1.

descrieti caract clinice ale spasticitatii piramidale distributie preferential flexori pronatori mb sup si extensori re mb inf ,elasti ca si cedeaza in lama de brici ,mersul cosit 2.aspect clinic pac cu sdr de paleocerebel hipotonie ,cracter penulant ROT ,ataxia trunchiului ,astazo abazie mers nesigur cu tendinta de cadere pe soate ,dimetrie ,tremor cerebelos ,nistagmus disdiadonokin ezie macrografie ,dizartrie 3.enumerati clase de medicamente utiliz in tratam bolii parkinson anticolinergice (Trihexifenidil ),amantadina dopaminergi levo dopa , si inhibitori periferici de decarboxilaza razida agonisti dopaminergici ergolinic- bromocriptina , pramiprexol inhibitori COMT entacapone 4.care e defect genetic ce det coreea Huntington proteina huntigtina nu mai poate fi epurata se depune intranuclear si distruge c el neuronala,defectul genetic consta in repetitia anormala a tripletului nucleotidi c CAG care codifica glutamina 5. coreea la gravide gravide care au avut RAA sau au luat anticonceptionale orale , se pot determina boli ca les sau sdr anti fosfolipide , miscari coreeice amplificate de emotii dispar la somn ,trec postpartum 6.sindrom walemberg sdr bulbar lateral , in urma afectarii arterei circumflexe mediana :hipoestezie termoalgezica de hemicorp contralateral ,hipoestezie termoalgezica faciala ipsil ateral absenta reflexului cornean si +nistagmus vertij greata varsaturi 7.cauza degenerescentei hepato lenticulare Defect genetic afecteaza gena de pe bratul lung al cz 13 ce poartainformatia necesara sintezei transportorului cuprului. Anomalia ceafecteaza str acestui transportor si este nefunctional. In hepatocit seacumuleaza Cu, ce devine toxic si det moarte hepatocitara. Este o boalaautosom al recesiva (de la ambii parinti).. excretia urinara si . cupremia, la nivelul ochiului det o le z caract: inelKayserFisher = depunere de Cu la nivel mb. Cristalinului da cataracta,opacitatiile apa r initial in zona centrala si se extind apoi radiar spreperiferie. Rinichi Cu se elimina in cant m are, det leziuni necrotice la nivtubilor renali, afectand reabsortia glucozei (glucozurie fara DZ ) si a AA(aminoacidurie). Cerebral Cu se depune in ggl bazali, subcortical in substalba carbidopa ,bese

, ncl cerebelosi, secundar in tr cerebral 8.reflexe patologice extensoare-enumerare babinki ,oppenheim ,gordon ,schaefter,chaddock-extensie haluce 9.disociatia de tip tabetic sifilis tertial , tulburare de sensibilitate prounda ce termo algezica nue alter ata ,pacientii au senzatia de ingrosare a picioarelor 10.tratament poliradiculonevrita acuta' guilain barre- reechilibrae balantei imunologice imunomodulator plasmafereza ig g 11.mecanism fiziopatogenic in miastewnia gravis ac antireceptori colinergici nicotinici-m. Striat 12.abces cerebral

