Conceptul de management deriv din latinescul manus, reprezentnd mane-
vrarea, pilotarea. Cel ce trebuie s organizeze si s realizeze acest pilotat este
managerul, cel ce particip nemijlocit la organizarea si eIectuarea aciunii manageriale. n U.K. verbul 'to manage inseamna a administra, a conduce, a reusi, cuvntul fiind derivat apoi in manager si management. Principiile managementului stiintific au fost formulate de Frederick Taylor la inceputul anilor 1900.: 1. s se elaboreze o variant stiiniIic de realizare a obiectivelor, renunndu-se la modele empirice bazate pe experienta si rutina; 2. s se asigure o selecie stiiniIic a lucrrilor; 3. s se coopereze cu lucrtorii a.. lucrrile s Iie executate conIorm principiilor stiiniIice; 4. munca si responsabilitatea s Iie rezonabil mprite ntre manageri si lucrtori. In aceeasi perioada Henry Fayol a Iormulat Iunciunile si principiile conducerii organizaionale: - planificarea, - organizarea, - comanda, - coordonarea, - controlul. Afacerea Termenul de aIacere are o utilizare tot mai larg n ntreaga lume. n UK, acest termen semniIic un lucru ce trebuie Icut pentru a cstiga ,bani. n desIsurarea unei aIaceri intr Iactorii: consumatorii, productorii, distribuitorii. Pentru o bun desIsurare a unei aIaceri trebuiesc parcurse etapele: - dentiIicarea produsului sau serviciului si determinarea acelor elemente ce l diIereniaz de celelalte produse de pe pia; - eIectuarea unui studiu de pia; - negocierea dintre cele dou pri contractante; - punerea n practic a aIacerii. Activitatea de demarare a unei aIaceri are la baz existena a trei elemente: - existena unei oportuniti TEMA 1. Definirea noiunii de management MANAGEMENTUL AFACERILOR - ntreprinztorul sau echipa sa - IructiIicarea oportunitii Prin ntreprinztor se nelege persoana ce organizeaz, deine, asum riscul unei aIaceri. Unui ntreprinztor i pot Ii atribuite 3 Iuncii majore: - a Ii purttor de risc - inovator - conductor al ntreprinderii Oportunitile pieei pot Ii exprimate sub Iorma unor tipuri de idei: a) idei de tip A care asigur clienilor un produs care nu exist pe piaa respectiv dar exist pe alte piee. b) idei de tip B un produs, un nou proces tehnologic c) idei de tip C se reIer la realizarea unei activiti economice ntreprinztorul poate avea 4 opiuni de abordare a pieei: 1) produs serviciu nou, pia mondial. ntreprinderea se va conIrunta cu cea mai riscant lansare de produs. 2) piaa existent, produs serviciu nou. ntreprinderea introduce un nou produs. 3) pia mondial, produs serviciu existent. Exist o gam ntreag de ntreprinderi ce comercializeaz produse existente, dar piaa a Iost nchis. 4) pia existent, produs existent. Exist o puternic concuren. La nivelul ntreprinderilor mici si mijlocii Iactorii ce inIlueneaz nevoia de previziune sunt: 1) gradul de concuren 2) experiena si educaia ntreprinztorului 3) etapele de dezvoltare n care se aIl organizaia. Etapele functiei de previziune: 1) determinarea direciei economice a evoluiei viitoare 2) stabilirea obiectivelor organizaiei 3) prezentarea ansamblului de intenii si a cilor de urmat 4) stabilirea resurselor si a modului de utilizare
TEMA 2. Politici de administrare a afacerilor.Decizia manageriala
