Universitatea Stefan cel Mare, Suceava

Facultatea de Istorie si Geografie ,

Specializarea Relatii Internationale si Studii Europene , Anul II
Importanta traditiei si ierarhiei in contextul ideologiei conservatoare
-referat Ideologii politice-

Student : io!anu "a#firescu Ed$ard
1
Importanta traditiei si ierarhiei in contextul ideologiei conservatoare
%er#enul de conservator, in genere, a suferit o denigrare in ulti#ele doua secole de istorie si
civilizatie europeana& ' denigrare pro#ovata deopotriva de li!eralis#ul si de#ocratia
triu#fatoare si de ideologiile de stanga si e(tre#a stanga, care au i#pus intr-o !una parte a
continentului e(periente politice, econo#ice, sociale si culturale& %er#enul de conservatoris#
a servit ca antiteza a progresului si a devenit #ai #ult sau #ai putin o insulta& Au e(istat insa
si reusite de analiza a conservatoris#ului in sens constructiv& ele #ai i#portante vin din
cultura ger#ana si !ritanica&
%er#enul de conservator, in genere, a suferit o denigrare in ulti#ele doua secole de istorie si
civilizatie europeana& ' denigrare pro#ovata deopotriva de li!eralis#ul si de#ocratia
triu#fatoare si de ideologiile de stanga si e(tre#a stanga, care au i#pus intr-o !una parte a
continentului e(periente politice, econo#ice, sociale si culturale&
%er#enul de conservatoris# a servit ca antiteza a progresului si a devenit #ai #ult sau #ai
putin o insulta& Au e(istat insa si reusite de analiza a conservatoris#ului in sens constructiv&
ele #ai i#portante vin din cultura ger#ana si !ritanica& Si nu inta#plator& In Anglia se naste
critica la adresa revolutiei franceze, luand for#a cea #ai coerenta in Ger#ania&Ger#ania face
pentru ideologia conservatoare ceea ce Franta face pentru ilu#inis#ul progresiv&
are este continutul spiritual al conservatoris#ului) onservatorii resping conceptul !urg*ez
de egalitate care sta la !aza teoriei !urg*eze de li!ertate& +entru conservatori, oa#enii sunt
prin natura lor inti#a inegali si adevarata li!ertate consista in posi!ilitatea ce se acorda
fiecaruia de a dezvolta ceea ce are particular& Altfel, un concept e(terior de li!ertate distruge
intreaga sfera de individualitate data de natura&
u alte cuvinte, conservatorii resping ,li!ertatea ato#istica-, li!ertatea a!stracta si
egalitatea fortata a indivizilor, care nu au cu# sa fie egali& Accepta insa li!ertatea unor
co#unitati organice& Inevita!il, aceasta li!ertate presupune si anu#ite privilegii, care, tot
inevita!il, creaza alte inegalitati& Sunt #ai #ari aceste inegalitati decat celelalte)
onservatorii spun ca nu&
onservatoris#ul respinge si conceptia !urg*eza a proprietatii& .ezvolta conceptul unei
/proprietati genuine& +otrivit acestuia, proprietatea de #ai inainte era legata de proprietar
prin alte legaturi decat cea #oderna& Ea conferea proprietarului anu#ite privilegii si
prerogative, consfintindu-i de pilda, dreptul de a avea un cuvant in afacerile statului, dreptul
de vanatoare, apartenenta la 0urii etc& Era deci o proprietate strans legata de onoarea personala
a proprietarului& .aca, de e(e#plu, proprietarul isi instraina posesia, dreptul de vanatoare nu
putea fi instrainat, era se#nul distinctiv ca noul proprietar nu era cel /autentic& 'noarea nu
era transfera!ila& Era deci, o relatie non-fungi!ila intre o deter#inata proprietate si un
2
deter#inat proprietar si orice proprietate era i#pregnata de acest raport personal& .eclinul
acestui raport, considera conservatoris#ul, s-a datorat dreptului ro#an, de fapt /revolutiei
ro#ano-franceze&