Debuteaa ca o encefalita are o faza encefalica cu cefalee febra crize epilptice greata varzaturi alt semne neurologice afectarea comportamentului ,dupa faza encefalica ajunge la abcesare (regiune incapsulta de necroza purulenta cu edem perifocal ) Diseminarea se face local (mastoidita ,otita mdie ,sinuzita ,osteomielita ) ,ins amantare la distanta (endocrdita ,infectie dentara ,diverticulita ), inoculare directa (trau ma chirurgical) Dg mn , lcr culturi Tr atb ,chirurgical la cele unice si superficiale !abces medular parapareza la pacient cu focar infectios 13.diferenta traseu neurogen de un traseu miopatic-elecrofiziologie traseu miopatic : raseu cu amplitudine si durata reduse ale PA, ca urmare a scaderiielementelor contractile la fiecare unitate motorize (in NMP) Traseu neurogen: potential de unitate motorie de amplitudine si duratacrescuta hipervoltat, traseu simplu intermediar, traseu accelerat, viteza deconducere nu f mult scazuta. Traseu miogen: recruteaza f repede o masa de celule, hipovoltat,interferential 14.ganglioni bazali -schema cu arhistriat-? 15.semne de parkinsonism bradikinezie ,tul de mers ,rigiditate ,tremor de repaus (blocaj motor ) 16.tulburari psihice in b.parkinson depresie ,anxietate anhedonie, tulb psihotice halucinatii delir sdr. Confuzional ,tub cognitive dementa , tulb de control al impulsurilor 17.schema aceea cu per de wearning off-perioada de on fluctuatiimotorii la tratamentul levo dopa 18.tremor essential miscari involuntare ritmice ,oscilante stereotipe ale uni segment al corpului ,a pare peste 60 de ani , postural si la miscari voluntare se accentuaza la emotii si efort si cedeaza la ingestia de alcool 19.b.wilson Defect genetic afecteaza gena de pe bratul lung al cz 13 ce poartainformatia nec esara sintezei transportorului cuprului. Anomalia ceafecteaza str acestui transportor si este n efunctional. In hepatocit seacumuleaza Cu, ce devine toxic si det moarte hepatocitara. Este o bo alaautosomal recesiva (de la ambii parinti).. excretia urinara si . cupremia, la nivelul ochi ului det o lez caract: inelKayser-Fisher = depunere de Cu la nivel mb. Cristalinului da cataracta,opaci tatiile apar initial in zona centrala si se extind apoi radiar spreperiferie. Rinichi Cu se elimina i

n cant mare, det leziuni necrotice la nivtubilor renali, afectand reabsortia glucozei (glucozurie fara DZ) si a AA(aminoacidurie). Cerebral Cu se depune in ggl bazali, subcortical in substalba , ncl cerebelosi, secundar in tr cerebral Dominante de suferinte ggl bazali: rigiditate severa (afecteaza toategrupele mm, inclusiv mm faciala), perturbarea contractiilor mm N fazice,tulb de tonus, tulb in coordonar ea mm, miscare de recul , tremor wilsonian, tulb de vorbire, tremor constant, rigiditate, portura , tremor +tulb mers, tulb psihice in timp leziuni progresive (necroze neuronalenetratate) si le ziuni progresive in creier Chelatori de Cu(D penicilinamina 250mg 1 g, e alergizanta -corticoterapie), Trie ntina, Tetratiomoligdatul de amoniu (faciliteazatransportul). Dc exista leziuni hepatic e cu ciroza se indica transplanthepatic. Tratati la timp duc o viata normala 20.distonii focale si segmentare

Def: contractii musculare involuntare, anomalii ale tonusului muscular,contracti i tonice cu caract functional, se accentueaza pe partea finala amiscarii.1. Generalizate: aproape toata musculatura, distonii de hemicorp2. focale: afect unei sg grupe mm, legat de un sg tip de miscare det contr anormale distonice 21.hemispasm facial ditonia fetei ,patologie tumorala 22.tulburari de sensibilitate inatenti tactila ,asomatognozie ,asteriognozie ,ahilagnozie ,amorfognozie ,aderm olezie ,atopognozie 23.disociatie de tip siringo mielic largirea canalului ependidimar cu afctarea ses termoalgezice 24.sindrom de hemi sectiune medulara...BROWN SEQUARD traumatism medular ,tumori ,clinic :deficit motor ipsilateral sub nivelul leziun ii ,anestezie ipsilaterala tactila ,vibratorie si miokinetica sub nivelul leziunii ,anestezie contralaterala termoalgezica ub nivelul leziunii 25.DIFERENTA DINTRE EDEM PAPILAR SI PAPILITA edem papilar AV normala ,usoara stergere a conturului papilei e staza si edem ap ar mici hemoragii in jurul papilei apare atrofie de nerv optic in timp dvine bilateral . Papilita infectia n optic AV scazuta in cateva h zile ,insotita de o tulburare de percept ie a culorilor 26.NERVUL CORDA TIMPANULUI din facial Nervul coarda timpanului isi are originea cu cativa mm deasupra orifi ciului stilomastoidian, strabate canaliculul osos omonim, apoi strabate casa timpanului , se alatura nervului lingual si prin intermediul sau fibre parasimpatice ajung la ga nglionul submandibular si sublingual. 27.SINDROM FOVILLE S. altern protuberential care traduce o leziune a calotei trunchiului cerebral, tn functie de sediul leziunii, se disting; 1) s. F superior (peduncular), care asodaza paraliz ie homolaterala a miscarii laterale a ochilor, hemiplegie controlaterala cu paralizie centrala d e facial; 2) s. F inferior (protuberantial), Tn care se asodaza paralizia homolate

