Medicina tibetana - Energia celor cinci mahabhute

Energia celor cinci mahabhute.

La baza intregii medicine tibetane sta teoria celor cinci mahabhute. Acestea sunt pamantul, apa, focul,
vantul, spatiul. Dupa cum noteaza specialistul in fizica nucleara M.A. Markov, la o analiza mai atenta putem
observa ca perceptia noastra despre fizica nu s-a indepartat foarte mult de cea a anticilor
Daca grecii antici socoteau ca energii
fundamentale cele patru stihii: pamant,
apa, aer si foc, fara sa inteleaga insa
proprietatile fundamentale ale acestor
stihii, fizica contemporana incearca sa
descopere continutul lumii reale ca o
interactiune complea a diverse cimpuri.
!ste acelasi lucru ca si in cazul stihiilor
anticilor: cimpuri puternice,
electromagnetice, slabe, gravitationale. "i
ca si anticii, noi sintem destul de departe
de intelegerea acestor proprietati
fundamentale ale stihiilor. Aceste cuvinte
pot duce cu gindul si la conceptia budista
a celor cinci mahabhute, adoptata de
medicii tibetani, cu o singura diferenta:
medicii tibetani cred ca natura
proprietatilor fundamentale ale
mahabhutelor le este cunoscuta. #ntr-o
traducere in sens propriu, sintagma cele
cinci mahabhute inseamna cele cinci manifestari marete. $oghinul tibetan %atog &andol a scris: &ealitatea
mahabhutelor consta in aceea ca dinamica eistentei "amsarei 'lumea fenomenelor( si a %irvanei 'lumea
realitatii neindoielnice( se manifesta fara incetare inca de la inceputuri. Dupa parerea lui, eistenta nu are un
inceput: #n timpurile demult trecute, notiunea de obiect real prin chiar continutul sau era purificata in mod
absolut prin pustietatea din spatiu a actualitatii care nu se manifesta si avea posibilitatea de epresie a
elementelor. Aceasta posibilitate s-a actualizat mai apoi sub forma a cinci lumi, din potentialitatea celor cinci
lumi se manifesta cele cinci mahabhute prin intensificare 'sau prin dinamica eistentei lor(. ) asemenea
posibilitate de manifestare este numita energie sau putere. #n acest fel se manifesta esenta mahabhutelor.
Mahabhutele au functii energetice. *.+. *arong spune ca mahabhutele sunt nu elemente fizice sau chimice, ci
niste notiuni subtile determinate de functiile lor energetice.
Pamantul este energia care iti da tarie, capacitatea de a te opune influentelor exterioare.
Apa este energia de legatura, cea care uneste diverse elemente.
Focul inseamna caldura, energia care incalzeste ceva ce tocmai a aparut.
Vantul inseamna mobilitate, baza fiecarei miscari.
"patiul se caracterizeaza prin lipsa oricarei limite, in particular energia spatiului formeaza cavitatile, vasele din
corpul uman. Dar acestea sunt numai caracteristicile generale ale celor cinci mahabhute, fiecare dintre ele are
o intrega insiruire de caracteristici proprii. !nergia celor cinci mahabhute formeaza corpul uman.
1
Pamantul este responsabil pentru formarea tesutului muscular, a oaselor si a simtului mirosului. Apa este
responsabila pentru formarea singelui, a fluidelor din corp si a simtului gustului. Focul raspunde pentru
temperatura corpului, pentru aspectul exterior si pentru simtul vazului. Vintul este responsabil pentru respiratie
si simtul tactil. Spatiul, dupa cum am mai spus, formeaza cavitatile din corpul uman.
-intul ca sustinator al vietii. Aceasta energie a mahabhutelor creeaza pe cei trei vinovati pentru san
./.t0.12 atate si pentru boli 3 vintul, fierea si mucozitatea.
#n sens propriu cuvintul tibetan rlung 'se pronunta lung( inseamna vint. Aceasta este miscarea aerului pe care
omul il inspira si il epira. 4rocesul respiratiei este imbogatit prin functiile corespunzatoare ale unuia dintre
cele cinci vinturi functionale ale corpului 3 vintul este sustinatorul vietii. Acesta este insa numai nivelul cel mai
superficial al sensului acestui cuvint, nivelul sensului propriu. #n sens larg, vintul inseamna sistemul functional
al organismului, care este responsabil pentru respiratie, dezvoltarea tesuturilor din corp, perceptia obiectelor
cu a2utorul celor cinci organe de simt. -intul este baza materiala a constiintei, creind posibilitatea gindirii. !l
este fundamentul energetic al organismului, prin care sunt determinate toate functiile legate de consumarea
energiei acumulate.
5ierea 'tibetanul mkhris, se pronunta ti( inseamna inainte de toate splina si vezica biliara, pentru ca
intruchipind zona caldurii corporale, ea este acel agent care da nastere in corp caldurii focului si contribuie la
digerarea alimentelor. Aceasta este cea mai clara manifestare a mahabhutei focului. #ntr-un sens profund,
fierea este sistemul functional al organismului care raspunde de prelucrarea si aprovizionarea organismului cu
toate tipurile de energie necesara. 4rin prisma esentelor proprii fierii sau energiei caldurii focului are loc
topirea rapida a alimentelor, la fel de repede are loc si digerarea lor.
