Sunteți pe pagina 1din 9

.

;; 'J'oleran(a la concentratia in saruri a apei depinde de natura solului, de,


~ cultivate ~ de compozitia chtmicA a apei. ' ,
,.s.Limita maximA 'a con.centratiei in sAniri a apei (rezidiu fix), admisa in
'..jactic. este de !"# $ll sau %,! $ll clo&&&&i sau car'onat de sodiu( ~'~)*ourie
nisipoase sunt mai tolerante la concentratii mari. *e cunosc cazuri de
~iaplicate pe nisipuri, cu concentratii de saruri de +", $ll.
't-...J(temeatele unui liltem de iri$atie .
,'('.n'sistem de iri$atie este un ansam'lu unitar de lucrm, instalatii ~i
'~ri prin care se realizea+A com'aterea deficitului natural de umiditate, in
~p&antelor cultivate, cu scopul o'finerii unor productii a$ricole mari ~i
~.. . '
;$-:;;Kt>e .cele mai multe ori, sistemele de iri$atii sunt )amenajAri
com.plexe), t~ (a/ndu"se in vedere complexitatea conditiilor naturale
lar$'rAspanditA)
. ~ )siste0ie cuprind ~ alte $enuri de lucmi specifice ( desecAri 1i drenaje, " ~ de
com'atere a eroziunii solului, provocatA de api sau de vant, ameliodri
,,~~ sAriturate, nisipoase ~.a., m~Ari " nivelAri etc. .
. .'.) '2iincipaele p3ti componente ale unui sistem de iri$atii sunt (
,', "' ,prim de apd prin care se asi$ud captarea de'itelor de 4(lpi necesare
.t.nc2onirii sistemului ; .
), " ref.eaua de canale de aducpune 5 de distribupe a apei echipatA cu
, ~ hidrotehnice de livrare ~i de re$ularizare a distri'utiei apei ;
;" ',' " ' fJ!Mnajarile interioare de irigapi ;
'( "',~ref.eaua de evacuare,SQu de evacuare-desecare ;
, ' )~ lucrdri auiliare constand din linii electrice, drumuri de exploatare,
~ de exploatare, instalatii de dispeterizare 1.a.
nfi$ura , se prezintA schema tip a unui sistem de iri$atie;
, 2riza de api., *e deose'esc doua cate$orii principale de prize de api ( prizele
" ~e ~prizele prin pompare.
'!f~ prizelor $ravitationale se aplicA atunci cand nivelurile minime ale sur*eideapi
domini terenul care urmeazi sa fie amenajat sau cand prin canale .~.. ~~
inactive ~i prize plasate in puncte mai inalte, se poate asi$ura iceasd
dominare.
.p,."#ele gravitaponale sunt lucmi cu un $rad spot#.t de dificultate care "
~c studii aprofundate' privind re$imul hidrolo$ic al sursei de api, '~
~i evolutia in timp a al'iei, re$imul aluviunilor, conditiilor $eotehnice
',~~.a.
".;ii' *u' aspect predominant"functional, prizele de api' $ravitationale au fost
.........................teintrei cate$orii (. ..
.' ( '"( ,prize de api in curent li'er ;
6!
.;; 'J'oleran(a la concentratia in saruri a apei depinde de natura solului, de,
~ cultivate ~ de compozitia chtmicA a apei. ' ,
,.s.Limita maximA 'a con.centratiei in sAniri a apei (rezidiu fix), admisa in
'..jactic. este de !"# $ll sau %,! $ll clo&&&&i sau car'onat de sodiu( ~'~)*ourie
nisipoase sunt mai tolerante la concentratii mari. *e cunosc cazuri de
~iaplicate pe nisipuri, cu concentratii de saruri de +", $ll.
't-...J(temeatele unui liltem de iri$atie .
,'('.n'sistem de iri$atie este un ansam'lu unitar de lucrm, instalatii ~i
'~ri prin care se realizea+A com'aterea deficitului natural de umiditate, in
~p&antelor cultivate, cu scopul o'finerii unor productii a$ricole mari ~i
~.. . '
;$-:;;Kt>e .cele mai multe ori, sistemele de iri$atii sunt )amenajAri
com.plexe), t~ (a/ndu"se in vedere complexitatea conditiilor naturale
lar$'rAspanditA)
. ~ )siste0ie cuprind ~ alte $enuri de lucmi specifice ( desecAri 1i drenaje, " ~ de
com'atere a eroziunii solului, provocatA de api sau de vant, ameliodri
,,~~ sAriturate, nisipoase ~.a., m~Ari " nivelAri etc. .