rala a miscarii laterale a ochilor cu paralizie periferica de facial si hemiplegie cont rolaterala. V. sindrom altern si sindrom protuberantial. 28.diferenta intre crize focale si crize primar generalizate( la epilepsie) crizele focale :isi pastreaza cel putin initial starea de constiinta sunt cu sem ne motorii senzitive vegetative si psihiatrice ,se impart in simple si complex (afectarea c ontientei ) si pot fi clasificate in de lob temporal si d lob frontal crizele generalizate ,nu e avertizat nu isi aduce aminte nimic,semne motorii sun t tipice (traseu electric var unda simetric ) si atipice 29.tratament epilepsii pt sub 29 administrare in ordine de diazepam,fenitoina...ai grija la ordinea medicamentelor monoterapie 1 pt crize generalizate :acid valproic ,pt focale carbamazepin 2lamotrigin(Na ,dermatita necrozanta ) , oxacarbazepina ,topiramat asocier 1 si 2 nu functioneaza dupa un an epilepsie farmaco rezistenta chirurgie rezectie zona epileptogena

criza : diazepam lent iv 10 mg,(sau lorazepam 4 mg ) se repeta la cateva min 15 se mai adm odata si daca nu trece fenitoina 20 mg /kg (acid valproic ) 30.afazii Broca (motori dificultate in rostirea unor cuvinte sau silabe ) ,Wernicke sezitiv tulburare in intelegerea limbajului vorbit , afazie de conducere e ,afazie anomica nu poate denumi obiecte ,afazie globala 31.scleroza multipla parca diagnostic pozitiv cel putin doua leziuni diferite in timp si spatiu clinic doua pusee cu deficit ne urologic distinct (scoul EDSS) 32.sindroame de disconectie la cursul de apraxii Apraxiea ideomotorie pacientul elaboreaza un plan imperfect ,pacientul mimeaza s i poate evoca planul dar cu unele greseli ,la gesturi tranzitive aceasta apraxie s e amelioreaza ,lez afecteaza fibre care cpnecteaza aria de paxi cu aria motorie,vi zuala sau a limbajului sau fibre care conecteaza cele doua emisfere sindrom de disconectie 33.sindroame vestibulare ...nistagmus-tipuri Sdr vestibular se manifesta cu nistagmus Este o deviatie tonica, lenta a globulu i ocular, urmata de contractia bruscade rederesare, scurta, rapida pe care o observam de partea opus a leziunii.Nistagmusul orizontal apare in sdr vestibular periferic si e dat de leziunidin sfera ORL : f ormatiuni tumorale din unghiul pontocerebelos, leziunide nn vestibular medicamentos, afectiuni traumatice : sta ncii temporalului.Nistagmusul vertical apare in sdr de vestibul central. Nistagmusopt okinetic: nistagmus de fixare, apare la unghi > 45 , cand apare intrenas si 45(patologic). Nistagmus optokinetic reflexe oculovesti bulare =succesiune de campuri vizuale, cd dispare e patologic, corelatia la nivelcortical intre inform atia vizuala si vestibulara, Afectarea tonuslui musc cu devieri de partea afectata (romberg ),vertij subiecti v (pacientul in jurul obiectelor ) si obiectiv SDr vestibular e periferic ( complet si armonic )cu afectare de labirint sau ner v vestibular si sdr v central dizarmonic si incomplet are si alte semne neurologice in functie de extn sia lez. 34.cursul de avc....profului ii place zona de penumbra ischemica 35.avc ischemic cu cele 2 categ de evenimente....ait si infarcte cerebrale 36.accident lacunar 37.neuro infectii-sindrom meningeal febra severa ,fotobobie ,fonofobie ,cefalee ,greata varsaturi (dat cresterii p i ntracaraniene nu pot sa repet

