ELEMENTELE MINERALE

Substanele minerale reprezint 4-5% din greutatea organismului,

Macrominerale: calciul, fosforul magneziu, sodiu, clor, potasiu, sulf
Oligoelemente: fier, zinc, cupru, iod, mangan, fluor, molibden, cobalt, seleniu, crom,
nichel, anadiu, bor
!lementele minerale au roluri importante "n organism deoarece particip la toate
procesele itale - aciunile enzimelor, itaminelor sau hormonilor fiind dependente de
prezena lor#
MACROMINERALE
CALCIUL
$alciul - cantitatea cea mai mare "n organism,
- %,5-&% din greutatea corporal
- 4'% din totalul substanelor minerale#
!ste esenial pentru integritatea sistemului osos (i a dinilor:
- ))% sub form de sruri fosfo-calcice* rol plastic
- %% "n s+nge, "n lichidele e,tracelulare (i "n celule - controleaz dierse
actiiti metabolice#
$alciul intr "n structura dinilor: hidro,iapatita -raportul $a./ este de &.%0:
- smal - 11,2-1),4% din greutatea uscat,
- dentin &3,&-15,1%,
- cement (i pulpa dentar "n dinii permaneni#
4n sali: - calciul se afl "n concentraie mai mic dec+t "n plasm#
- cre(terea debitului saliar scade concentraia de calciu -sali parotidian0
- srurile de calciu solubile "n mediu acid precipit dac salia deine
alcalin sub form de calculi saliari,
- salia bogat "n mucin faorizeaz precipitarea sub forma tartrului
dentar#
$alciul seric se gse(te sub trei forme diferite:
- calciu liber sau ionic -45,5%0,
- comple,e de calciu (i anioni -fosfat, citrat, bicarbonat sau alii 6 2,4%0
- calciu legat de proteine -albumina 6 42%0#
$oncentraia calciului seric total este de 3,3-%',3 mg.dl, din care 4,4-5,5 mg.dl reprezint
concentraia calciului ionic

METABOLISM
Absorbia
%&)
&'-1'% din calciul ingerat este absorbit - prin dou mecanisme:
- transport acti, saturabil, are loc la nielul duodenului (i 7e7unului pro,imal (i
se afl sub controlul %,&5-dihidro,i-itaminei 8
1
6 calcitriol#
- mecanism pasi, nesaturabil, independent de itamina 8 (i care se realizeaz
"n special la nielul ileonului#
Factorii care influeneaz absorbia e calciu
9actorii ce faorizeaz absorbia calciului:
- calcitriol - stimuleaz absorbia, inclusi transportul la nielul :marginii "n
perie; a mucoasei<
- aciditatea gastric<
- prezena proteinelor, a lactozei, a acidului lactic, citric<
- prezena /=>: - cre(te resorbia la niel tubular renal
- stimuleaz sinteza de calcitriol<
- aportul de it# ? (i $@9e, Mg, Mn*stimuleaz actiitatea $a la niel tisular#
9actorii ce determin scderea absorbiei de calciu:
- acidul o,alic -spanac, sfecl, tomate, cacao, smochine0*o,alat de calciu
insolubil<
- acidul fitic din cereale -coa7a seminelor0 * fitat de calciu - insolubil<
- fibrele alimentare -aportul zilnicA1'g0<
- dieta bogat "n lipide -acizi gra(i *spunuri insolubile0#
FUNC!II
rol plastic
funcii metabolice:
- influeneaz transportul ionilor*stabilizator membranar<
- interine "n eliberarea neurotransmitorilor la nielul sinapselor<
- modularea funciilor hormonale<
- actiarea.inhibarea enzimelor e,tra- (i intracelulare<
