de fapt foarte ata5at de confortul pe care i-, ofera !iata de
gandurile lui adeseori fante'iste 5i de pre2udecatile la care nu !rea sa renunte% Nu are
capacitatea sa reali'e'e conditia in care se afla 5i i5i imaginea'a ca !iata lui este foarte $una 5i
decurge in mod normal% Multi se afla in aceasta conditie deplora$ila% Vremea lor sose5te atunci
cand fac eforturi mari pentru a se ridica din lentoarea in care traiesc%
Eram parca incastrat1 in atmosfera magica a pe5terii% )re'enta Leitei atat de aproape de
mine parfumul im$ietor pe care il raspandea pri!irea ei nemuritoare toate acestea imi creau o
stare aproape de suspendare a trupului 5i a mintii%
- (unt multe idei care imi !in in minte 5i multe intre$Ari la care nu gAsesc rAspuns%%% E o
enigmA modul in care te-am intAlnit%%% pre'enta ta este cople5itoare%%%
Vor$ele mi se opreau in gat de emotie 5i aproape cA nu puteam sA mai gandesc cursi!% Lona
capului imi era cuprinsa ca de flacari 2ar pieptul imi !i$ra de energie%
- E o enigma pentru tine a rostit Leita% Mie insa sufletul tAu imi este ca o carte desc&isa% La ce
ar folosi daca ai cunoa5te acum toate particularitAtile situatiei8 Curentul Farmic te-a atras cu
putere aici c&iar fara ca tu sa-ti dai seama de aceasta% )ergamentele care contin textele secrete
re!elate de <uru +impoc&e !or a!ea un impact puternic asupra destinului !iitor al omenirii%
Multe dintre ele au fost de2a descoperite de fiinte umane care intruneau anumite conditii
Farmice% +eculege-te in sufletul tAu 5i intelege semnificatia misiunii tale%
Licand acestea Leita a strAfulgerat luminand or$itor intreaga pe5tera% 4c&ii ei luminau ca
doua ra'e puternice iar sla!a pe care o emana era neinc&ipuita% Treptat lumina puternica isi
reduse intensitatea pana cAnd am putut se disting din nou cum ma pri!ea cu o mare iu$ire 5i
$unAtate%
- <uru +impoc&e a !enit c&iar el in aceasta pe5tera8 am !rut eu sa aflu pentru a intelege
anumite perceptii pe care le-am a!ut cu cate!a clipe mai inainte%
- El nu dar inteleapta lui discipola a intrat aici pentru a ascunde pergamentul% Aceasta s-a
petrecut cu foarte mult timp in urma% )rin puterile di!ine pe care le detinea a modelat peretele
de roca in forma pe care tu o !e'i acum 5i a a5e'at acolo cutia de lemn% Aceasta pe5tera este
foarte speciala pentru ca ea conduce spre o alta lume% De aceea si textul ascuns aici este foarte
important% Totu5i intr-o prima fa'a doar putini oameni ii !or intelege continutul% In el este
descrisa natura reala a ata5amentelor care il leaga pe om de lume 5i sunt mentionate cinci
te&nici de meditatie foarte eficiente pentru ca el sa depaseasca acest o$stacol important% In
final cel a carui compasiune este infinita a facut unele profetii despre marea transformare prin
care urmea'a se treaca omenirea% In parte aceste profetii se refera 5i la tara ta% Totu5i ele nu
pot fi implinite daca nu !a exista o tre'ire autentica a oamenilor cAtre spiritualitate%
Lanturile grele care ii leaga pe ace5tia sunt de fapt atasamentcle 5i egoismul care este generat
de ele% Ura mania 5i intelegerea gre5ita a situatflor 5i a realitAtii se adauga la 'estrea negati!a
a emotiilor% Cel care le manifesta si c&iar le culti!a !a fi mereu supus suferintei si deceptiei%
)entru un astfel de om este o mare distanta pana la lumina clara 5i pura a esentei sale di!ine 5i
el se !a c&inui in ceata unor ganduri grosiere pline de ata5ament fata de ceea ce !rea sa o$tina
fara totu5i sa do$andeasca% 4 astfel de fiinta traie5te in extreme fiind continuu a'!arlita intre
intensitatea placerii 5i a fericirii 5i disperarea unei crunte suferinte% Ea nu poate sa ai$a un
prieten sau iu$it fAra sa nu se ata5e'e cu putere de el 5i nici nu poate sa !ada un du5man fara
sa de!ina foarte furioasa sau c&iar sa il urasca% Nu uita niciodata ca lini5tea profunda a
sufletului o !ei gasi mereu doar in ec&ili$rul perfect dintre aceste extreme% Indiferent ca este
!or$a de $ucuria efemera pe care o confera situatiile placute sau de mania furi$unda care e
de'lAntuita de orgoliul rAnit acestea nu sunt decAt influente ilu'orii 5i c&iar demoniace care il
a$at pe om de la menirea sa in !iata%
In fata acestor ilu'ii care adeseori sunt instrumentate de fortele malefice din Creatie omul este
precum un animal domestic3 el se simte $ine 5i in sigurantA in curtea stApAnului sau care i,
&rAne5te 5i i, ingri2e5te% Aceasta este situatia in care omul se ata5ea'A de $ucuriile efemere
ale !ietii% Animalul domestic uita insa de fiecare data ca este doar o pro$lema de timp pana
cand stApinul lui il !a ucide pentru a se &rani cu el% Aceasta este situatia in care omul cade
prada acceselor de furie dementiala 5i de ura crancena care il fac sa decada 5i sa a2unga intr-o
conditie deplora$ila%
Ascultam ca !ra2it !or$ele Leitei% (onoritatea lor foarte speciala imi declan5a o stare launtrica
minunata care facilita intelegerea lor profunda%
- 5i atunci care este solutia8 am intre$at%
UrmAre5te ec&ili$rul in tot ceea ce faci mi-a rAspuns Leita% +amai mereu in centru3
aceasta iti !a permite sA fii in mi2locul actiunii 5i in acelasi timp sA nu te ata=e'i de ea% 7ii
ferm 5i ec&ili$rat in $unAtatea ta fata de celelalte fiinte fAra sa !rei sa o$tii ce!a in sc&im$%
Trocul sentimental este c&iar mai rAu decal in5elAciunea% Acestea
sunt premi'ele intelepciunii%
A!eam sen'atia cA and aflu acolo de 'ile intregi desa!ar5indu-mi e!olutia spirituala%
Emotia framantarea sla$iciunea 5i uluirea fara margini de care fusesem cuprins pana atunci
erau treptat inlocuite cu o sen'atie de minunata forta 5i energie care imi generau o stare conti-
nua de fericire launtrica% Insa c&iar atunci cand reali'am aceasta cu o mare incAntare am
perceput intuiti! faptul ca intalnirea mea cu Leita se apropia de sfar5it%
Am a!ut tendinta sa ma intriste'3 nu a5 fi !rut sa o mai parasesc niciodata nu a5 fi !rut sa mai
re!in in lumea noastra%
Leita a 'Am$it fermecAtor 5i mi-a atras atentia cu un ton ca de do2ana*
- Ve'i ce dificil este sa te mentii neafectat de suparari 5i c&iar de $ucurii oricat ar fi ele de
intense8 In c&iar momentul in care cre'i ca ai atins apogeul descoperi imediat spectrul
nemultumirii 5i al suferintei% Cel cu ade!Arat puternic in!ata sa fie dincolo de am$ele
manifestari% Intr-un fel e5ti ata5at de forma mea fi'ica 5i de pre'enta mea% Uneori sunt
necesari mii de ani pentru ca aceste urme ale ata5amentului sa dispara% Totu5i spre incAntarea
ta iti spun ca ma !ei re!edea curand% 7oarte curand% Inima incepu sA-mi $ats iarA5i cu putere%
- Voi !eni din nou nici in pe5tera8 MA !ei c&ema din nou8 DacA e a5a curand a5 !rea sA
nu mai plec3 a5 !rea sa raman aici 5i poate Elinor 5i +epa (und&i !or dori 5i ei sa imparta acest
loc cu mine am spus eu uitandu-ma rugAtor la Leita cea su$lima%
Ea ma pri!i intr-un fel care ma facu sa i'$ucnesc in lacrimi% Imi era practic imposi$il sa re'ist
influxului energetic pe care il determina in mine% C&ipul ei de o frumusete tul$uratoare ma
impresiona atat de mult incAt in unele momente emotia mea a2ungea la paroxism 5i nu eram in
stare sa mai scot nici un cu!Ant% Trupul de o armonie di!ina 5i gesturile foarte delicate pe care
le facea nasteau in mine un tremur puternic mai ales atunci cand oc&ii ei se atinteau asupra
mea manifestand o iu$ire si o compasiune fara margini% A!eam atunci impresia ca toate
apele uni!ersului isi re!Arsau misterele lor ancestrale prin lumina acelor oc&i di!ini%
- Nu este ne!oie sa ramai aici a spus Leita% Mintea 5i imaginatia ta sunt acum prea
surescitate pentru a se exprima logic 5i coerent adauga ea 'am$ind mai larg%
Nu-i nimic de indata ce !ei parasi aceasta pe5tera !ei re!eni la o stare normala insa mult
e!oluata fata de cea cu care erai o$isnuit inainte%
- Daca nu te !oi intalni aici atunci unde te !oi re!edea8
Era dificil sa-mi stapanesc amarul despartirii%
- Va fi c&iar in tara ta% +epa (und&i 5i Hidam-ul te !or insoti acolo% Despre acel loc
!or$e5te marele intelept <uru +impoc&e in profetiile sale din textul pe care ,-ai gasit aici% El
spune ca in aceste !remuri din urma !a fi un taram la !est cu o mare de apa langa un triung&i
de munti% In acei munti se ascund mari mistere care !or fi descoperite3 <oratri este muntele
in al carui !arf se afla un foarte important focar de impuls energetic% )rofetia di!inului
Maestru afirma ca panta fara de intoarcere a transformarilor pe aceasta planeta !a fi marcata
de o descoperire extraodinara care !a fi fAcuta in muntii din tara ta% Aceasta tu o cunosti
de2a% De acum inainte lucrurile sunt strAns inlAntuite 5i sunt determinate la un ni!el cau'al
foarte profund% Al doilea element important generat de primul este descoperirea acestui
pergament scris 5i ducerea lui in lume unde !a fi fAcut cunoscut gradat in anumite etape% Tu
!ei a!ea o contri$utie insemnata in acest proces care !a declan5a mai apoi o serie in
a!alansa de cau'e secundare $enefice%
In timp ce rostea aceste ultime cu!inte Leita incepu sa se departe'e ramanand insa
mereu cu fata catre mine%
A!eam aceea5i nedumerire ca in primele momente in care am !a'ut-o* era sen'atia ca mai
curand plutea si nu ca pasea de5i aceasta era o stranie ilu'ie optica%
Un resort launtric ma impinse atunci cu putere 5i am sarit ca un arc% Nu se putea sa plece asa