Misiunea firmei cea prin care se deIineste raiunea de a fi a ei; este reprezentat de valorile organizaiei, de aspiraiile ei subliniind caracteristica prin care organizaia respectiv exceleaz Ia de restul organizatiilor. Politica reprezint ghidul de aciune si decizie a oamenilor. Politica este o expunere a atitudinii oIiciale a unei companii ctre toate tipurile de compartimente. Politici: - politica produciei - politica produsului,etc. Decizia reprezinta un proces dinamic, raional de alegere a unei linii de aciune, de posibiliti cu scopul de a ajunge la un rezultat. Decizia managerial este cursul de aciune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective si prin a crui aplicare se inI1ueneaz activitatea si comportamentul unei alte persoane dect decidentului (persoana care ia decizia). Elemente implicate in procesul decizional : a. decidentul persoana ce decide b. formularea problemelor c. obiectivele, scopul deciziei d. alternative de decizie e. strile naturii n care se ia decizia f. alternativele pentru rezolvarea problemelor. Clasificarea deciziilor: a. tactice sau programate b. strategic neprogramat c. de baz d. de rutin n procesul de creare si de lansare cu succes a unei noi ntreprinderi sunt necesare cteva elemente fundamentale: - existena ideii - experiena ntreprinztorilor - existena resurselor necesare dezvoltarii ideii - existena unui mediu extern Iavorabil Crearea unei noi aIaceri este stimulat de: - prezena ntreprinztorilor cu experien - Iora de munc caliIicat - accesibilitatea la materii prime - gradul de dezvoltare al pieei - existena unei politici guvernamentale Iavorabile - disponibilitile de teren - existena unei inIrastructuri Problemele generate de piaa unic european pot Ii sintetizate n: - schimbarea standardelor si a legilor - trebuie reexaminat Iiecare component a sistemului de aIaceri - structurile organizaionale pot deveni mai scumpe si mai complicate dect cele ale competitorilor - distribuitorii existeni pot Ii nghiii de marii competitori - clienii existeni si pot schimba comportamentul
TEMA 3. Previziunea yi planificarea afacerilor
1. Obiectivele planiIicrii
Progresul social se consider c poate Ii deIinit prin: PS M x P x D x C x ali Iactori unde: PS-program social; P-pregtire proIesional; D-dotarea material; C-progresul stiinei; Elementele de baz ale procesului de conducere sunt deIinite n cadrul Iunciilor organizatiei: - scopul organizaiei de a obine proIit - scopul misiunii ce permite ndeplinirea scopului organizaiei - obiectivele sunt Iinaliti pe care ntreaga aciune a organizaiei e orientat - strategia deine obiectivele principale, adaptarea cursului de aciune - politicile reprezint declaraiile generale sau nelegerile ce orienteaz gndirea si aciunea n luarea deciziilor. - procedeele reprezint genurile de aciune ce delimiteaz modalitatea exact n care se desIsoar o activitate. - regulile reprezint enunul ce stipuleaz o aciune speciIic si deIinit - bugetele declaraii de rezultat exprimate n termeni Iicsi. Etapele procesului decizional: 1.precizarea si deIinirea obiectivului 2.adunarea, reglementarea datelor 3. o analiz a inIormaiilor 4. construirea variantelor 5. adaptarea deciziei si comunicarea deciziei 6. aplicarea deciziei 7. controlul si urmrirea aplicrii deciziei Deciziile pot Ii luate n mai multe condiii: a. condiii de certitudine b. condiii de risc c. condiii de incertitudine
TEMA 4. Organizarea afacerilor
A. Organizaiile pot avea : - o structura Iormal (oIicial) - o structura inIormal (neoIicial, de comunitate) Cele mai importante principii pe care trebuie sa le urmareasca o societate sunt (principiile managementului modern): a. principiul unitii n atingerea obiectivului b. principiul ariei de control c. principiul delegrii autoritilor d. principiul unitii de comand e. principiul responsabilitii B.Tipuri de structuri de organizaii a. tradiional b. raional c. carismatic Avantaje sistemului birocratic de organizare sunt: 1. aplicarea imparial a regulilor 2. un sistem de proceduri bine definit 3. sistem bine definit de autoritate 4. diviziunea muncii