- transmiterea neroas (i "n controlul actiitii cardiace#
- meninerea tonusului muscular (i controlul e,citabilitii neroase prin echilibrul
ionilor de $a, Ba, C, Mg<
- formarea coagulului sanguin, prin stimularea eliberrii de tromboplastin de la
nielul trombocitelor# !ste (i un cofactor al transformrii protrombinei "n trombin, ceea ce
are ca rezultat polimerizarea fibrinogenului "n fibrin<
- actieaz factorul intrinsec $astle (i faciliteaz absorbia itaminei D
%&
"n ileon<
- menine echilibrul hidro-electrolitic (i acido-bazic<
- actieaz enzime: labferment, tripsina, lipaza, fosfataza alcalin<
- efecte simpatomimetice, "n antagonism cu C< interine "n metabolismul 9e#
RA!IA "ILNIC# RECOMAN$AT#
8oza fiziologic de calciu :
%1'
- adult -%)-5' ani0 %''' mg.zi, iar A5' ani %&'' mg.zi <
- sarcin - apro,imati &'' mg.zi calciu "n plus<
- sugari p+n la +rsta de 2 luni &%' mg.zi<
- "ntre 2 luni (i % an &5' mg.zi<
- copii "ntre %-5 ani 5'' mg.zi<
- "ntre 4 (i 3 ani 3'' mg.zi<
- adolesceni -3-%3 ani0 %1'' mg.zi #
SURSE ALIMENTARE
Eaptele (i br+nzeturile - 55% din necesarul zilnic * condiii optime:
- raportul $a./ F %,4
- conin (i itamina 8, lactoz, acid citric, aminoacizi<
- nu sunt prezeni factorii de insolubilizare ca acidul o,alic, acidul fitic, etc#
Stridiile, somonul, conserele de pe(te, glbenu(ul de ou sunt surse bogate "n calciu#
Soia, fasolea boabe, migdalele, alunele conin cantiti suficiente de calciu#
Gegetalele: arza, broccoli, ptrun7elul au o absorbie de peste 5'%, iar spanacul
-datorita acidului o,alic coninut0 5 %#
?pe minerale Dorsec -14%,4 mg.l0 sau 8orna -142 mg.l0#
Surse ali%entare e calciu
ALIMENT Ca &%'() ALIMENT Ca &%'()
Eapte de ac %&5 $onsere de crap "n sos tomat 12'
Haurt %&5 /trun7el 1''
Dr+nz de aci %3' ?ndie %''
Dr+nz de burduf )&5 9asole boabe %3'
Dr+nz telemea 1)' ?lune &4'
$a(caal 3'' Smochine %5'
SIeitzer )5' Jlbenu( de ou %5'
$EFICITUL $E CALCIU
$arena de calciu apare "n condiii dierse:
- sarcin (i alptare<
- lips de aport, prin absena produselor lactate din alimentaie<
- hipoparatiroidism<
- scderea aportului, absorbiei, produciei de itamin 8 sau cre(terii
metabolismului acesteia -"n boli hepatice, renale, alcoolism0<
- hipomagneziemia -scade secreia /=>0<
- e,creie urinar de calciu#
Manifestri generale:
- insomnie, irascibilitate, parestezii, cefalee, stri depresie, tulburri de
concentrare<
%1%
- palpitaii, fenomene anginoase<
- tulburri de deglutiie, colici abdominale, meteorism<
- transpiraii<
- fasciculaii musculare<
- scderea libidoului (i a potenei<
- lipotimii#
Alte tulburri ale %etabolis%ului calciului*
a) Moificri osoase
Osteo+oroza este o tulburare metabolic "n care apare un deficit de formare osoas,
fr alte modificri "n compoziia esutului osos, a+nd risc crescut de apariie a fracturilor#
Osteo%alacia este asociat cu lipsa de itamin 8, concomitent cu un dezechilibru
"ntre aportul de calciu (i fosfor# !ste caracterizat drept o mineralizare insuficient a matricei