data de edem ) ,alterarea starii de constienta (agitatie somnolenta ) semnul brudanzinski ,Kernig 38.sindrom encefalitic Cefalee, febra, crize epileptice (adesea locale) doar defocar ; semne focale neu rologice ; deficite in sfera nn cranieni : 3,4,6,7;afazie, hemipareza, piramidalitate, hemi anopsie, ataxie, coreoatetoza; tulbde comportament, alterarea starii de constienta, agita tie, iritabilitate, somn,coma; semne neurologice precedate de mialgii si artralgi 39.sindrom mielitic Durere locala severa, parapareza/tetrapareza; parestezii,tulb sfincteriene instal are a deficite in ore- acut sau zile subacut diferite sindroame in fct de loc leziunii (T1 ultimul nivel unde sunt afectatembr inf) ; parestezii, tulb de sensibilitate sub iectiva 40.clasificarea mielitelor m.virale :hiv cmv ,rabic ,herpes ,gripal japonez ,EB m. secundare inf bacteriene ,fungice parazitare si granulomatoase

m inflamatorii non infectioase :Scleroza multipla, mielita necrotizanta sub acut a ,mielita LES ,mielita postinfectioasa si post vaccinala 41.exam LCR in meningite bacteriene,purulente esential pt dg : pleiocitoza (multecelule) 1000 -10 000 neutrofile, presiune LCR . , tulbure, purulent, hiperproteinrahie (100-500mg/dl). Normal pana la 50, glicorahie.(sub 40mg/dl) 42.exam LCR in meningita virala pleiocitoza 10 -100 (n 5 /ml) mononucleate proteinorahie (50 -100) glicorahie N @apa de stanca 43.avc-manifestari date de infarct pe un ram arterial....e in curs facut frumos poligonul willis si profu a luat pe zone ce se intampla dak un ram e afectat 44profilaxia secundara avc ischemic 45.avc hemoragic 46.tracturi nervoase medulare 47.mielopatii acute 48.mielopatii cornice 49.demente 50.scara glesgow ...e la come 13 e orintat 3 e coma profunda. Deschiderea ochilor : absenta 1 , la stim nocioc eptiv 2 la comanda 3 ,spontan 4 .Raspuns vernal : absent 1 , inteligibil 2 ,cuvinte far sen s 3 , confuz dezorientat 4 , normal 5 .Raspuns motor :absent 1 ,postura in extensie decerebrar e 2,postura in flexie decorticare 3,retragerea mb la timul 4 ,gest defensive 5 ,mob ilizare spontana 6 1.functia principala a trunchi reticulospinal reticulospinal sup (punte ) permite facilitarea musculaturii antigravitationale (flexori) si reticulospinal inf (bulb ) inhiba tonusul musculaturii antigravitationale 2 miscari automate afectate in b. Parkinson tremur pakinsonia , miscare oscilatorie apare in repaus nu afecteaz functia memb 3 ce structuri sunt afect in Park.? Scaderea nivelului de dopamine la nivelul corpilor striate afecteaza cale direct a prin d1 si indirecta prin d2 . g pint si gp ext , nuc subtalamici , subs neagra ,corpi lewy 4 caracteristici tremor essential

miscari involuntare ritmice ,oscilante stereotipe ale uni segment al corpului ,a pare peste 60 de ani , postural si la miscari voluntare se accentuaza la emotii si efort si cedeaza la ingestia de alcool 5 semne clinice sd. Wallenberg sdr bulbar lateral , in urma afectarii arterei circumflexe mediana :hipoestezie termoalgezica de hemicorp contralateral ,hipoestezie termoalgezica faciala ipsil ateral absenta reflexului cornean si +nistagmus vertij greata varsaturi 6 tratam in coreea Sydenham penicilina eritromicina ,antiinflam prednison ,valproat de Na ,haloperidol