. .'.) '2iincipaele p3ti componente ale unui sistem de iri$atii sunt (
,', "' ,prim de apd prin care se asi$ud captarea de'itelor de 4(lpi necesare
.t.nc2onirii sistemului ; .
), " ref.eaua de canale de aducpune 5 de distribupe a apei echipatA cu
, ~ hidrotehnice de livrare ~i de re$ularizare a distri'utiei apei ;
;" ',' " ' fJ!Mnajarile interioare de irigapi ;
'( "',~ref.eaua de evacuare,SQu de evacuare-desecare ;
, ' )~ lucrdri auiliare constand din linii electrice, drumuri de exploatare,
~ de exploatare, instalatii de dispeterizare 1.a.
nfi$ura , se prezintA schema tip a unui sistem de iri$atie;
, 2riza de api., *e deose'esc doua cate$orii principale de prize de api ( prizele
" ~e ~prizele prin pompare.
'!f~ prizelor $ravitationale se aplicA atunci cand nivelurile minime ale sur*eideapi
domini terenul care urmeazi sa fie amenajat sau cand prin canale .~.. ~~
inactive ~i prize plasate in puncte mai inalte, se poate asi$ura iceasd
dominare.
.p,."#ele gravitaponale sunt lucmi cu un $rad spot#.t de dificultate care "
~c studii aprofundate' privind re$imul hidrolo$ic al sursei de api, '~
~i evolutia in timp a al'iei, re$imul aluviunilor, conditiilor $eotehnice
',~~.a.
".;ii' *u' aspect predominant"functional, prizele de api' $ravitationale au fost
.........................teintrei cate$orii (. ..
.' ( '"( ,prize de api in curent li'er ;
6!
II
.ri$atii
+
**789.L 08 :;A78
0in punet de' vedere tehnic, iri$area culturilor a$ricole se realizeaza
prin construirea unui sistem de iri$a~ie, care are rolul de a asi$ura aduce
rea apeipe s~prafata, de iri$at in orice moment~i in cantita~ile necesare.
. .n sisterri de iri$a<e reprezinta complexul de lucrari care au drept
scop captarea de'i'~lor necesare din sursa de apa, transportul apei la terenul
iri$a'il, distri'uirea apei pe terenul respectiv conform $raficului de
udari, coleetarea=>i evacuarea surplusului de apa.
,+.&.. ?lasif&carea sistemelor de ir&$atie
n raport cu marimea suprafe~elor amenajate, complexitatea metode
lor de amenajarel.&i $radul de tehnicitate al acestora, sistemele de iri$a~ie
se clasifica in doua mari cate$orii (
" amenajari in sisteme mari "
amenajari cu caracter local
Amenajirlle in sisteme marl de iri$atii. n cadrul acestora, principala
pro'lema % cdnstituie preluarea apei din sursa (priza) ~i aduc~iuneaaces
teia pe teren (canalele ma$istrale). Aceste amenajari sint amplasate in
$eneral in zonele secetoase ale ~arii, ocupind suprafe~e importante in
Lunca ~i ?impia 0unarii; *udul 9oldovei, 0o'ro$ea. '
.n &ara noastra astfel de amenajari au fost 'a'ordate incepind cu cin
cinalul &@AA"&@+% ~i r.eprezinta un pro$res important in ceea ce prive=>te
modernizarea amenajarilor de iri.$a~ii, amenajarile locale cu canale din
pamint de~inind ponderea cea mai mare pina la acea data.
Amenajari eu caracter local. Acestea nu ridica pro'leme deose'ite in
ceea ce pri(v~te aduc~iunea apei, fiind amplasate in imediata vecinatate a
sursei de apa,. iar suprafe&ele interesate la amenajare sint relativ mici. nedepa=>ind in
$enerallimitele unita/ a$ricole respective.
69
Apa necesadi este preluata din sursa de suprafa&;ii (duri, laeuri) in re$im natural sau
din iazuri formate' prin 'ararea uno' vai eu re$im de scur$ere permanent, pre cum =>i din
surse su'terane, prin captare cu ajutorul puturilor sau forajelor de miea adincime.
:ealizarea acestor amenajari se face de o'ieei cu forte proprii (manopera ~i uneori
materiale) ale un/itilor a$ricole interesate, pentru echipare cu utilaje tehnolo$ice statu
acordindu"le credite pe termen lun$.
+.6. 8lementele componente ale sistemului de
iri$atie
.n sistem de iri$atie se compune din urmatoarele parti componente ( " priza de apa ;
" reteaua de aductiune =>i de distri'utie a apeipe terenul amenajat ; " amenajarile
interioare pe suprafata iri$ata ;
" reteaua de colectare~i evacuare a surplusului de apa din sistem ; " constructii
hidrotehniee pe reteaua de iri$atie.
