Ieromonah Seraphim (Rose) (Apologet si filosof american contemporan convertit la

Ortodoxie dupa ndelungi cautari. A studiat aprofundat budismul si religiile orie

ntale, vizitnd Tibetul si nvatnd sacscrita veche, pe care mai trziu le va critica n m
od stralucit n cartile sale. A fost calugar si preot al Bisericii Ruse din Americ
a. Autor a numeroase carti si articole, parintele Seraphim a nfiintat Fratia Sf. G
herman din Alaska, ducnd o activitate misionara uriasa nu numai pentruAmerica, ci
pentru lumea ntreaga. Unele din cartile lui au fost traduse si n limba romna. S-a m
utat catre Domnul n 1983).
Copilul n mijlocul ispitelor
Oricine va privi contemporaneitatea noastra din perspectiva unei vieti normale,
pe care au dus-o oamenii n vremurile dinainte, nu poate sa nu ramna mirat de ct de
departe de norma a devenit viata acum. Notiuni ca autoritate si ascultare, bunac
uviinta si amabilitate, comportare n societate si n viata particulara toate s-au s
chimbat brusc, s-au ntors cu capul n jos. Aceasta viata nenormala poate fi caracte
rizata ca stricata, alintata. Din pruncie cu copilul se poarta ca si cu un zeiso
r de familie: poftele lui snt satisfacute, dorintele ndeplinite, el e nconjurat de
jucarii, distractii, comoditati, el nu este nvatat si educat n conformitate cu reg
ulile stricte de purtare crestina, ci i se creeaza conditii sa se dezvolte n acea
directie n care l poarta pornirile sale Poate ca aceasta se petrece nu n toate fami
liile si nu ntotdeauna, nsa asa se ntmpla suficient de des pentru a deveni o regula
a educatiei contemporane a copiilor si pna si parintii care au cele mai bune inte
ntii nu pot evita aceasta cu desavrsire. Chiar si cnd parintii ncearca sa-si creasc
a copilul n severitate, rudele si vecinii se vor stradui sa faca invers. Aceasta
trebuie luat n consideratie n educatia copilului.
Devenind matur, un astfel de om e firesc ca se va nconjura pe sine cu ceea spre c
e a fost deprins de mic: comoditati, distractii, jucarii pentru mari. Viata se u
mple de o continua goana dupa distractii, care snt att de lipsite de orice importa
nta, nct un vizitator din secolul XIX, privind emisiunile noastre televizate cele
mai populare, lunaparcurile, reclama, filmele, muzica aproape sub orice aspect a
l culturii contemporane s-ar gndi ca a nimerit ntr-o societate de nebuni, care au
pierdut orice contact cu realitatea cotidiana.
n zilele noastre, daca ncercam sa ducem o viata crestina, noi trebuie sa constient
izam ca lumea din jur ncearca sa supuna sufletul nostru ei si n religie (aceasta s
e poate observa usor n raspnditele culte care schilodesc sufletele, impunnd supuner
e fata de un sfnt parvenit) si n viata lumeasca omul se confrunta azi nu cu ispite s
eparate, ci cu o stare de ispita permanenta, ba n chipul omniprezentei muzici de
fundal, ba n chipul indicatoarelor si a reclamelor pe strazile oraselor. Chiar si
n familie televizorul deseori devine un conducator tainic al casei, care dicteaz
a valorile contemporane, opiniile, gusturile.
De peste tot se aude chemarea: traieste cu ziua de azi, desfateaza-te, relaxeaza
-te, simte-te bine. Iar subtextul este altul, mult mai ntunecat: uita de Dumnezeu
si orice alta viata nafara de aceasta, alunga din suflet orice teama de Dumnezeu
si cinstire a sfinteniei.
Dar ce pot face parintii pentru a-i ajuta pe copii sa nfrunte ispitele lumii? Ziln
ic noi trebuie sa fim gata sa nfruntam influenta lumii printr-o educatie crestina
sanatoasa. Tot ce cunoaste copilul la scoala trebuie sa fie controlat si corect
at acasa. Nu trebuie sa gndim ca ceea ce i dau copilului nvatatorii este pur si sim
plu folositor sau neutru: caci chiar daca el si nsuseste cunostinte si ndemnari folo
sitoare (iar cea mai mare parte a scolilor contemporane esuiaza rusinos chiar si
n aceasta), lui i se vor preda si multe pareri si idei gresite. Aprecierea de ca
tre copil a muzicii, istoriei, artei, filozofiei, stiintei si, desigur, a vietii
si religiei trebuie sa vina n primul rnd din familie si Biserica, altminteri copi
lul va capata o educatie gresita. Parintii trebuie sa supravegheze ce nvata copii
i lor si sa repare aceasta acasa, mentinndu-se pe o pozitie sincera si relevnd num
aidect aspectul moral, care lipseste cu desavrsire n instruirea laica.