curand nu ma putea lasa singur atat de repedeA In cate!a secunde ea disparu in coridorul din
spatele pe5terii% 7Ara sa mai tin seama de nimic m-am repe'it intr-acolo% Coridorul era
destul de ingust si puternic luminat%
Am patruns &otarat in el dar dupa ce am cotit la stanga m-am oprit $locat de uimire* dupa
doar .-E metri coridorul se sfarsea in peretele muntelui ca si cum doar pana acolo fusese
sapat% Mi-am spus ca tre$uia sa existe o usa sau o ie5ire secreta 5i am inceput sa caut in 2ur 5i
sa pipai fe$ril peretii de stanca in speranta ca !oi descoperi mecanismul secret de desc&idere
a usii% Curand insa am fost ne!oit sa a$andone' aceasta actiune despre care intuiam prea
$ine ca nu are sorti de i'$anda% 5tiam cA Leita nu are ne!oie de u5i secrete sau de mecanisme
ascunse pentru a trece in alte planuri% Totu5i disparitia ei destul de $rusca aproape ca si
aparitia mi-a $ul!ersat fiinta 5i mi-a umplut inima de dorul sfa5ietor al re!ederii%
Intreaga mea energie s-a condensat atunci intr-o dorinta !ie si intensa de a o striga sa !ina
inapoi% Am reali'at imediat ca actionam intr-un mod copilaresc dar in acela5i timp mi-am dat
seams ca nu 5tiam cum sa o c&em% Brusc disperarea mea a2unse la paroxism3 c&iar in acel
moment insa i-am au'it in minte !ocea $inecunoscuta rostind foarte clar un singur nume*
Mac(andi. Am incremenit3 in urmatoarea clipa i-am rostit eu insumi numele si am constatat
cu o mare $ucurie ca efectul lui era foarte relaxant si linistitor% Totusi impresia plecarii ei
intempesti!e era inca foarte !ie pentru a fi a5a repede estompata% (ingurul factor pe care il
consideram po'iti! in apele momente era ca asa dupa cum imi promisese a!eam sa o
intalnese peste foarte putin timp%
Nera$dator sa aflu de la +epa (und&i cand !a fi aceasta intalnire m-am indreptat catre
treapta de piatra din peretele muntelui 5i am luat caseta din lemn care continea pergamentul
pretios% Am mai pri!it o data pe5tera in care am trait poate cea mai intensa experienta
emotionala a !ietii mele% M-am gandit atunci ca spatiul ei sacru 5i acea lumina feerica de
culoare al$astra stra2uiau de mii de ani intrarea secreta spre o alta lume% Totusi nu mi-a fost
dat atunci sa aflu ce mistere ascundea acea lume 5i nici cine erau locuitorii ei% Eram insa
aproape sigur ca intre misteriosul taram 5i marea descoperire din Bucegi exista o legatura
destul de stransa 5i speram ca intr-un !iitor destul de apropiat sa am oca'ia de a afla mai
multe detalii pe aceasta tema% De astfel +epa (und&i afirmase ca !oi a!ea acces la aceste
secrete insa peste o anumits perioada de timp% Acest gand mi-a creat un sentiment de
speranta 5i incredere in !iitor deoarece imi imaginam ca o !oi re!edea pe Mac&andi 5i !oi
ramane mereu in prea2ma ei% In acele clipe i n c a nu imi dadeam prea $ine seama de
semnificatia reala a e!enimentului pe care il traisem in pestera%
Am strans cutia la piept multumind in gand Leitei pentru $unatatea ei si am pasit in
spatiul intunecos al ni5ei din peretele stancos al muntelui pentru a re!eni in lumea din care
am plecat%
!A-#12L3L 7
I N I T I E + E A ( E C + E T A
#+ 8A1A pe=terii ma asteptau +epa (und&i Hidam-ul s i Elinor% Vantul rece ma i'$i
frontal aducandu-ma la o realitate mult mai dura s i mai palpa$ila% Um$rele inserarii
intunecau s i mai mult norii iar peisa2ul stancos 5i arid contri$uia atunci din plin la
intristarea mea% Mergeam inapoi pe acelasi drum pe care !enisem cufundat in ganduri si
profund marcat de intalnirea cu Mac&andi% Cei trei erau si ei tacuti si reculesi respectandu-
mi starea pe care o simteam atunci%
Mi-am dat insa curand seama ca nu procedam corect% Experienta pe care tocmai o traisem
tre$uia sa fie un moti! de $ucurie si exu$eranta si nu unul de tristete s i ingandurare%
Despartirea de Leita era pre!i'i$ila iar eu tre$uia sa re!in in lumea in care a!eam un rost
s i o menire pentru a pune in practica in!ataturile pe care le aflasem 5i pentru a indeplini
misiunea secreta care mi se trasase% De fapt atunci reali'am ca indiciile in aceasta directie
erau foarte !agi% A!eam pergamentul detineam anumite informatii 5i cunostinte e'oterice
dar totusi nu se sta$ilise nici un plan nici o directie precisa de actiune%
Am inteles ca in astfel de ca'uri nu se pune pro$lema la fel ca intr-o companie unde se
trasea'a anumite cai 5i repere clare pentru a a2unge la performanta% Daca ar fi asa situatiile
de !iata s-ar derula intr-un gen de automatism ceea ce ar face pana la urma ca 62ocul1 sa
de!ina pre!i'i$il% A!eam doar ideea 5i anumite instrumente1 a2utatoare3 restul tre$uia sa-,
concep singur sa ma adapte' sa caut posi$ilitati eficiente prin care ade!arul si spiritualitatea
sa a2unga la cei care !or sa le primeasca% 4amenii sunt diferiti se comporta si inteleg diferit
pentru ca si personalitatea si ni!elul lor de constiinta sunt diferite% A le face cunoscute anumite
aspecte e'oterice fundamentale care ar putea sa le transforme in mod radical !iata si
capacitatile este un proces foarte dinamic care nu se $a'ea'a pe o singura solutie% Eram
constient ca pentru a reusi sa impartasesc altora cat mai $ine si con!ingator o noua !i'iune
asupra !ietii tre$uia mai intai ca eu insumi sa inteleg in profun'ime acele lucruri% Din fericire
destinul mi-a facilitat cunoasterea unor fiinte exceptionale care m-au g&idat si continua sa ma
indrume cu multa competenta in tainele spiritualitatii%
Am o$ser!at ca +epa (und&i mergea alaturi de mine fara sa inter!ina in gandurile mele%
Totusi simteam pre'enta lui ca o in!itatie tacuta de a-mi lamuri ceea ce nu pricepeam%
- 5tii sunt unele necunoscute legate de Mac&andi pe care as !rea sa le aflu%%% )re'enta ei m-a
coplesit si tre$uie sa-ti spun ca intreaga mea fiinta imi este plina de imaginea si amintirea ei m-
am destAinuit eu lui +epa (und&i% Lama a 'am$it discret dar nu a rostit nici un cu!ant
continuand sa paseasca alaturi de mine% Cautam sa-mi gasesc cele mai $une cu!inte care sa
exprime ceea ce simteam%
- La inceput socul m-a de'orientat dar mai apoi m-am recules intr-o oarecare masura% (imteam
ca ea ma a2uta sa reali'e' aceasta%%% dar ma intre$ daca efectul aparitiei ei s-a datorat doar
formei ei di!ine am adaugat eu mai mult pentru mine%
Vocea lui +epa (und&i m-a scos ca dintr-un somn adanc*
- 7ireste ca in primul rAnd aceasta te-a impresionat cel mai mult dar sen'atiile de natura
energetica pe care le-ai simtit se datorea'a formida$ilei influente aurice pe care ea o manifesta%
Efectele acesteia le !ei resimti inca mul" timp de acum inainte%
- Totusi cine este ea8 Atunci cand era langa mine puteam sa recepte' cu fidelitate tot ceea
ce-mi spunea si sa-i admir splendoarea neinc&ipuita dar daca !oiam sa o intre$ ce!a anume
aproape ca nu eram capa$il sa-mi adun gandurile si sa ma focali'e' asupra lor%
Lama imi lamuri imediat dilema%
-- In acele momente erai prea $ul!ersat pentru a mai putea reali'a o linie coerenta a
gandirii% Diferenta fata de ni!elul de constiinta al Leitei este inca foarte mare si desi ea te-a
a2utat sa depasesti unele o$stacole totusi impactul asupra mintii si perceptiilor tale se pare ca a
fost naucitor% Desigur Mac&andi ar fi putut sa pro!oace temporar in tine un salt spectaculos al
constiintei care sa te aduca mult mai aproape de propriul ei ni!el dar atunci exista pericolul
producerii unor scurtcircuite1 in mintea ta% Intr-un astfel de ca' ar fi putut aparea efecte
secundare neplacute si c&iar pro$leme de ordin fi'ic deoarece structura ta organica nu este inca
pe deplin pregatita sa suporte o manifestare energetica foarte puternica% De aceea Mac&andi te-
a adus doar la limita de sus pe care o poti suporta tu in acest moment%
- Este o 'eita8 am intre$at% Cine este ea8 C&iar si acum dupa ce am trecut printr-o
experienta de neuitat imi !ine totusi greu sa cred aceasta%
- Este normal3 pre2udecata mentala e inca foarte puternica dar peste putin timp !ei
considera altfel lucrurile% Da este o 'eita foarte puternica dar sa stii ca si ea a parcurs drumul
ascendent al e!olutiei% 4 mare transformare in ca'ul ei a sur!enit acum cate!a sute de ani%
Inainte de aceasta a fost o entitate celesta femininA o dakini, care a insotit-o pe una dintre
discipolele importante ale inteleptului )admas&am$&a!a din Ti$et%
- Inca nu cunosc istoria Ti$etului dar ma simt foarte atras de relatarile despre marii maestri de
aici am spus eu cu multa pasiune% Mac&andi mi-a !or$it de marele <uru +impoc&e ale carui
in!ataturi se gasesc in acest text pe care il am cu mine% +epa (und&i a 'am$it intelegator%
- Este unul si acelasi cu )admas&am$&a!a% Acest nume este insa mai cunoscut in 4ccident
dar exista multe altele in textele traditionale ti$etane cu care el a fost sla!it de-a lungul
timpului% A fost o fiinta desa!arsita spiritual care a reformat din temelii religia Ti$etului%
Aceasta s-a petrecut acum mai $ine de ,.// de ani% )ergamentul a fost ascuns in pestera de una
dintre discipolele lui principale care se numea TsogHelma sau Kes&e TsogHel%
L-am intrerupt $rusc pe +epa (und&i pentru a-, intre$a daca ea este cea pe care a insotit-o
Mac&andi ceea ce ar explica pre'enta ei in pestera si legatura cu pergamentul care a fost ascuns