Dezavantaje sistemului birocratic de organizare sunt: 1. reguli arbitrare 2. conIuzii si conIlicte de munc 3. slaba adaptare la noua tehnologie 4. comunicarea slab ntre oameni 5. spaii insuIiciente necesare cresterii de personal 3.Managementul schimbrii La baza perturbaiilor ce Iac necesare schimbrile condiionate stau 2 fenomene: a. Ienomene reale, existente ce solicit s Iie atenuate sau eliminate b. Ienomene subiective, uzura sau lipsa experienei n organizaie, decalaje n departamente etc... Restructurarea afacerii cuprinde: a. regruparea afacerii b. elaborarea de strategii sectoriale si teritoriale Reaciile negative care apar la schimbarea structuri organizationale sunt: a. teama de a pierde sau de a scdea veniturile b. teama de a nu distruge relaiile personale create c. necesitatea de a nva d. teama de necunoscut
TEMA 5. Planul de afaceri (PA)
A, Obiectivele planului de afaceri Multe organizaii mici Iormuleaz un plan de aIaceri cu o importan deosebit atunci cnd se caut o Iinanare de la bnci. n organizaiile mari de regul aceste planuri de aIaceri sunt Icute pentru produse noi. n alctuirea unui plan de aIaceri trebui luate n considerare obstacolele ivite si Ielul n care pot Ii evitate. Succesul unui P.A. depinde de: Complexitate Orizontul de planificare Numrul de organizaii implicate Vulnerabilitatea Ia de Iactori necontrolai PA se reIer Iie la promovarea unei ntreprinderi noi, fie la lansarea unui produs creat ntr-o ntreprindere existent. PA este rezultatul unei activiti utile desIsurate de-a lungul procesului de concepere si dezvoltare a proiectelor noi. PA reprezint un dosar n care se concentreaz studiul analitic al tuturor aspectelor unui proiect. E1 abordeaz toate punctele de vedere n special studiul de pia, producia si gestiunea. PA este conceput dpdv strategic si previzibil. Orientat spre viitor el trebuie s detaileze elementele eseniale ale unui proiect de durat. Cel mai adesea exist 2 variante de PA: 1) PA de uz intern necesar membrilor organizaiei pentru a veriIica obiectivele realizate cu cele propuse 2) PA de uz extern a crui prezentare este n general dirijat de preocuparea de a convinge. Redactarea propriu-zis a unui PA reprezint sinteza a 3 etape principale ale unui proiect ce cuprinde: Culegerea de inIormaii PlaniIicarea activitii Redactarea propriu-zis ConIorm specialistilor exist un numr de motive pentru care managementul strategic inclusiv intocmirea unui plan de afaceri este neglijat de micile organizatii: Lipsa timpului Lipsa competentei n domeniu Lipsa de ncredere si deschidere Nefamiliarizarea cu managerul strategic
Schema unui PA cerut de LLOYDS BANK SMALL BUSINESS GUIDE este: 1. Sumarul PA este menit s sublinieze n ce const atractivitatea aIacerii 2. Trecutul afacerii 3. Managementul reprezint capitolul cel mai important al aIacerii 4. Produsul 5. Marketingul 6. Detalii operaionale 7. Analiza Iinal 8. Perspectiva afacerii
TEMA 6. Propunerea de afaceri (PrA)
PrA poate lua 2 forme: - prima Iorm descrie tipul de colaborare asteptat de un posibil partener si Iormuleaz propuneri concrete. - a doua Iorm reprezint PrA sub Iorma unei scrisori distincte a PA PrA poate Iixa un cadru general sau poate Ii o descriere amnunit a afacerii.
Condiii care trebuiesc luate n considerare vis-a-vis de contribuia partenerului n afacere: - condiiile n care urmeaz s se deIineasc profitul - care e experiena partenerului de aIaceri n Iormularea unei propuneri
PrA trebuie s Iie amnunit a.. s se poat constata dac prejudiciaz negocierile ulterioare.
