21.02.

2014
Inventia si categoriile de inventii
Proprietatea intelectuala are o dimensiune internationala intrucat conventia de baza in acest
domeniu este Conventia de Uniune de la Paris, 1886 conventie la care !omania a a devenit parte
in anul 1"24.
#cordul de la $arac%esc% dubleaza sanctiuniile de drept privat cu cele de drept comercial.
&'iciul (uropean pentru (liberarea )revetului (uropean actioneaza cu 'ascicol de brevete in
intreaga (uropa rezolvand ast'el contradictia dintre libera circulatie si monopolul de e*ploatare. In
prezent este reglementat de Conventia de la $unc%en.
Con'orm art. 2 al Conventiei de la +toc,%olm din 1"62 prin care s-a creat &$PI. &rganizatia
$ondiala de Proprietate Intelectuala, organizatie interguvernamentala specializata in cooperarea
internationala, prin proprietate intelectuala intelegem toate drepturile privind operele literare,
artistice si stiinti'ice, interpretarile artistilor interpreti si e*ecutanti, 'onogramele, emisiunile
radio'onice, inventiile din toate domeniile activitatii umane, descoperirile stiinti'ice, desenele si
modelele industriale, designurile, marca de 'abrica, marca de comert, marca de servici, numele si
denumirile comerciale, concurenta neloiala si orice alte drepturi privind activitatea intelectuala in
domeniul industrial, stiinti'ic, literar sau artistic.
/egea 04412".11.2002 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate
intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire de'ineste proprietatea intelectuala ca 'iind dreptul
de autor, drepturile cone*e, dreptul asupra marcilor de produs sau de servici inregistrate, dreptul
asupra desenelor si modelelor industriale, dreptul asupra indicatilor geogra'ice precum si dreptul
asupra brevetelor de inventie.
3e asemenea, aceasta lege 'ace distinctia intre mar'uri contra'acute, prin care se aduce atingere
unui drept de proprietate industriala, si mar'urile pirat, care aduc atingere drepturilor de autor.
Prin urmare, proprietatea intelectuala cuprinde proprietatea industriala, dreptul de autor si
drepturile cone*e dreptului de autor si concurenta neloiala care reprezinta un ansambu de reguli
distincte ce asigura protectia obiectelor de proprietate intelectuala enumerate atat in Conventia de
la +toc,%olm cat si in Conventia de la Paris.
Cele doua mari domenii care compun dreptul proprietatii intelectuale comporta anumite asemenari
dar si deosebiri.
#semanari.
-'ondul comun de principii 'undamentale
-legatura indisolubila dintre autor si opera de creatie intelectuala
-ambele tipuri de drepturi isi au izvorul in vec%ile privilegii regale.
3eosebiri.
-in domeniul proprietatii artistice si literare personalitatea autorului este mai puternic conturata
ast'el, alaturi de monopolul de e*ploatare al operei au 'ost consacrate si alte prerogative numite
drepturi morale sau drepturi personal-nepatrimoniale cum ar 'i. dreptul de a decide sub ce nume
va 'i adusa opera la cunostinta publica, dreptul de a retracta, dreptul de a decide daca, in ce mod,
cand va 'i adusa opera a cunostinta publica s.a.m.d.
-e*igentele de ordin administrativ in domeniul proprietatii industriale sunt mult mai mari spre
deosebire de proprietatea literara si artistica unde dreptul de autor se naste prin simplul 'apt al
creatiei 'ara a mai 'i necesara indeplinirea unei 'ormalitati administrative.
-concurenta in domeniul industrial si comercial este mult mai accentuata decat in domeniul artistic
si literar ceea ce implica di'erente pe planul sanctiunilor aplicate in cazul atingerii aduse acestor
drepturi.
4otiunea de proprietate din dreptul proprietatii intelectuale este di'erita de notiunea de proprietate
asa cum este ea reglementata in Codul civil pentru ca intre cele doua notiuni e*ista deosebiri,
ast'el.
-proprietatea civila este perpetua in timp, in timp ce proprietatea intelectuala este limitata in timp.
-spre deosebire de dreptul de proprietate in sensul legii civile, drepturile intelectuale nu pot 'i
dobandite prin prescriptie ac%izitiva si nici nu pot 'i asigurate1aparate prin actiunea in revendicare.
P!&P!I(5#5(# I43U+5!I#/#
#rt. 1 pct. 2 din Conventia de la Paris stabileste ca protectia proprietatii industriale are ca obiect .
brevete de inventii, modele de utilitate, desene si modele industriale, marcile de 'abrica comert si
servici, numele comerciale si indicatiile de provenienta6geogra'ice7, reprimarea concurentei
neloiale.
Proprietatea industriala recunoaste drepturi de natura di'erite grupate in 4 categorii.
-drepturi privind creatii industriale noi, numite si creatii de 'ond, spre e*. inventiile
-drepturi privind semne distinctive, includem marcile ca mi8loace de identi'icare a produselor sau
serviciilor 'urnizate publicului
-drepturi privind creatia de arta aplicata cum ar 'i desenele si modelele industriale
-masuri privind reprimarea concurentei neloiale menite sa descura8eze orice actiune de concurenta
industriala sau comerciala contrara uzantelor oneste.e*. inducerea in eroare a publicului asupra
naturii produsului sau modului de 'abricare.
Ca institutie 8uridica proprietatea industriala reprezinta un ansamblu de norme care reglementeaza
raporturile privitoare la creatiile intelectuale aplicabile in industrie si la semnele distinctive ale
unei asemenea activitati.
Ca drept subiectiv prin proprietate industriala se intelege prerogativa recunoscuta de lege
titularului persoana 'izica sau 8uridica de a 'olosi in e*clusivitate o creatie intelectuala aplicabila in
industrie sau un semn distinctiv al unei asemenea activitati.
4atura 8uridica a drepturilor de proprietate industriala
In lit. de specialitate au 'ost 'ormulate opinii di'erite privind natura 8uridica a drepturilor de
proprietate industriala, ast'el.
Intr-o prima opinie cristalizata in prima perioada a drepturilor de creatie industriala s-a considerat
ca aceste drepturi sunt drepturi de proprietate in sensul dreptului civil.&pinia a 'ost criticata pe
motiv ca dreptul de proprietate industriala prin caracterul sau imaterial, incorporal nu intruneste
atributele clasice ale dreptului de proprietate si nici nu este susceptibil de dreptul de urmarire si
dreptul de pre'erinta.
Intr-o alta opinie s-a sustinut ca drepturile de proprietate industriala 'ormeaza o categorie distincta
alaturi de drepturile reale si drepturile obligationale si anume drepturile personale.
Un autor 'rancez, !oubierre, arata ca utilitatea economica a acestor drepturi determina
considerarea lor ca drepturi de clientela, titularul putand opune dreptul sau erga omnes.
3repturile de clientela ar reprezenta in opinia autorului 'rancez o a treia categorie de drepturi
patrimoniale alaturi de cele reale si de creanta. &pinia a 'ost criticata pe considerentul ca dreptul
de proprietate industriala, in acest sens, se 'undamenteaza e*clusiv pe ''unctia acestuia de a cuceri
clientela pentru un bun material - cum este inventia - sau cu a8utorul unui bun material - cum ar 'i
marca - cand in mod 'iresc trebuia avuta in vedere si continutul acestor drepturi.
3reptul de proprietate industriala constituie un drept de proprietate incorporala, cali'icare unanim
acceptata atat de legislatie cat si de 8urisprudenta.
&.+.I.$.
&'iciul de +tat pt Inventii si $arci este organul de specialitate al administratiei publice centrale
a'lat in subordinea guvernului cu autoritate unica pe teritoriul !omaniei in asigurarea protectiei
proprietatii industriale.
#tributiile sale sunt, in principiu, urmatoarele.
-elaboreaza si supune spre aprobare guvernului strategia dezvoltarii protectiei industriale in
!omania si aplica politica guvernului in acest domeniu
-inregistreaza si e*amineaza cererile din domeniul proprietatii industriale
-elibereaza titluri de protectie care con'era titularilor drepturi e*clusive pe teritoriul !omaniei
-este depozitarul registrelor nationale al cererilor depuse si registrelor nationale ale titlurilor de
protectie acordate
-editeaza si publica )uletinul &'icial de Proprietate Industriala si !evista de Proprietate
Industriala
-atesta si autorizeaza consilierii in domeniul proprietatii industriale
9la seminar de identi'icat legea care reglementeaza consilierii de proprietate industriala, ordonanta
6612000 republicata in 2006
-acorda la cerere consiliere de specialitate
I4:(45I#
4U e*ista o de'initie legala a inventiei, doctrina de'ineste inventia ca 'iind creatia intelectuala ce
reprezinta solutia concreta a unei probleme te%nice aplicabila in industrie.