' alta trasatura esentiala a gandirii conservatoare este aderenta la ceea ce este i#ediat,
la concret& Ed#und 1ur2e spunea3 /Eu nu #a interesez de enig#a originilor, nici de acel
dureros sfarsit al tuturor lucrurilor& Mann*ei# e si #ai precis3 /a trai si a gandi in c*ip
concret se#nifica4 o vointa de a actiona e(clusiv referitor la a#!ientul i#ediat, un refuz
radical al do#niei posi!ilului si al speculativului&
5
Se pune deseori intre!area3 +oate fi conservatoris#ul considerat un tip specific de
rationalitate ) A&-+& Iliescu spunea3 /ca si in stiinta, in societate rationalitatea se verifica prin
capacitatea de rezolvare a pro!le#elor precu# si prin capacitatea adaptativa, prin atitudinea
pentru autorevizuiri suscepti!ile sa augu#enteze gradul de adecvare al siste#elor si
su!siste#elor instituite&
6
Ale(is de %oc7ueville o!serva ca /atunci cand nu #ai e(ista nici un principiu de
autoritate in religie, ca si in politica, oa#enii se inspai#anta cu usurinta de independent lor
neli#itata& Agitatia continua a tuturor lucrurilor care ii incon0oara ii alar#eaza si ii o!oseste&
8
onservatorul pleaca totdeauna de la un fapt singular, de la un fapt dat, nu se arunca
spre un orizont dincolo de acest fapt i#ediat& E preocupat sa actioneze i#ediat, cu detalii
concrete, si nu se preocupa de structura lu#ii in care traieste, nu isi pune intre!ari la care nu
are un raspuns in acel #o#ent&
Aceasta, spre deose!ire de #odul de a actiona li!eral-!urg*ez, progresist, pleaca
totdeauna de la ceea ce ar putea fi posi!il, trecand peste ceea ce este dat i#ediat& Refor#is#ul
conservator tinde totdeauna sa inlocuiasca fapte singulare cu alte fapte singulare& 9u tinde sa
transfor#e lu#ea intreaga, cu# o face li!eralis#ul, ci sa su!stituie un fapt singular cu un alt
fapt singular: sa a#elioreze o situatie nu sa o sc*i#!e& %endinta progresista este spre siste#,
cea conservatoare spre cazuri particulare&
%otodata, intelegerea particularului de catre conservatoris# este facuta prin
continuarea trecutului& Se#nificatul unui fapt particular deriva din ceea ce e in spatele lui, in
trecut, din ceea ce e prefigurat in ger#ene& +rogresistul traieste prezentul ca inceput al
viitorului, in ti#p ce pentru conservator prezentul e ulti#a etapa a trecutului& .e aici toate
progra#ele conservatoare in toata lu#ea si in Ro#ania, care toate voiau sa a#elioreze, nu sa
sc*i#!e dintr-o data&
Acestea ar fi trasaturile esentiale ale conservatoris#ului inteles ca reactie *otarata la
revolutia franceza& 9u#ai ca acest tip de conservatoris# nu defineste intreg curentul
conservator, in evolutia sa& Este doar partea sa initiala& 'data depasite straturile sociale si
1
Adrian-Paul, Iliescu, Conservatorismul anglo-saxon, Bucuresti, Editura All, 1994, pag. !
2
Adrian-Paul, Iliescu, Conservatorismul anglo-saxon, Bucuresti, Editura All, 1994, pag. 2"
#
Eugen, $u%um coord., &eorii si ideologii politice, Iasi, Institutul European, 2"1#, pag. #"
#
intelectuale care i-au dat nastere, se dezvolta inca din ti#pul restauratiei si un alt tip de
conservatoris#, radical diferit de precedentul, si care su! anu#ite for#e dainuie si in zilele
noastre&
.octrina conservatoare conte#porana da prioritate institutiilor politice si sociale
traditionale3 regalitate, !iserica, fa#ilie, #oralitate& Statul 0oaca in continuare un rol
pree#inent, funda#entat pe ierar*ie si pe respectul datorat de cetateni autoritatilor pu!lice&
Ideile conservatoris#ului politic au inceput sa se asa#!leze in doctrine a!ia in secolul
a ;I;-lea, spre deose!ire de cele de tip li!eral, care se desavirsisera la nivel de constructie