TEMA 7. Management yi Marketing
1. Corelaia dintre Management si Marketing Pentru a demara si derula o aIacere n literatura de specialitate se recomanda o analiz amnunit a cuplului tehnologie&pia. Pentru un om de aIaceri starea de spirit ce cuprinde si noiunea de mark. Presupune realizarea ctorva noiuni: - cutarea permanent a Iaptelor comerciale evitnd a se mulumi cu opinii nejustificate. - descoperirea celor mai eIiciente mijloace de a se diIerenia de concuren. - elaborarea unei oIerte care s construiasc mai mult dect un simplu deviz. - s realizeze o comunicare atent astIel nct clientul s perceap toate avantajele. Un om de aIaceri trebuie s acorde o importan deosebit evalurii corecte a capacitilor Iirmelor cu care doreste s Iac aIaceri. De aceea se poate spune c aplicarea unui marketing al aIacerii conduce la formularea unor anumite reguli: - a reIuza o aIacere nu e o rusine - selectarea aIacerilor nu e diIicil atunci cnd se Iace o temeinic analiz a reusitelor si esecurilor. - nu e suIicient s triezi trebuie s si alegi. - atunci cnd ai ales o aIacere simpla adaptare a unor msuri tehnice nu e suIicient. - marketingul aIacerilor nseamn apropierea de client.
2. Rolul si Iuncia marketingului n practica economic a aIacerilor
Lumea contemporan se conIrunt cu o serie de probleme printre care: a. globalizarea economic care semniIic reducerea n ultimele decenii a larjelor geograIice a diIerenelor culturale si economice odat cu apariia marilor tehnologii b. decalajul veniturilor pe parcursul ultimelor decenii a devenit tot mai srac; puterea de cumprare a suIerit un declin n special n cazul Iorei de munc mai puin caliIicate. c. Mediul nconjurtor, obligaia Iirmelor de a-si asuma tot mai mult rspunderea pentru urmrile propriilor aciuni asupra mediului nconjurtor d. Probleme legate de mbtrnirea populaiei, numrul de cstorii, modiIicri n cadrul Iamiliar.
3. Cercetarea si analiza mediului extern al Iirmei vizeaz att mediul extern general ct si mediul extern competiional. Att studierea mediului intern si extern se poate realiza cu ajutorul studiilor de marketing. Publicitatea e unul dintre instrumentele importante folosite de firme pentru informarea cumprtorului. De aceea mpletirea publicitii, a reclamei de orice natur si sub orice Iorm cu celelalte activiti ale Iirmei reprezint premise ale succesului n afaceri.
TEMA 8. Analiza tranzacional. Tranzacii comunicative.