4otiunea de industrie este utilizata latosensu si presupune atat industrie cat si agricultura,
prestarile de servicii ca si activitatea comerciala.
In ceea ce priveste inventia brevetabila, ea nu este de'inita de lege care insa stabileste conditiile
concrete de brevetabilitate.
Categorii de inventii brevetabile
In 'unctie de obiectul inventiei un brevet poate 'i acordat pt. orice inventie avand ca obiect un
produs sau un procedeu.
Produsul nou este un corp determinat, bine conturat cu o compozitie sau structura particulara care-
l di'erentiaza de alte corpuri. Pt a 'i brevetat produsul nou trebuie sa constituie, potrivit legii, o
singura inventie sau un grup de inventii legate intre ele de asemenea natura incat sa 'ormeze un
singur concept inventiv.
Procedeul sau mi8locul reprezinta agentii, organele, procedeele care conduc la obtinerea 'ie a unui
rezultat 'ie a unui produs. Procedeul se distinge de produs nu printr-o 'orma anume ci prin e'ectul
te%nic urmarit a 'i realizat prin aplicarea sa.
3upa stadiul te%nicii inventia brevetabila poate 'i de pionier sau obisnuita.
In 'unctie de gradul de comple*itate se pot clasi'ica in inventii simple care au un singur obiect ce
poate 'i un produs sau un procedeu si inventii comple*e care presupun utilizarea mai multor
elemente sau mi8loace.
In 'unctie de subiectul protectiei distingem intre inventia libera creata de inventatorii independenti
si inventia de servici creata de inventatorul salariat.
1-12 #prilie- prima lucrare
1-12 $ai- a doua lucrare, teste grila
28.02.2014
Inventia de servici
(ste reglementata in art. 2 din /egea 6411""1 privind brevetele de inventie.
In 'unctie de persoana titulara a protectiei inventiile pot 'i libere si de servici.
Inventia de servici este inventia realizata de inventatorul salariat , calitatea de salariat a
inventatorului ii asigura calitatea de servici.
Categorii de inventii de servici.3repturi si obligatii
Potrivit legii, distingem doua categorii de inventii de servici in 'unctie de titularul de brevet,
ast'el.
1.Inventii de servici brevetate pe numele unitatii.
a7 Inventiile realizate de salariat in e*ecutarea unui contract de munca ce prevede o misiune
inventiva incredintata in mod e*plicit care corespunde cu 'unctiile sale, inventii care in lipsa unor
prevederi contractuale mai avanta8oase pt inventatorul salariat sunt brevetate pe numele unitatii,
pe numele anga8atorului p' sau p8.
b7 Inventiile care rezulta dintr-un contract de cercetare, caz in care in lipsa unei clauze contrare,
dreptul la brevetul de inventie apartine unitatii care a comandat cercetarea, reglementat in art. 2
alin. 2 din /ege.
+e poate constata ca in aceste doua ipoteze una din conditii este misiunea inventiva incredintata in
mod e*plicit inventatorului.
Cu privire la aceasta prima categorie de inventie de servici, intre inventator si unitate e*ista
obligatia reciproca de a se in'orma in scris asupra crearii si stadiului realizarii inventiei precum si
obligatia de abtinere de la divulgare in cazul nerespectarii acestor obligatii poate 'i anga8ata
raspunderea persoanei vinovate.
In cazul in care unitatea este indreptatita la eliberarea brevetului de inventie aceasta are obligatia
ca in termen de 60 de zile de la data la care salariatul a in'ormat in scris unitatea asupra redactarii
descrierii inventiei sa depuna la &+I$ cererea de brevet.
In cazul in care termenul de 60 de zile nu a 'ost respectat in lipsa altei conventii intre parti dreptul
la acordare a brevetului de inventie apartine inventatorului salariat in conditiile art. 2 lit. b7 din
/ege. 3e asemenea, unitatea are obligatia de a in'orma inventatorul asupra stadiului e*aminarii
cererii de brevet la &+I$, precum si asupra rezultatelor aplicarii inventiei. /a randul sau,
inventatorul are obligatia sa acorde la cererea titularului de brevet asistenta te%nica pe baza de
contract pt punerea in aplicare a inventiei.
In cazul inventiilor reglementate de art. 2 lit. a7 din /ege, inventatorul bene'iciaza de o
remuneratie suplimentara stabilita prin contract iar in cazul inventiilor de servici reglementate in
art. 2 alin. 2, inventatorul are dreptul la o remuneratie suplimentara stabilita prin act aditional la
contract.
3repturile patrimoniale ale inventatorului salariat se stabilesc in aceste cazuri in 'unctie de acordul
economic al inventiei. !emuneratia suplimentara ca si criteriile de stabilire a cuantumului acesteia
isi au izvorul in lege, motiv pentru care inventatorul poate pretinde si obtine remuneratia
suplimentara c%iar si in lipsa unei clauze e*prese inserata in contractul sau individual de munca.
2. Inventiile brevetate pe numele inventatorului.
Cea de-a doua categorie este reglementata in art. 2 lit. b7 din /ege, caz in care dreptul de brevet
care apartine salariatului 'ara ca acesta sa aiba inserata in contractul sau individual de munca o
misiune inventiva incredintata in mod e*plicit daca inventiile au 'ost realizate.
-in e*ercitarea 'unctiei sale
-in domeniul de activitate al unitatii
-cu a8utorul unitatii 'ie prin cunoasterea sau 'olosirea te%nicii ori a mi8loacelor speci'ice ale
unitatii sau ale datelor e*istente in unitate, 'ie cu a8utorul material al unitatii
-daca unitatea nu a depus la &+I$ cererea de brevet in cazul inventiilor reglementate de art. 2 lit.
a7 si art. 2 alin. 2 din /ege.
#ceste conditii nu se cer a 'i intrunite in mod cumulativ 'iind su'icienta incadrarea realizarii
inventiei intr-o singura ipoteza. In aceste cazuri dreptul la brevetul de inventie apartine salariatului
in lipsa unei prevederi contractuale contrare. Unitatea are un drept de pre'erinta la inc%eierea unui
contract privind inventia realizata de salariat ce trebuie e*ercitat in termen de 0 luni de la o'erta
salariatului. &'erta salariatului trebuie sa 'ie reala, serioasa, 'erma, neviciata si completa. In lipsa
acordului privind pretul contractului, acesta urmeaza sa 'ie stabilit de instantele 8udecatoresti.
3aca unitatea nu isi e*ercita dreptul sau de optiune in termenul stabilit care este un termen de
decadere, inventia devine libera. (*ercitarea de catre unitate a dreptului sau de pre'erinta nu
trebuie considerat un act unilateral prin care unitatea este abilitata de lege sa-si atribuie singura
dreptul de proprietate asupra inventiei ci doar ca mani'estare a unei optiuni.#tribuirea e'ectiva a
dreptului de proprietate asupra inventiei din aceasta categorie nu poate 'i decat rezultatul unui
acord de vointa mani'estat de partile contractului adica salariatul si unitatea. Pretul nu constituie o
conditie de atribuire a dreptului de proprietate, prin urmare, dezacordul partilor cat priveste
cuantumul sau 'ormele pe care le poate imbraca pretul nu poate 'i invocat pt re'uzul de inc%eiere
al contractului.
Conditiile de 'ond pozitive si negative ale protectiei inventiei brevetabile
Potrivit art. ; din /ege un brevet poate 'i acordat cu conditia ca inventia sa 'ie noua, sa implice o
activitate inventiva, sa 'ie susceptibila de aplicare industriala.
4outatea
in materie de inventii are caracter absolut deoarece aprecierea ei se 'ace in 'unctie de stadiul
te%nicii. Potrivit /egii, stadiul te%nicii cuprinde toate cunostiintele care au devenit accesibile
publicului printr-o descriere scrisa sau orala, prin 'olosire sau prin orice alt mi8loc pana la data
depozitului cererii de brevet de inventie.