Aceste elemente se intilnesc in cazul sistemelor mari de iri$atie. La
sistemele de iri$atie mai simple, cu caracter local, unele din aceste lucrari pot lipsi (ex. cele
de aductiune, cele de~ole?tare"eBacuare), fiind necesare numai cele ce asi$ura exploatarea
normala a amenajarilor respective.
2riza de apa permite captarea de'itului necesar din sursa spre a fi trimis mai departe
in reieaua de aduciiune ce transporta apa la terenul iri$a'il. .
:eteaua de aductiune ~i distri'utie a, apeipe ter~nul amenajat are rolul de a
transporta apa de la priza pina la locul de aplicare al udarilor (sectoarele de iri$aiie).
Aceasta reiea de diferite ordine in ceea ce prive~te marimea ~i importania, poate fi
executata su' forma de canale din pamint, j$hea'uri din 'eton armat sau din conducte
in$ropate.
Amenajarile interioare pe suprafata iri$ata. se deose'esc intre ele in functie de
metoda de udare aleasa. Astfel &a udarea,' prin scur$ere la ,suprafata, in continuarea
ultimelor elemente al~ retelei de canale permanente (sau j$hea'uri) se amenajeaza % retea
locala cu caracter provi(zoriu alcatuita din( canale provizorii de iri$atie, .ri$ole ~i 'razde
sau fi~ii de udare. n cazul udarii prin su'mersiune (orezarii), apa din ultimul canal .al
retelei permanente (canal de repartitie) trece in parcelele iri$ate prin vanete =>i mentine
stratul de apa datorita di$uletelor ce imprejmuiesc fie
care parcela de orezarie. '
:eteaua de colectare ~i evacuareare rolul de a prelua de'itele neo?onsumate
la capetele canalelor dealimentare, de a permite descarcarea .canalelor in caz de
avarii ale retelei de alimentare, de a.colecta surplusul
de apa de pe terenurile iri$ate =>i a" evacua intr"un emisar din apropiere Criu, lac,
vale etc.). 8ste formata dintr"o retea de canale deschise de dife
rite ordine de marime. ) . , ' ,
?onstructiile hidrotehnice pe reteaua de iti$atie au'rolul de a asi$ura 0una
functionare a intre$ului complex de lucrari pe terenul amenajat, asi$urind
exploatarea rationala a sistemului de iri$atie.
70
2rincipalele constructii hidrotehnice sint( stavilarele, cu rol de re$lare a nivelurilor ~i
de'itelor pe reteaua de canale; lucrarile de traversare (podurile~i podetele) ; conductele de
traversare a apei peste unele o'stacole intilnite in cale (apeducte, sifoane); constructii
pentru racordarea 'iefurilor canalelor (dideri sau ruperi de pant a) ; diverse constructii ~i
instalatii pentru masurarea de'itelor; diverse alte lucrari le$ate de intretinerea ~i
exploatarea sistemului de iri$atie (cantoane, linii telefonice, drumuri de acces, 'orne
h~ctometrice, semnalizatoare de hidranti etc.).
+.!. *tudii necesare proiectarii amenajarilor de
iri$atii
8la'orarea unui proiect de iri$atie comporta % serie de studii de teren ~i de
'irou, care sa permita in final sta'ilirea oportunitatii introducerii iri$atiilor in zona
considerata, precum ~i eficienta economidi a lucrarilor propuse. 8le tre'uie sa
fundamenteze ~tiintific solutiile adoptate in proiect pentru executarea lucrarilor
respective.
n raport cu faza de proiectare ~i de complexitatea proiectului, studiile care se
efectueaza au % densitate mai mare sau mai mica ~i se 'azeaza uneori pe % seriede
cercetari speciale (modelare hidraulidi, cercetari referitoare la infiltratii, consumul
apei etc.).
?onform re$lementarilor actuale, principalele faze de proiectare la
amenajarile pentru iri$atii sint urmatoarele (
" studiul te$nico-economic (*78), reprezinta faza in cadrul careia se
analizeazadiferite variante posi'ile in care s"ar putea executa amenajarea propusa,
solutiile tehnice prezentindu"se schematic, iar evaluarea aces
tora avind loc pe 'aza de iridici tehnico"economici.