inc*egata inca din a doua 0u#atate a secolului lu#inilor&Ideologia politica de tip conservator
se inte#eiaza pe o serie de ele#ente pe care le vo# prezenta sintetic in cele ce ur#eaza&
5& %raditia& Ideea de a /conserva se refera la o anu#ita for#ula de organizare, la o
ordine social-politica, la un siste# de valori, etc& In aceste conditii, traditia si pastrarea
traditiei tri#ite la nevoia de conservare a unor acu#ulari culturale si politice, ale trecutului,
care s-au dovedit a fi utile si via!ile la nivel social& onservarea traditiei este preferata
sc*i#!arii pentru ca ofera sta!ilitate si securitate, dand indivizilor sensul propriei e(istente in
cadrul unei culturi si ordini sociale create prin acu#ulari de tip istoric, fara salturi <revolte,
revolutii etc&=&
6& +rag#atis#ul ar fi o alta caracterisitcica a conservatoris#ului& oservatorii su!liniaza
li#itele ratiunii <A&>e?$ood=, conda#nand ordonarea si organizarea lu#ii si a societatii pe
!aza unor principii a!stracte& Ratiunea singura nu poate crea, in afara traditiei istorice, siste#e
sociale si politice via!ile& onservatorii propun astfel propriile lor idei ca o /atitudine a
#intii&
8& I#perfectiunea u#ana duce la o di#ensiune pesi#ista a conservatoris#ului ideolgic asupra
naturii u#ane& +entru corectarea acestor i#perfectiuni este nevoie de institutii puternice, de
un stat puternic pentru ca indivizii sunt corupti!ili din punct de vedere #oral& @egi dure,
pedepse aspre si ordine asigurata de stat sunt ele#ente ale ideolgiei conservatoare&
A& 'rganicis#ul se refera la di#ensiunea istoricista a ideologiei conservatoare& Societatea
u#ana are un rit# si o ordine naturala de evolutie, departe de a fi artefactul u#an pe care
conservatorii il vad in li!eralis#& Structurile sociale reprezinta astfel institutii necesare B
fa#ilii, co#unitati de diferite tipuri, natiunea& onservarea acestor for#e de organizare
co#unitara pastreaza regulile naturale de evolutie istorica&
C& Ierar*ia ca parte a ideologie consevatoare face tri#itere la o ordoare naturala a
co#petentelor, a posi!ilitatilor fizice si intelectuale, care tre!uie pastrata& Inegalitatile si
ierar*iile sociale sunt parte a unei ar#onii naturale care poate fi pastata doar in aceasta
for#ula&
D& Autoritatea este un ele#ent necesar al oricarei guvernari& Ea apartine doar celor cunoscatori
si este legata de o aristocratie naturala& Aceasta aristorcratie este astazi construita pe ideea de
educatie si practica <co#petenta=& @i!ertatea tre!uie sa coe(iste cu responsa!ilitatea, iar
datoriile cu drepturile cetatenilor&
4
E& +roprietatea este a!solut necesara pentru ideolgia conservatoare, pentru ca ea este #asura a
independentei individuale&
onservatoris#ul si ideolgiile de tip conservator pot fi paternaliste sau /neo-
conservatoriste, ele reprezentind tot atatea for#e de reevaluare si readaptare a traditiilor
conservatoare la i#perativele societatii conte#porane&
%raditia este, pentru conservatoris#, cea #ai i#portanta co#ponenta a co#unitatii,
pentru ca prin ea se incearca continuu a#eliorarea conditiei u#ane&+entru a duce in trai de#n,
o fiinta, i#perfect precu# o#ul, tre!uie sa traiasca supusa fata de doua autoritati3 providenta
si traditia <inteleasa ca solutie de a0ustare a ceea ce a dat natura sau c*iar ca #anifestare a
providentei= &
.ar tre!uie spus ca providentialis#ul conservatorilor nu insea#na invocarea continua
a divinitatii, ci si a se#nelor #ai concrete ale ei& Astfel, in #od repetat, se face un recurs la
realitati precu# /natura, /legea naturala si /natura u#ana& Aceasta autoritate supre#a, su!