I. Analiza tranzacional A Iost pus la punct n anii '50 In SUA, de ctre un grup de psihologi si terapeui reunii, ca o teorie complet asupra personalitii individuale. Demersul analizei tranzacionale const n analiza comportamentelor, atitudinilor, reacii psihice si emoionale prin intermediul ,grilelor analitice. Acest concept permite omului de aIaceri s desprind rapid concluzii folositoare la alegerea comportamentului, n diIerite situaii si s analizeze rezultatele obinute. B. Obiectivele analizei tranzacionale: 1. IdentiIicarea si modelarea propriilor stri de spirit ocazionate de aIaceri. 2. Crearea unui mijloc eficient de aciune n cadrul relaiilor n aIaceri. 3. Starea de spirit este conceptul cel mai cunoscut si important cu care opereaz analiza tranzacional. Acest concept se reIer n esen la divizarea personalitii unui individ n trei pri distincte (starei de spirit): a) starea parinte b) starea adult c) starea copil
a) Starea de spirit printe implica (P): - gndirea, emoiile si comportamentul pe care Iiecare individ le-a avut n via (din surse externe) propriei personaliti (n principal de la prini). Originea dat de modalitile de n care un individ a nregistrat sisteme de gndire, emoiile si comportamentul sezizat la persoana importante, cunoscute n copilrie si adolescen. b) Starea de spirit adult (A) - starea nu are nici o legtur cu vrsta individului ci se reIer la modul su de a gndi. Aceast stare e orientat n primul rnd asupra realitii obiective nregistrat si utilizat sau parvenit att din mediul ambiant ct si strii de spirit prini si sau copil. Personalitatea acestei stri de spirit apare de la cca. 12 ani se va dezvolta restul vieii(dac mediul ambiant -l ajut -l stimuleaz). c) Starea de spirit copil (C) - cuprinde nevoile, senzaiile, emoiile, ce apar natural la o persoan. Se reIer la simuri si constituie n general experiene trite prin care a reacionat persoana respectiv. Prima stare de spirit ce se maniIest la nivelul unui individ, dovedeste toate nevoile, dorinele ce le maniIest o persoan. Explic anumite comportamente; indicaia de a aciona conIorm dorinelor, si plcerilor personale sau tendina de a evita lucrurile si Iaptele care n anumite circumstane au avut neplceri sau au suIerit. Toate cele trei sisteme de studiu constituie o gril de analiz ce poate Ii explicat nu numai din punct de vedere al unei persoane, grup sau colectivitate. EX. Pentru o Iirm aceste stri de spirit include urmtoarele: P - reglementri interioare, regulamente, staIete de Iabricaie. A - metode si mijloace utilizatoare. C - motivaia, climatul, ambiana.
II. Tranzacii comunicative Tranzacii comunicative sunt o Iorm de soluii sociale ntre dou sau mai multe persoane si se poate eIectua n scris, prin gesturi, priviri, vorbiri, obiecte etc. Analiza tranzacional permite analiza datelor si orientarea lor astfel nct s Iaciliteze o mai bun nelegere a Ienomenelor aprute pe parcursul comunicrii.
n orice Iorme sunt transmise mecanic dou tipuri de inIormaii: 1. InIormaia reIeritoare la coninutul mesajului(despre ce e vorba) 2. InIormaii privind relaiile existente ntre persoane (cine, cui si cum vorbeste)
Tranzacii comunicative se clasiIic astIel: 1. Tranzacii simple: Paralele n cadrul n care stri de spirit solicit alternativ s rspund strii aIlate la imaginea teoriilor. ncrucisate cnd un individ cruia i s-a solicitat o anumit stare de spirit nu rspunde n Iuncie de ea ci Iurnizeaz interlocutorului un rspuns neasteptat. 2. Tranzacii ascunse(duble) se desIsoar n general la dou nivele: nivel aparent social, explicit, verbal si unul ascuns psihologic nonverbal. 3. Tranzacii tangeniale au loc cnd unul dintre interlocutori ignor ce spune cellalt si observ Ir a-si da seama schimbrile subiectului conversaiei.
