BFKT LP 6

MUSCHIUL

MUCHIUL este structura care convertete energia dinamic rezultat din
alimente n energie fizic, devenind elementul motor al micrii. =element
motor al miscarii pt.ca trece peste articulatii realizind miscarea
-in corp avem 430 muschi striati=40-45% din greutatea corpului la adultul
tinar

CLASIFICAREA MUSCHILOR

A)dupa nr.de articulatii peste care trec:
-uniarticulari (toti muschii scurti)
- biarticulari(croitorul,dreptul femural..)
-poliarticulari-ex.flexori si extensori drgete
B)dupa lungime-muschi lungi(membre)
-muschi scurti(profunzi ai spatelui)
-muschi lati (trunchi,abdomen)
-muschi subtiri/grosi
-inelari ai orificiilor
C)dupa nr.capete de origine:
-mono-
-biceps-
-triceps
-cvadriceps
D)dupa asezare:-superficiali(cutanati,pielosi)
-profunzi

E)dupa structura si functie -nu exista muschi exclusivi
-muschi tonici= n general muschi extensori-cu fibre
musculare albe- muschi proximali, antigravitationali ce sar
o articulatie,tendoane late, -se contracta lent, obosesc
greu
-muschi fazici=, n general muschi flexori cu peredominanta
fibre musculare rosii- muschi superficiali, sar 2 articulatii,
au tendoane lungi, se contracta rapid, obosesc usor
F) muschi cardiac muschi striat,conine sarcomere,impuls
nervos intrinsec,contraie spontan unitar
Muschi scheletic= Striat,conine sarcomere,necesita
impuls nervos pentru contracie,fora contraciei depinde
de recrutarea fibrelor
muschi neted-fr sarcomere,prezint actin si miozin

CLASIFICAREA FIBRELOR MUSCULARE
-Fibre lente timp de reactie lung, forta max.dezvoltata mica, resistenta
mare la oboseala
-fibre rapide si rezistente timp de reactie scurt, isi conserva forta chiar
si dupa multe contractii
-fibre ce obosesc rapid dezvolta forta mare dar nu pot mentine timp
indelungat efortul
-fibre intermediare -contractie rapida, mentinuta un timp dar nu
genereaza forta foarte mare


Activitatea muscular este de 2 feluri:

1.activitatea tonic postural, reflex, reprezentat de
tonusul muscular de repaus aflat sub comanda
reflexelor medulare prin intermediul buclei gamma i a
motoneuronului alpha i tonusul muscular postural i
de atitudine aflat sub control reflex medular,
cerebelos, extrapiramidal, al formaiunii reticulate.
2.activitatea voluntar rezultat din combinaia sinergic
a factorilor senzitivi i motori. Nu exist nici o
activitate motorie voluntar fr o pregtire tonico
postural a segmentului care urmeaz s se mite i nici
o micare voluntar nu se desfoar fr ca
schimbrile posturale s nu o urmeze.

PROPRIETATILE MUSCHILOR

1. Contractilitate - FORTA MUSCULARA=este proportionala cu
suprafata de sectiune fiziologica(SSF=suma suprafetelor fiecarei
fibre din muschi)
2. Excitabilitate ( RAPIDITATEA DE RASPUNS a muschiului
este proportional cu lungimea fibrei musculare)
3. Extensibilitate
4. Elasticitate

VASCULARIZATIA =MUSCHII SUNT BINE VASCULARIZATI
In repaos majoritatea capilarelor sunt inchise. Se deschid alternativ
pe zone, in timpul contractiei musculare.
I n contractia izometrica-circulatia scade INVERS proportional cu
tensiunea de contractie
I n contractia izotonica circulatia creste prin deschiderea mai multor
capilare




STRUCTURA MUSCHI ULUI =CORP MUSCULAR +TENDON


CORPUL MUSCULAR
-este invelit de un manson conjunctiv =perimisium extern
-care are dublu rol:-protector-mentine forma muschiului,nu permite o intindere
prea mare
-mecanic- realizeaza planuri de alunecare in timpul contractiei
Perimisium intern= septuri conjunctive care pleaca din perimisium extern
spre interior si invelesc fascicolele musculare.
Fascicolele musculare=cea mai mica unitate structural a=mion=diametru
diferit si e format din 10-30 fibre musculare.
Fibra musculara=celula musculara - are dpdv structural
-membrana=sarcolema- gazduieste 2 structuri anatomo-functionale:
1.)partea postsinaptica a placii motorii care este unica la fibrele albe,
multipla la cele rosii
2.)poarta spre invaginarile tubulare ale sistemului tubular T ,prin care
sunt dirijate impulsurile nervoase spre elementele contractile
(miofibrile)
-citoplasma=sarcoplasma contine
surse de energie-lipide,glycogen
-organite celulare- nuclei, mitocondrii
-enzime - miozina, ATP-aza,fosforilaza
-aparat contractile - (benzi de miofilamente aranjate in miofibrile)
-sistem membranos canalicular ce porneste de la niv.sarcolemei si care cuprind
reticol endoplasmatic,saci laterali(cisterne terminale), tubi transversi(T).
Se gaseste in cantitate mare in muschii rosii si mai putina in muschii albi.
-nuclei
miofibrile=singurul element contractil al muschiului= -structuri proprii
citoplasmatice,diferentiate specific. Sunt sute de mii intracelular.Sunt asezate
in fascicole paralele intre ele de unde apare aspectul de zone alternante
intunecate si clare.