diversele ei nu#e si traditia <aflata in fiecare su! for#a o!isnuintelor= sunt cele doua surse de
autoritate ce furnizeaza legiti#itarea guverna#antului si a reprezentantilor lui&
+uterea fara senti#entul religios devine periculoasa pentru individ si distructiva pentru
stat& Ea se insoteste cu religia in vederea conservarii reciproce si in ulti#a instant, a for#arii
societatii&Aceasta idee este for#ulata de @ouis de 1onald3 /Acolo unde toate vointele
particulare, toate iu!irile particulare, toate fortele particulare vor cu orice pret sa do#ine, este
necesar ca o vointa generala, o iu!ire generala, o forta generala sa do#ine: aceasta insea#na
ca, pentru ca societatea sa se poata for#a, tre!uie ca iu!irea generala a altuia sa invinga
iu!irea particulara de sine& Iata acordul intereselor opuse, iata societatea generala sau
politica&
A
Se poate defini religia crestina si #onar*ia ca /o reunire de arii ase#anatoare, reunire
a carei scop este conservarea lor reciproca: asa cu# se defineste religia naturala si fa#ilia, o
reuniune de arii ase#anatoare, a carei scop este producerea lor reciproca& @ipsa autoritatii
religioase, alaturi de cea politica, scoate in evidenta i#posi!ilitatea o#ului de a se
autoguverna&
@a .avid >u#e, traditia apare ca for#a de a0ustare a ceea ce a lasat natura3 /'!iceiul
consolideaza curand ceea ce alte principia ale naturii u#ane au inte#eiat in #od i#perfect&
C

E(ista o nevoie de traditie in viata sociala, dar nevoia de traditie nu se #anifesta doar in
ca#pul vietii politice, #orale sau al relatiilor interu#ane: ea are un caracter universal,
deoarece orice actiune rationala presupune un anu#it siste# de referinta ce raspunde in
#odalitati previzi!ile sau partial previzi!ile&
%raditia ar reprezenta unica #odalitate de cunoastere deplina a realitatii
sociale&Aceasta deoarece, prin repetare, se cunosc atat cauzele cat si efectele acestora, din
perspectiva istorica& Asadar, in conceptia conservatoare guvernul tre!uie sa respecte traditia
4
Eugen, $u%um coord., &eorii si ideologii politice, Iasi, Institutul European, 2"1#, pag. #"

Eugen, $u%um coord., &eorii si ideologii politice, Iasi, Institutul European, 2"1#, pag. #1

si nu sa inoveze, i#punand proiecte prin care sa incerce dezvoltarea social-politica si

econo#ica a statului&
onservatoris#ul nu se rezu#a insa la a prezenta aplecarea noastra catre traditii ca pe
un si#plu rezultat cauzal al unor nevoi interioare& El face o pledoarie nu nu#ai in favoarea
ideii ca, in fapt sunte# si nu pute# sa nu fi# atasati traditiilor, ci si una in favoarea ideii ca se
si cuvina sa da# prioritate acestora& +referinta pentru traditional nu este doar nor#ala, data
fiind alcatuirea noastra spirituala, dar si rationala, data fiind functionalitatea traditiilor&In acest
punct intervin, in fond, cele #ai interesante argu#ente conservatoare&
+ri#ul si intr-un fel, cel #ai su!stantial argu#ent, este acela ca traditia prezinta
oricu# un anu#it fel de adecvare la realitatea sociala&Aceasta idee nu tre!uie inteleasa ca
e(presie a idealizarii traditiilor: ea nu i#plica un principiu de perfectiune intrinseca a
ar*aicului& %raditia nu reprezinta neaparat opti#ul social sau u#an si nici #acar nu reprezinta
totdeauna un ele#ent pozitiv: dar persistenta ei nu poate sa nu indice un anu#it tip de
adecvare, un acord cel putin partial si conte(tual cu conditiile reale&
Functionalitatea traditiilor pare sa decurga logic si inevita!il, din insasi ideea de
o!icei, desprindere, regularitate sociala, uzuanta sau /#ostenire colectiva: pare i#posi!il de
inteles cu# s-ar putea ceva transfor#a intr-o traditie in cazul in care nu ar !eneficia de o
anu#ita functionalitate sau adecvare&
Recunoasterea unui tip sau grad de functionalitate nu poate, !ineinteles, 0ustifica
acordarea in genere a unei prioritati traditiei fata de inovatie, deoarece se poate intotdeauna
sustine ca o anu#e sc*i#!are sau innoire asigura un grad #ai #are de adecvare decat traditia
pusa in discutie&
Insa, prezentarea lucrurilor din perspectiva functionalitatii per#ite relevarea unui
avanta0 principal de care se !ucura traditionalul, nu insa si noul sau originalul: si anu#e, acela
ca, prin forta lucrurilor, traditionalul nu poate fi pur si si#plu ar!itrar, in ti#p ce, cat priveste
ele#entul de inovatie, acest lucru este posi!il& Spre deose!ire de /inovatie, /initiativa
originala si /nou, traditia nu poate fi niciodata pur ar!itrara, nu poate fi in nici un caz o
si#pla /plas#uire a i#aginatiei necontrolate sau o /nascocire lipsita de orice adecvare la
realitate&
/Supravietuirea traditiei garanteaza, in sine, e(istenta unei corespondente, fie si
contingente, inco#plete, circu#stantiale, indezira!ile, a unei corespondente reale, intre
situatia in care se afla oa#enii si traditia ce /raspunde acestei situatii sau constituie o
reactive siste#atica la ea& onservatoris#ul este deose!it de sensi!il la acest tip de avanta0,
deoarece el percepe in #od e(tre# de acut pericolele potentiale ale ar!itrarului&
Anti-intelectualis#ul sau funciar il deter#ina sa vada in a!stractii produse ar!itrare ale
ratiunii /descatusate, ce /rataceste fara nici un control in sfere in fond inaccesi!ile
de#ersului lucid si rezona!il, lasandu-se purtata de /aripile i#aginatiei cele #ai nastrusnice
si in proiectele a priorii& Alte produse ar!itrare, de aceasta data cu relevanta sociala si politica,
!