acolo%
- Nu Leita a fost in prea2ma altei discipole foarte importante a marelui intelept care se numea
Tas&i ;Hidren% Desi era printesa aceasta si-a dedicat intreaga !iata spiritualitatii% In realitate
Tas&i ;Hidren a fost incarnarea unei daFine iar Mac&andi a insotit-o pretutindeni% Insa
acti!itatea Leitei pe care ai intalnit-o este mult mai !ec&e in timpuri despre care istoricii nu au
acum nici o idee clara% Ea a fost insotitoarea lui +ama si a preafrumoasei lui sotii (ita dupa ce
acestia au plecat in padurile din munti% (unt timpuri atat de !ec&i incat oamenii pri!esc aceste
relatari ca pe niste legende% Au trecut mai mult de B/// de ani de atunci si este firesc ca au
inter!enit erori ma2ore de interpretare a realitatii din acele !remuri care s-au transmis de-a
lungul mileniilor si ci!ili'atiilor pana in timpurile noastre%
A5a-'isa legenda dintre +ama si (ita pe care occidentalii o cunosc din epopeea &indusa
-ama3ana este de fapt cat se poate de reala% )ot sa spun c&iar ca anumite e!enimente si fapte
cu care ne-am confruntat noi au directa legatura cu acele timpuri% Mac&andi care pe atunci
traia c&iar in proiectia ei fi'ica in planul terestru ca o daFini foarte tanara si de!otata acelui
cuplu di!in extraordinar ar putea sa-ti dea unele detalii foarte importante% Aceasta depinde doar
de tine pentru ca implica sa progrese'i spiritual suficient de mult incat sA a2ungi sa fii aproape
de Leita% Iar cand !ei do$andi acest ni!el nu !a mai fi ne!oie sa-ti relate'e ea nimic deoarece
!ei fi tu insuti capa$il sa !e'i si c&iar sa 6 traiesti1 acele timpuri in cel mai real mod cu putinta%
<andul ca in felul acela as fi putut sa raman mai mereu langa Mac&andi imi dadea aripi%
- )ro$lema principala este ca in decursul !remii s-a creat impresia ca +ama si (ita au plecat din
India de asta'i catre !est cand in realitate +ama a domnit pe teritoriul actual al tarii tale a
continuat lama sa-mi explice% 4 informatie mult mai precisa pe care ti-o ofer este aceea ca
resedinta lui regala a fost in 'ona 2udetului (ala2 iar retragerea lui pentru mai multi ani
impreuna cu (ita in padurile muntilor s-a facut exact in !alea din Muntii Apuseni prin care am
trecut noi ieri% Nu sunt mari deose$iri fata de peisa2ul de atunci doar ca !egetatia era mult mai
inalta% Acelea erau timpuri in care unele 'eitati din planurile ceresti se materiali'au in planul
fi'ic si o$isnuiau sa traiasca mai multi ani printre oameni%
Va'and uimirea mea fara margini care imi era intiparita pe c&ip +epa (und&i a continuat sa-mi
relate'e si alte aspecte extraordinare despre acele timpuri indepartate%
- Ni!elul de constiinta al populatiei care se afla atunci in 'ona carpatica era foarte ele!at3
oamenii erau putini si se sta$ileau mai ales in 'ona !ailor si a crestelor muntoase% Viata lor era
profund meditati!a si pe atunci a!eau loc multe e!enimente care asta'i ar fi catalogate drept
uluitoare miracole di!ine% Tre$uie sa stii de asemenea ca impregnarea su$tila din acele timpuri
a fost atat de puternica incat nu a disparut in totalitate nici c&iar asta'i dupa mai $ine de B///
de ani% Ea a amorsat atunci o matrice energetica fundamentala ce se !a actuali'a din nou in
!iitorul apropiat ca urmare a unor legi de ciclicitate%
Desigur ar fi inca multe de spus despre acea epoca indepertata c&iar daca oamenii de
stiinta afirma ca este doar rodul unei fante'ii de$ordante% Exista totusi do!e'i marcante pe care
unii istorici le detin precum si studii remarca$ile ce atesta realitatile despre care iti !or$esc%
Din pacate sunt si mai multi cercetatori care doresc ca ideea si conceptia actuala despre felul in
care a e!oluat istoria umanitatii sa nu fie modificata% )entru ei aceasta ar fi sinonim cu un
de'astru atat financiar cat si geopolitic% Este insa de mirare ca dupa cate stiu o lupta destul de
in!ersunata impotri!a acestor realitati este purtata c&iar de catre unii istorici si academicieni
din tara !oastra% Totusi lucrurile se !or corela de asa maniera incat ade!arul sa iasa curand la
i!eala%
Dupe o scurta pau'a +epa (und&i a continuat*
- Istoria lui +ama 5i a lui (ita este insa mai complicata decAt a fost descrisa in +amaHana
desi acolo esenta mesa2ului s-a pastrat nealterata% De pilda inter!entia si luptele de culise ale
unor ci!ili'atii a!ansate care existau in acele timpuri precum si te&nologia inimagina$ila pe
care acestea o de'!oltasera au fost descrise doar sumar si de multe ori in mod alegoric% In plus
pre'enta lui Mac&andi langa +ama dupa rapirea lui (ita de catre +a!ana a fost !oit eliminata
din po!estire pentru a nu crea confu'ii despre castitatea cuplului di!in% Mac&andi a a!ut atunci
o contri$utie ma2ora la !ictoria finala a lui +ama si tot ea este cea care a sal!at-o pe (ita dintr-o
situatie difcila in utima fa'a a ra'$oiului care a implicat si trei deflagratii atomice% Insa toate
acestea sunt doar po!esti in !i'iunea stiintei moderne% Nu tre$uie sa tinem cont prea mult de
parerea ei asupra unor astfel de su$iecte intrucat ignoranta 5i interesele cercetatorilor moderni
conduc spre alte directii in loc sa conduca spre ade!ar%
In 'ona din Muntii Apuseni in care s-a efectuat translatia a fost creata inca din acele
timpuri o falie spatio-temporala pe care +ama o folosea adeseori pentru a se proiecta in diferite
puncte de pe glo$% A fost ne!oie doar sa reacti!e' acel ni!el energetic pentru ca efectul sa apara
din nou si astfel sa poti sa o intalnesti pe Leita% Cumuland o imensa experienta in manifestare
Mac&andi a e!oluat mereu si in pre'ent gu!ernea'a o mare parte a galaxiei noastre ocupand un
loc superior in ierar&ia entitatilor celesti% 5tiu ca acest lucru este aproape inconcepti$il pentru
tine in momentul de fata insa dupa ce te !ei familiari'a cu particularitatile lumilor su$tile !ei
intelege mult mai usor lucrurile din aceasta perspecti!a%
Eram exta'iat de misterele pe care lama mi le de'!Aluia 5i aproape ca nu mai simteam
raceala !antului% - Cum este posi$il totusi ca ea sa cunoasca tot ceea ce se petrece intr-un !olum
gigantic de spatiu 5i de timp8 am intre$at co!Ar5it la gAndul amplorii unei astfel de
posi$ilitsti%
+epa (und&i mi-a explicat cu rA$dare*
- Tu !rei sA intelegi acest aspect rAmAnand la acelasi ni!el de logica si de perceptie pe
care il ai in pre'ent% Constiinta este insa multidimensionala si ea e!oluea'a in timp% 4mul
o$isnuit isi percepe !iata pe segmente* familie ser!iciu afaceri distractie si inca multe altele%
Atunci cAnd !rea un anumit lucru el se implica in acel segment al !ietii uitAnd aproape
complet de celelalte care continua totusi sa existe% Aceasta a$ordare este foarte partiala si
limitata% <ama emotiilor umane are ca suport tocmai acest gen de !i'iune fragmentata asupra
!ietii care se afla la $a'a ideii false despre ceea ce suntem noi de fapt% Te identifici in mod
eronat cu specificul unui fragment din !iata ta 5i atunci simti ne!oia sa to ata5e'i de el% Aceasta
creea'a dependenta iar de aici apare frustrarea3 la randul ei frustrarea !a conduce in mod
ine!ita$il la suferinta% Este un lant cu care omul se leaga con5tiincios pe parcursul intregii sale
!ieti%
Daca !i'iunea ta este insa de ansam$lu toate aspectele din existenta proprie !or fi percepute in
sec!ente corelate 5i inlantuite cau'al% Mai mult decat atit !ei putea intelege de pe o po'itie
superioara 5i ceea ce te incon2oara c&iar daca nu te implica in mod direct% Aceasta este
diferenta fundamentala intre un om o$i5nuit 5i un intelept% In ca'ul inteleptului expansiunea
con5tiintei poate de!eni gigantica 5i atunci el nu numai ca inglo$ea'a ceea ce exista in acele
limite dar de asemenea este capa$il sa diri2e'e la !ointa orice actiune 5i orice inter!entie in
acel cadru spatio-temporal%
Acum cred ca intelegi destul de $ine puterea de influenta a lui Mac&andi in uni!ers% (A 5tii
insa ca pentru a stapani 5i controla in mod eficient un ni!el al manifestarii este necesar ca tu
insuti sa fii pe un ni!el superior planului pe care !rei sa-, controle'i% Un or$ nu !a putea con-
duce niciodata un alt or$%
Intelesesem foarte $ine aceasta conditie dar nu eram lamurit inca asupra cau'ei care determina
manifestarea emotiilor noastre limitate ce pro!oaca suferinta% Nu 5tiam nici moti!ul pentru care
omul prefera sa i5i segmente'e1 !iata in fa5ii distincte de interes 5i actiune%
Atunci +epa (und&i mi-a clarificat unul dintre cele mai importante aspecte ale !ietii noastre%
- Cau'a principal consta in ideea gre5ita pe care omul 5i-o face despre feluritele aspecte ale
!ietii% De5i totul se sc&im$a 5i se transforma in 2urul lui in fiecare moment el crede cu
con!ingere ca lucrurile 5i situatiile pot sa rAmana acelea5i adica nesc&im$ate% Daca !ei ana-
li'a insa in profun'ime !ei descoperi ca aceasta conceptie este total nerealista 5i c&iar lipsita
de logica% Nimic din ceea ce te incon2oara si nici din ceea ce exista in Creatie nu ramine la fel
ci se transforma mereu intr-o continua tendinta e!oluti!a% )oti tu sa spui ca relatiile pe care le-
ai a!ut au rAmas acelea5i sau ca cele din pre'ent nu se !or modifica8 Cre'i cA a!erile 5i
posesiunile materiale pe care unii oameni le strang cu a!iditate repre'inta ce!a sta$il 5i !e5nic8
