Anestezia (din greac ) reprezint un procedeu medical de diminuare sau de suprimare

temporar, complet sau parial, a sensibilitii corpului la dureri, realizat prin ageni fizici sau
chimici. Anestezia se folosete n proceduri chirurgicale pentru a le permite pacienilor s suporte o
intervenie chirurgical fr durere
[1]
. Un foarte bun anestezic este gazul cu xenon, ce creeaz o
senzaie de adormire instantanee.
Anestezia se manifest prin:
[2]

Absena sau dispariia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate, spontan sau voluntar.
Abolirea reversibil a sensibilitii, provocat prin utilizarea agenilor anastezici.
Pierderea patologic a sensibilitii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de
sensibilitate.
Exist mai multe forme de anestezie:
[1]

Anestezie general, care const n pierderea reversibil a contienei i memoriei evenimentului
neplcut. Aceasta poate fi inhalatorie, folosind gaze anestezice, sauintravenoas. Se
caracterizeaz prin suprimarea contientei, a senzaiilor dureroase i a reflexelor, cu pstrarea
funciilor vitale (circulaia sanguin i respiraia)
[3]
;
Anestezie local, caracterizat prin pierderea reversibil a senzaiei ntr-o parte a corpului, prin
administrarea de drog anestezic n acea parte;
Anestezia regional, care reprezint pierderea reversibil a senzaiei i a micrii ntr-o regiune,
prin blocarea selectiv a unui segment de mduv a spinrii sau nervii periferici ai regiunii
respective.
n anestezia general se asociaz trei tipuri de aciune:
[4]

narcoza (reprezentnd pierderea contienei, ori somn profund), este datorat administrrii unui
agent anestezic, fie prin inhalare (cndva de eter, azi de protoxid de azot sau de ageni
halogenai), fie pe cale intravenoas (barbiturice, ketamin, etomidat i, n ultima vreme,
diprivan);
analgezia (adic dispariia durerii) care este obinut cu analgezice, adic substane
morfinomimetice ca fenoperidina sau fentanilul;
curarizarea (prin folosirea unei substane paralizante), care permite relaxarea muscular
necesar unei bune desfurri a interveniei chirurgicale.
Anestezia dentar
Anestezia dentar combate anxietatea legat de cabinetul stomatologic i durerea, favoriznd
cooperarea cu medicul. Printre substanele cu proprieti anestezice, cele mai utilizate n
stomatologie sunt xilina, mepivacaina, prilocaina, hostacaina, bupivacaina, articaina, procaina,
tetracaina, cocaina.
[5]

Administrarea anesteziei dentare se face pe mai multe ci:
[5]

enteral (intestinal) - pe cale oral, sublingual sau rectal.
parenteral (n afara tubului digestiv) - intravenos, intramuscular sau intraosos.
prin piele - folosind plasturi sau ionoforeza.
prin difuzare n membranele mucoase orale.
prin inhalarea unui gaz sau a unor substane volatile.

Anestezie generala
Suspendare a ansamblului de sensibilitati ale organismului. anestezia generala este utilizata pe scara
larga in timpul interventiilor chirurgicale. Se mai recurge la ea in vederea anumitor examene de
durata sau dureroase, cu scopul de a imbunatati confortul pacientului si a asigura o calitate tehnica
suficienta. Ea se obtine multumita utilizarii diferitelor anestezice administrate pe cale respiratorie,
digestiva sau parenterala (venoasa) care antreneaza o pierdere completa a starii de consienta.

Principiu - anestezia generala asociaza trei tipuri de actiune:
- narcoza (sau pierderea constientei, ori somn profund), care este datorata administrarii unui agent
anestezic, fie prin inhalare (candva de eter, azi de protoxid de azot sau de agenti halogenati), fie pe
cale intravenoasa (barbiturice, ketamina, etomidat si, mai recent, diprivan);
- analgezia (disparitia durerii) care este obtinuta multumita substantelor morfinomimetice ca
fenoperidina sau fentanilul;
- curarizarea (folosirea unei substante paralizante), care permite relaxarea musculara necesara unei
bune desfasurari a intreventiei.

Desfasurare:
- inaintea operatiei, este esentiala o consultare a medicului anestezist cu pacientul. Ea da
posibilitatea medicului sa stabileasca un contact psihologic cu pacientul (sa inlature eventual
temerile acestuia, explicandu-i desfasurarea interventiei), sa cunoasca antecedentele sale medico-
chirurgicale si familiale (reactii la anesteziile suferite anterior de catre pacient sau de membrii
familiei sale, tratamente in curs, alergii, intoxicatie alcoolica etc.), precum si sa efectueze un examen
clinic complet. Acestei consultari i se adauga uneori examene complementare ca masurarea ureei si
glicemiei in sangele recoltat de la pacient, cautarea zaharului si albuminei in urina,
electrocardiograma si radiografia pulmonara. Cu o seara inainte, pacientul este lasat pe nemancate
pentru a evita vomatul in timpul interventiei. Cu o ora sau doua inaintea anesteziei, pacientului i se
administreaza adesea un sedativ si un derivat de beladona care da posibilitatea sa se evite reactiile
stanjenitoare (hipersalivatie, incetinire cardiaca sau voma).

- in timpul operariei, adormirea (sau inductia anesteziei) este realizata prin administrarea unui agent
anestezic, cel mai des in prezent prin injectare intravenoasa decat prin inhalarea unui anestezic
gazos. Anestezia prin inhalare consta in aplicarea pe fata pacientului a unei masti legate la un balon
ce contine un amestec gazos de oxigen (30% minimum) si protoxid de azot (70% maximum) asociate
cu un anestezic volatil (halotan). Anestezia prin injectie intravenoasa consta in introducerea in
circulatia sangvina a unui agent hipnotic anestezic caruia i se adauga, in principal, un preparat
curarizant (care suprima actiunea nervilor motori asupra muschilor) si un preparat analgezic de tip
morfinic atunci cand este necesar sa fie diminuata durerea. Mentinerea anesteziei intravenoase se
efectueaza fie prin reinjectarea periodica a agentilor anestezici intravenosi, fie prin inhalarea unui
anestezic volatil. Anestezia generala necesita o supraveghere permanenta a functiilor vitale,
respiratorii si circulatorii ale pacientului pe toata durata interventiei. Anestezistul controleaza
presiunea arteriala si intreprinde, daca este necesar, o perfuzie adaptata. Ei supravegheaza
profunzimea somnului, care trebuie sa ramana la stadiul chirurgical, adica cu respiratie regulata si cu
relaxare musculara.

- dupa operatie, pacientul este condus intr-o sala specializata numita "sala de trezire".
Supravegherea trezirii este foarte importanta deoarece se intampla adesea ca in acest moment sa se
produca accidente anestezice (inghitirea limbii) sau legate de actul operator. Bolnavul nu este readus
in camera sa decat atunci cand si-a regasit o stare normala a constientei si reflexe suficiente. Totusi,
utilizarea anumitor calmante ca benzodiazepinele provoaca adesea o amnezie postoperatorie, iar
pacientul nereamintindu-si de aceasta prima trezire, are impresia ca nu s-a trezit decat in camera sa.
Este necesar un ragaz de cateva ore inainte ca pacientul sa poata incepe sa bea, apoi sa manance.