dar la fel de e(puse riscului de a nu raspunde decat stringentelor i#aginatiei utopice, reveriei
nesupraveg*eate, #arii adversari ai fericirii si ai nor#alitatii sociale&
%raditia, in opozitie cu inovatia, !eneficiaza de suportul e(perientei: ea a fost /pusa la
pro!a, a /infru#usetat cerintele practicii, s-a /a0ustat si adaptat, a inglo!at o #ultitudine
de ele#ente releveante, s-a diversificat si #ladiat in contact cu variatele i#pre0urari si
eveni#ente& Rezultat al unei evolutii indelungate, traditia atinge un inalt nivel de eficienta si
devine /o a doua natura a o#ului: de ase#enea, ca pre0udecata, ea este departe de a fi un
auto#atis# regreta!il, caci pre0udecata are /ceva rational in ea, ofera #otivatie, !eneficiaza
de atasa#entul individului, /este totdeauna gata de a servi in caz de urgenta, eli#ina
sovaiala, scepticis#ul, deruta si ne*otararea&
1ineinteles ca avanta0ele traditiilor si /pre0udecatilor sunt #a(i#e in ca#pul vietii
sociale si al activitatii politice, deoarece aici e(peri#entele !azate pe ipoteze necontrolate, pe
/aventuri ale #intii si ale vointei sau pe proiecte fanteziste co#porta cele #ai #ari riscuri si
i#plica cele #ai e(agerate costuri&%otusi, traditia 0oaca un rol esential si in do#enii in care nu
se pune pro!le#a riscurilor si costurilor&
%raditia capata forta de principiu de guvernare, intrucat actul guvernarii do!andeste
asenti#entul guvernantilor toc#ai pentru ca este inves#antat cu *aina acesteia& 9u este vor!a
doar de o constatare a faptului ca in spate e(ista o traditie, ci de utilizarea in #od constient a
acesteia in constructia institutiilor&Inafara de faptul ca este o scoala de intelepciune pentru
cetatean, ea este si #atca din care provine cel #ai i#portant lucru pentru individ 3 fa#ilia&
Individul nu apare ex nihilo si nu se autoinventeaza, ci descinde din stra#osii sai care i-au
lasat o fa#ilie& +rin aceasta fa#ilie este traditia prezenta in viata lui, pe care i-o si
organizeaza& +rin ur#are, societatea capata pentru o# i#portanta fa#iliei, ter#enul #ediu
intre acestea fiind traditia&
Aflata su! se#nele providentei si ale traditiei si dovedind ca nu se supune proiectelor
radicale ale ratiunii u#ane, societatea conservatorului este una a inegalitatii naturale, ierar*ica
si structurata de principiul autoritatii& Ideea inegalitatii are un suport in #odul in care este
perceput rolul proprietatii in societate&
.e la natura, societatea u#ana este configurata ierar*ic, ase#enea unei pira#ide, in
care cei #ai #ulti sunt la !aza ei& 'rice interventie ce nu tine sea#a de aceasta realitate strica
ordinea naturala a lucrurilor 3 /ei ce ur#aresc sa niveleze, nu instaureaza niciodata
egalitatea& In toate societatile co#puse din diferitele categorii de cetateni, unele categorii
tre!uie sa fie deasupra celorlalte& +rin ur#are, cei ce niveleaza pot doar sa sc*i#!e si sa
perverteasca ordinea naturala a lucrurilor& Ei i#povareaza edificiul societatii prin aceea ca
asaza in varf ceea ce solidaritatea structurii cere sa fie situate la !aza&
D
In opinia conservatorilor, Revolutia a afectat grav ierar*ia naturala din societate prin
procla#area drepturilor o#ului&Fiind constienti de inegalitatea naturala a oa#enilor,
conservatorii isi doresc sa pro#oveze un #odel ierar*ic ase#anator in ceea ce insea#na
!