4otiunea de public nu include persoanele legal sau contractual obligate sa pastreze secretul
in'ormatiilor ce le detin cu privire la inventie, e*. e*aminatorii de la &+I$. +tadiul te%nicii
cuprinde, de asemenea, continutul cererilor depuse la &+I$ si al cererilor internationale pt care s-
a desc%is 'aza nationala in !omania sau europene desemnand !omania, asa cum acestea au 'ost
depuse care au o data de depozit anterioara datei depozitului cererii de brevet si care au 'ost
publicate potrvit legii
Criteriul cu a8utorul caruia se apreciaza noutatea este e'ectul te%nic nou care nu putea 'i prevazut
inante si care este determinant pt stabilirea noutatii potrivit si practicii &+I$.
<aptele de natura a 'ace inventia publica se numesc anterioritati.
In doctrina in cadrul notiunii generale de anterioritate se distinge intre divulgare care emana de la
autorul inventiei si anterioritate in sens restrans caz in care comunicarea publica a inventiei
provine de la un tert.
Pentru a 'i distructiva de noutate anterioritatea trebuie sa 'ie certa cat priveste e*istenta si data,
su'icienta pt a permite unui om de specialitate in e*ecutarea inventiei, omogena adica se re'era la
o singura inventie sau la un grup de inventii care 'ormeaza un singur concept inventiv general,
publica adica susceptibila de a 'i cunoscuta in tara sau in strainatate.
Proba anterioritatii revine persoanei care o invoca contestand noutatea inventiei putand 'i utilizate
orice mi8loace de proba.
Potrivit legii, divulgarea inventiei nu este distructiva de noutate daca a intervenit in termen de 6
luni inaintea datei de depozit a cererii de brevet si daca rezulta direct sau indirect ca urmare 'ie a
unui abuz evident in privinta solicitantului sau predecesorului in drepturi al acestuia, 'ie a 'aptului
ca solicitantul a e*pus inventia intr-o e*pozitie internationala o'iciala sau o'icial recunoscuta in
sensul Conventiei privind e*pozitiile internationale semnata la Paris in 1"28.In acest din urma caz
legea impune ca solicitantul sa declare ca inventia a 'ost e*pusa e'ectiv si sa depuna un document
8usti'icativ.
3ata in 'unctie de care se apreciaza noutatea este 'ie data depozitului national reglementat, 'ie data
prioritatii invocate si recunoscute. 3epozitul national reglementar se constituie la data la care
cererea depusa contine cel putin urmatoarele elemente.
-datele de identi'icare ale solicitantului
-o descriere a inventiei
-revendicarile, asigura intinderea protectiei si daca este cazul sc%ite,desen.
(*ista 2 categorii de prioritati.
1.Prioritatea unionista
2.Prioritatea interna
= Prioritatea unionista este reglementata in art. 20 din lege care stabileste ca persoana sau
succesorul sau in drepturi care a depus o cerere de brevet de inventie intr-un stat parte din
Conventia de a Paris din 1886 sau membru al &rg $ondiala a Comertului bene'iciaza pentru a
e'ectua depunerea unei cereri de brevet pt aceeasi inventie de un drept de prioritate pe o perioada
de 12 luni calculata de la data primului depozit.
0;.00.2014
5rasaturile de'initorii ale prioritatii unioniste constau.
-prima cerere de brevet poate 'i depusa in tarile Uniunii si in tara care poate 'i alta decat tara de
origine daca nu e*ista o interdictie in acest sens.
-dreptul de prioritate se naste la data primului depozit national reglementat.
-soarta anterioara a primului depozit nu in'luenteaza soarta dreptului de prioritate.
-cererea ulterioara trebuie sa aiba ca obiect aceeasi inventie.
Prioritatea poate 'i recunoscuta si pentru o cerere care revendica sau ar 'i putut revendica
prioritatea unei cereri anterioare la o data de inregistrare ulterioara datei de e*pirare a termenului
de prioritate dar nu mai mult de doua luni cu plata ta*ei legale in urmatoarele cazuri.
-e*ista o cerere e*presa in acest sens
-cererea sa 'ie depusa in termem, sa cuprinda motivele pt care termenul de prioritate nu a 'ost
respectat
-&+I$ sa constate ca au 'ost depuse toate diligentele pt depunerea cererii ulterioare sau ca
nerespectarea termenului de prioritate nu a 'ost intentionata
3aca solicitantul cererii de brevet invoca un drept de prioritate care apartine altei persoane, pentru
recunoasterea prioritatii este necesara depunerea la &+I$ in ma*im 0 luni de la invocarea
prioritatii a unei autorizatii din partea cedentului, autorizatie din care rezulta ca solicitantul are
dreptul sa invoce prioritatea urmand ca &+I$ sa %otarasca in termen d ela 6 luni de la data
depozitului.
= Prioritatea interna este reglementata in art. 21 din /ege care stabileste ca daca intr-un termen de
12 luni de la data de depozit a unei cereri de brevet acordata de &+I$ este depusa o cerere de
brevet de inventie ulterioara de catre solicitantul cererii anterioare sau de catre succesorul sau in
drepturi, atunci in cererea ulterioara poate 'i revendicat un drept de prioritate pt. aceeasi inventie.
In cazul invocarii unui drept de prioritate interna printr-o cerere ulterioara, cererea anterioara a
carei prioritate a 'ost revendicata este considerata ca 'iind retrasa daca nu s-a luat o %otarare.
Prioritatea interna poate 'i revendicata odata cu depunerea cererii ulterioare sau intr-un termen de
2 luni de la data depunerii cererii.
Prioritatea interna nu este recunoscuta in urmatoarele situatii.
-cel putin una din cererile de brevet a bene'iciat de o prioritate.
-in cererea anterioara au 'ost revendicate prioritati interne si una dintre ele are data anterioara
termenului de 12 luni calculat de a data de depozit a cererii ulterioare.
-actul de prioritate interna nu a 'ost depus in termenul prevazut de lege.
#ctivitatea inventiva.
Conditia este indeplinita daca inventia implica o activitate inventiva in sensul ca pentru o persoana
de specialitate ea nu rezulta in mod evident din cunostintele cuprinse in stadiul te%nicii.
Potrivit regulamentului de aplicare al legii o inventie se considera ca nu implica activitate
inventiva daca se constata 'olosirea evidenta de mi8loace cunoscute, o combinatie de caracteristici
care rezulta in mod evident din stadiul te%nicii sau o selectie evidenta dintr-un numar de
posibilitati cunoscute. <olosirea evidenta de mi8loace cunoscute presupune solutii posibile care
decurg 'iresc pentru o persoana de specialitate in domeniu inventia nu di'era de stadiul cunoscut
al te%nicii decat prin utilizarea unor mi8loace ec%ivalente sau o noua utilizare 'olosind proprietati
de8a cunoscute sau inlocuirea intr-un dispozitiv cunoscut a unui material cu un alt material recent
descoperit.
3octrina 'ranceza precizeaza ca activitatea inventiva e*ista atunci cand te%nica curenta este
depasita in principiile, mi8loacele de realizare sau in rezultatele obtinute.
#plicarea industriala6conditie pozitiva de 'ond7
& inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectul sau poate 'abricat sau utilizat in
cel putin unul din domeniile industriale inclusiv agricultura. #sadar, aplicarea industriala
reprezinta posibilitatea ca inventia sa 'ie aplicata repetata in oricare din domeniile vietii
economice si sociale.
#plicarea trebuie sa 'ie evidenta c%iar daca este posibila in viitor pt ca alt'el s-ar restrange s'era
inventilor brevetate prin e*cluderea inventilor de perspectiva.
4u poate avea aplicabilitate industriala inventia care are ca obiect un dispozitiv sau un procedeu a
carui presupusa 'unctionare este in mod evident contrara legilor 'izicii, e* un mecanism perpetum
mobile.
Caracterul industrial e*clude din categoria inventilor brevetabile creatiile estetice deoarece
inventia prin obiectul ei trebuie sa se situeze in domeniul industrial si de asemenea, descoperirile
stiinti'ice pt ca inventia este o realizare susceptibila de aplicare industriala ce trebuie sa aiba
une'ect te%nic nou.
Conditiile de 'ond negative.
/egea stabileste mai multe conditii negative privind obiectul inventiei brevetabile in prezenta
carora nu se acorda brevet.
#cestea sunt.
-inventiile a caror e*ploatare este contrara ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele
daunatoare sanatatii si vietii persoanelor, animalelor sau plantelor si care sunt de natura sa aduca
atingeri grave mediului cu conditia ca aceasta e*cludere sa nu depinda numai de 'aptul ca
e*ploatarea este interzisa printr-o dispozitie legala.