" proiectul de eecutie %&'( reprezinta a doua faza de proiectare. Darianta
avizata din cadrul S)' este studiata in cele mai mici detalii
'in cadrul proiectului de executie. 2iesel~ scrise ~i desenate ale proiectului de
executie constituie documentatia tehnica pe 'aza careia se executa
lucrarea. 8valuarea lucrarilor la aceasta faza se face pe 'aza de antemasuratori,
analize de preturi ~i devize.
" proiect faza unica %&.*.+.( reprezinta % faza mixta %S)',&'(, care se utilizeaza
in cazul un or lucrari cu valoare de investitie mai redusa. n cadrul acestei faze
seanalizeaza citeva variante ~i se ale$e ca definitiva cea mai avantajoasa din punct
de vedere tehnico"economic, aceasta proiec.ndu"se apoiin detaliu, dupa re$ulile
aplicate la faza proiect de executie %&'(.
2rincipalele studii necesare ela'orarii proiectelor de iri$atii sint urmatoarele (
*tudii topo$rafice. 8la'orarea proiectelor de iri$atie se 'azeaz=( pe folosirea,
ca piese de 'azel, a planurilor topo$rafice ale teritoriului interesat la lucrari. Aceste
planuri tre'uie sa contina a.t studiile de plani
metrie cit ~i cele de nivelment. .
*eara Ea care se intocmesc planurile topo$rafire, prelcum >i echidistanta
cur'elor de nivel variaza in functie de faza de proiectare, marimea supra;.. fetei
propuse la iri$are, precum ~i de metoda deudare preconizata.
11
?ercet'ile sp~ciale ~ refe(r;a ~i lautilizarea modelelor hidraulice pentrusta
'ilireaFpurilorde priza, elementelorconstructive ale statiilor de pompare
~i ale principalelor noduri hidrotehnice,sta'ilitatea al'iilor canalelor in dife
rite cate$orii de paminturi etc.
6#.6.@. GHIA:8A Fl0:HA98LH:A7DA A 78:7H:DL. :;AJL
2rin trecerea la amenajarea unor sisteme mari de iri$atii, care prezinta.
caracteristici tehnice diferite ale elemcntelor cadruluinatural, sc impune ca
masurilc hidroameliorative sa fie proiectate in mod diferentiat.
?onc&uziile studiilor, tchnice ~i economice prczentate mai sus vor fi sinte
tizate intr"ozonare hidroameliorativa a tcritoriului analizat pe unitati cu carac
teristici asemanatoare,care DHl' conduce la adoptarea unor solutii similare.
Gonarea hidroameliorativa se efectueaza in dKuafaze distincte( ,
" in prima faza se analizeaza fiecare factor natural ~i economic din teri
toriul iri$a'il, ela'orlndu~se cite % carto$rama distincta pen~ru fiecare factor;
" in faza a doua carto$ramele se suprapun ~i in raport de conditiile locale
se formeaza un&t((iti ~i s.Kunitati pe care se sta'ilesc diferentiat masurile
hidroameliorative. ' ,
. .
2entru iri$atiizonarea hidroameliorativa va tre'ui sa precizeze in fiecare
zona analizata urmatoarele pro'leme de 'aza(
" teritoriile preta'ile la iri$atie; .
" teritoriile exc&use de la iri$atie din diferite cauze;
" pro$noza a*&.lpra evolutiei teritoriului iri$a'il.
n Kadrul teritoriilor favora'ile extinderii iri$atiilorse vor diferentia su'u
nitatile cu iri$atie normala, iri$atie speciala" pentru prevenirea inmla~tinarii
~i saratunhii, pe terenurile macroporice etc. '
2e 'aza zonarii hidroameliora tive se sta 'ilesc prin proiectare tipurile
de amenajare ~i met odele de udare optime, iar pentru exploatare se evidentia
za masurile indicate in le$atura cu re$imul de iti$atie~i cu ridicarea randamen
tului sistemului. '
6#.!. 8L898I78L8 ?H92H;I8I78AL8,.I.**789'08 :;A78
. -
).nsistem completdeid$atie cupdndeurmiitoareleparfi principale(
"lucrari de captare aapei -priga".. '.. ',"., '
" lucrari de aductiune ~i transport a apei " re%ea de aducliune"
"lucrari de amenajare a terenului in vederea aplidirii iri$atiilor " ame
najarile interioare" ,,' . ).', ,
" ucrari de colectare~i eDflcuare a s&.lrplusului de apa dinsistem-lliri$at
relea de evacuare ,." '. , ' . ' ,
" constrffc"ii $idrote$nice pe retelele de alimentare ~i ~vacuare ~n amena.
jarile interioare;
"lucrari anexe pentru exploatarea sistemului de iri$atie( sedii, cantoanc!
drumuri etc. .