Dimpotri!a intr-o singura clipa ei pot sa piarda ce au agonisit o !iata intreaga% (tarea psi&ica
nu este nici ea mai sta$ila* Cand este criticat omul se supAra3 cind suferA o pierdere el se
infurie3 cAnd nu are ceea ce-5i dore5te el de!ine gelos sau in!idios% Toate aceste atitudini ale
lui nu sunt decit emotii negati!e care il constrAng sa sa!ar5easca anumite actiuni% Acestea se
6imprima1 in Farma lui personalA 5i ii !or genera mari pro$leme in !ietile lui urmAtoare%
Ideea gre5itA cA lucrurile sau situatiile sunt permanente 5i cA ele nu se !or sc&im$a !reodatA
este c&iar rAdacina suferintei omului% DupA cum iti spuneam !i'iunea lui in aceastA pri!intA
este complet nerealista% Ade!Arata drama este insa aceea cA de5i se confrunta de nenumArate
ori pe parcursul !ietii cu situatii care ii infirmA aceastA conceptie totu5i el se incapAtanea'a
sA persiste in aceea=i idee% Imaginindu-5i cA nimic nu se sc&im$A 5i cA tot ceea ce el
do$inde5te in !iatA !a dainui o !e5nicie sau !a rAmAne la fel mAcar pe durata existentei sale
omul se ata5ea'A tot mai mult de relatii de sentimente de emotii de $ani posesiuni sau de
plAceri% UrmAre5te cu atentie aceasta manifestare psi&icA negati!A care este ata5amentul% Vei
intelege foarte repede c&iar prin exemplul oferit de propria ta !iata ca el creea'a
in tine asteptAri pretentii 5i ilu'ii% De cele mai multe ori acestea nu sunt intrunite &!i
satisfAcute 5i astfel apare suferinta care la randul ei geneea'a anumite gAnduri negati!e3
acestea !or contri$ui la Farma negati!a a persoanei respecti!e 5i tot a5a ca intr-un cerc !icios%
Acum cuno5ti lantul limitarii omului in Creatie% +upe acest lant 5i !ei fi li$er%
+eali'am foarte $ine cA acest indemn repre'enta o piatrA de temelie in e!olutia mea
spirituala% Nu imi era insa prea clar cum as putea sA elimin ideea falsA a permanentei
lucrurilor% I-am cerut lAmuriri in aceasta pri!intA lui +epa (und&i care mi-a rAspuns*
- Tot ceea ce se aflA in 2urul nostru 5i in interiorul fiintei noastre indiferent cA este !or$a
despre organismul fi'ic sau despre procesele psi&ice ori mentale se sc&im$A incontinuu dar
totusi ele ne apar a fi constante 5i nesc&im$Atoare% aceasta se datorea'A pe de o parte lipsei
atentiei din partea noastra iar pe de alta parte refu'ului mental de a intelege acest ade!Ar% Din
aceasta cau'A oameni se intristea'A sau se supArA atunci cand asteptArile lor nu sunt
implinite% Manifestand o !ointA demnA de ce!a cu mult mai $un ei continua totusi sA persiste
in ideea falsA cA poate lucrurile !or rAmane la fel adicA nesc&im$ate% Dorinta for crancena
nu exprima in realitate decAt mAsura atasamentului cu care ei se agatA aproape disperati de
ceea ce-5i inc&ipuie cA le apartine si nu !or sA piardA% Este de la sine inteles cA acest lucru nu
se poate deoarece el se fundamentea'A incA de la $un inceput pe o idee complet falsA% Unii
oameni sunt insa atAt de inrAdAcinali in ata5amentele pe care le au incAt pentru a 5i le pAstra
cu orice c&ip prefera sA i5i genere'e anumite tipuri de idealuri a cAror naturA nu o inteleg nici
ei prea $ine% Aceste idealuri in !iata fie cA se refera la iu$ire la arta ori la acti!itatea
profesionalA sunt folosite doar ca o pa!A'A pentru a ascunde - atAt de ei cat si de ceilalti -
propriile ata5amente 5i posesi!itAti% AceastA !erita$ilA constructie1 psi&icA si mentalA este
insa falsA 5i nu face altce!a decat sA um$reascA 5i mai mult intelegerea corectA pe care ar
tre$ui sA o ai$a acea pesoanA cu pri!ire la natura lucrurilor in Creatie%
(ingura posi$ilitate de a te rupe din acest cerc !icios este aceea de a o$ser!a cu luciditate
situatia realA 5i de a-i inlelege mecanismele profunde% AceastA anali'A aten"a tre$uie
reali'atA atAt in timpul acti!itAlilor 'ilnice cAnd te confrunti c&iar cu tendintele respecti!e
cat 5i in particular in lini5te meditand asupra faptelor de peste 'i care demonstrea'A falsitatea
conceplifor tale% Daca !ei reali'a aceasta cu perse!erenta rAdAcinile ata5amentelor 5i con-
!ulsiilor interne !or fi in mod gradat distruse%
Ata5amentele care sunt mentinute mai mult timp se transforma in o$i5nuinta adicA ele i5i
sedimentea'a o $a'a solida in structura psi&o-mentalA a omului% Acestea sunt mai greu de
inlAturat dar in principiu metoda rAmAne aceea5i% Nu exista pastile miraculoase 5i nici retete
fulminante care sA !indece una dintre cele mai gra!e $oli ale omului care este ata5amentul% Va
tre$ui sA depui eforturi sustinute 5i sA te spri2ini pe ce ai pentru a reu5i in acest demers% Tot
ceea ce omul a legat tot el tre$uie sA desfaca%
- Bine am spus presupunAnd cA !oi proceda in acest mod ce !a re'ulta atunci8
+epa (und&i 'am$i ingAduitor%
- Cel mai $ine este sA te con!ingi singur% Explicatiile mele in aceasta directie nu ti-ar fi de prea
mare a2utor% Totu5i este important sA intelegi cA o data ce te-ai de$arasat de scaiul
ata5amentelor li$ertatea spiritului a mintii 5i a trupului tAu este incompara$ila cu orice alta
situatie o$isnuita de !iata% Aceasta iti !a genera atunci fericirea !erita$ilA care nu are un
o$iect anume adicA nu depinde de ce!a in mod special% E5ti pur 5i simplu fericit cA exi5ti si
cA tot ceea ce to incon2oarA exista o data cu tine% Un efect direct al acestei reali'Ari interioare
!a fi acela al dorintei de a a2uta in mod altruist pe aceia care au ne!oie de spri2in 5i de a sa!ar5i
doar actiuni !irtuoase%
(igur acestea nu implicA faptul cA pe parcursul e!olutie tale 5i a cAii spirituale pe care o
urme'i nu te !ei mai confrunta cu pro$leme ori cu stari de suferinta%% Tre$uie sA intelegi cA
acestea !or continua sA aparA un anumit timp datoritA faptului cA structura fi'icA 5i psi&o-
mentala nu este incA purificata iar anumite elemente Farmice care sunt o consecintA directA a
faptelor rele din trecut au a2uns la stadiul in care tre$uie sA fie compensate% In astfel de situatii
inima ta nu tre$uie sA fie cuprinsA de de'nade2de iar practica spirituala nu cre$uie incetata%
Mai mult ca oricand atunci !a tre$ui sA dai do!ada de !ointa 5i de perse!erenta pentru ca a5a
dupA cum ti-am spus orice lucru este trecAtor c&iar 5i suferintele Farmice% Treptat datoritA
transformArii po'iti!e din !ista ta 5i a modului corect in care gande5ti 5i actione'i aceste
suferinte se !or diminua din ce in ce mai mult iar tu !ei a!ea astfel acces la planuri de
con5tiintA mult superioare celui in care te afli acum%
(punand acestea +epa (und&i se opri din mers facAndu-ne 5i noua semn% Am o$ser!at cA ne
aflam in 'ona !aii pietroase in care am fost translatati cu ce!a timp inainte% Lama a inc&is oc&ii
timp de cate!a clipe rAmanAnd nemi5cat% Ii pri!eam cu admiralie expresia fetei de profundA
concentrare 5i resor$tie interioarA% AfarA era aproape intuneric dar cu toate acestea crestele
muntilor emiteau in mod enigmatic o luming difu'A 5i fosforescentA de culoare mo!% DeodatA
am simtit cA am fost cuprins de un ciudat tremur interior care imi pro!oca o !agA sen'atie de
greatA% Am !A'ut atunci cu mare uluire cum peisa2ul parca s-a cur$at1 in parti ondulandu-se
ca niste !aluri% Apoi $rusc am fost inundati de lumina puternica a soarelui pe un cer senin3
translatia a!usese loc in sens in!ers 5i acum ne aflam din nou in Muniii Apuseni aproape de
poiana mare din !arful dealului pe care ,-am urcat% De aces data +epa (und&i reali'ase
proiectia noastra direct fArA sA mai recurgA la fa'ele intermediare la care fusesem de2a martor
cu putin timp inainte%
Totu5i remarcam ce!a care nu mi se pArea in regula% 5tiam cA translatia anterioara a!usese loc
dupA-amia'a 5i ma a5teptam ca dupA cele 0-- ore petrecute in 'ona Ti$etului acum sA fie
seara dacA nu c&iar noapte% In loc de acestea constatam cA era o dimineatA strAlucitoare 5i
calduroasa de noiem$rie ceea ce m-a derutat putin% Am facut o$ser!atia cA ar fi tre$ui sA fie
un cu totul alt timp al 'ilei%
- A5a ar fi fost normal dacA timpul s-ar fi scurs dupA impresia ta su$iecti!A mi-a raspuns
lama% Intalnirea cu Mac&andi a implicat insA u5oare modificAri ale continuumului spatio-
temporal astfel cA ceea ce tie ti s-a parut a fi doar cate!a ore in realitate a durat cu mult mai
mult% - 5aptespre'ece ore 5i 2umAtate a spus Elinor uitAndu-se la ceas 5i calculAnd diferenta
de timp% )rin urmare a!em un decala2 de ,.-,E ore fatA de timpul o$iecti!%
Nu 5tiu de ce dar eram incAntat de faptul cA mA confruntam cu acele fenomene neo$i5nuite
care implicau distorsiunea spatiului 5i a timpului% L-am intre$at totu5i pe +epa (und&i daca
acestea determinA anumite efecte secundare asupra corpului fi'ic% Mi-a explicat cA nu existA
nici un pericol in aceasta pri!inta si cA ideile 5i presupunerile oamenilor de 5tiintA sunt
eronate mai ales datoritA lipsei unei experiente directe in domeniu%
- (ingurele efecte care pot sur!eni sunt cele de ordin psi&ic deoarece persoana poate sA fie
$ul!ersatA de modificarea integrala a realitAtii cu care ea era o$i5nuitA 5i a legilor fi'ice pe
care le cuno5tea% Insa c&iar 5i aceastA impresie este curand estompatA printr-un mecanism
interior de autoadaptare care este foarte eficient% Totu5i in ca'ul deplasarilor efectuate in
timp pro$lema este mai complexA%
Am a2uns peste putin timp la masinA unde am ser!it o gustare frugalA% Inainte de a porni pe