O miofibrila este formata din asezarea cap la cap a citorva mii de unitati
contractile=SARCOMERE care au o lungime de 2,5 m in repaos si se
intind intre 2 linii Z

SARCOMERUL ESTE ALCATUIT DIN 2 TIPURI DE FILAMENTE
PROTEICE =unul gros MIOZINA si unul subtire =ACTINA


PARAMETRII FUNCTIONALI AI FIBRELOR MUSCULARE SUNT
- forta
-rapiditatea contractiei
-rezistenta la efort
O fibra musculara - poate dezvolta prin contractie forta musculara
- se poate scurta cu 40-45% din lungimea de repaus




REPARAREA (REGENERAREA) fibrelor muscular

-leziunile usoare ale fibrelor musculare se vindeca prin
cicatrici conjunctive nesemnificative pt.functia muschiului
-leziunile severe- se vindeca prin cicatrici cu aspect de
tendon intermediar ce afecteaza functia musculara si dau
pericol de noi rupture.
Kinetoterapia are ca obiectiv central muschii si articulatiile
,pt.ca prin ele intervine pe toate sistemele din organism.
Paradoxal in patologia muschiului, Kinetoterapia are limite
serioase pina la contraindicatie-in unele miopatii.
MUSCHIUL are o importan deosebit n realizarea micrii,
unii autori considernd c depete importana articulaiei.



Strile fiziopatologice care mpiedic executarea unei micri normale,
suple, elastice ntr-o articulaie sunt: atrofia, retractura, distrofia i
oboseala muscular.

Atrofia muscular de imobilizare apare ntr-un muchi cu inervaia pstrat
dar care a fost pus n imposibilitatea de a funciona (ap. gipsat). Deoarece
n aceast situaie nu se produc perturbri structurale, refacerea prin
kinetoterapie este prompt i demonstreaz efectele kinetoterapiei.
Atrofia muscular de denervare
Retractura muscular reprezint creterea rezistenei musculare la micarea
pasiv. Trei termeni corespund mai mult sau mai puin acestei definiii:
retractura, contractura= reprezntnd o stare de tensiune contractil a unui
muchi striat n repaus. Spasticitatea este o rezisten excesiv a
muchiului produs prin leziune a neuronului motor central.
Contractura muscular este definit ca scurtarea muchiului sau meninerea
unei tensiuni musculare, dureroas sau nu, reversibil sau fix, paroxistic
sau permanent. Din punct de vedere clinic se descriu 3 tipuri de
contracturi:


1.Contractura antalgic, de aprare, care blocheaz o articulaie dureroas. Este un
reflex nociceptiv care merge pe cile polisinaptice exteroceptoare i crete
activitatea motoneuronului alpha. Ea este o contractur secundar unei cauze
patologice de vecintate i deci, trebuie respectat pn la ndeprtarea cauzei.
2.Contractura algic este o contractur primar, autontreinut printr-un feed-back
pozitiv, cu punct de plecare muchiul. Stimularea senzitiv intens a unui muchi
izolat poate fi originea unei contracturi lente i dureroase. Stimularea poate fi
produs de ctre o stare de ischemie, un hematom, o ruptur de fibre musculare,
un depozit calcar.
3.Contractura analgic este un termen generic care desemneaz 3 tipuri diferite de
contractur:
miostatic aprut cnd un segment de membru este imobilizat ntr-o poziie de
scurtare muscular. Iniial acest tip de contractur este reversibil, dar dup mai
multe sptmni devine ireversibil.
miotatic este suportul spasticitii
Contractura congenital este produs prin mecanisme centrale i periferice
(artrogripoz).

Distrofia muscular este denumirea generic dat unor boli
degenerative ale muchiului striat, condiionate genetic, cu evoluie
lent progresiv. Tulburarea muscular creaz grade diferite de
insuficien muscular, de la forme simple pn la forme care sunt
incompatibile cu activitatea muscular, motiv pentru care exerciiul
fizic trebuie nceput precoce. Programele kinetice nu urmresc
creterea forei sau a rezistenei musculare ci meninerea lor la
valoarea existent.
Oboseala muscular este o stare fiziopatologic constnd n
incapacitatea muchiului de a se contracta, de a executa un travaliu
muscular. Nervul trimite impulsuri, dar muchiul este slab prin
scderea rezervelor de substrat energetic al contraciei. Oboseala
muscular este inversul rezistenei musculare. Creterea rezistenei
musculare duce i la ntrzierea apariiei oboselii musculare.