TEMA 9. Tehnici de formare a oamenilor le afaceri
Pentru pregtirea oamenilor de aIaceri se utilizeaz mijloace, tehnici si reguli de strategii militare .Toate acestea aparin prioritar pregtirii si Iormrii teoretice (n sal). Pregtirea 'Out Door a oamenilor de aIaceri a cptat o extindere tot mai mare. Prin aceast Iormare se urmreste prioritar crearea si dezvoltare capacitilor individuale de a reaciona spontan n orice tranzacie. Crearea sistemului de formare Out Door a avut loc n Anglia n anul 1941. Postulatul fondator al acestui tip de gndire este: 'marele om a Iost ca si tine un mic om dar a reusit s-si dezvolte o condiie primordial, a nvat s distrug unde si care erau punctele slabe ale gndirii si aciunii sale. Motto-ul este: 'calitile, atitudinile si comportamentele unui lider, manifestate ntr-o situaie complex si de incertitudine pot Ii cunoscute aIirmnd c individul respectiv trebuie s-si dovedeasc capacitatea de a-si exploata propriul potenial si de a nu se supraestima de a sti cum s-si depseasc tentaiile cu care se conIrunt s Iie capabil s se bazeze pe susinerea si stimulentele oIerite de grupul de care aparine nvingndu-si teama generat de schimbri si impactul la nou ,. Aceast Iormare se bazeaz adesea pe exemple, simulri, studieri, jocuri de roluri etc. Se considera ca analizarea 'n sal , (n birou) a cazurilor unui esec va lsa mai puine urme n constiina omului de aIaceri si n capacitatea sa de a- si dezvolta memoria comparativ cu situaia n care respectivul esec ia produs si traume psihice. In esen problemele psiho-pedagogice a Iormrii 'Out Door const n a sti pe ce elemente se Iundamenteaz acesta si pe ce anume explic apariia si succesul ei. Din punct de vedere al cunoasteri se disting trei categorii: 1. Seniori manageri persoane aflate ntr-o permanen cercetare a capacitilor si disponibilitilor personale. 2. Managerii - oamenilor de aIaceri, ce doresc aceast Iormare att individual ct si n cadrul echipei; aceste persoane sunt cele care au acceptat valorile acestei tehnici de formare. 3. Oamenii de afaceri seIi de mici Iirme, seIi ai compartimentelor de resurse umane, ce urmresc exclusiv n, cu, si pentru echip.
Prin formarea Out Door se disting trei obiective fundamentale: 1. dezvoltarea personalitii proprii. 2. Construirea echipei. 3. Cunoasterea eIicienei activitii echipei.
Experiena Irancez Formarea Irancez n acest sistem a debutat la nceputul anilor '60 si se adreseaz nu numai oamenilor de aIaceri ct si studenilor prin intermediul cursurilor de pregatire intitulate Stagiile aventurii, Management externetc. Programul experienei Iranceze vizeaz progresul individului ca persoan, stimularea unei echipe si liderii organizaiilor. Pentru Iormarea Irancez trebuie s se integreze n patru clase: 1. Lupta e pentru lumea Iirmei(organizaia e complex si deseori incert). 2. Echipa e pentru c omul nu cstig niciodat singur ci numai prin intermediul echipei. 3. Proiectele organizaiei e pentru c lumea trieste mereu o evoluie. 4. Proiectele sale de via (pentru c motivaia trece prin realizarea obiectivelor individuale ce se integreaz apoi n via).