drumul de intoarcere Hidam-ul s-a facut ne!a'ut dar +epa (und&i m-a asigurat ca il !oi
reintalni peste cate!a 'ile atunci cand !om pleca spre alta destinatie in munti% Din cAte am
inteles aceea a!ea sa fie o actiune mai amplA% Lama mi-a oferit si alte detalii considerand
pro$a$il ca de aceasta data am depa5it un prag important in e!olutia intelegerii mele%
- Muntele <oratri care este mentionat in textul profetiilor marelui intelept )admas&am$&a!a
este de fapt muntele <odeanu denumirea actualA find o transformare fireasca pe care a
suferit-o numele initial in decursul mileniilor anterioare% Acest munte are o importantA foarte
mare in ec&ili$rul energetic regional 5i detine de asemenea unele secrete care !or ului
lumea% Mac&andi a ales acel loc cu un scop anume%
Nu ma mai mira faptul cA lama cuno5tea foarte $ine ceea ce eu discutasem cu Leita% Am
reactionat insa cu entu'iasm la !estea ca o !oi re!edea pe Mac&andi peste putin timp in
muntii despre care ea% mi-a !or$it% +epa (und&i mi-a spus ca !om pleca in acel loc peste o
saptAmanA timp in care tre$uia sA-mi dicte'e traducerea textului scris pe pergament 5i sA
re'ol!e alte aspecte legate de deplasare%
Mi-a spus ca a!ea ne!oie de cate!a 'ile pentru a intelege textul 5i cu!intele scrise pe
pergament care erau afectate de trecerea timpului%
- Este un !ec&i dialect ti$etan care nu se mai !or$este de cate!a secole% Va fi necesar sA
consult anumite surse secrete de informare mi-a explicat el%
Am a2uns cu $ine la Bucure5ti in acea dupa-amia'A 5i am sta$ilit sA ne intalnim peste patru
'ile in !ila lui Elinor% Eu am petrecut acest rAstimp anali'And ca de o$icei experientele pe
care le-am trAit 5i urmArind totodata sA pun in practicA in!AtAturile primite de la +epa
(und&i si de la Leita% In doar cate!a 'ile !a'usem aflasem 5i traisem ceea ce in mod o$i5nuit
se poate derula pe ani intregi sau c&iar in cate!a !ieti succesi!e% M-am con!ins astfel per-
sonal de !ala$ilitatea pro!er$ului ca nu aduce anul ce aduce clipa% Acest fapt a repre'entat un
indiciu in plus pentru mine ca in curand se !or produce transformari pe toate planurile 5i in
intreaga lume% Dincolo de faptul ca acesta este in general un lucru 5tiut totu5i in egalA
masura el este 5i $agateli'at ceea ce micsorea'a puterea mesa2ului 5i tinde sa diminue'e
responsa$ilitatea oamenilor in aceasta pri!intA% Lucrurile tre$uie pri!ite insa in mod o$iecti!%
Nimeni nu poate sa nege pro$lemele gra!e cu care se confrunta omenirea in pre'ent insA
doar putini sunt cei care ii inteleg cau'ele ascunse 5i mecanismul lor de propagare% Din acest
moti! oamenii cautA sA trate'e de multe ori superficial situatia uitand ca de fapt pro-
$lemele lor sunt c&iar pro$lemele omenirii find reflectate de aceasta% In plus exista lupta
furi$unda dusa de unele organi'atii oculte pentru a manipula 5i a controla ideile 5i tendintele
populatiei ceea ce complica 5i mai mult lucrurile%
Voiam sA imi asum cu responsa$ilitate un rol po'iti! in aceasta luptA in care $inele 5i
ade!Arul triumfA totdeauna 5i eram foarte $ucuros cA exista fiinte ce ma pot g&ida intr-un
mod competent in directia potri!ita% De aceea atunci cand m-am intAlnit cu +epa (und&i
pentru a lucra la traducerea textului ti$etan eram foarte &otArat 5i decis sA urme' calea
desa!arsirii spirituale%
- Este foarte $ine ca actione'i in felul acesta% Totu5i tre$uie sA tii seama cA mai inainte de
aceasta tre$uie sA te sta$ilesti tu insuti in cunoasterea fermA a unor legi si principii
fundamentale din Creatie fara de care nu poate exista un real progres si o realA transformare a
fiintei tale% In lume sunt multi cunoscAtori ai aspectelor spirituale ai textelor sacre si ai
notiunilor e'oterice dar cu toate acestea cunoasterea lor este relati! arida pentru cA nu este
du$latA de o reali'are profunda interioarA a ceea ce ei cunosc%
I-am dat dreptate lui +epa (und&i deoarece si eu stiam cA forta cu!intelor si 2ustetea faptelor
pro!in doar din reali'area practica a ade!Arurilor spirituale% 7iecare treaptA urcatA pe scena
progresului spiritual constituie de fapt o etapa noua superioara de intelegere a uni!ersului si
de capacitate de a actiona eficient la acel ni!el%
- Ade!Arata in!AtAtura spirituala se do$andeste o data cu practica ei a continuat lama
sA-mi explice% )rocesul in!AtArii este interacti! si omul se perfectionea'A in c&iar momentul
in care el aplicA foarte corect cunostintele pe care le-a do$andit pana atunci%
Apoi +epa (und&i mi-a detaliat anumite modalitati prin care puteam sA-mi controle'
influxurile mentale si pe cele emotionale si mi-a oferit de asemenea unele sfaturi in
legAturA cu principiile sAnatoase de !iatA si de comportament% El a insistat totodata asupra
importantei aplicarii acestor cunostinte in acti!itatea 'ilnicA pentru ca numai atunci ele pot
contri$ui in mod real la e!olutia noastrA ca fiinte umane%
- Nu tre$uie sA anali'e'i doar din punct de !edere intelectual cArtile 5i textele de spiritualitate
m-a po!Atuit el% Este mult mai $ine sa medite'i cate putin in fiecare 'i asupra ade!Arurilor
care sunt expuse in ele 5i apoi sA o$ser!i reflexia acelor ade!Aruri in !iata pe care o traiesti%
Unii oameni se pierd in anali'e sofisticate1 5i argumentatii sterile care nu fac decAt sA le
amplifice orgoliul de asa-'isi cunoscAtori ai domeniului e'oteric% In realitate ei $at pasul pe
loc si intr-un fel se im$atA cu apA rece gandind cA sunt !alorosi si c&iar intelepti3 de!in
aroganti 5i isi imaginea'A cA sunt singurii detinatori competenti ai unor secrete si ai unor
cunostinte oculte sfidand mai mult sau mai putin 2ustificat orice altA pArere in aceastA pri-
!inta% De multe ori ei au c&iar idei gresite sau lacune despre unele aspecte importante ale
spiritualitatii fie datorita intelegerei lor eronate fie din cau'a surselor de informare pe care le-
au consultat care de multe &!i sunt incomplete sau neautentice% Nu te lasa prins in plasa unor
astfel de discutii care par sa!ante pentru cA nu iti !or aduce nici un folos% Adeseori cei care se
pretind 6cunoscatofri1 sau 6in!Atati1 au mai multe pro$leme si deficiente de caracter decAt
oamenii simpli dar onesti si cu inima curatA% De aceea iti repet este foarte important sa
aplici corect in !iata de 'i cu 'i in!AtAturile spirituale pentru cA in acest fel !ei progresa si iti
!ei anula gradat Farma negati!A%
In cele trei 'ile cAte mai rAmAsesera pana la plecare am reali'at traducerea din engle'A a
textului ti$etan pe care il descifrase +epa (und&i% (arcina nu a fost prea usoarA deoarece
anumiti termeni te&nici nu a!eau nici un corespondent in lim$a noastra% Ei erau de2a aproximati
in lim$a engel'a insa lama a insistat in mod deose$it sA cuprind in traducere cat mai $ine
nuanta spiritualA a acelor expresii% Cu multA ra$dare el mi-a deslusit unele semnificatii
profunde prin exemple comparati!e sau prin multe alte detalii astfel incat eu sA inteleg cu
exactitate care era ideea exprimatA in text si sA & redau corespun'ator% In final am fost
multumit de re'ultatul o$tinut si de faptul cA inc&eiasem o prima etapa importantA a misiunii
mele%
In cea de-a saptea 'i dupA intAlnirea cu Mac&andi am plecat impreunA cu +epa (und&i si
cu Elinor cAtre masi!ul <odeanu% De data acessta am pornit la drum in 2urul amie'ii
deoarece lama ne spusese ca este important sa fim acolo noaptea% incepusem sA ma
o$isnuiesc cu astfel de deplasari si eram foarte $ucuros ca a!eam sa o re!ad pe Mac&andi%
(aptamana care trecuse dupa despartirea de ea fusese practic un fel de prelungire a emotiilor
pe care le-am trait in pestera din Ti$et atat doar ca acestea se rafinasera si erau mult mai
profunde% Imi dadeam seama ca atinsesem un anumit prag de maturitate si de intelegere a
uluitoarei experience cu care ma confruntasem si a cunostintelor ce imi fusesera impartasite%
Ultimele doua saptamani din !iata mea au fost precum un taifun in domeniul cunoasterii si
experientei mele emotionale dar eu a!eam sen'atia ca trecusera de fapt mai multe luni de
'ile in care am asimilat un $aga2 su$stantial de informatii spirituale% Aceasta stranie dilatare a
timpului pe care o percepeam era pro$a$il in legatura cu o anumita actiune su$tila a lui +epa
(und&i sau poate a Leitei insa nu am adus niciodata in discutie acest su$iect% Este de
asemenea posi$iI ca perceptia mea sa se datore'e unei aprofundari interioare unei patrunderi
in straturile tainice ale constiintei de sine care se afla dineolo de spatiu si de timp% )ro$a$il
ca raspunsul si intelegerea acestui fapt le !oi a!ea cand!a in !iitor%
Ma simteam $ine pregatit si asteptam cu mult interes e!enimentele urmatoare% Ca de o$icei
lama nu mi-a oferit prea multe detalii in legatura cu acestea ci s-a multumit doar sa-mi spuna
ca !om urca panta unui !arf de munte foarte important care totodata constituia un !erita$il
focar energetic al tarii% Mi-a spus ca !arful se numeste <ugu si ca Leita se !a manifesta in
acea noapte in apropierea lui% +epa (und&i m-a anuntat de asemenea ca !om intalni un grup
de persoane care !or a!ea aceeasi destinatie ca si noi%
- Va parea ca o excursie pe munte dar in realitate !a fi o !erita$ila initiere in lumile
su$tile a completat lama% Nu am mai 'is nimic preferand sA ma interiori'e' si sa ma