3e alt'el, Camera de !ecurs a &'iciului (uropean de )revete a admis ca principiu al ordinii
publice, apararea mediului.
-soiurile de plante si rasele de animale precum si procedeele esential biologice pt obtinerea
plantelor sau animalelor
-inventiile avand ca obiect corpul uman in di'erite stadii ale 'ormarii si dezvoltarii sale precum si
simpla descoperire a unuia dintre elementele sale inclusiv seventa partiala unei gene. #ceasta
dispozitie da curs 3irectivei europene din 6 iulie 1""8 care interzice clona8ul si modi'icarea
identitatii germinale.
Potrivit art. 8 din /ege, nu sunt considerate inventii.
a7teoriile stiinti'ice, descoperirile, metodele matematice
b7creatiile estetice
c7planurile, principiile si metodele in e*ercitarea de activitati mentale in materie de 8ocuri sau in
domeniul activitatilor economice precum si programelor de calculator.
d7prezentarile de in'ormatii
P!&C(3U!# )!(:(5#!II
-reglementata in cap. 0 din /ege art. 14 -01
Pe plan international sunt cunoscute trei sisteme de acordare a brevetului.
a7 +istemul potrivit caruia sunt veri'icate in vederea acordarii brevetului doar conditiile de 'orma
b7 +istemul in care se veri'ica atat conditiile de 'ond cat si de 'orma
c7 +istemul mi*t care combina elemente din cele doua sisteme.
!omania este adepta sistemului potrivit caruia sunt veri'icate atat conditiile de 'ond cat si de
'orma.
(tapele brevetarii sunt.
1.3epunerea cererii de brevet cu toate documentele a'erente. avand loc si veri'icarea prealabila a
conditiilor de 'orma si de 'ond si se inc%eie cu publicarea cererii in )&PI.
2. (*aminarea conditiilor de 'ond si 'orma la s'arsitul careia se intocmeste un raport
0 +e admite cererea si se elibereazabrevetul1 +e respinge cererea.
5ema .
-actele normative titlu de protectie pt noi soiuri de plante si animale
-de citit capitolul 0 procedura brevetarii, nu o mai preda
14.00.2014
Protectia provizorie
Potrivit art. 04 din /ege, de la data publicarii cererii de brevet se asigura provizoriu solicitantului
protectia con'erita potrivit art. 00 cu e*ceptia cazurilor in care cererea de brevet a 'ost respinsa,
retrasa sau declarata ca 'ind retrasa.
Prin urmare, protectia provizorie asigura recunoasterea unui monopol de e*ploatare prote8at prin
toate mi8loacele recunoscute de lege. #sadar, conditia eseniala pentru a bene'icia de protectie
provizorie este ca cererea sa 'i 'ost publicata. In analiza protectiei provizorii art. 04 trebuie
coroborat cu art. 42 din /ege care reglementeaza inventiile clasi'icate ca 'iind secrete, in cazul
acestora nu opereaza protectia provizorie pt ca cererea nu a 'ost publicata datorita caracterului
secret.
3istinge doua categorii d einventii cu caracter secret.
1. Inventiile devenite secrete la cererea e*presa a solicitantului 'acute de catre acesta, prin care se
solicita la &+I$ sa nu ii 'ie publicata inventia.
2. Inventii ce reprezinta secret de stat potrivit legii carora spre deosebire de primele li se atribuie
aceasta calitate de catre institutiile abilitate deoarece sunt considerate inventii ce privesc siguranta
nationala
5recerea a a doua etapa in procedura brevetarii se 'ace la cererea e*presa a solicitantului 'ie odata
cu cererea initiala, 'ie cel tarziu in termen de 00 de luni de la data depozitului national
reglementar.
In cadrul acestei etape se veri'ica daca sunt indeplinite conditiile de 'ond ale protectiei inventilor
atat pozitive cat si negative.
In cadrul trecerii la cea de-a treia etape, comisia de e*aminare pe baza raportului de e*aminare, in
termen de 18 luni de la data la care s-a cerut e*aminarea procedeaza 'ie la admiterea cererii si
eliberarea brevetului de inventie, 'ie la respingerea cererii.
>otararea data de &+I$ este intotdeauna motivata. Cazurile de respingere a cererii de brevatare
sunt reglementate prin dispozitiile ar. 28 din /ege, 'iind in principiu urmatoarele.
-nerespectarea conditiilor de 'ond cerute de lege
-depasirea termenului de desc%idere a 'azei nationale pt cererile inregistrate international
-neplata ta*elor
-atunci cand s-a solicitat respingerea cererii de inventie potrivit art. 62 alin. 2 lit. c7 din /ege
adica cazul %otararilor 8udecatoresti prin care se constata ca o alta persoana este indreptatita la
acodarea brevetului, situatie in care &+I$ elibereaza brevetul persoanei indreptatite si publica
sc%imbarea titularului. In ipoteza in care nu s-a emis inca brevetul adevaratul inventator trebuie sa
solicite la &+I$ in termen de 0 luni de zile de la data ramanerii de'initive si irevocabile a %otararii
8udecatoresti prin care i s-a recunoscut dreptul la eliberarea brevetului, respingerea cererii
solicitantului.
-solicitantul, altul decat inventatorul, nu a 'acut dovada pana la data eliberarii brevetului de
inventie ca este indreptatit la eliberarea1acordarea brevetului.
-nu s-a solicitat e*aminarea cererii de brevet in termenul stabilit de lege adica 00 de luni de la data
depozitului national reglementat sau de la data desc%iderii 'azei nationale.
$entiunea %otararii de acodare a brevetului de inventie sau de respingere a cererii se publica in
).&.P.I. in termen de 60 de zile, %tararea producandu-si e'ecte numai dupa publicare.
&+I$ ia act de retragere a cererii de brevet de inventie in urmatoarele cazuri.
-daca solicitantul cere in scris ,in mod e*pres, acest lucru.
-inventatorii nu au 'ost declarati in termen de 18 luni de la data solicitarii e*aminarii in 'ond.
-solicitantul nu a dat curs noti'icarilor &+I$ ulterioare stabilirii continutului admisibil al
revendicarilor potrivit art. 18 alin. 1 din /ege.
-cererea a constituit baza prioritatii invocate intr-o cerere ulterioara depusa e cale nationala sau pt
care s-a desc%is 'aza nationala in !omania.
-cererile de brevet de inventie internationale pt care &+I$ are calitatea de o'iciu receptor si care
nu indeplinesc conditiile prevazute de 5ratatul de Coperare in 3omeniul brevetelor
-solicitantul nu a depus revendicarile si desenele in termenul stabilit de lege, 2 luni de la data
depunerii cererii
5oate %otararile luate de &+I$ se inscriu in !egistrul 4ational al Cererilor de )revet 3epuse si se
comunica solicitantului. In cazul decesului partii interesate sau al dizolvarii persoanei 8uridice
procedura se intrerupe pana la comunicarea la &+I$ a succesorului in drepturi.
#rt. 2" din /ege reglementeaza institutia revocarii, potrivit caruia &+I$ poate revoca din o'iciu
%otararie sale pentru neindeplinirea conditiilor prevazute de lege, precum si pentru eroare
materiala pana la comunicarea acestora.
3urata protectie este, potrivit art. 01, de 20 de ani de la data depozitului national reglementar iar in
cazul brevetului european proectia incepe sa curga de la data constituirii depozitului reglementar
al cererii de brevet con'. Conventiei )revetului (uropean de la $unc%en.
)revetul reprezinta un act administrativ unilateral emis de stat prin organismul sau de specialitate
&+I$. (l asigura titularului un drept e*clusiv de e*ploatare. Unii autori considera ca brevetul este
un act constitutiv de drepturi deoarece toate drepturile se nasc din brevet, in timp ce alti autori
considera brevetul un act declarativ de drept.
3reptul e*clusiv de e*ploatare reprezinta posibilitatea 8uridica recunoscuta titularului de brevet de
a se opune tuturor celorlalte persoane de a e'ectua 'ara consimtamantul sau acte prevazute e*pres
de lege si anume.