Tema 10. Managementul resurselor umane MRU
1. Conceptul activitii de resurse umane. 2. Strategii de dezvoltare a resurselor umane.
1. n centrul tuturor aIacerilor st omul. Toate celelalte resurse sunt de importan secundar. Fr oameni aIacerile nu se pot Iace. Ele nu au alt scop dect s serveasc nevoile oamenilor. Managementul resurselor umane reprezint activitatea pentru toi managerii Iirmelor. Acestia au responsabiliti exprimate prin Iaptul c, dnd oamenilor putere, ei vor aciona eIicient si eIicace; totodat conductorii organizaiei trebuie s exploateze cunostinele individuale, talentele si activitatea oamenilor pentru binele organizaiei. Managementul resurselor umane competitiv este esenial pentru succesul oricrei organizaii. Responsabilitatea componenei relaiilor umane i revine att managerului general ct si seIului compartimentului de resurse umane; toi acestia au responsabilitatea de a se Iamiliariza n problematica si procedeele utilizate n acest domeniu de firmele performante. Pentru a Ii eIicient, seIul resurselor umane trebuie s ndeplineasc o serie de caliti: - s Iie struitor n urmrirea aplicrii deciziilor luate - bun negociator - s aib simul umorului - capacitatea de a analiza diverse situaii - capacitatea de a comunica cu mediul - s Iie rbdtor si nelegtor Ia de opiniile celorlali n teoria tradiional a resurselor umane angajai erau privii prin prisma modului n care executau, n mod disciplinat, anumite operaii prestabilite. Asa au aprut conceptele: Ior de munc si mn de lucru Conceptul Iorei de munc e deIinit ca Iiind totalitatea aptitudinilor Iizice si intelectuale pe care le angajaii le utilizeaz n procesul obinerii bunurilor si serviciilor. Identic a aprut n regimurile totalitare mprirea muncii n munc productiv si munc neproductiv sau personal neproductiv. Teoria tradiional a managementului resurselor umane cuprinde urmtoarele elemente de organizare:
Concepte privind personalul angajat
Nr. crt. Elemente de caracterizare Teoria tradiional (Ior de munc) Managementul resurselor umane 1. Noiuni Iolosite - mn de lucru (Ior de munc) - resurse umane 2. Categorii cu caracter discriminatoriu - munc productiv (categorie privilegiat) - neproductiv - nu exist diIerene 3. Modul de abordare a indivizilor de manageri - global, ca o mas de oameni capabili s reuseasc - ca indivizi, ca personaliti, nevoi, componente specifice 4. Principii fundamentale de salarizare - n Iuncie de munca depus - n Iuncie de re- zultate, idei, aciuni 5. Activitatea de evaluare a perIormanelor - neexistent - nesemniIicativ - Iormal -activitate esenial necesar dezvoltrii si progresului organizaiei 6. Stimularea iniiativei angajailor - absent - considerat oIens la autoritatea seIului managementul resurselor umane - susinut si promovat prin sisteme de plat, de promovare
Obiectivul principal a managementului resurselor umane este acela de a Iurniza experien si pricepere astIel nct s Iie obinute perIormane ct mai mari. Indiferent de modul de organizare a personalului dintr-o organizaie, MRU are n vedere dou obiective: a) obiective strategice pe termen lung ce privesc activitatea de organizare si planifcare a necesarului de personal. b) obiective operaionale, sunt de natur tactic si administrativ si au n vedere activiti ce vizeaz conducerea zilnic a grupei de munc.
2. Strategii de dezvoltare a resurselor umane. Politica n domeniul resurselor umane este Iormulat de conducerea organizatoric si urmreste o orientare activ a Iiecrui individ. Sprijinul mana- gerului acordat departamentului resurselor umane const n primul rnd n aloca- rea Iondurilor necesare activitii. Strategiile n resursele umane includ cunoas- terea prezentului cu previziunea viitorului. n domeniul resurselor umane stra- tegia permite stabilirea necesarului de personal si de perIecionare proIesional a lor, stabileste politica salarial si implicaiile acestora asupra organizaiei. PlaniIicarea resurselor umane are n vedere urmtoarele: stabilirea metodelor de planificare caracterizarea inIormaiilor si corelarea lor cu speciIicul organizaiei obiectivele organizaionale s Iie corelate cu obiectivele resurselor umane complexitatea inIormaiilor utilizate n planiIicare PlaniIicarea resurselor umane trebuie asigurat n cadrul unui proces care s respecte corelaiile dintre cresterea mai rapid a productivitii muncii comparativ cu dinamica salariului mediu si dinamica angajailor. La ntocmirea planului se va ine seama de inIluena: progresului tehnic Iorei de munc reglementrilor guvernului politicii produselor
O politic eIicace n domeniul resurselor umane oIer n principiu urmtoarele avantaje: 1. Managerii de vrI au o imagine mai clar asupra diviziunii resurselor umane si a deciziilor de aIaceri. 2. Costurile planiIicrii resurselor umane sunt mai mici. 3. Se poate aloca un timp mai mare pentru recrutarea de noi talente pentru c activitile pot Ii identiIicate si anticipate nainte ca personalul actual s se retrag.