Eugen, $u%um coord., &eorii si ideologii politice, Iasi, Institutul European, 2"1#, pag. #9
'
valorile unei societati&In conceptia lor, in varful pira#idei sociale tre!uie sa stea un principiu
de e(celenta, co#petenta si #oralitate&
Ei doresc sa asigure conditii egale pentru ca fiecare sa poata urca pe scara ierar*ica
potrivit propriilor capacitati si #erite si totodata ei vor sa intareasca perceptia pu!lica a
acestui fapt& ' societate #oderna nu poate rezista si nici nu se poate perfectiona in afara
acestui principiu al perfor#antei& .e ase#enea , ei au ca scop si inducerea unei grile de
selectie in consecinta pentru #entalul colectiv&
onservatorii percep ierar*ia valorilor nu ca pe o lege de fier a oligar*iei, ci ca pe un
scop in sine, ca pe un #odel nor#ative #enit sa aduca in fata ceea ce societatea are #ai
!un&onco#itent, acestia doresc sa creeze conditii egale in care indivizii pot sa perfor#eze pe
#asura capacitatii lor& .e la activitatile sportive la cele culturale, principiul e(celentei este cel
care genereaza succes& Ierar*ia conservatoare tre!uie inteleasa astfel #odern, in favoarea
individului si a fiecaruia, departe de ierar*iile de drept divin din trecut& Asadar, ei isi propun
sa creeze conditii egale pentru perfor#ante inegale&
In principiu, conservatorii resping sc*i#!area su! orice for#a deci si sc*i#!area
sociala& +entru doctrina politica conservatoare sc*i#!area, inclusiv cea sociala, este de
acceptat doar daca este i#perios necesara si daca nu afecteaza su!stanta, adica daca
sc*i#!area este partiala si for#ala& *iar si in acest caz, sc*i#!area sociala constituie, in
opinia conservatoris#ului, o 0ertfa& Spune# ca se accepta, de nevoie, o sc*i#!are partiala
deoarece o sc*i#!are, o transfor#are totala, radicala, revolutionara nu este de conceput in
doctrina conservatoare&
%ransfor#area totala a societatii, a relatiilor sociale reprezinta in opinia
conservatorilor cel #ai #are rau posi!il&Fiata, inclusiv viata sociala s-a deose!it a fi o
realitate o!iectiva funda#entata pe lupta continua intre contradictie, intre diversele
antagonis#e !iologice sauGsi sociale& Su! aspect social din lupta contrariilor, a
antagonis#elor sociale rezulta progresul social& %oc#ai acest aspect este negat de doctrina
conservatoareH
Sc*i#!area este perceputa de catre conservatori ca o peticire pe ici pe colo a
siste#ului social-politic, fara afectarea fondului& +ractic, in conceptia conservatoris#ului
tre!uie sc*i#!at nu#ai ceea ce este degradat, adus in stare de neintre!uintare, si ocrotit
vec*iul siste# politic si social& u alte cuvinte, noul, c*iar partial fiind, se supune, se
su!su#eaza principiilor vec*i, traditionale de practica politica&
In concluzie, conservarea unei societati no!iliare, de#ult apuse si conda#nata
istoriceste, intretine iluzia salvarii privilegiilor in favoarea elitelor& Este desigur, doar o iluzie,
deoarece progresul o!iectiv al societatilor u#ane va evidentia, pana la ur#a, adevaratul
caracter, retrograd, al doctrinei politice conservatoare&
(
BIBLIOGRAFIE
5& Eugen, >uzu# coord&, %eorii si ideologii politice, Iasi, Institutul
European, 6I58
9
6& Adrian-+aul, Iliescu, onservatoris#ul anglo-sa(on, 1ucuresti, Editura
All, 5JJA
1"