pregatesc astfel pentru acel e!eniment% Am a2uns la poalele muntelui o data cu seara% Vremea
era foarte frumoasa insa aerul destul de rece% Am urcat cu 2eep-ul o $una portiune pe un
drum de munte cu multe deni!elari% La o rascruce Elinor a parcat marina alaturi iar noi am
inceput sa urcam panta intr-o directie perpendiculara fata de aceea din care am sosit% )e
masura ce simteam ca ma apropii de tinta calatoriei si implicit de intalnirea cu Mac&andi
mintea imi de!enea tot mai agitata iar eu eram din ce in ce mai nera$dator% Urmaream sa ma
stapanese dar atitudinea mea exterioara nu l-a inselat pe +epa (und&i%
- Nera$darea ta se poate transforma ulterior in de'amagire% Nu spun ca asa !a fi ci iti e!oc o
posi$ilitate% Ce !ei face atunci8 Cum !ei re'ol!a pro$lema8 )ro$a$il ca mentalul iti !a
furni'a o serie de explicatii care nu te !or con!inge% Vei urmari apoi sA umpli golul1 din
suflet cu alte ganduri sau alte actiuni dar acestea !or genera la randul lor noi si noi efecte%
In felul acesta nu !ei a2unge niciodata la un capat%
Urcam incet pe o cararuie ingusta fara sA depun un efort prea mare% Ca intotdeauna +epa
(und&i imi intuise foarte $ine trairea interioara% Nu stiam ce sa-i raspund%
- Tre$uie sa-ti culti!i ra$darea mi-a spus el atunci% Este o calitate pe care putini oameni o
detin pentru ca implica o mare stapanire de sine si maturitate in gandire% Cred ca intuiesti ca
nu ma refer la ra$darea care este necesara de pilda pentru a-ti astepta randul sa platesti la
casa la un supermarFet3 nu ma refer nici la ra$darea de a sta la coada pentru a cumpara
$ilete% Eu am in !edere o atitudine mult mai profunda a fiintei care se refera la capacitatea de
control asupra unor porniri si impulsuri negati!e%
4 primA diferentA intre un om o$i5nuit si un intelept este aceea cA in timp ce primul da frau
li$er adeseori fara discernAmAnt tendintelor interioare &aotice si distructi!e manifestandu-se
'gomotos si c&iar !iolent inteleptul nu actionea'a niciodatA in acest fel% )rin atitudinea lui
ec&ili$ratA el reu5este de multe ori c&iar sa linisteascA accesele teri$ile de furie ale celorlalti
din 2urul lui%
- Bine dar stiinta psi&ologiei afirmA sA dai li$ertate sentimentelor interioare negati!e
deoarece altfel apar frustrAri 5i tensiuni in structura psi&o-mentalA am inter!enit eu%
Am tAcut insA $rusc% La un ni!el mai profund incepeam sA inteleg cA ce!a nu este in regula in
conceptia pe care tocmai o amintisem% MA gAndeam ca dace cine!a ar urma metoda
defulArii1 nu ar exista nici un moti! care sA mA faca sA cred cA acea persoanA ar a2unge
cAnd!a la 6 fundul sacului1% Dimpotri!A ea ar do$andi o$i5nuinta starilor de furie si de
manie pe care atunci le-ar considera a$solut fire5ti 5i indicate creAnd astfel lanturi Farmice
periculoase%
- +ationamentul tAu este corect mA apro$d +epa (und&i dupA ce i-am descris cum !ad eu
lucrurile% Manifestarea mAniei atrage totdeauna dupA ea manifestarea agresi!itatii care poate
sA fie mai mult sau mai putin mascatA% +eteta1 psi&ologiei moderne este false pentru cA cei
care au raspandit-o nu au inteles in profun'ime ce anume se petrece la ni!elul su$til al mintii
atunci cand omul se infurie si nici care sunt consecintele de ordin Farmic pe care el le atrage de
fiecare data cand procedea'A in acest fel%
In primul rand lipsa controlului il face !ulnera$il psi&ic c&iar dace el isi inc&ipuie cA atunci
spul$erA totul in 2urul lui dAnd astfel do!ada de forta dominare 5i putere%
Aceasta este o idee infantila si orgolioasA% In realitate cel care este manios i5i percepe in mod
su$constient sla$iciunea si tocmai de aceea urmare5te sA suplineascA acel deficit printr-un elan
care insA este fals% 5tii $ine cA astfel de persoane uitA parca de ele 5i de tot ceea ce le incon-
2oarA in momentele de furie pe care le traiesc fiind a$sor$ite in totalitate de starea distructi!a
care le-a acaparat% Ele i5i pierd atunci aproape in totalitate luciditatea 5i logica gandirii
nedorind altce!a decAt sA-5i impunA cu orice pret propriul lor punct de !edere% Aceasta
energie malefica impinge fiinta umanA sA face fapte rele si c&iar dace ea reu5este oarecum sA
se controle'e 5i sA nu actione'e in acest fel energia pe care o declan5ea'A atunci distruge
sentimentele no$ile de iu$ire 5i de genero'itate3 furia de'lAntuitA poate c&iar sA ani&ile'e 5i
eforturile care au fost depuse pana atunci pentru a controla acele stari &aotice ce rA!a5esc
mintea 5i organismul% A5a dupA cum !e'i totul este o pro$lema de control%
- lar a in!Ata sA do$ande5ti controlul necesita multA rA$dare si perse!erentA am preluat eu
ideea% E clar cA daca de exemplu furia este controlata atunci si !or$irea si
modalitatile de actiune !or fi controlate% InsA tre$uie sA 5tii ca eu nu eram deloc manios ci
doar de!enisem nerA$dAtor si fe$ril in dorinta mea de a o re!edea pe Mac&andi%
- 5tiu prea $ine acest lucru mi-a raspuns lama% Iti sugeram insa un e!entual su$iect de
meditatie care se poate aplica in orice circumstanta% De pilda ai putea intelege de aici ca
rA$darea este strAns corelata cu exercitarea constanta a efortului% Bineinteles mA refer la
aspectele ele!ate ale efortului nu neapArat la cel de natura fi'icA3 mA refer deci la efortul de a
fi perse!erent la efortul de a-i a2uta pe altii in mod de'interesat si a5a mai departe% Insa oricat
de ciudat ti s-ar pArea cel mai mare efort este acela de a te sta$ili ferm in meditatie%
Am recunoscut cA +epa (und&i lo!ise drept la tinta% - Da e o pro$lema aici% M-am
strAduit sA reali'e' cat mai $ine aceasta dar este foarte dificil% Unele persoane
mi-au spus c&iar ca ele s-ar plictisi de moarte sA ramana nemi5cate in acela5i loc o perioada
mai lungA de cate!a minute% MArturisesc ca aceasta m-a in&i$at intr-o anumita mAsurA%
- Cei care gAndesc precum acele persoane au o minte sla$a 5i foarte agitatA% Nu le da multa
atentie pentru ca ei nu cunosc mai nimic din aceste taine% Nu te lasa influentat pentru ca
astfel !ei ceda mereu tentatiei de a urma calea cea u5oara dar descendentA a celor ignoranti%
Daca !ei fi ferm in &otArarea ta progresele nu !or intar'ia sA apara% In timp ce ceilalti se !or
c&inui cu tot felul de pro$leme 5i de suferinte tu !ei de!eni gradat aproape intangi$il fatA de
acestea pentru ca prin actiunile tale po'iti!e ti-ai ordonat de2a !iata si ti-ai ec&ili$rat
destinul%
- Ce nume5ti tu ca fiind o actiune po'iti!a8 Vreau sa spun in afara !irtutilor unanim
cunoscute% Te intre$ pentru a 5ti daca de exemplu meditatia 'ilnicA repre'intA o actiune
po'iti!A% lar daca da explicA-mi to rog de ce% Eram foarte atent la ceea ce lama imi spunea%
- Multi considera meditatia o pierdere de !reme% Ba c&iar in prostia lor nemArginitA
unii o asocia'a cu alienarea mintalA sau cu spalarea creierului% In realitate meditatia - ca 5i
rugaciunea - este o punte a$solut necesara pentru a te desprinde de agitatia lumii din 2ur si de
a te regasi intr-o stare infinit expansionatA fata de care uni!ersul in care te afli acum nu
repre'intA decat o parte foarte mica% De aceea atunci cand este corect efectuatA meditatia
de!ine practic cea mai po'iti!A 5i mai eficientA dintre actiuni deoarece ea reglea'A1
asperitatile existentei 5i te face sA intelegi in profun'ime aspectele complicate ale !ietii% Cei
care nu cunosc aceasta 5i nici nu isi pun pro$lema in acest mod trAiesc &aotic 5i in !oia
sortii% La urma urmelor meditatia iti permite sA-ti controle'i destinul% 4$iceiul de a medita
'ilnic este singurul pe care mintea este $ine sa 5i-, forme'e3 toate celelalte o$iceiuri tre$uie
eliminate deoarece creea'A ata5amente%
(e facuse noapte 5i noi urcam cu pas masurat printre $olo!ani 5i stAnci de mici
dimensiuni rostogolite pe panta muntelui% 7ind foarte atent la explicatiile lui +epa (und&i
pa5eam a!and pri!irea atintita spre in 2os% Cand am ridicat oc&ii am a!ut insA placuta
surpri'A sA-, o$ser! pe Hidam care pro$a$il ni se alAturase mai demult% Era la cati!a metri
in fata noastrA 5i ne g&ida in directia potri!ita% ii !edeam statura uriasa profilata perfect in
lumina lunii de pe cer urcand neo$ositA catre !arful din piatra al muntelui%
)ri!ind insa putin mai la deal peste umarul Hidamului am a!ut impresia ca o$ser! mai multe
persoane adunate la un loc care 5edeau pe sol% Initial am cre'ut ca ma insel insa dupA
cAti!a metri pe care i-am parcurs mai repede pentru a !erifica aceasta m-am con!ins ca intr-
ade!ar era !or$a despre un grup de oameni care asteptau in lini5te% L-am facut atent pe +epa
(und&i in aceasta pri!inta dar el mi-a raspuns ca stia despre pre'enta acelor persoane
adaugand ca ele ne !or insoti pe traseul nostru catre !arf%
Am a2uns langA acel grup si am fost surprins sa constat ca era format numai din tineri atat
$aieti cat si fete a!and dupa aprecierea mea !arste cuprinse intre doua'eci 5i doua'eci 5i
cinci de ani% 7iind aproape de ei am putut sa constat ca toti erau frumo5i $ine claditi si
armoniosi% Mi-am dat imediat seama ca erau fiinte deose$ite si mult mai mature decat !arsta
pe care o arAtau% La apropierea noastra s-au ridicat pri!indu-ne intre$ator% Am inteles atunci
CA ei 5tiau despre !enirea noastra de5i nu ne cuno5teau%
- 7iecare dintre ei are intr-un fel anume conexiuni Farmice su$tile cu aceste locuri 5i a