7criterii clinice in coreea Huntington

35-45 ani ,faza initiala modificari comportament ,faza intermediara dementa tulb de mers ,faza avansata + casexie 8 Nevralgia secundara trigeminala durere este continua pe o intreaga hemifata, anestezie diminuata sau abolitaa re flexelor, atrofia, paralizii ale mm masticatori cu afectarea radacinilor motorii, pot fi s emne neurologice care sa ateste lezarea concomitenta a altor nn cranieniCauze extracr aniene: sinuzite, osteite cu origine dentara, tromboflebitepterigoidiene, neoplasmele fe tei, cele mai frecv de natura stomatologica.Cauze intracraniene: tumori intracraniene, lez iuni inflamatorii, leziunitraumatice 9 paralizia de n. oculomotor drept Paralizie oculomotor drept: ptoza palpebrala, paralizia miscari GO,strabism dive rgent + diplopie, dreptul extern afectat, midriaza dc suntafectate fibre PS 10 sd. vesti bular periferic drept 11 paralizie de n hipoglos protruzia limbii devierea p partea afectata limba atrofiata ,mai subtire ,mucoas a mai plicaturtaa 12 care este afectarea principala electrofiziologica in polineuropatii? Viteza de conducere scazuta ,latenta unda f alungita , amplitudine N sau scazuta 13 AVC de art. cerebrala medie 14 Alzheimer-criterii de diagn DLV4 pacientul are pierderi progresive de memorie, de tip anterograd,memorie de scurta duratase adauga cel putin 1 din: tulb de atentie, limbaj, praxica, fct executiveare ev progresiva si suficient de mare pt a interfera cu fct sociala aindividului se pot asocia depresie si delirium 15 progresia microorgan. pana la SNC Extensia locala de la un factor infectat apropiat pe cale venoasa/sinuzita,masto idita cel mai frecv infectii otice; traumatism local; insamantarehematogena de la un factor de la di stanta, abilitatea depinde de virulentagermenilor si de imunocompetenta gazdei; centripet de-a lung ul nncranieni sau periferici/HVSA, v varicelozosterian, v rabic; endocitoza(meningococ); trans port intracelular, invazie intracelulara; poate ajunge inspatiul subarahnoidian pe la nivelul plexului coroid, sinus venos sau placiicribiforme

16 clinica tromboflebitei de sinus cavernos 17 diagn diferential intre edem papilar din HTic si papilita edem papilar AV normala ,usoara stergere a conturului papilei e staza si edem ap ar mici hemoragii in jurul papilei apare atrofie de nerv optic in timp dvine bilateral . Papilita infectia n optic AV scazuta in cateva h zile ,insotita de o tulburare de percept ie a culorilor 18 afazia Wernicke- caractere clinice Afectarea intelegerii, vorbire cu pastrarea fluentei dar fara sens, cuaparitia jargonofaziei (vorbeste intr -un jargon propriu), nu se pastreazalimbajul repetat, leziunea se gaseste in lobul temporal superior si asociazafrecvent: hemianopsie, surditate verbala (nu intelege nimic din ce i sespune), cecitate verbala (nu intelege cuvintele scrise), agramatisme,elemente anomice 19 asomatognozia

nu recunoate schema corporala 20 ce e dischinezia tardiva? Dischinezie tardiva reprezinta o serie de miscari involuntare, la fel ca si misc arile coreoatetozice ce apar dupa tratamentul cu neuroleptice, dupa 3 luni de la admin istrarea acestora. Aceste miscari din cadrul dischineziei apar de asemenea dupa tratament ul cu neuroleptice si L-DOPA, amfetamine, antidepresive triciclice, antihistaminice, anticolinergice si metoclopramida, dar si dupa fenotiazine, butirofenone, antide presive. 21 care e principala cauza de AVC la persoane> 70-80 ani? (vezi probabil amiloid oza sec) 22 diagn difer. intre paralizia de oculomotor si paralizia din miastenia oculara ? Paralizie oculomotor drept: ptoza palpebrala, paralizia miscari GO,strabism dive rgent + diplopie, dreptul extern afectat, midriaza dc suntafectate fibre PSIn miastenia oculara af ectati mm extrinseci ai globilor oculari (dat nr . de unitati motorii), pupila nu este afectata niciodata, dar pacientii se plangde dublarea imaginii si deficit de deschidere, defect variabil care seaccentueaza dupa efort 23 modificari tonus din sd. piramidal central? hipertonie 24 coma- cum ne dam seama de o moarte cerebrala? Pacient areactiv complet; traseu EEG plat dupa 12 ore, la fel; testul laapnee po zitiv, centrii respiratorii si-au pierdut reflexivitatea; leziuniireversibile cerebrale potentiale evocate de tr cerebral, dc tr cerebral este f-tional nu este moarte cerebrala 25 ce fibre sunt prinse in tabes dorsal? (vezi probabil sd. sensitiv) afecteaza predominant radacinile post si cordoanele medulare post ,are tulburari de sensibilitate profunda cu ataxie senzitiva si dificultati la mers , sensibilitat ea termicalgezica conservata pe termen mai lung 26 hemoragia subarahnoidiana-clinica 27 dati 2 exemple de boli care au ca patogeneza leziuni difuze corticale (epilep sie, boala de vase mici) 28 ggl. Bazali 29 come- cauze fara focar neurologic si fara iritatie meningeala Come de cauza medicala: metabolice sau toxico-septice-medicamentoare Comele dupa criza epileptica majora 30 sd Barre- paraclinic (LCR primele zile normal, dupa prima saptam.=cresc prote inel fara pleiocitoza, dupa 10 zile: hipoalbuminorahie, disociatie proteino-citologic