osoase#
Ra,itis% - la copii - "n prezena unei hipoitaminoze 8#
Ea nielul aparatului dento-ma,ilar:
- erupie "nt+rziat a dentiiei primare<
- alterarea secenei eruptie -afectai fiind incisiii (i primii molari0<
- hipoplazii (i hipomineralizare#
b) Tetania
- cre(te e,citabilitatea neuromuscular, cu reducerea pragului receptorilor periferici
senzoriali la e,citaie*spasme musculare (i crampe#
c) Caria entar
?pariia cariei dentare depinde de rezistena smalului, care poate fi perturbat printr-
o mineralizare insuficient a matricei "n condiiile e,istenei hipocalcemiei asociate
hipoitaminozei 8 sau modificrii raportului optim $a./#
E-CESUL $E CALCIU
>ipercalcemia apare mult mai rar dec+t hipocalcemia#
Se instaleaz "n:
- hiperitaminoza 8<
- boli granulomatoase -sarcoidoza0<
- hiperparatiroidism primar<
- metastaze osteolitice<
- consum de alimente "mbogite "n calciu, concomitent cu administare de
itamina 8<
- imobilizare prelungit#
Semne generale:
%1&
- astenie, somnolen, scderea randamentului fizic (i intelectual<
- apetit diminuat, disfagie, grea, rsturi, epigastralgii, constipaie<
- dispnee, palpitaii, bradicardie, >=?<
- dureri mio-osteo-articulare, redoare articular, hipotonie muscular<
- poliurie, colici renale<
- apatie, ine,presiitate a feei, stri confuzionale#
Hngestie de calciu ->&''' mg/zi0 @ itamina 8, la cei care primesc suplimente
nutritie* hipercalcemie (i calcificri e,cesie "n esutul osos (i "n esuturile moi#
FOSFORUL
4n esuturile umane 5''-3'' g de fosfor, 35% prezent sub form de cristale de fosfat
de calciu "n oase (i dini#
$oncentraiile de fosfor anorganic din ser sunt meninute la 1-4,5 mg.%''ml prin
actiitatea paratiroidelor#
METABOLISM
Absorbie
- fosforul se absoarbe ca fosfat anorganic rezultat prin hidroliza fosfatului organic
"n intestin, sub aciunea fosfatazei alcaline<
- "n duodenul pro,imal - p> acid care menine fosforul "n form solubil<
- diete egetariene - acid fitic -acid inozitolhe,afosforic0 care cu $a, 9e, Kn
formeaz sruri puin solubile * efecte spoliatie<
- eficiena absorbiei fosforului la adult este de 25%-55%#

FUNC!II
- constituent al acizilor nucleici ?8B (i ?LB<
- principala surs de energie ?=/-ul, conine legturi fosfat, ca (i creatininfosfatul
(i fosfoenolpiruatul<
- itaminele grupului D sunt actie dup combinarea cu acidul fosforic
-pirido,alfosfat, tiaminpirofosfat, nicotinamid-adenin-dinucleotid fosfat-B?8/0<
- intr "n structura membranelor celulare sub form de fosfolipide<
- fosfaii anorganici plasmatici menin echilibrul acido-bazic al organismului<
- rol plastic 6 intr "n structura oaselor (i dinilor, "n combinaie cu calciul form+nd
hidro,iapatita ce confer dintelui duritate (i rezisten la compresiune#
4n compoziia chimic a dinilor fosforul este reprezentat astfel:
- "n smalul dentar 2,%-3%<
- "n dentin %1,3-%5,%%#
-
4n sali:
%11
- compu(i anorganici (i organici -glucide fosforilate, fosfolipide, nucleotide,
fosfat de calciu fi,at de proteine cu greutate molecular mic0<