do$andit merite deose$ite in existentele anterioare mi-a soptit +epa (und&i in timp ce
Elinor ii asigura ca suntem cei pe care ii a5teptau rugandu-i totodatA sA ne urme'e% Mintea 5i
psi&icul lor sunt pregAtite pentru e!enimentele care !or !eni 5i ei insisi !or a!ea un rol
important in transformArile uluitoare ale acestui natiuni% )re'enta lor aici se datorea'A unor
initieri succesi!e pe care le-au primit de la Mac&andi in timpul !isului% Ea este cea care le-a
indicat data (i locul unde sA !ina dar pentru a-i con!inge a fost ne!oie sa apara de mai multe
ori in !isele lor% Asemenea actiuni sunt rare dar foarte importante%
Am numArat nouaspre'ece persoane% Urcau in urma noastrA in grupuri mici si farA sA discute
intre ele decat rareori 5i atunci monosila$ic% Totusi ce!a nu era firesc deoarece pre'enta
Hidam-ului nu le pro!ocase nici o reactie% M-a strAfulgerat gAndul ca pentru aces tineri Hidam-
ul rAmAnea in!i'i$il in timp ce eu puteam totu5i sA-, !Ad asa cum imi explicase +epa
(und&i c&iar din 'iua in care ,-am cunoscut la Elinor acasa% I-am impArtAsit in soapta pArerea
mea iar el a confirmat-o in totalitate%
- Nu era ca'ul sA ai$a si aceastA experientA acum a preci'at el% I-ar fi $ul!ersat prea tare%
)entru initierea care !a urma este totusi necesar ca ei sA-si pAstre'e o anumitA stare de calm
si ec&ili$ru interior%
Eram plAcut impresionat de starea de unitate pe care o manifesta acel grup c&iar dacA
mem$rii lui nu se cunoscuserA pana atunci% Ii percepeam a fi foarte responsa$ili in ceea ce
pri!e5te misiunea lor serio5i =i &otarati sA reu5easca de=i nici unul dintre ei nu stia pana in
acel moment ce a!ea sA urme'e% In timp ce gandeam in acest fel am o$ser!at printre cAti!a
ar$ori pe lAngA care treceam atunci o coloana ingustA de luminA difu'A de culoare al$A
care pornea din pAmant =i se pierdea in $olta instelatA a cerului% Am luminat cu lanterna acel
loc care nu se afla la o depArtare mai mare de ?-@ metri insA nu am descoperit nimic deose$it%
Am iesit din grup 5i m-am deplasat repede pe acea distantA pentru a ma lAmuri in
legAturA cu acel fenomen% Era ce!a foarte straniu% Coloana de luminA care nu cred sA fi a!ut
un diametru rnai mare de cinci centrimetri apArea $rusc din pAmint 5i se inAlta spre cer%
Datoriti faptului cA era difu'A 5i sla$a in intensitate de departe ea putea sA treacA
neo$ser!atA% IncordAndu-mi pri!irea am !A'ut atunci multe alte coloane luminoase care se
aflau mai sus pe munte in stanga noastra%
L-am a2uns din urmA pe +epa (und&i 5i i-am po!estit despre aceastA stranie manifestare% Mi-a
rAspuns cA !arful <ugu ascunde multe mistere !ec&i de mii de ani care in parte !or fi
descoperite destul de curind% Lama mi-a destAinuit cA in su$solul acestui munte existA o sursA
formida$ild de energie dar nu a !rut se facA 5i alte preci'Ari% Am pri!it instincti! cAtre !irful
muntelui si exact in acel moment o palA de !ant foarte puternicA si rece ne-a i'$it frontal
facAndu-ne sA ne clAtinAm% Ne-am oprit o clipA nedumeriti insA Elinor care cuno5tea 'ona
ne-a explicat cA astfel de manifestari $ruste 6din senin1 sunt o caracteristicA a acestui munte%
Cu toate acestea a!eam inima putin strAnsA deoarece curentul de aer rece adusese parce ce!a
in plus ce!a amenintetor si neplacut% (crutand din nou intunericul cAtre !arful din fata
noastrA am o$ser!at stupefiat cum cerul de deasupra lui este acoperit in mare !ite'A de nori
negri amenintAtori care se rostogoleau intr-un $u$uit surd indepArtat%
UrmAtoarele clipe 5i fenomenele asimilate lor s-au derulat in con=tiinta mea percepti!a in
mod progresi! dar cu o !ite'A mult mai micA decat cea realA% Am perceput totul atunci dintr-o
stare de suspendare1 farA sA-mi pot explica insA modalitatea $ruscA in care aceasta a apArut%
In timp ce pri!eam cu oarecare ingri2orare cerul care se acoperea foarte repede pre!estind o
teri$ila furtunA am
fost 5ocat de un fulger extraordinar de puternic care a i'$ucnit din forfota norilor lo!ind
c&iar in crestetul de piatra al !arfului de munte% Lgomotul declansat a fost naucitor
'guduindu-ne fiinta%
Din acel moment am urmarit e!enimentele derulandu-se incet 5i foarte precis% 7iecare simt
imi era ascutit la maxim sen'atiile resimtite fiind foarte intense% Am !a'ut lumina or$itoare a
fulgerului urias rsspandindu-se pe toata coasta muntelui 5i c&iar mult mai la !ale intr-o 2er$a
!iolet si mo! care crea o impresie stranie nepamanteana% In aceeasi clipa am !a'ut luminata
putin mai sus pe coasta muntelui in dreapta noastra o stana de oi cu animale care se miscau
ner!os in tarc% Dar ceea ce cu ade!arat m-a inspaimintat atunci cind am pri!it acel ta$lou
aproape nefiresc au fost trei caini cio$ane5ti uria5i care se indreptau feroce in salturi
gigantice catre grupul nostru% In circumstante normale in timpul 'ilei poate ca nu as fi fost
foarte impresionat dar atunci a!eam tendinta sA consider imaginea ca fiind desprinsa parca
dintr-un film de groa'a% Acele animale erau neo$isnuit de mari 5i de fioroase iar coltii lor
enormi apareau sclipind intr-un ran2et demoniac% Ceea ce mi-a dat insa cel mai mult de gindit
a fost marimea extraordinara a salturilor pe care le efectuau% A5a ce!a era o imposi$ilitate
c&iar si pentru o ga'ela3 in plus inaltimea la care se ridicau in aer era inconcepti$ila pentru
niste caini de pa'a oricat de antrenati ar fi fost ei% Nu imi faceam nici o ilu'ie cu pri!ire la
intentiile pe care le a!eau acele aparitii inspaimantatoare insa derularea mult incetinita a
mi5carilor asa cum le percepeam eu in con5tiinta imi lasa un anumit raga' pentru a fi atent
si la ceilalti din grup inainte sA flu cuprins de o teri$ila panica%
L-am pri!it pe +epa (und&i care ramasese nemi5cat si orientat cu fata catre !arful din
piatra% )area ca este complet extras din acel peisa2 focali'andu-se intr-o cu totul alta directie%
Elinor se indrepta incet din mi2loc intorcandu-si capul catre cainii care se apropiau% Atunci
Hidam-ul a facut un pas lateral inspre directia din care !eneau ace5tia 5i a intins mina dreapta
cu palma desc&isa catre ei intr-un gest de stopare a actiunii% Am !a'ut cum aerul din 2urul lui
a inceput sA straluceasca raspindind in 2ur o lumina al$a fosforescenta% Uria5 si teri$il in
infati5area pe care o a!ea el ar fi inspaimantat atunci pe oricine%
Cainii s-au oprit aproape $rusc continuand insa sA latre sAl$atic de la o distanta de mai mult
de cinci'eci de metri fata de noi% (e '$ateau si se agitau dar nu puteau sA inainte'e dincolo
de acea limita% Lumina fulgerului se diminua tot mai mult dand nastere la um$re stranii in
acea !ale de munte% Cand intunericul ne in!alui din nou cainii incetara sa mai latre 5i eu nu
mai puteam sA !ad nimic% Totu5i sus pe munte intre'aream mai mult g&icind urma
estompata a ceea ce putea fi stana de oi% (e asternuse o liniste grea intrerupta doar din cand
in cand de $u$uitul tunetului in departare%
Am constatat atunci ca re!enisem la perceptia normala a e!enimentelor din 2ur% M-am
apropiat de +epa (unnd&i in timp ce continuam ascensiunea pe munte 5i i-am relatat pe
scurt ceea ce traisem cu putin timp inainte% Mi-a raspuns ca perceptia mea a fost mai ales in
plan su$til 3 ciinii fioro5i erau de fapt intruc&ipari ale unor entitati astrale demoniace care
doreau sA ne atace si sA pro!oace o intensa stare de frica cu deose$ire in randul grupului de
tineri pentru a impiedica desfa5urarea normala a initierii care urma sA ai$a loc in acea
noapte% In realitatea fi'ica insa cei nouaspre'ece tineri nu au !a'ut 5i nu au au'it nimic cu
exceptia fulgerului teri$il care s-a a$atut asupra !arfului <ugu Lama mi-a de'!aluit faptul ca
am fost capa'il sa am ac$l$ p$!c$p"ii p!in *!a"ia 4$i"$i Mac-an#i ca!$
u!ma sa ni s$ !$($l$)$ %&a!"$ cu!an#.
In"!$ "imp *!upul n&s"!u a.uns$s$ in"!-& )&na in ca!$ pan"a #!umului
#$($nis$ mul" mai a'!up"a si s"anc&asa. C$!ul $!a acum c&mpl$"
ac&p$!i" #$ n&!i *!&si s"!a%ul*$!a"i #in c$ in c$ mai #$s #$ %ul*$!$
!a)l$"$ ca!$ luminau in pa!"$ '&l"a. A"m&s%$!a #$($nis$ %&a!"$
inc#!ca"a cu $l$c"!ici"a"$ si "$nsiun$a #in a$! $!a ap!&ap$ palpa'ila.
C$!ul pa!$a ca un ca)an *a"a sa #$a in cl&c&". D&ua %ul*$!$ im$ns$
ca!$ au l&(i" pan"a mun"$lui au #a" s$mnalul #$)lan"ui!ii un$i %u!"uni
s"i-inic$. Pl&aia inc$pu sa ca#a in !a%al$ *!$l$ in "imp c$ (an"ul u!la
sal'a"ic pu!"an# s"!&pii #$ pl&ai$ in "&a"$ #i!$c"iil$.
A"unci am %&s" ma!"&!ul unui %$n&m$n $,"!a&!#ina!1 "&" *!upul n&s"!u a
%&s" 9 in($li"0 in"!-un %$l #$ )&na lumin&asa ca!$ n$ ac&p$!$a si n$
i)&la c&mpl$" #$ %$n&m$n$l$ a"m&s%$!ic$ "$!i'il$ #in .u!. +ul*$!$l$ s$
in"$"is$!a mul" Si l&($au s&lul %&a!"$ ap!&ap$ #$ n&i. Am (a)u" !&p&"$l$
#$ pl&ai$ ca!$ s$ &p!$au la limi"a luminii #i%u)$ c$ n$ cup!in#$a pa!ca:
in"!-un in($lis p!&"$c"&!. La in#$mnul lui R$pa Sun#-i n$-am as$)a" cu
"&"ii la s&l. D&a! $l si ;i#am-ul ca!$ a($a &c-ii inc-isi si $!a %&a!"$
c&nc$n"!a" au !amas in pici&a!$. Am a(u" a"unci in"ui"ia ca p!&"$c"ia
n&as"!a a %&s" !$ali)a"a #$ ;i#am ca!$ n$ %$!$a as"%$l #$ u!*ia na"u!ii.
3$#$am in .u!ul m$u & mani%$s"a!$ ap!&ap$ inc!$#i'ila #$ %&!"a si #$
$n$!*i$ a"m&s%$!ica7 a!'us"i )'u!an# p!in a$! (a!"$.u!i #$ apa ca!$
i)'$au nap!a)nic c&pacii in#&in#u-i pana la !up$!$ %ul*$!$ "$!i'il$
ca!$ #$clansau "un$"$ ap&calip"ic$.