-'abricarea, 'olosirea, o'erirea spre vanzare, vanzarea sau importul in vederea 'olosirii, o'eririi spre
vanzare sau vanzarii in cazul in care obiectul brevetului este un produs sau utilizarea procedeului
precum si 'olosirea, o'erirea spre vanzare, vanzarea sau importul in aceste scopuri al produsului
obtinut direct prin procedeul brevetat in cazul in care obiectul brevetului este un procedeu. 3aca
obiectul brevetului se re'era la un material biologic, e*clusivitatea se e*tinde si asupra oricarui
material derivat pe baza celui brevetat prin reproducere sau multiplicare sub 'orma identica ori
di'erentiat si cu aceleasi caracteristici. 3aca obiectul brevetului se re'era la un produs ce contine o
in'ormatie genetica e*clusivitatea e*ploatarii se e*tinde asupra oricarui alt material in care
produsul este incorporat si in care in'ormatia genetica este continuta si isi e*ercita 'unctia cu
e*ceptia corpului uman in di'erite stadii de 'ormare si dezvoltare.
3reptul e*clusiv de e*ploatare este un drept patrimonial, absolut, transmisibil, limitat d.p.d.v.
teritorial si temporar.
/imitele dreptului e*clusiv de e*ploatare se impart in 2 categorii. generale si speciale
/imitele generale sunt cele privitoare la limitarea-? in timp in sensul ca dreptul e*clusiv de
e*ploatare poate 'i e*ercitat pe toata durata de protectie con'erita prin brevet adica ma*im 20 de
ani -? si la spatiu. protectia este asigurata numai pe teritoriul statului emitent.
/imitele speciale sunt reglementate in art. 04 din /ege si sunt urmatoarele.
-dreptul de 'olosire a inventiei in construirea si 'unctionarea ve%icolelor terestre aeriene sau navale
ori la dispozitivele acestor ve%icole daca ve%icolele apartin statelor membre ale conventiilor la
care !omania este parte cu conditia ca aceste ve%icole sa treaca temporar pe teritoriul !omaniei
sau al unui stat cu care !omania are conventie inc%eiata si este parte.
-dreptul de 'olosinta personala anterioara in sensul ca daca doua persoane realizeaza in mod
independent aceeasi inventie si una dintre ele constitie depozit national reglementar, cealalta
persoana poate continua e*ploatarea inventiei dupa constituiea depozitului natinal reglementar in
volumul e*istent la data depozitului. $ai mult decat atat, aceasta persoana care se presupune ca
este de buna credinta nu poate transmite inventia decat odata cu patrimoniul sau o parte din
patrimoniu a'ectat e*ploatarii inventiei.
-producerea sau 'olosirea inventiei e*clusiv in cadrul privat si in scop necomercial
-in cazul comercializarii sau o'eririi spre vanzare pe teritoriul U.(. a acelor e*emplare de produs,
obiect al inventiei, care au 'ost vandute anterior de titularul de brevet sau cu acordul e*pres al
acestuia.
-'olosirea in scopuri e*perimentale a obiectului inventiei brevetate
-'olosirea cu buna credinta a inventiei de catre tert in intervalul dintre decaderea din drepturi a
titularului de brevet si revalidarea brevetului in acest caz inventia poate 'i 'olosita in continuare
de acea persoana in volumul e*istent la data publicarii mentiunii revalidarii si dreptul de 'olosire
nu poate 'i transmis decat cu patrimoniul persoanei sau cu o 'ractiune din patrimoniul acesteia
a'ectat e*loatarii 'olosirii inventiei.
-e*ploatarea de catre terti a inventiei sau a unei parti a acesteia la a carei protectie s-a renuntat.
Potrivit legii, titularul poate renunta in tot sau in parte la brevet pe baza unei declaratii scrise la
&+I$. In cazul inventiilor de servici, brevetate pe numele unitatii, titularul de brevet are obligatia
sa comunice inventatorului intentia sa de renuntare. $ai mult decat atat, la cererea inventatorlui
titularul este obligat sa transmita inventatorului dreptul asupra brevetului.3aca brevetul a 'acut
obiectul unui contract de licenta renuntarea este posibla numai cu acordul bene'iciarului licentei.
In ceea ce priveste inveniile secrete, renuntarea poate opera numai dupa declasi'icarea acestora si
publicarea mentiunii. !enuntarea se inregistreaza la &+I$ si produce e'ecte de la data publicarii
in ).&.P.I.
-licenta obligatorie
21.00.2014
/icenta obligatorie
+e atribuie la cererea oricarei persoane interesate.
5ribunalul )ucuresti poate acorda o licenta obligatorie la e*pirarea unui termen de 4 ani de la data
de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 0 ani de la obtinerea brevetului, socotindu-se
termenul care e*pira cel mai tarziu.
/icenta obligatorie reprezinta pe de-o parte o sanctiune a nee*ploatarii sau insu'icientei e*ploatari
a inventiei brevetate pe teritoriul !omaniei si se acorda daca.
-titularul brevetului nu-si poate 8usti'ica inactiunea sau in cazul in care nu s-a a8uns la o intelegere
cu acesta privind conditiile si modalitatiile comerciale de aplicare a inventiei.
Pe de alta parte licenta obligatorie poate 'i autorizata de 5ribunalul )ucuresti 'ara veri'icarea
conditiilor privind nee*ploatarea sau insu'icienta e*ploatare a inventiei in situatii de urgenta
nationala, alte situatii de e*trema urgenta sau situatii de utilizare publica in scopul necomercial. In
cazurile de utilizare publica in scopuri necomerciale, @uvernul sau tertii autorizati de acesta vor
anunta titularul brevetului despre utilizarea acestuia intr-un timp rezonabil. 3aca un brevet nu
poate 'i e*ploatat 'ara sa se aduca atingere drepturilor con'erite de un alt brevet acordat pt cerere
de brevet a carei data de depozit national reglementar este anterioara, o licenta obligatorie pt
e*ploatarea brevetului ulterior va putea 'i autorizata numai daca sunt indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii suplimentare. Inventia revendicata in brevetul ulterior presupune un progres
te%nologic important de interes economic substantial in raport cu inventia revendicata in brevetul
anterior.
5itularul brevetului anterior are dreptul la o licenta reciproca in conditii rezonabile pt utilizarea
inventiei revendicata in brevetul ulterior.
Utilizarea autorizata in raport cu brevetul anterior este netransmisibila cu e*ceptia cazului in care
este transmis si brevetul ulterior.
/icentele obligatorii sunt nee*clusive si se acorda de 5ribunalul )ucuresti in conditii determinate
privind intinderea si durata acestora precum si nivelul remuneratiei cuvenite titularului dreptului
stabilit in raport cu valoarea economica a licentelor acordate. Intinderea si durata licentelor
obligatorii vor 'i limitate la scopurile pt care au 'ost autorizate. 5ribunalul )ucuresti la cererea
motivata a persoanei interesate poate retrage licenta obligatorie atunci cand circumstantele care au
dus la acordarea ei au incetat sa mai e*iste cu conditia insa ca interesele legitime ale persoanei
care a dobandit-o sa 'ie prote8ate in mod corespunzator.
Pe de alta parte, licenta obligatorie nu va 'i retrasa daca circumstantele care au determinat
acordarea ei risca sa se produca din nou. >otararile 5ribunalului )ucuresti privind autorizarea
utilizarii licentei obligatorii precum si cele privind remuneratia a'erenta pot 'i atacate in termen de
00 zile de la comunicare la Curtea de #pel )ucuresti. >otararile 8udecatoresti de'initive si
irevocabile privind acordarea sau retragerea licentei obligatorii se comunica de catre persoana
interesata la &+I$ care le inregistreaza in regstrul national al cererilor de brevet de inventie ori,
dupa caz, in registrul national al brevetelor de inventie si publica mentiunea acestor %otarari in
).&.P.I.
5rannsmisiunea drepturilor de proprietate industriala 1 nascute din inventii
(*istenta monopolului de e*ploatare nu inseamna ca obiectul inventiei nu poate 'i transmis.
#st'el, prin lege se stabileste ca dreptul la brevet, la acordarea brevetului si drepturile ce decurg
din brevet pot 'i transmise in tot sau in parte prin contract de cesiune, contract de licenta,
succesiune legala sau testamentara.
&biectul transmisiunii poate 'i.
-dreptul la acordarea unui brevet, caz in care transmisiunea are loc 'ie inaite de depunerea cererii
prin care se solicita brevetul 'ie in timpul procedurii de eliberare a brevetului pana la momentul
eliberarii brevetului.