- prezena ionilor de $a, /, 9*remineralizarea smalului dentar*preenia cariei#
RA!IA "ILNIC# RECOMAN$AT#
OMS consider c dietele care aduc un aport de calciu corespunztor sunt echilibrate
(i prin coninutul "n fosfor#
Se recomand un necesar zilnic de fosfor:
- adulii de peste %) ani 5'' mg.zi<
- femeile "nsrcinate sau care alpteaz %&5' mg.zi<
- pentru copii )-%3 ani %&5' mg.zi<
- pentru copii %-3 ani 42'-5'' mg.zi#
SURSE ALIMENTARE
Ma7oritatea fosforului -5'%0 proine din lapte, carne, pe(te (i ou, &'% proine din
cereale (i legume, iar apro,imati %'% din fructe#
4n cerealele integrale (i "n leguminoasele uscate - fosforul este sub form de acid fitic,
care poate forma comple,e insolubile#
$+nd compu(ii anorganici ai fosforului sunt adugai ca supliment nutriti "n
cerealele de la micul de7un, p+ine sau gum de mestecat -trimetafosfat0 * efect cariostatic#
Mecanismul de aciune local al fosfailor * schimb ionic "ntre fosfatul din placa
dentar (i fosfatul din cristalul de apatit al dintelui* preine demineralizarea#
Surse ali%entare e fosfor
Ali%ent . &%'() Ali%ent . &%'()
SchIeizer 55' 9asole boabe 1''
Dr+nz de burduf 25' /+ine de secar &5'
$a(caal 5%' Buci 15'
Jlbenu( de ou 5'' Migdale 425
$arne ac &1' $iocolat 445
9icat 1&5 $iuperci %12
>eringi &&5 /trun7el-frunze %12
Mtiuc &&' Mazre erde %1'
$EFICITUL $E FOSFOR
>ipofosfatemia este rezultatul:
- malnutriiei protein-calorice<
- sindroamelor de malabsorbie<
- utilizrii de antiacide -hidro,id de aluminiu0<
- alcalozei respiratorii<
%14
- acidozei diabetice sau lactice<
- alcoolismului#
$linic:
- tulburri "n formarea (i mineralizarea dinilor (i oaselor<
- encefalopatie metabolic -iritabilitate, an,ietate, astenie, parestezii0<
- scderea capacitii antiinfecioase<
- hipo,ie tisular<
- osteoliz<
- disfuncie hepatic<
- miopatie (i rabdomioliz<
- insuficien cardiac (i respiratorie#
E-CESUL $E FOSFOR
!ste rar, apare "n hipoparatiroidismul secundar insuficienei renale cronice#

MA/NE"IUL
Magneziul - macroelement mineral esenial<
- cu calciul (i fosforul intr "n structura esutului osos (i a dinilor<
- la adult e,ist &' p+n la &3 g magneziu - 5'% "n esutul osos
- &5% "n mu(chi
- restul "n esuturile moi#

METABOLISM
>omeostazia magneziului - influenat de absorbia intestinal -"ntre 15-5'%0 (i de
e,creia renal#
FUNC!II
- cofactor pentru mai mult de 1'' de enzime implicate "n metabolismul intermediar
glucidic, lipidic (i protidic -sinteze de acizi gra(i (i proteine, fosforilarea o,idati a glucozei
(i a deriailor ei "n calea glicolitic0 <
- funcia ma7or este de a stabiliza structura ?=/, "n reaciile ?=/-ului dependente
enzimatic, fiind important (i pentru formarea ?M/c <
- alturi de $a, C, Ba interine "n permeabilitatea membranar (i "n e,citabilitatea
neuromuscular <
- "n contracia muscular, poate aea "mpreun cu calciul efecte sinergice <
- influeneaz actiitatea sistemului neros central * mineralul N anti-stress O<