In mi.l&cul ac$s"ui -a&s in%!ic&sa"&! am &'s$!(a" ului" cum pia"!a
mun"$lui #in %a"a n&as"!a ca!$ s$ a%la 1a & #is"an"a #$ ap!&,ima"i(
#&ua)$ci #$ m$"!i #$(in$ *!a#a" "!anspa!$n"a !$l$(an# & ma!$
ca(i"a"$ '&l"i"a in in"$!i&!ul masi(ului #$ pia"!a. Inc&n.u!a"a #$ & au!a:
ma*ni%ica %&a!"$ s"!aluci"&a!$ Mac-an#i a inain"a" pana la !na!*in$a
p$s"$!ii pasin# in a%a!a p$!$"$lui #$ s"anca. Inima ap!&ap$ ca mi s-a
&p!i" #$ $m&"i$. Ra#ia"ia 4$i"$i $!a a"unci cu mul" mai pu"$!nica #$ca"
am p$!c$pu"-& $u in p$s"$!a sac!a: #in mun"ii Ti'$"ului. S"!aluci!$a $i
*l&!i&asa pa!$a ca %ac$ n$s$mni%ica"i(a s"i-ia #in .u!. Tun$"$l$ s$
au)$au mai sla' %ul*$!$l$ pal$au in in"$nsi"a"$ ia! (an"ul s$ %acus$
pa!ca mic supunan#u-s$ ma!$"i$i %$n&m$nal$ p$ ca!$ & mani%$s"a
a"unci Mac-an#i. Din "!upul $i su'lim i)(&!au !a)$ #$ lumini
mul"ic&l&!$ ca un cu!cu'$u scan"$in# cu pu"$!$ in "&a"$ #i!$c"iil$.
Ac$as"a (i)iun$ #i(ina n$-a s&ca" p$ "&"i #in *!upul ca!$ %us$s$ c-$ma"
ac&l&. Nici unul #in"!$ n&i nu mai $!a capa'il sa (&!'$asca !amanan#
$,"a)ia" cu su%la!$a &p!i"la in %a"a ac$l$i apa!i"ii su'lim$ a 4$i"$i. C-ia!
si $u ca!$ a($am "&"usi & anumi"a $,p$!i$n"a in ac$as"a #i!$c"i$ am
%&s" !$alm$n"$ c&(a!si" #$ in"$nsi"a"$a %$n&m$nului. +!umus$"$a
c&pl$si"&a!$ si sla(a #i(ina a 4$i"$i mi-au p!&(&ca" in inima & %$!ici!$ a
ca!$i in"$nsi"a"$ a'ia & sup&!"am. Ca"i(a #in"!$ "in$!ii si "in$!$l$ #in
*!up s-au a!unca" cu %a"a la paman" plan*an# ina'usi". Eu am !amas
n$misca" &!' si su!# la "&" c$$a c$ $!a in .u! a(an# &c-ii a"in"i"i #&a!
asup!a lui Mac-an#i. Nu imi #&!$am #$ca" sa %iu mai ap!&ap$ #$ $a si
sa & ins&"$sc in lum$a #in ca!$ ($n$a.
Am (a)u" a"unci ca 4$i"a nu s$ ap!&pia calcan# p$ s&l ci !amanan# in
a$! in"!-& mai$s"u&asa *!a"i$. Da"&!i"a #i%$!$n"$i #$ ni($l a s&lului $a
s$ a%la in"!-un plan #$asup!a cap$"$l&! n&as"!$ si s$ &p!is$ la
ap!&,ima"i( )$c$ m$"!i #$ *!up. Daca s-a! %i ap!&pia" mai mul"
p!&'a'il ca n$-a! %i &!'i" c&mpl$" cu s"!aluci!$a p$ ca!$ & $mana. A
!i#ica" mainil$ la ni($lul um$!il&! cu palm$l$ in sus si a"unci am pu"u"
sa (a# cum in n&!ii #$ #$asup!a n&as"!a apare un cerc luminos cc crestea tot mai
mult in diametru panA cand el a ocupat aproape o treime din suprafata cerului% Era precum un
imens decupa2 in norii teri$ilei furtuni ce apAreau amenintatori in 2urul acestuia% Lumina al$a
cu o u5oarA tenta ro' ce i'!ora din acea sursA ii lumina difu' creAnd reflexe grandioase de
un realism coplesitor% Am !A'ut apoi intocmai ca in !isele su$lime o re!Arsare feerica de
lumina care ne acoperi pe noi si solul din !ecinatatea noastrA% )e acele ra'e co$orau rapid spre
grupul nostru 'eci de entitAti astrale a cAror forme diafane intruc&ipau puritatea si frumusetea
desa!arsita% (pectacolul era cu atat mai contrastant cu cat in 2urul nostru de'lAntuirea naturii
era teri$ila% 7urtuna parea insa cA nu este luatA in seama de acele entitAti care la randul lor
emanau o lumina intensA dar de culori 5i nuante diferite%
Inmarmurit pri!eam la acele entitAti a!ind formA umanA cum rAmAseserA in aer la o
inaltime mai mare decat cea la care se afla Mac&andi plutind in 2urul nostru% 7etele lor
'Am$itoare 5i luminoase radiau o fericire farA seaman% Am o$ser!at cA unele dintre ele a!eau
c&ipul atat de luminos incAt in locul fetei practic nu mai !edeam decAt un o!al strAlucitor de
lumina al$a% Intre formele lor percepeam un perpetuu 2oc de lumini cristaline multicolor care
confereau un dinamism aparte intregului ta$lou% Insa lumina cea mai puternica o raspandea
Mac&andi% (trAlucirea ei magnificA radia pana in pestera desc&isA din interiorul muntelui 5i
de asemenea se raspandea mult 5i in impre2urimi%
I-am au'it !ocea atat de specialA patrun'andu-mi in minte cu o mare claritate% Am pri!it-
o pe Leita dar ea nu isi misca $u'ele3 era o transmisie telepaticA dar aceasta nu diferea cu
nimic la ni!el percepti! de situatia in care as fi au'it-o !or$ind% Din anumite puncte de !edere
pot spune c&iar cA acum experienta era mai puternicA 5i mai nuantata% Am 5tiut atunci intuiti!
cA Leita se adresa simultan celorlalte nouaspre'ece persoane din grup pe aceea5i cale
telepaticA si am inteles cA fiecare dintre acestea primea un mesa2 adec!at personalitAtii 5i
specificului ei% Mac&andi ne-a oferit atunci in!AtAturi pretioase despre umanitate 5i despre
felul in care tre$uie sA actionam pentru a do$Andi un succes deplin in misiunea noastrA%
In ceea ce mA pri!este mesa2ul ei a fost plin de gratie 5i de delicatete insA nu pot sA de'!Alui
amAnuntele sale care se refera la unele e!enimente in care !oi fi implicat in !iitorul apropiat%
Impresia sla!ei pe care o dega2a era co!ar5itoare 5i din nou am simtit cA nu puteam sA re'ist
datoritA faptului cA respiratia mi se oprea in!oluntar% Am inc&is oc&ii 5i m-am a$andonat
complet3 in acel moment Leita mi-a apArut nespus de !ie in minte apropiindu-se tot mai mult
de mine% De aceastA data am putut sA re'ist strAlucirii pe care ea o dega2a dar totusi nu
puteam sA fac nici o miscare%
Mac&andi a !enit foarte aproape de mine asa cum s-a aflat atunci in pestera sacrA din Ti$et si
si-a pus mana pe cre5tetul meu mentinand-o acolo% M-am simtit 'guduit din temeliile fiintei si
am alunecat intr-un spatiu !id%%% Nu a!eam nici un punct de spri2in si nici un punct de reper% In
2urul meu totul parea gol dar cu toate acestea acel gol pulsa intr-un mod tainic indefini$il%
(ingurul lucru pe care il faceam fiind in acea stare era sA contemplu nimicul1 nesfar5it care
mA incon2ura% 4riunde a5 fi pri!it nu !edeam decAt un imens !id farA limite% Aceasta
contemplatie in care eram pe deplin cufundat transcendea orice ni!el de gandire conceptuala%
C&iar si gandul intens al pre'entei lui Mac&andi dispAruse fiind de asemenea inglo$at in
giganticul gol in care ma aflam% InsA cu!intele pe care le caut acum pentru a descrie acea stare
mi se par in%im$ in s$mni%ica"ia l&!. In mi.l&cul ac$lui (i# ca!$ $mana #in
min$ m-am sim"i" cup!ins #$&#a"a #$ & %$!ici!$ %a!A s$aman ca!$ s$
!$(a!sa c&n"inuu #in c$ in c$ mai ma!$ in inima m$a. A"unci
&!i)&n"ul c&n/"iinl$i mi s-a $s"&mpa" #a! nu inain"$ #$ a a($a
s$n)a"ia ca am a"ins0 $"$!ni"a"$a...
Can# mi-am !$($ni" /i am #$sc-is &c-ii i-am (a)u" p$ Elin&! /i p$
R$pa Sun#-i la & mica #$pa!"a!$ #$ min$ #iscu"an# in /&ap"a. Mi-am
!&"i" p!i(i!$a #a! nu mai $!a nim$ni in .u!ul n&s"!u. Mac-an#i
#ispa!us$ p$!$"$l$ mun"$lui $!a #in n&u &pac ia! *!upul #$ "in$!i
pl$cas$. La &!i)&n" apa!us$!a )&!ii un$i n&i )il$ ca!$ luminau un c$!
p$!%$c" s$nin /i %&a!"$ pu!. Nici u!ma #$ n&!i #$ pl&ai$ sau #$ (an".
Daca nu a/ %i (a)u" paman"ul /i pi$"!$l$ u#$ a/ %i .u!a" ca nu %us$s$
nici & %u!"una cu ca"$(a &!$ inain"$. D&a! l&cul ca!$ a %&s" p!&"$.a" in
m&# su'"il #$ ;i#am /i in p$!im$"!ul ca!uia ma a%lam /i $u a"unci $!a
usca" /i n$a%$c"a" #$ u!*ia la ca!$ %us$s$m ma!"&! cu pu"in "imp in
u!ma. A$!ul $!a !$c$ #a! "&"u/i $u nu !$sim"$am s$n)a"ia #$ %!i*. M-
am !i#ica" /i m-am ap!&pia" #$ c$i #&i. PA/$am inc$" ($nin# pa!ca
#in"!-& al"a lum$.
- Mac-an#i m-a !u*a" sa nu "$ p$!"u!'am #in s"a!$a #$ m$#i"a"i$
mi s-a a#!$sa" lama. In"!$ "imp c$ilal"i au pl$ca". Ai !amas n$mi/ca"
/i p!&%un# !$s&!'i" mai mul" #$ /ap"$ &!$ #a! ac$as"a $,p$!i$n"a
%&a!"$ #$&s$'i"a p$ ca!$ ai "!ai"-& (a a($a & imp&!"an"a apa!"$ in
$(&lulia "a spi!i"uala.
Nu am )is nimic. T&"ul mi s$ pa!$a !$la"i( s"!ain ia! (&!'$l$ lui R$pa
Sun#-i isi *as$au l&c cu *!$u in min"$a m$a. N$-am s"!ans %a!a *!a'a
pu"in$l$ luc!u!i cu ca!$ am ($ni" ac&l& si ap&i am inc$pu" sa c&'&!am
sp!$ p&ala mun"$lui #$ pia"!a.
La &!i)&n" #iscul !&su al s&a!$lui s$ i($a "!$p"a" luminan#u-n$
cal$a #$ in"&a!c$!$ in lum$<
S+AR/IT