Parintii trebuie sa stie ce muzica asculta copiii lor, ce filme privesc (ascultnd
si privind mpreuna cu ei, daca este necesar), ce limba aud si cu ce limba vorbes
c ei nsisi si la toate acestea sa dea o nota crestina.
n casele n care nu ajunge barbatie pentru a arunca televizorul pe geam, acesta tre
buie supravegheat cu asprime, urmarindu-se evitarea influentei otravitoare pe ca
re o exercita chiar n casa asupra oamenilor tineri acest principal mesager al ide
ilor si parerilor anticrestine.
Loviturile taioase ale lumii mpotriva Ortodoxiei snt ndeptate n primul rnd asupra cop
iilor. Si ndata ce la copil s-a format o atitudine gresita, problema educarii lui
n spirit crestin devin de doua ori mai anevoioasa.
Cultul personalitatii ce ni se impune, relaxarea, indiferentismul, desfatarea, r
efuzul celui mai nensemnat gnd despre lumea de dincolo snt diverse forme ale implan
tarii ateismului. Cunoscnd ce anume vrea lumea sa faca cu noi, noi trebuie sa ne m
potrivim. Dar vai, daca urmaresti viata familiilor ortodoxe n lumea de azi si pe
urma cum perpetuiaza ei Ortodoxia lor, se creeaza impresia ca aceasta lupta cu l
umea mult mai des este pierduta, dect cstigata
Si totusi nu trebuie sa vedem lumea din jur ca pe un rau absolut. Noi trebuie sa
fim destul de ntelepti, ca sa folosim n scopurile noastre tot ce e pozitiv n ea. M
ulte din cele care, la prima vedere, nu au nici o atributie la Ortodoxie, pot fi
folosite n interesele educatiei ortodoxe.
Copilul care de mic este deprins cu muzica clasica, care s-a dezvoltat sub influ
enta ei, nu este supus ispitei ritmului brutal al rockului, pseudomuzicii contem
porane, n masura n care snt supusi cei care au crescut fara nici o educatie muzical
a. O buna educatie muzicala, dupa cuvintele staretilor de la manastirea Optina,
curata sufletul si-l pregatesc pentru primirea impresiilor duhovnicesti.
Copilul deprins cu literatura buna, drama, poezia, care a simtit influenta ei as
upra sufletului, care a primit o satisfactie autentica, nu va deveni un adept ir
ational al televiziunii moderne si al romanelor ieftine, care pustiesc sufletul
si l abat de la calea crestina.
Copilul care s-a nvatat sa vada frumusetea picturii si sculpturii clasice, nu se
ademeneste usor de pervertita arta contemporana, nu va fi atras de productiile d
ezgustatoare ale reclamei si cu att mai mult ale pornografiei.
Copilul care stie cte ceva despre istoria lumii, si mai ales despre cea crestina,
despre aceea cum au trait si au gndit oamenii, prin ce hatisuri au trecut ndepartn
du-se de Dumnezeu si poruncile Lui, si ce viata minunata si demna au dus atunci
cnd I-au fost credinciosi Lui, va putea judeca corect despre viata si filozofia t
impului nostru si nu-i va urma orbeste pe nvatatorii veacului acestuia.
Una din problemele care stau astazi n fata instruirii scolare consta n faptul ca c
opiilor nu li se mai cultiva simtul istoriei. Acesta este un lucru periculos si
fatal a-l lipsi pe copil de memoria istorica. Aceasta nseamna ca el devine lipsit
de posibilitatea de a lua pilda de la oamenii care au trait n trecut. Dar istori
a, n esenta, se repeta continuu. Atunci cnd dumneavoastra observati aceasta doriti
sa aflati cum si rezolvau oamenii problemele lor, ce s-a ntmplat cu cei care s-au
ridicat mpotriva lui Dumnezeu si cu cei care si schimbau viata lor, oferindu-ne no
ua o pilda stralucita.
Simtul istoriei e foarte important si el trebuie cultivat n copii. n general, un o
m care cunoaste bine cele mai bune roade ale culturii laice, care n Rusia aproape
ntotdeauna are un rasunet religios, crestin, capata mai multe posibilitati sa du
ca o viata ortodoxa laborioasa, dect cel care s-a convertit la Ortodoxie cunoscnd
doar cultura care este la moda astazi.
Anume de aceea n lupta noastra mpotriva duhului lumii acesteia noi putem si trebui
e sa folosim ceea ce poate sa ofere lumea mai bun, ca sa mergem mai departe de a
cest mai bun; tot ce este mai bun n lume, daca numai ne ajunge ntelepciune ca sa v
edem aceasta, indica spre Dumnezeu si Ortodoxie.