- poteneaz metabolismul energetic al cordului (i prote7eaz celulele miocardice de
lipsa temporar a aportului de o,igen* preenirea cardiopatiei ischemice <
- particip la realizarea structurii de rezisten a scheletului (i dinilor -element
structural al reelei cristaline a apatitei, ca fosfat de Mg0<
%15
- concentraia sa "n smal este mai mic dec+t "n dentin*acumularea sa "n anumite
zone corespunz+nd unei reduceri a $a (i /<
- actieaz fosfatazele alcaline, ceea ce sugereaz implicarea sa "n patogenia cariei
dentare#
RA!IA "ILNIC# RECOMAN$AT#
Lecomandrile pentru un adult cu +rsta de peste %) ani sunt de :
- 4'' mg.zi pentru brbai
- 1'' mg.zi pentru femei#
SURSE ALIMENTARE
Magneziul este abundent "n alimente - o diet echilibrat conine cantiti adecate#
Surse de Mg sunt: - leguminoase uscate, nuci, alune, cacao, ceai, smochine, cereale integrale
-gr+u, oz, orz0, ca (i egetale erzi, "nchise la culoare Mg fiind constituent esenial al
clorofilei -salat, spanac, ceap erde, urzici0< de asemenea apele minerale -Dorsec,
>arghita0, berea (i cafeaua conin magneziu#
/e(tele, carnea, laptele (i fructele -portocale, mere, banane0 sunt surse srace "n
magneziu#
Surse ali%entare e %a'neziu
Ali%ent M' &%'() Ali%ent M' &%'()
Eapte de ac %& Mazre erde 4'
SIeitzer 5' Salat erde 4'
Jlbenu( ou de gin %5 9asole uscat %2'
$arne de ac &5 /trun7el-rdacin 5'
$acao 5&' /+ine de gr+u neagr %5'
8ro7die de bere %3' =r+e de gr+u 2''
$EFICITUL $E MA/NE"IU
?pare "n:
- alimentaie parenteral prelungit<
- ciroz hepatic<
- sindroame de malabsorbie<
- afeciuni renale -nefrite interstiiale, acidoz renal0<
- hipertiroidism, hiperparatiroidism<
- unele medicamente diuretice<
- etilism cronic<
- stress postchirurgical<
- diete bogate "n grsimi saturate, fibre, e,ces de $a, /#
$linic:
- disfagie, disfuncia articulaiei temporo-mandibulare<
%12
- fasciculaii, contracturi mioclonice, crize tetanice<
- insomnie, an,ietate, confuzie, depresie<
- colici abdominale<
- aritmii, angor pectoris, >=?#
8eficitul de magneziu determin deficite de sintez a matricei organice, cu deficite de
calcificare la niel osos, osteoporoz, fracturi la traumatisme minore, tasri ale corpurilor
ertebrale
!,perimental - deficit de magneziu * smalul (i dentina dinilor incisii or fi
hipoplazice, modificri degeneratie ale ameloblastelor (i odontoblastelor#
Structurile periodontale pot fi afectate (i ele: o reducere a ratei de formare a osului
aleolar, lrgirea ligamentelor periodontale (i hiperplazie gingial#
E-CESUL $E MA/NE"IU
Studiile clinice arat c e,cesul de magneziu determin dezoltarea cariilor dentare#
OLI/OELEMENTELE MINERALE
Sunt elemente minerale prezente "n cantiti foarte mici "n esuturi 6 importante
pentru desf(urarea normale a unor funcii fiziologice#
Se consider ca fiind eseniale ) oligoelemente: crom, cupru, iod, fier, mangan,
molibden, seleniu, zinc (i fluor#
FIERUL
Statusul nutri ional al fierului - inciden a anemiei prin deficit de fier;
- aportului excesiv n bolile
coronariene i cancer.
