Explorari ale sistemului nervos somatic

Actul si arcul reflex

Prin act reflex se intelege reactia de raspuns involuntara si inconstienta aparuta la aplicarea
unui stimul asupra unei zone receptoare, reactie la care participa sistemul nervos.
Reflexele motorii somatice Care mentin echilibrul si postura se desfasoara fara un control
constient.
Exemplu: atingerea cu degetele a unei suprafete fierbinti provoaca retragerea mainii inainte de
aparitia durerii constiente, ceea ce demonstreaza caracterul involuntar al reflexului.
Baza anatomica a reflexului e arcul reflex.
Arcul reflex e format din cinci elemente:
Receptorul
Calea aferenta
Centrul nervos
Calea eferenta
Efectorul.
Receptorii sunt terminatii nervoase libere sau specializate la nivelul carora diferitele
forme ale variatiilor de energie din mediul inconurator sunt transformate in influx nervos.
Receptorii arcului reflex somatic sunt reprezentati de extero!ceptori si proprio!ceptori.
"n alcatuirea caii aferente intra fibre nervoase sensitive cu origine in neuronii senzitivi situati
in ganglionii spinali sau in ganglionii nervilor cranieni.
Centrii nervosi: pot fii localizati in maduva spinarii sau in etaele supra!iacente.
Calea eferenta: e constituita din fibre nervoase somatice.
Efectorul arcului reflex somatic este muschiul striat care genereaza forta si miscare.
#egile reflexelor:
$. #egea localizarii: la folosirea unui excitant foarte slab raspunsul este localizat la un
numar restrans de fibre musculare ale membrului excitat, deoarece a intrat in actiune
un numar mic de unitati motorii.
%. #egea unilateralitatii: daca excitantul este slab broasca va retrage numai membrul
excitat pentru ca a fost mobilizat un numar mai mare de unitati motorii.
&. #egea bilateralitatii sau a simetriei: broasca retrage si membrul de partea opusa la un
excitant mai puternic.
'. #egea iradiatiei: daca excitantul e si mai puternic, broasca misca toate ' membrele.
(. #egea generalizarii: la actiunea unui excitant foarte puternic se produc miscari
generalizate, contractii ale tuturor muschilor corpului.
Concluzie: efectele sunt proportionale cu intensitatea excitantului.
)efinitie: prin reflex se intelege un raspuns motor, secretor, sau vaso!motor la o excitatie.
)upa Pavlov reflexele se impart in: conditionate si neconditionate.
Reflexele conditionate sunt capatate in timpul vietii, sunt temporare si au ca centru scoarta
cerebrala.
Reflexele ne conditionate sunt inascute, permanente si au ca centru etaele inferioare ale
sistemului nervos.
"n clinica se cerceteaza curent reflexele neconditionate a caror metoda de explorare e
mai simpla.
Reflexele osteo!tendinoase
Cercetarea reflexelor osteo!tendinoase se face cu autorul unui ciocan de reflexe in
forma de # sau *. +e percuta tendonul sau corespunzator oasele tendonului si, ca raspuns
se obtine o contractie a muschiului respectiv.
"n testarea reflexelor se va tine seama de anumite reguli:
! regiunea de examinat sa fie complet descoperita,
! excitantul sa fie aplicat direct pe suprafata cutanata,
! sa se respecte integritatea formatiunilor anatomice,
! muschii regiunii respective sa fie in relaxare totala,
! uneori, pentru a obtine reflexul mai usor se cere bolnavului sa stranga pumnii sau sa!si
tina mainile inclestate pentru a!" distrage atentia de la percutarea tendonului respectiv
! tendonul respectiv sa fie in semi!tensiune, percutia se face pe tendon, pe muschi.
! Reflexele se cerceteaza in tot de!a una comparativ partea sanatoasa cu cea bolnava.
! *emperatura camerei sa fie potrivita,
Reflexe osteo!tendinoase mai importante:
$. reflexul stilo!radial: se examineaza cu antebratul in usoara flexie si pronatie pe
brat, mana fiind sustinuta de examinator. +e percuta apofiza stiloida a radiusului si
se obtine flexia antebratului pe brat prin contractia muschiului lungul supinator.
%. Reflexul bicipital: antebratul fiind in usoara flexie pe brat se percuta tendonul
inferior al bicepsului la nivelul plicii cotului si se obtine flexia antebratului pe brat
prin contractia muschiului biceps.
&. Reflexul tricipital: antebratul e in flexie in unghi drept din articulatia cotului. +e
percuta tendonul tricepsului de!a supra olecranului si se obtine extensia
antebratului pe brat produsa prin contractia tricepsului.
'. Reflexul cubito!pronator: percutia fetei posterioare a apofizei stiloide a cubitusului
duce la pronatia antebratului. Pozitia de examinat este aceeasi ca pentru reflexul
stilo!radial.
(. Reflexul rotulian: percutia tendonului rotulian duce la extensia gambei pe coapsa
prin contractia -uadricepsului. Reflexul poate fi cercetat in mai multe pozitii:
bolnavul culcat in decubit dorsal cu mana stanga sub genunchi, flectam usor
gamba pe coapsa. +e percuta cu ciocanul tendonul sub rotula si se obtine reflexul.
)aca bolnavul e asezat pe scaun reflexul rotulian se ia fie in pozitie picior peste
picior, fie cu picioarele spriinite pe sol gambele fiind flectate pe coapsa intr!un
unghi de $.. de grade. "n cazul din urma contractia -uadricepsului se simte prin
palpare.
/. Reflexul ahilian: percutia tendonului lui Ahile are ca raspuns contractia tricepsului
sural. Reflexul se poate cerceta in mai multe pozitii:
! bolnavul culcat in decubit dorsal, cu mana stanga se ridica varful piciorului, membrul
inferior respectiv fiind cu coapsa in abductie si rotatie externa, gamba si piciorul in
usoara flexie.sau o alta pozitie e cea in care bolnavul sta in genunchi pe scaun.
Reflexele cutanate:
Reflexele cutanate consta din contractii involuntare ale unui muschi sau ale unui grup
muscular provocate prin excitatia regiunii corespunzatoare a pielii. Reflexele cutanate se
cerceteaza excitand pielea cu un varf nu prea ascutit pentru a nu provoca reactie de
aparare.
Exemple de reflexe cutanate:
reflexul cutanat plantar: excitatia sustinuta a pielii plantei pe marginea externa mergand de
la calcai spre degete produce in mod normal flexia degetelor. 0 leziune piramidala
determina modificarea profunda a acestui reflex, raspunsul fiind extensia degetului mare.
Poarta numele de semnul Babins12. "n raport cu densitatea leziunii piramidale semnul
Babins12 se poate insoti de desfacerea in evantai a celorlalte degete. +emnul Babins12
apare in mod fiziologic la copiii sub un an, deoarece fasciculul p2ramidal nu este
mielinizat.
Reflexele cutanate abdominale: bolnavul e in decubit dorsal cu membrele inferioare
flectate usor pentru a obtine relaxarea muschilor abdominali.
! reflexul abdominal superior: se excita pielea abdomenului mergand pe o linie paralela
cu rebordul costal.
! Reflexul abdominal milociu: se excita pielea abdomenului mergand pe o linie
transversala in dreptul ombilicului.
! Reflexul abdominal inferior: se excita abdomenul pe o linie paralela cu arcada crurala.
+e obtine astfel contractia muschilor abdominali in regiunea corespunzatoare
reflexului.