#6A

l
La sistemele de iri$atie mai simple, cu caracter &ccat potlipsi lucrarilt( de
aductiune, cele de evacuare ~i anexele, in raport cu necesitatile reale de
exploa
tare ale acestor amenajari.. .
.
&ri#a de apa asi$ura c~ptaFa ?&pei din sursa ~i tramportul ei pina la
reteaua
de aductiune.
-eleaua de aducliune.i de transport (retea de aliment are) este formata
din
canale deschise sau din conducte inchise ~iare rolul de transport al apei de
la priza pina la ammajarile interioare de pe terenurile iri$ate.
8a este compusa din canale de pamint de diferite ordine de marime, din
j$hea'uri, precum ~i din conducte inchise cu diametre variate in raport cu
marimea suprafetelor pe care e alimenteaza.
-eleaua de evacuare are rolul de a colecta surplusul de apa din terenurile
iri$ate ~i de a % evacua in diver~i emisari " rluri, vai, lacuri etc. 8ste for
mata tot din canale de pamint de diferite ordine de m;ltime.
2entru amenajarile de iri$atii destinate culturii orezului, aceasta retea estc
o'li$atoiie. 8ste de asemenea necesara la amenajarile de iri$atie prin scur"
$ere la suprafata " pe 'razde ~i fi~ii. La amenajarile de iri$atii prin asper
siune, reteaua de evacuare nueste o'li$atorie. n acest caz se vorutiliza un
numar redus de canale in sapatura, in prelun$irea canalelor de alimentare,
care au rolul de a descarr;(a % parte din de'itul de aliment are in cazul unor
avarii aparute in sistem.
. n cazurile cind nivelul pinzei freatice este ridicat, su' ! m, creind pericol
de inmla~tinare ~i saraturare a solului, se impune ca reteaua de evacuare sa
ai'a ~i rol de desecare ~i in acest caz se Ba mari adindmea acestor canale
sau
se va prevedea ~i un sistem paralel de drena j. .
7erenul amenajat pentruiri$atii sauamenajarile interioare reprezinta tipu
rile de amenajari care se aplica pe ten(nurile unitatilor a$ricole in scopul con
ducerii apei de la reteaua de aductiune ~i transport pinalaplanta. .
Acesteamenajari sint diferite, in raport de metoda de udare proiectata(
prin scur$ere la suprafata pe 'razdesau fi~ii, aspersiune, inundatie sau su'
mersiune, prin revarsart( sau circulatie ~i su'terana.
Amenajarile in interiorul unitatilor a$ricole sint divizate pe sectoare de udare
,.in raport de caracteristicile tehnice ale metodelor de udare, in scopul crearii
unor conditii optime de exploatare. .
/onstrucliile $idrote$nice pe reteaua de alimentare ~i de evacuare au rolul
de a permite re$larea nivelurilor ~i de'itelor, travers area apei pe su;L sau
peste
diverse o'stacole, distri'utia apei in retelele interioare ~i de aid la plante.
precum ~i de masurarea de'itelor livrate unitatilor a$ricole ~i chiar
sectoare
lor de udare.
n aceasta cate$oriede lucrari se inc&ud toate tipurile destavilare, poduri
~i podete, vanete,sifoane, conducte de traversare, apeducte, caderi~i pante
f
o
r
t
a
t
e
, noduri hidrotehnice, diverse utilaje ~i instrumente pentru apometrie.
0ucrarile anee au rolul de acrea conditii pentru exploatarea rationala. a
sistemului de iri$atie. n aceasta cate$orie sint inc&use sediile de sisteme,
can
toanele, drumurile de exploatare, rampele, liniiletelefonice ~i retelele
de radiocomunicatie, perdele de protectie a canalelor, 'ornele hectometrice
~i semnalizatoarele de hidranti.
#
6
+
""'
+
""~t+'( ""n
.
0
I 12 , ---r-
--.j..-
--.1--

---r--
17
1S
@
*ig. , " Sdlema unui sistem de irigalie :
1.~ priza "!J " ? de ldM(pune ; ! " ? de diJtri'utie ; ~ " ? prindpel de eMaJae ( S " ? oecuncar de eMaJae " drenaj ; A "
amal ter&iar de desecaJe ; + " statie de =pHp'e ; , " s&aie de prosi&me ; @ " sfJie de pomp'e " " ; 23- ?NLdudA principa,
22 " antali ; 2!J " ? oecuncar ; &! " 'razci de udale ; 24 " drmn prindpel ; 1S " dmm oecuncar ; 25 "inie electtici ; &+ " sediul
. de oim&