4n organism - dou forme:
%) cea funcional 6 25%, "n gruparea hem a unor hemoproteine -hemoglobina,
mioglobina, citocromi, catalaze, pero,idaze0<
&0 cea de depozit 6 &5% -feritina, hemosiderina (i transferina - proteina transportoare
a fierului "n s+nge0< stocat mai ales la nielul ficatului, splinei sau mduei
osoase#
9ierul este bine conserat "n organism (i doar %'% este e,cretat#
Ea adult, concentraia plasmatic este de: %%'-%4' Pg% la brbai,
)'-%&' Pg% la femei#
Laia de fier de %5-%3 mg.zi e recomandat femeilor de +rst fertil, "n timpul
sarcinii &5 mg.zi
%&
#
/ricipalele surse alimentare de fier sunt: ficatul, carnea ro(ie slab, iscerele -rinichi,
splin, inim0, glbenu(ul de ou, pe(tele#
%15
9asolea uscat, lintea, p+inea neagr, fructele uscate -stafide, prune, curmale0 (i
oleaginoase -nuci, alune0- surse egetale#
?limentele cu concentraii crescute de itamin $, chiar dac au un coninut mai mic
"n fier, "l fac mai u(or disponibil pentru absorbie prin reducerea ionului feric la ion feros
-e,emplu: morcoii, broccoli, cartofii, ro(iile, conopida, arza, ardeii gra(i0# ?limentele cu
coninut crescut "n fitai, fosfai, celuloz, tanin, acid o,alic scad disponibilitatea fierului
pentru absorbie# 9ierberea, fragmentarea, gradul de rafinare "n e,ces accentueaz pierderile
de fier#
"INCUL
Kincul atinge "n esuturile dure dentare cea mai mare concentraie din organism< el se
gse(te la suprafaa smalului, "n perioada de formare fiind un element important al fazei
minerale
%4
#
/ulberea de pero,id de zinc aplicat local "n cazul afeciunilor gingiale -cum ar fi
gingiita acut necrozant0 a determinat dispariia inflamaiei (i regresia leziunilor#
Laia zilnic recomandat - aduli %5 mg.zi, iar pe perioada sarcinii (i alptrii &'-&4
mg.zi#
$arnea ro(ie, pe(tele (i fructele de mare, laptele (i produsele lactate, iscerele,
glbenu(ul de ou, legumele (i fructele sunt sursele alimentare principale# /+inea, cerealele,
legumele erzi sunt (i ele surse bogate de zinc, dar biodisponibilitatea acestuia este sczut#

CU.RUL
8e(i nu se poate afirma e,istena unei relaii "ntre aportul alimentar de cupru (i caria
dentar, totu(i, se (tie c o concentraie crescut de cupru prezent "n sali inhib
producerea de acid#
$uprul este prezent "n cantiti mici (i "n smal, a+nd proprieti carioprotectoare# !l
se regse(te (i "n materialele de obturaie (i "n pastele de dini#
Laia zilnic necesar 6 aduli : 3)'-)'' Qg.zi#
Sursele bogate "n cupru sunt reprezentate de: stridii, ficat, rinichi, carne de pasre (i
pe(te, ciocolat, nuci, leguminoase uscate, cereale integrale, cacao#
IO$UL
Singurul rol cunoscut al iodului este de parte integrant a hormonilor tiroidieni#
O raie alimentar de %5' Qg.zi de iod a fost propus ca suficient pentru adult#
Hodul "n alimente: pe(tii de ap dulce &'-4' Qg.Rg, ieuitoarele marine 1''-
1'''Qg.Rg, carnea de ac -5'-)' Qg.Rg0, ou -%3-12 Qg, apa potabil#
Eipsa aportului de iod este "n general corelat cu dezoltarea gu(ei endemice, ce
reprezint o hipertrofie a glandei tiroide#
FLUORUL
%13
9luorul -90 este considerat un oligoelement esenial, deoarece are un rol important "n
preenirea cariilor dentare#

METABOLISM
9luorul tinde s se depoziteze "n structuri calcificate -oase (i dini0- "n perioada de