a) 31 coreea la gravide gravide care au avut RAA sau au luat anticonceptionale orale , se pot determina boli ca les sau sdr anti fosfolipide , miscari coreeice amplificate de emotii dispar la somn ,trec postpartum 32 bucla gamma Motoneuronii gamma inerveaaza fb mm din interiorul fusului muscular,receptor important in realizarea reflex miotatic spinal. Neuronii gammasunt de 2 feluri: fazici si tonici, pt k in int fusului mm sunt 2 receptori:fibra in sac nuclear inervata de Ngamma fazici / in lant nuclear tonici. De la fusul muscular, intretinut in perman enta intr-o usoaratensiune dat stimulilor transmisi de neuronii gamma, pleaca excitat ii pecalea senzitiva a rad post catre corn ant, unde scad pragul de excitatie aneuronilor a lfa,

pregatindu-i sa raspunda usor la stimulii de intensitatemica, atat pt motilitate a voluntara cat si pt cea reflexa 1. Tulb psihice in b parkinson depresie ,anxietate anhedonie, tulb psihotice halucinatii delir sdr. Confuzional ,tub cognitive dementa , tulb de control al impulsurilor 2. Caracteristicile bradi si hipokineziei in b parkinson hipokinezia reducerrea miscarii automate si voluntare duce catre akinezie ,braik inezie lntoare miscarii hipomimie,hipofonie dizartrie 3. sdr. wallenberg clinica sdr bulbar lateral , in urma afectarii arterei circumflexe mediana :hipoestezie termoalgezica de hemicorp contralateral ,hipoestezie termoalgezica faciala ipsil ateral absenta reflexului cornean si +nistagmus vertij greata varsaturi 4. tratam crizei epileptice pt sub 29 administrare in ordine de diazepam,fenitoina...ai grija la ordinea medicamentelor monoterapie 1 pt crize generalizate :acid valproic ,pt focale carbamazepin 2lamotrigin(Na ,dermatita necrozanta ) , oxacarbazepina ,topiramat asocier 1 si 2 nu functioneaza dupa un an epilepsie farmaco rezistenta chirurgie rezectie zona epileptogena criza : diazepam lent iv 10 mg,(sau lorazepam 4 mg ) se repeta la cateva min 15 se mai adm odata si daca nu trece fenitoina 20 mg /kg (acid valproic ) 5. profilaxia sec a unui boln cu HTA si AVC isch in antecedente 6. profilaxia vasospasmului la pac cu HAS 7. LCR in memingite virale pleiocitoza (mononucleare,zeci-sute) ; discreta proteinrahie (50-200 mg/dl); gli corahie normala;LCR apa de stanca 8. deficitul cromoz in b. Wilson deficit de ATPaza7B( modif gene brat 1 cz 13) legata de mb hepatica de popa care scoate Cu din hepatocit in caile biliare -> acum Cu inhibitie secundara cruloplasmina 9. Sdr de paleocerebel hipotonie ,cracter penulant ROT ,ataxia trunchiului ,astazo abazie mers nesigur cu tendinta de cadere pe soate ,dimetrie ,tremor cerebelos ,nistagmus disdiadonokin ezie macrografie ,dizartrie 10. Neuroborelioza dg si trat Std 1 : infectie localizata, papula eritematoasa nedureroasa care treptat sedepl aseaza de la locul initial si are forma inelara erythema chraniummigrans , diseminare patogena: febra, astenie, mialgiiStd 2: infectie diseminata, semne generale: astenie, anorexie, artralgii, mialgii, cefalee, manif cardiace, neurologiceStd 3: infectie persistenta rar latenta 1 la 17 ani,