-dreptul asupra brevetului, in acest caz se transmite insusi titlul de protectie, adica brevetul, motiv
pt. care actul de transmisiune se inc%eie dupa eliberarea brevetului pt o perioada de timp egala cel
mult cu durata de valabilitate a acestuia.
-drepturile nascute din brevet ce reunesc ansamblul prerogativelor ce alcatuiesc dreptul de
'olosinta ce rezulta din brevet 6contract de licenta7.
Contractul de cesiune
!eprezinta conventia prin care se transmite in tot sau in parte dreptul la brevetul de inventie,
implicit dreptul e*clusiv de e*ploatare de la titularul de brevet denumit cedent la o ala persoana
numita cesionar in sc%imbul unui pret.
&biectul cesiunii poate 'i numai dreptul la brevet in intregul sau, sau c%iar o 'ractiune din brevet in
cazul in care inventia a 'ost realizata de doi sau mai multi inventatori deveniti titular de brevet.
Cesiunea poate 'i totala sau partiala.
Conditiile de 'ond ale cesiunii sunt.
-cedentul trebuie sa 'ie proprietarul brevetului
-contractul de cesiune trebuie sa 'ie inc%eiat in perioada de valabilitate a brevetului si trebuie sa
aiba in vedere un brevet in vigoare.
Un brevet e*pirat sau declarat nul ori cu rivire la care a intervenit sanctiunea decaderii nu poate
'ace obiectul contractului de cesiune.3aca ulteriorinc%eierii contractului de cesiune se constata ca
brevetul este nul contractul de cesiune se des'iinteaza.
Ca natura 8uridica, contractul de cesiune este considerat de doctrina ca 'iind un contract de
vanzare-cumparare. Prin contractul de cesiune se transmite proprietatea asupra brevetului si pe
cale de consecinta, obligatiile titularului de brevet se transmit cesionarului 6e*. actiunea in
contra'acere, lata at*elor anuale de mentinere a brevetului7.
4u se transmite prin cesiune dreptul la calitatea de inventator, dreptul de prioritate unionista
dreptul de prioritate poate 'i transmis numai daca un contract a 'ost stipulata o clauza e*presa in
acest sens.
Cedentul are obligatia de remitere a obiectului contractului, adica brevetul iar dreptul de
proprietate se traansmite in momentul realizarii acordului de vointa. Cu toate acestea, actiunea in
contra'acere, promovata inainte de cesiune va ramane in sarcina cedentului. #ctiunea in
contra'acere introdusa dupa cesiune intra in sarcina cesionarului.
In ceea ce priveste obligatia de garantie, nu priveste randamentul inventiei si nici valoarea
comerciala a acesteia. In cazul viciilor ascunse cesionarul poate solicita diminuarea pretului sau
des'iintarea contractului.
Prin inc%eierea contractului, cedentul nu mai are dreptul sa e*ploateze inventia iar daca o 'ace
cesionarul poate sa-l c%eme in 8udecata pt nerespectarea obligatiei de garantie pt evictiune ori
poate promova o actiune in contra'acere.
Cesionarul are obligatia de a plati pretul care poate 'i 'i*at 'ie ca suma globala 'ie sub 'orma unui
procent din pro'itul obtinut in urma e*ploatarii inventiei, motiv pt care in acest din urma caz este
recomandat ca obligatia de e*ploatare sa 'ie 'oarte bine individualizata.
Contractul de licenta
!eprezinta operatiunea 8uridica prn care se transmite in intregime sau in parte dreptul de 'olosinta
asupra unei inventii brevetate de la titularul de brevet care o alta persoana in sc%imbul unui pret.
Ca natura 8uridica se asemana cu coontractul de locatiune.
(ste un contract comutativ, sinalagmatic cu e*ecutare succesiva, consensual si intitu perssonae.
Clasi'icare.
/icenta poate 'i simpla, in cazul in care transmitatorul poate consimti la un nr. nelimitat de alte
licente.
/icenta e*clusiva, in cazul in care transmitatorul nu mai are acest drept.
4u este e*clusa ipoteza in care transmitatorul poate 'olosi alaturi de bene'iciarul licentei si-n
aceleasi conditii inventia, dupa cum este posibil ca transmitatorul sa se oblige sa se abtina de la
orice e*ploatare a inventiei.
Indi'erent de categoria din care 'ace parte, licenta presupune ca titularul de brevet ramane acelasi
deoarece prin licenta se transmite doar dreptul de 'olosinta, motiv pt care actiunea in contra'acere
apartine titularului de brevet.
3.p.dv. teritorial distingem intre licente limitate si nelimitate.
/icente legale 6e*. licenta obligatorie7 si licente voluntare.
28.00.2014
#pararea drepturilor nascute din inventie
#pararea drepturilor privind inventiile este reglementata in Capitolul 6 din /ege. Potrivit acesteia,
drepturile inventatorilor si titularilor de brevet sunt aparate prin mi8loace de drept administrativ,
civil si penal.
In 'unctie de natura organului competent sa solutioneze litigiul, mi8loacele de aparare sunt
administrative si 8udiciare. $i8loacele administrative sunt contestatia si revocarea iar cele 8udiciare
imbraca 'orma actiunii in 8ustitie care poate 'i civila sau penala.
$8loace administrative.
Contestatia
Potrivit legii, %otararile &+I$ pot 'i contestate in teren de 0 luni de la comunicare, contestatia
poate avea ca obiect si limitare a brevetului. Contestatia se solutioneaza in termen de 0 luni de la
inregistrarea acesteia la &+I$ de catre o comisie de ree*aminare din departamentul de apeluri din
cadrul &+I$ in prima instanta.
!evocarea
&rice persoana interesata are dreptul sa 'ormuleze in scris si motivat la &+I$ cerere de revocare
impotriva %otararii de acordare a brevetului de inventie, in termen de 6 luni de la publicarea
acesteia pt urmatoaerele motive.
-daca %otararea a 'ost luata 'ara respectarea dispozitiilor legale privind conditiile de 'ond pozitive
si negative.
-obiectul brevetului nu dezvaluie inventia su'icient de clar si complet, ast'el incat o persoana de
specialitate sa o poata realiza
-obiectul brevetului depaseste continutul cererii
-cererea de revocare va 'i solutionata in termen de 0 luni de la inregistrarea acesteia la &+I$ de
catre comisia de ree*aminare din departamentul de apeluri din cadrul &+I$
4eindeplinirea uneia sau mai multor conditii de 'orma privind o cerere nu poate constitui motiv de
revocare a %otararii de acordare a brevetului sau de anulare in tot sau in parte a acestuia decat in
cazul in care aceasta este rezulatul unei intentii 'rauduloase
Un brevet nu poate 'i revocat sau anulat in tot sau in parte 'ara ca titularul sa aiba posibilitatea sa
prezinte observatii asupra revocarii sau anularii si sa aduca intr-un termen rezonabil modi'icarile
sau recti'icarile admise de lege si de regulament.
>otararea comisiei de ree*aminare motivata se comunica partilor in termen de 12 zile de la
pronuntare si poate 'i atacata cu apel la 5ribunalul )ucuresti in termen de 00 de zile de la
comunicare. /a randul lor, %otararile 5ribunalului )ucuresti pot 'i atacate in termen de 12 zile de
la comunicare cu recurs la Curtea de #pel )ucuresti. >otararile de acordare a brevetului de
inventie, luate de comisia de ree*aminare, si %otararile pronuntate de instantele 8udecatoresti se
comunica la &+I$ de catre persoana interesata, se inregistreaza in registrele nationale si se
publica in ).&.P.I. in termen de 60 de zile de la data la care acestea au ramas de'initive si
irevocabile.
In lipsa publicarii in ).&.P.I., %otararea nu este opozabila tertilor.
$8loace de drept civil.
Potrivit legii sunt date in competenta instantelor 8udecatoresti litigii privind calitatea de inventator,
de titular de brevet
litigile privind drepturile nascute din brevetul de inventie, drepturile patrimoniale ale
inventatorului izvorate din contractele de cesiune si licenta, precum si cele privind e*ecutarea
obligatiei de in'ormare si asistenta te%nica.
Potrivit legii, pentru pre8udicile cauzate titularul are drepturi la despagubiri potrivit dreptului
comun si poate solicita instantei competente sa dispuna masura con'iscarii sau , dupa caz, a
distrugerii produselor contra'acute aceste dispozitii se aplica si materialelor si ec%ipamentelor
care au servit nemi8locit la savarsirea in'ractiunii de contra'acere.