mineralizare acti#
Mecanismul reinerii fluorului "n esutul osos include schimburile de ioni hidro,il
din reeaua de hidro,iapatit S$a
%'
-/O
4
0
2
-O>0
&
T pentru a forma o fluorohidro,iapatit mi,t
S$a
%'
-/O
4
0
2
9O>T sau fluoroapatit S$a
%'
-/O
4
0
2
9
&
T - mai rezistent la procesul cariogen#
$re(terea absorbiei locale a fluorului are loc odat cu erupia coroanei "n caitatea bucal#
8entina poate conine concentraii de &-1 ori mai mari de fluor dec+t smalul - "n zona
dentar adiacent pulpei< iar cea mai mic, la nielul 7onciunii smal-dentin# /rezena
fluorului "n sali, determin un mediu saturat "n fluoroapatit, care inhib demineralizarea (i
faorizeaz remineralizarea leziunilor e,istente#
RA!IA "ILNIC# RECOMAN$AT#
Laia zilnic recomandat pentru aduli este de &-4 mg.zi#
4n funcie de +rst este necesar un aport de &-1 mg.zi pentru adolesceni< respecti
de ',3-% mg.zi pentru copii "ntre % (i 3 ani#
SURSE ALIMENTARE
/rincipalele surse alimentare de fluor sunt:
- apa potabil fluorurizat -opt pahare de ap cu concentraie de % mg.dm
1
asigur
apro,imati ',& mg fluor0 <
- pe(tele de ap srat - macroul (i somonul ',2 mg%, iar conserele -sardine0 ',%5 mg
%<
- fructele de mare<
- ficatul de it<
- frunzele (i mugurii arborelui de ceai#
FLUORUL 0I CARIA $ENTAR#
9luorul este considerat un microelement esenial dezoltrii optime a dinilor,
captarea lui la niel dentar, a+nd loc "n timp ce smalul se mineralizeaz#
Ea niel dentar fluorul are efect carioprotector prin:
- formarea fluoroapatitei la nielul smalului dentar, cu cre(terea rezistenei la
acizii rezultai din fermentarea glucidelor rmase pe suprafaa dinilor, "n spaiile
interdentare, sub aciunea microorganismelor<
- aciunea bacteriostatic asupra microorganismelor din placa bacterian -inhib
enolaza (i producerea de acid lactic, acid acetic0<
- inhibarea unor enzime, cu rol "n demineralizarea smalului (i dentinei#
?li factori care pot contribui la cre(terea stabilitii smalului sunt:
%1)
- cantitatea mai sczut de ap dintr-un smal dentar fluorizat<
- ionul de fluor a+nd o "ncrctur mai negati, stimuleaz aciunea forelor de
atracie interionice<
- formarea de cristale de fluoroapatit, mai mari (i mai puin solubile "n mediu acid
dec+t cristalele mici, de hidro,iapatit#
Se menioneaz (i interenia altor microelemente minerale:
- molibden -faorizeaz absorbia fluorului0<
- zinc, nichel, mangan -aciune anticariogen0<
- anadiu -cre(te stabilitatea hidro,iapatitei0#
/rofila,ia cariei dentare se poate realiza prin:
- fluorizarea apei potabile, concentraiile optime fiind "ntre ',3-%,& mg.dm
1
<
- alimentaie comple, cantitati (i calitati - proteine, glucide, lipide, itamine (i
elemente minerale<
- fortificarea cu fluor a unor produse alimentare -lapte, fin, sare0<
- utilizarea unor paste de dini cu fluor, ape de gur<
- fluorura de staniu - aplicaii topice sau irigaii subgingiale cu soluie %,25%<
- administrare de tablete de fluorur de sodiu#
FLUORO"A $ENTAR#
Hngestia de fluor "n cantiti peste aloarea recomandat are efecte nocie:
- efectul antienzimatic se e,tinde (i asupra metabolismului glucidic (i lipidic<
- acioneaz "n tiroid competiti cu iodul* simptome caracteristice deficitului de
hormoni tiroidieni<
- acumularea sa "n rinichi, cord (i ase* modificri funcionale (i organice<