encefalita Lyme, deficitneurologic ma 2-3 sapt

ataxie, pareza, tetraparezaTratament: ceftriaxona sau cefataxi

11. Pe ce pui dg in abcesul cerebral

Semne clinice : cefalee, varsaturi, febra, alterare stare de constienta, crizeep ileptice focale/generalizate, redoare de ceafa, semne neurologice focale.Paraclinic: RMN, CT cerebral, confirmarea culturii din LCR 12. cai de inf in abces cerebral Llocala (monotoidita, otita medie, sinuzita, osteomielita), localizaretemporala cea mai frecv; insamantare la distanta (endocardita, pneumonii,infectii dentare, diverticulita, pac cu malf severe), tetralogie Fallot, fistuleAV pulm; tablou clinic de encefalita cu endoc ardita abces cerebral si directa ( traumatism ,chirurgical 13. caracteristici clinice in sdr vestibular perif Sdr vestibular se manifesta cu nistagmus Este o deviatie tonica, lenta a globulu i ocular, urmata de contractia bruscade rederesare, scurta, rapida pe care o observam de partea opus a leziunii.Nistagmusul orizontal apare in sdr vestibular periferic si e dat de leziunidin sfera ORL : f ormatiuni tumorale din unghiul pontocerebelos, leziunide nn vestibular medicamentos, afectiuni traumatice : sta ncii temporalului.Nistagmusul vertical apare in sdr de vestibul central. Nistagmusopt okinetic: nistagmus de fixare, apare la unghi > 45 , cand apare intrenas si 45(patologic). Nistagmus optokinetic reflexe oculovesti bulare =succesiune de campuri vizuale, cd dispare e patologic, corelatia la nivelcortical intre inform atia vizuala si vestibulara, Afectarea tonuslui musc cu devieri de partea afectata (romberg ),vertij subiecti v (pacientul in jurul obiectelor ) si obiectiv SDr vestibular e periferic ( complet si armonic )cu afectare de labirint sau ner v vestibular ,apare tendinta de cadere catre labirintul hipovolent si nistagmus orizontal si oriso g irator in directia opusa labirintului hipovalent ,vertij sever de obicei cu paroxisme .Etiologie : detasari fragmente otolitice ,infectii traumatisme tumori . sdr v central dizarmonic si incomplet are si alte semne neurologice in functie d e extnsia lez. Nistagmus dizarmonic in toate directiile , nistagmus vertical apare in lez mezen cefalice etiologie acidente vasculare hemoragice ischemice ,scleroza multipla tmori 14. tratam puseului de scleroza multipla tratamentul puseului: Metilprednisolon (stinge procesul inflamator)puls terapie 1 g /zi 3 -5 zile dupa care se scade treptat nu se da in afara pseului b. terapie imunomodulatoare de fond: interferonul 1 ( interferon), a(avonex, Rebif

)c. trat imunosupresiv: mixatrona (novatrone), citostatic 15. Zona de penumbra in AVC isch 16. afect de n. VI si ram [nush care] de V pe dreapta.. care ar fi leziunea 17. clinica in AVC de a. cerebrala ant 18. tratam crizei miastenice intubae ot asistenta ventilatorie ,anticolinesterazice ,plasmafereza ,ig 19. clinica in sdr NMP deficit motor ,hipotonie (paeza spastica ),diminoare abolire ROT ,amiotrofie ,fa sciculatii 20. tratam in poliradiculonevrita ac ascendenta 21. calea GABA 22. cauza cea mai frecventa de hemorag cerebrala la adult 23. 5 cauze cardiace cauzatoare de AVC 24. tratam tremorului esential propranolol si primidona ( sotalol ,valproat de sodiu ) 25. clinica in nevralgia de V vezi primara si secundara