Incalcarea drepturilor prevazute de lege de catre terti atrage pentru persoanele vinovate obligatia
de despagubire potrivit dreptului comun, titlul pt plata despagubirilor devenind e*ecutoriu dupa
eliberarea brevetului de inventie.
3e asemenea, un brevet de inventie, acordat de &+I$, precum si un brevet european cu e'ecte in
!omania pot 'i anulate la cerere daca se constata ca.
-obiectul brevetului nu este brevetabil
-obiectul brevetului nu dezvaluie inventia su'iciet de clar si comlet, ast'el incat o persoana de
specialitate sa o poata realiza
-obiectul brevetului depaseste continutul cererii sau protectia con'erita de brevet a 'ost e*tinsa ori
titularul de brevet nu era indreptatit la acordarea acestuia.
3aca motivele de anulare re re'era numai la o parte a brevetului acesta va 'i anulat in parte.
#nularea brevetului are e'ect retroactiv incepand cu data depozitului national reglementar. Cererea
de anulare poate 'i promovata dupa implinirea termenului prevazut de lege pt e*ercitarea revocarii
cu e*ceptia cazurilor in care 'ie protectia con'erita de brevet a 'ost e*tinsa 'ie titularul de brevet nu
este indreptatit la acordarea acestuia, cazuri in care actiunea in anulare poate 'i promvata pe toata
durata de valabilitate a brevetului, competent spre solutionare 'iind 5ribunalul )ucuresti.
>otararile date in prima instanta de catre 5ribunalul )ucuresti pot 'i atacate cu apel la Curtea de
#pel )ucuresti in termen de 00 zile de la comunicare iar impotriva deciziilor curtii se poate
'ormula recurs in termen de 00 de zile de la comunicare la ICCA. >otararea de anulare de'initiva si
irevocabila se inregistreaza la &+I$ de persoana interesata si se publica in )&PI in termen de 60
de zile de la inregistrare.
Potrivit legii, titularul de brevet poate solicita instantei 8udecatoresti ordonarea masuri asiguratorii
atnci cand e*ista un risc de incalcare a drepturilor ce decurg din brevet si daca aceasta incalacre
risca sa cauzeze unpre8udiciu ireparabil ori daca e*ista un risc de distrugere a elementelor de
proba. $ai poate solicita ordonarea dupa acordarea liberului de vama, a unor masuri privind
incetarea 'aptelor de incalcare a drepturilor ce decurg din brevet savarsite de o terta persoana cu
ocazia introducerii in circuitul comercial a unor mar'uri importate care implica o atingere a acestor
drepturi. Instanta va putea dispune ca autorul incalcarii drepturilor decurgand din brevet sa
in'ormeze titularul de brevet asupra identitatii tertilor care au participat la producerea si
distribuirea mar'urilor in cauza, precum si asupra circuitelor de distributie. $asurile asiguratorii
vor putea 'i ordonate cu plata de catre reclamanta a unei cautiuni stabilita de instanta. Instanta va
putea pretinde reclamantului sa 'urnizeze orice elemente de proba de care dispune pt a dovedi ca
este titularul brevetului incalcat ori al unui brevet a carui incalcare este inevitabila.
#utoritatile vamale pot dispune 'ie din o'iciu, 'ie la cererea titularului de brevet suspendarea
vamuirii la importul, e*portul sau plasarea sub regim vamal suspensiv a mar'urilor ce intra sub
incidenta unei eventuale in'ractiuni de contra'acere.
Competentele vamale cu privire la asigurarea respectarii la 'rontiera a drepturilor privind brevetele
de invente apartin #utoritatii 4ationale a :amilor, potrivit /egii nr. 04412002.
In cazul in care printr-o %otarare 8udecatoreasca se constata ca o alta persoana decat cea care
'igureaza in brevetul de inventie este indretatita la acordarea brevetului, &+I$ elibereaza brevetul
persoanei indreptatite s publica sc%imbarea titularului.
3aca inainte de acordarea de catre &+I$ a brevetului de inventie, printr-o %otararea
8udecatoreasca se constata ca dreptul la brevet apartine altei persoane decat solicitantul, persoana
careia i-a 'ost recunoscut acest drept poate in termen de 0 luni de la data ramanerii de'initive si
irevocabile a %otararii si in conditiile prevazute de regulament.
a7 sa continue in locul solicitantului procedura privind cererea de brevet depusa ca pe o cerere
proprie
b7 sa depuna o noau cerere de brevet pt aceeasi inventie. Pentru elementele care nu e*tind
continutul cererii initiale depusa cu respectarea prevederilor legale, cererea initiala este declarata
de &+I$ ca 'iind considerata retrasa incepand cu data de depozit a noii cereri
c7 sa solicite respingereaa cererii.
/a cererea instantei 8udecatoresti, &+I$ este obligat sa inainteze actele, documentele si
in'ormatiile necesare 8udecarii cauzei. Citarea in instanta a acestuia, &+I$, 'acandu-se numai in
acest scop.
$i8loace de drept penal.
Insusirea 'ara drept a calitatii de inventator.
Potrivit legii, insusirea 'ara drept, in orice mod a calitatii de inventator constituie in'ractiune si se
pedepseste cu inc%isoare sau amenda penala
In'ractiunea de contra'acere.
Constituie in'ractiune de contra'acere, potrivit legii, 'abricarea, 'olosirea sau punerea in circulatie
'ara drept a obiectului unui brevet de inventie precum si orice alta incalcare a drepturilor con'erite
de brevet daca aceste incalcari au 'ost savarsite dupa data publicarii cererii de brevet.
Conditiile pt promovarea unei aactiuni in contra'acere sunt.
-e*istenta unui brevet valabil
-o atingere adusa drepturilor titularului de brevet prin 'abricarea, 'olosirea sau punerea in
circulatie a obiectului brevetului
-intentia
#ctele de contra'acere nu au relevanta in tara in care inventia nu este brevetata. &biectul prote8at
pt a se stabili contra'acerea va 'i comparat cu cel considerat contra'acut. & reproducere servila va
'i contra'acere dar in cazul reproducerea nu este servila1identica va 'i contra'acere daca in obiectul
presupus contra'acut se gasesc elementele esentiale constitutive ale acesteia.
#sadar, contra'acerea se apreciaza dupa asemanari nu dupa deosebiri.
3onatia unor obiecte contra'acute nu cade sub incidenta legii ca de alt'el , si 'abricarea pe scara
redusa a unor produse acoperite prin brevet.
3ivulgarea datelor cuprinse in brevet de catre personalul &+I$ constituie, potrivit legii,
in'ractiune si se sanctioneaza cu pedeapsa privativa de libertate.
+tingerea drepturilor privind inventiile
Cauze.
-e*pirarea termenului de protectie
-decaderea titularului din drepturi, constituie o cauza de stingere a protectiei numai daca n-a
intervenit revalidarea brevetului
-constatarea nulitatii brevetului
-renuntarea titularului la brevetul de inventie
-revocarea din o'iciu a %otararilor &+I$
04.04.2014
$arca si indicatiile geogra'ice.
+ediul materiei /egea 8411""8, republicata in 2010 privind marcile si indicatiile geogra'ice si >@
11041 2010 pt aprobarea regulamentului de aplicarea /egii 8411""8 privind marcile si indicatiile
geogra'ice .
3e'Bcaractere marca.
Potrivit legii marca reprezinta un semn susceptibil de reprezentare gra'ica ce serveste la desebirea
produselor sau serviciilor unei intreprinderide cele partinand altor intreprinderi.
Caractere.
a7 Caracter 'acultativ.
$arca este in principiu 'acultativa, titularul avand dreptul dar si nu obligatia de a marca produsele
sau serviciile sale o'erite publicului 'ara a i se ingradi posibilitatea de a-si valori'ica produsele sau
serviciile 'ara nicio marca. 5otusi, legiuitorul preocupat de garantarea calitatii produselor si
interesul consumatorilor a prevazut in acte normative de aplicare speciala obligativitatea marcarii
anumitor produse cum ar 'i bi8uteriile, pietrele si metalele pretioase de catre banca nationala.
#ceasta marcare insa nu poate 'i asimilata cu o marca.
b7 Caracterul individual al marcii.