- e,cesul de fluor "n organism - fluoroza, afecteaz mai mult dinii (i oasele, direct
proporional cu concentraia (i durata e,punerii#
!oluia fluorozei entare - aport crescut de fluor, &-5 mg.dm
1
de ap:
- gradul H: apariia de pete mici, mate, cretoase, simetrice, mai ales pe
incisiii centrali (i molarii de 2 ani, ocup+nd cel mult %.1 din suprafaa smalului
dentar<
- gradul HH: petele se e,tind, unele se pigmenteaz, rezult+nd un aspect
:tigroid;, pe ma,im %.& din suprafaa smalului<
- gradul HHH: pigmentaia se accentueaz la galben "nchis-maro, dinii dein
friabili<
gradul HG: distrofie dentar cu aspect de dini de :fierstru;
1
#
>istologic, smalul :ptat;, comparati cu smalul normal, este caracterizat:
- deficit al numrului de amelobla(ti -hipoplazie0 * afecteaz formarea
matricei<
- demineralizare (i o dezoltare deficitar a substanei interprismatice*
genereaz aspectul cretos#
Ea concentraii de 5-5 mg.dm
1
ap * modificri osoase F osteoscleroz sau
osteofluoroz asi%+to%atic -modificri la nielul ertebrelor sacrate sau la nielul oaselor
lungi, eideniate "n cadrul e,amenelor radiologice0#
%4'
Ea o concentraie A&' mg.dm
1
* osteofluoroza an2ilozant -osteofite la nielul
coloanei ertebrale, e,ostoze la nielul oaselor lungi, calcificri ale ligamentelor, anRiloze,
lu,aii (i fracturi spontane0#
/rofila,ia e,cesului de fluor se poate realiza prin demineralizarea apei, cu a7utorul
r(inilor sintetice#
SELENIUL
Oligoelement esenial, seleniul alturi de ali antio,idani, reduce procesul de
pero,idare cu un efect de protecie a membranelor celulare, asigur+nd stabilitatea structurilor
care permit desf(urarea normal a proceselor metabolice#
O raie corespunztoare pentru seleniu - 55 Pg.zi pentru aduli#
?limentele care sunt cunoscute pentru concentraiile mari de seleniu sunt: nucile,
produsele marine -stridii0, iscerele -rinichi, ficat0, carnea de pui, produsele lactate, oule,
deriatele cerealiere#
Ea concentraii plasmatice mari de seleniu -1''Pg.ml0 pot aprea semne de
into,icaie -gastrointestinale (i neurologice0 (i inciden crescut a cariilor dentare#
4ncorporarea seleniului, "n perioada de formare a dintelui, modific componentele
proteice ale smalului -seleniul este mai abundent "n smal dec+t "n dentin, coninutul su
fiind mai mare la dinii temporari0, fc+ndu-l mai susceptibil la atacul carios#
MOLIB$ENUL
S-a stabilit c molibdenul este inclus "n categoria microelementelor eseniale :
- constituent al enzimelor cu rol "n o,ido-reducere -,antino,idaza (i ,antindehidrogenaza0
- preine apariia cariilor dentare#
/entru aduli se recomand un aport de 45 Qg.zi#
Sursele nutriionale sunt reprezentate de: iscere -ficat (i rinichi0, cereale integrale (i
deriatele lor cu grad mare de e,tracie -p+ine neagr0, leguminoase uscate, legume cu
frunze erzi -spanac, arz0, lapte (i produse lactate, carne#
3ANA$IUL
!,ist o corelaie iners "ntre coninutul de anadiu al apei potabile (i prealena
cariei dentare -dar datele sunt "nc insuficiente pentru a demonstra aciunea sa cariostatic0
?portul de anadiu trebuie s fie de 3-%5 Pg.zi pentru aduli#
$ele mai importante surse de anadiu sunt cerealele, ciupercile, ptrun7elul< de
asemenea carnea (i pe(tele conin cantiti moderate de anadiu#
%4%
%4&
%