26.paralizia de n. XII n paralizia unilaterala exista deviatia limbii spre partea sanatoasa . limbaatro fica, m genioglos este cel ce deviaza limba spre exteriorul cavitatiibucale. Tulburare i n masticatie si in articulatia consoanelor. Paraliziabilaterala duce la afectarea motilitatii limbii f grav si imposibilitateamobilizarii in afara cavitatii bucale 27. cauza comei in lez supratenctoriale proces expansiv focal supratentorial poate det o stare de coma cand seedzv un co n de presiune pe capul mezencefalului. Cand prin marimea lor seangajeaza sub tentoriu , sub coasa creierului 1. la ce nivel poate fii o leziune care se manifesta prin parapareza? medular si cerebral 2. prin ce se diferentiaza hipertonia piramidala de hipertonia din boala parkins on? Elastica, spasticitate piramidala <=> plastica, rigiditate estrapiramidala 3. cum de devine nucleul lui leys in boala parkinson? 4. principalele semne neurologice din boala parkinson. -tremor -rigiditate -akinezie -tulburari de postura -reflectivitate normala (cu exceptia reflexelor de postura) -sensibilitate normala 5. determinarea genetica din boala huntington? Cz. 4q cu pepetitivitatea CAG>39 6. care pot fii cauze de coree la o femeie tinara? - LES - trat cu anticoncept, - la prima sarcina, daca a avut in copilarie coreea ac Sy 7. tratamentul in coreea sydenham? - Penicilina - corticoterap = prednisone - Valproat de Na - Depekin - Haloperidol - Tetrabenazina 8. sindromul weber? 1. paralizie homolaterala de oculomotor comun (III) 2. hemiplegie contralaterala 3. paralizie contralaterala de facial de tip central 9. manifestari clinice si paraclinice in sdr de canal carpian? 1. Parestezii la nivelul palmei, policelui, indexului, cu caracter de arsura sau furnicaturi penibile, cu accentuare nocturna. 2. Hipoestezie n teritoriul de inervatie senzitiva al nervului median. 3. Pensa police-indice se realizeaza dificil. 4. Flexia pasiva puternica a pumnului cauzeaza parestezii. 5. Amiotrofii ale eminentei tenare, oponentului policelui, scurtului abductor, c elor 2

lombricatori 6. cresterea latentelor distale 7. scaderea vitezei senzitive 8. tratament: atela, inj Hidrocortizon pe sub retinaculul flexorilor, operatie c hirurgicala 10. LCR in sdr meningeal aspect ? Examen LCR: functie de etiologie poate releva prezenta sngelui,celulelor inflamat orii etc

11. cauze de meningite non infectioasa? 12, cele mai frecvente bacteri implicate in mielite acute? 13. forme de scleroza multipla?desen si enumerare. 1. forma recurent remisiva 2. forma secundar progresiva 3. forma secundar remisiva 4. forma primar progresiva 14. ce leziuni determina ataxie?la ce nivel? Arhicerebel, paleocerebel, neocerebel 15. care este dif dintre aria senzitiva si aria vestibulara? 16. ce nervii cranieni sunt lezati intro leziune a unghiului pontocerebelos? raspuns 5,7,8,9,10. 17. metode de preventie secundara a spasm difuz hemoragie subarahnoidiana? 18. tratamentul tromboflebitelor venoase. 19. semne neurologice in boala wilson. Inele k-f 20. preventie secundara in avc ischemic? 21. pe ce artera este o leziune care sa dea hemianopsie binazala dreapta si hemi anestezie? 22. enumeratii 5 cauze de sdr sla? **tulburari biochimice ereditate: - deficit de SOD1 - bo. Kennedy - bo. pompe - deficit de alfa glucozidaza **poliomielita **neuropatia periferica **amiotrofia mm. spinala 23. diagnosticul clinic si paraclinic de criza epileptica de absenta a copilului ? 24. ce fel de afectare optica la niv chiasmei optica da un craniofaringom? 25. reactii adverse ale trat de lunga durata cu levo dopa? -n timp apar efecte secundare: fluctuatii sau variatii n raspunsul farmacologic (d e sfrsit de doza,on-off,paradoxale,circadiene,paroxostice, freezing ), miscari involuntare (disk inezii, distonii), halucinatii 26. cauze de distonii localizate la nivelul mb si fetei? 27. definitia nistagmusului optokinetic? 28. sdr de paleocerebel?