3reptul la marca are un caracter individual, in principiu. (l apartine, asa cum reiese si din
de'initie, unei singure persoane 'izice sau 8uridice ceea ce insa nu e*clude coproprietatea. In acest
sens, legea prevede ca inregistrarea unei marci poate 'i ceruta individual sau in comun de persone
'izice sau 8uridice, consacrandu-se as'el posibilitatea coproprietatii asupra marcii sub 'orma
indiviziunii potrivit dreptului comun.
c7 Caracterul independentei marcii 'ata de produsul sau serviciul marcat
3aca ilicitatea produsului atrage in cazul inventilor nulitatea brevetului solutia nu este identica in
cazul marcilor. In acest sens, art. ; din Conventia de la Paris prevede. natura produsului pe care
trebuie sa 'ie aplicata marca nu poate in niciun caz constitui un obstacol la inregistrarea marcii. /a
randul sau, legea romana transpunand dispozitiile Conventiei prevede ca natura produselor sau
serviciilor pt care se solicita inregistrarea nu constituie obstacol la inregistrarea acesteia. #sadar,
interdictia 'abricarii unui anumit produs sau a comercializarii sale la un anumit moment ori intr-o
anumita tara nu a'ecteaza validitatea marcii. $arca nu trebuie con'undata cu emblema sau 'irma.
(mblema reprezinta semnul sau denumirea care deosebeste un pro'esionist comerciant de altul de
acelasi gen. #tat 'irma cat si emblema au 'unctia de identi'icare a pro'esionostului, in timp ce
marca deosebeste produsele sau serviciile unei intreprinderi decele apartinand altei intreprinderi.
<irma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant isi des'asoara activitatea si
sub care semneaza.
3aca 'irma nu poate 'i instrainata separat de 'ondul de comert transmiterea marcii si a emblemei
se poate 'ace in principiu separat de 'ondul de comert.<irma are caracter obigaoriu, in timp ce
marca are caracter 'acultativ. <irma nu poate consta decat intr-un nume sau intr-o denummire. Un
pro'esionist nu poate avea decat o 'irma dar poate avea mai multe marci. <irma intotdeauna este
aparata impotriva 'olosirii nelegitime de catre un tert prin intermediul actiunii in concurenta
neloiala., in timp ce marca este prote8ata prin inermediul actiunii in concurenta neloiala dar mai
ales pe cale actiunii in contra'acere.
Potrivit legii pot constitui marci semne distinctive, cum ar 'i.
-cuvinte inclusiv nume de persoane
-desene
-litere
-ci're
-elemente 'igurative
-'orme tridimensionale
-'orma produsului sau a ambala8ului, in special.
-combinatii de culori
-%olograme
-semnale sonore-altele
<unctiile marcii.
1. <unctia de di'erentiere a produselor si serviciilor
(ste din punct de vedere istoric prima dintre aceste 'unctii care insa a su'erit prin integrarea sa in
economia de piata o sc%imbare denumita in literatura de specialitate obiectizare deoarece accentul
se muta de pe indicarea originii produse pe di'erentiera produselor pro'esionistilor.
2. <unctia de concurenta.
Individualizand produsele unui anumit producator, marca reprezinta un mi8loc important de
atragere a clientelei care isi orienteaza alegerea catre produse ce si-aucastiga o buna reputatie.
<unctia de concurenta este in stransa corelare cu alte 'unctii ale marcii cum ar 'i cea de reclama,
de organizare a pietei, de garantie a calitatii.
0. <unctia de garantie a calitatii.
4U este consacrata legislativ si nici sanctionata din punct de vedere 8uridic. 5otusi, marca devine
pt consumator o garantie a unor calitati care recomanda produsul, ast'el incat daca se constata ca
produsul nu se ridica la nivelul calitativ impus de marca, consumatorul nu va mai alege acel
produs.
4. <unctia de reclama.
!e'lecta in mod evident independenta marcii 'ata de produs deoarece o reclama bine condusa
trans'orma mar'a intr-un smbol direct legat de reputatia unui produs, ast'el incat consumatorul
este atras de marca si nu de provenienta si calitatea produsului. & reclama buna asigura o crestere
a potentialului de vanzare in acest caz, potrivit dotrinei, marca se vinde singura.
2. <unctia de organizare a pietei.
(ste asigurata de marca prin reglarea raportului pe piata dintre cerere si o'erta pentru un anumit
produs ceea ce 'ace ca marca sa devina un instrument al mar,etingului contribuind ast'el la
prognozarea cererii de bunuri si servicii pt.anumite categorii de consumatori.
C#5(@&!II 3( $#!CI
1. $arca individuala.
#sa cum este de'inita in lege se bucura de un regim 8uridic prestabilit.
2. $arca notorie
!eprezinta marca larg cunoscuta in !omania la data depunerii cererii de inregistrare sau la data
prioritatii revendicate. Pentru a determina daca marca este larg cunoscuta se va avea in vedere
notorietatea acestei marci in cadrul segmentului de public avizat pt produsele sau serviciile carora
se aplica marca respectiva 'ara a 'i necesara inregistrarea. Protectia marcilor notorii a 'ost
recunoscuta prin disp. art. 6 )I+ al Conventiei de la Paris, articol introdus cu prile8ul revizuirii de
la >#@# din 1"22 cu completarile ulterioare 'iind independenta de orice 'ormalitate de
inregistrare sau de 'olosire. In acest sens, legea romana prevede ca este re'uzata de la inregistrare
marca identica sau similara cu o marca notorie in !omania pt produse sau servicii identice ori
similare la data depunerii cererii de inregistrare. In doctrina se 'ace distinctia intre marcile notorii
si marcile celebre sau de mare renume. #cestea din urma considerandu-se a 'i categorie speciala
de marci care se bucura de celebritate la nivel mondial. #ceasta distinctie are consecinte practice
in aprecierea contra'acerii.
0. $arca colectiva
(ste reglementata in capitolul " din /ege si reprezinta marca destinata a servi la deosebirea
produselor sau serviciilor membrilor unei asociatii de cele apartinand altor persoane. Capitolul "
din /ege stabileste prin dispozitii speci'ice regimul 8uridic al acestei categorii de marci. #st'el,
titularii marcii colective nu pot 'i decat persoane 8uridice, asociatii de 'abricanti, de producatori,
de comercianti, de prestatori de servicii care nu e*ploateaza in mo direct aceste marci. (*ploatarea
se 'ace in conditiile !egulamentului de 'olosire a marcii colective ce se depune odata cu cererea
de inregistrare sau cel tarziu in termen de 0 luni si in care se indica persoanele autorizate sa
'oloseasca marca colectiva. !egulamentul poate sa prevada ca marca colectiva nu poate 'i
transmisa de catre titular decat cu acordul tuturor membrilor asociatiei. /egea stabileste dispozitii
suplimentare 'ata de marca individuala privind motivele de respingere, si anume.
-solicitantul nu are calitatea prevazuta de lege
-marca colectiva nu serveste la deosebireaa produselor sau serviciilor membrilor unor asociatii de
cele apartinand altor persoane
-regulamentul de 'olosire este contrar ordinii publice si bunelor moravuri
-regulamentul marcii colective poate 'i modi'icat dar e'ectele se produc numai de la data inscrierii
modi'icarii in !egistrul 4ational al $arcilor
3ecaderea titularului din drepturile co'erite de o marca colectiva intervine atunci cand.
-'ara motive 8usti'icat marca nu a 'acut obiectul unei 'olosiri e'ective intr-o perioada neintrerupta
de 2 ani pt produsele sau serviciile pt care 'ost inregistrata.
-titularul a 'olosit marca in alte conditii decat cele prevazute de regulament sau nu a luat masuri pt
a preveni o ast'el de 'olosire
-prin 'olosire marca a devenit susceptibila de a induce ppublicul in eroare.
3e asemenea, disp,. legale prevad circumstantele in care se poate cere la 5ribunalul )ucuresti de
catre orice persoana interesata anularea inregistrarii unei marci colective in termen de 2 ani de la
inregistrarea acesteia pt cazurile 6 de scris din lege7 prevazute in art. 4; alin. 1 lit. a , lit b, lit d, lit.
e7 din /egea 8411""8
3aca inregistrarea marcii a 'ost solicitata cu rea credinta ori marca 'ost inregistrata cu
nerespectarea conditiilor privind calitatea asociatiei, nedepunerea regulamentului de 'olosire cu
indicarea persoanelor autorizate sa 'olosasca marca anularea poate 'i ceruta pe toata durata de
protectie a marcii.