"istemele in echilibru 3 un organism sanatos. 6uloarea si caldura corpului devin mai clare, actionati in toate
directiile fara teama, toate initiativele se bucura de o minte foarte clara. 4e scurt, fierea este sistemul de
directionare a proceselor care sunt responsabile pentru aprovizionarea vitala a organismului.
Mucozitatea este traducerea in sens propriu a cuvintului tibetan badkan. 7ad inseamna apa, kan inseamna
pamant: impreuna ele desemneaza sfera de activitate a mahabhutelor apa si pamant in corpul uman si nu se
folosesc in alte cazuri. Astfel, mucozitatea este acel sistem functional al organismului care raspunde de
mentinerea 'pamant( tuturor elementelor corpului unite si de legatura 'apa( intre aceste elemente in intregul
sistem al organismului uman. Acesta este sistemul de stabilizare a mediului intern al organismului.
Mucozitatea intareste corpul si mintea, unind incheieturile oaselor, ea intareste legatura dintre ele, prelungind
firul pur al constiintei, ea creste perseverenta in actiuni si capacitatea de a evita orice problema, toate partile
corpului devin mai albe si mai moi.
Daca sistemele vintului, fierii si al mucozitatii se afla in echilibru, ele mentin si sanatatea in organism. Daca
insa nu sunt in echilibru, ele pot provoca unele tulburari organismului.
4ulsatia si diagnosticarea bolilor. )rganele lezate sunt sapte parti ale corpului sau sapte niveluri de
organizare a tesuturilor si trei tipuri de impuritati care se supun eliminarii.
8na dintre cele mai importante notiuni a medicinei tibetane este cea de pulsatie. "ensul de pulsatie se reda
prin cuvintul tibetan rta 'care se pronunta ta(. #n sens propriu, cuvintul rta inseamna canal. 4rin acest cuvint
sunt denumite canalele de circulatie a singelui, a limfocitelor, aerului si altor esente prin corp 'vasele sangvine
si cele limfatice, canalele nervoase si altele(. Atunci cind spunem rta avem in vedere un canal, iar acesta este
un canal care pulseaza. Daca avem in vedere pulsatia, atunci este vorba despre pulsatia canalului. Dupa
caracterul pulsatiei canalelor la incheieturile miinilor pacientului sau in alte locuri ale corpului lui, medicul
tibetan cunoaste starea locurilor afectate. Aceste cunostinte sunt dobindite de catre medic studiind teoria si
metodica diagnosticului pe baza pulsatiei 'principala metoda de diagnostic a medicinei tibetane(.
2
istemul canalelor - importanta vitala pentru organism.
#n ceea ce priveste anatomia sau stiinta despre constructia organismului in medicina tibetana, eista un
material corespunzator si in anatomia europeana, chiar daca este grupat altfel. "a cautam in tratatele de
medicina tibetana date care sa coincida cu cele din tratatele europene este un lucru fara sens.
A doua dintre temele analizate in capitolul despre anatomie al
*antrei eplicative prezinta un interes deosebit. Aceasta se
numeste "tiinta despre anatomia canalelor. 6aracterizind
sistemul canalelor din corpul uman si subliniind insemnatatea
acestora pentru activitatea vitala a organismului, comentatorul
6elor patru *antre "aici2ei-6i2amto 'secolul al 9-###-lea( scrie:
6orpul uman nu este o masa omogena, functioneaza ca un
oarecare intreg, fiind patruns din loc in loc de niste canale, al
caror numar nu poate fi determinat.
!analele dispar o data cu moartea. Dintre toate tipurile de
canale, o valoare deosebita are asa-numitul canal organizat. !le
constituie baza activitatii vitale a intregului organism. Aceste
canale la embrion sunt concentrate in mi2locul buricului si au o
influenta hotaritoare asupra dezvoltarii embrionului si asupra
functionarii organismului in formare. Astfel, dupa cum observa
"aici2ei-6i2amto, in corpul unei persoane moarte aceste canale nu apar, o data cu moartea ele dispar
impreuna cu constiinta. Aceste canale de baza pot fi comparate cu liniile dintre polii unui magnet 3 ele sunt
reale si asa cum vorbim despre mecanisme greoaie 'in formarea corpului( trebuie sa vorbim si despre
mecanisme subtile, ca despre doua laturi ale unui intreg.
"pecialistii unui institut parizian au obtinut cu a2utorul unei camere foto electronice marturii stiintifice ale
eistentei in organism a unor puncte si linii pe care le folosesc cei care se ocupa cu acupunctura.
Partea stinga a corpului " canalul #alana.4rimul dintre aceste canale 3 Lalana 3 trece prin partea stinga a
corpului, formeaza creierul uman, actioneaza asupra mihnirii si asupra mucozitatii. #n acest contet, mihnirea
inseamna un eercitiu de orientare in lume supus insa actualizarii. 6u a2utorul energiei Lalana 'mahabhuta
apei( se formeaza creierul, iar creierul depaseste propria mihnire 'lipsa de orientare( datorita energiei
mucozitatii 'pamant : apa( ecitata de catre Lalana. Astfel, Lalana asigura in mod energetic capacitatea
noastra de a gindi rational.
Partea dreapta a corpului " canalul $asana.6el de-al doilea canal 3 &asana 3 trece prin partea dreapta a
corpului, formeaza sistemul aortei 3 vena seuala inferioara, actioneaza asupra miniei si fierii. #n acest contet,
minia inseamna un eercitiu de maturizare a eistentei individuale, eercitiu supus actualizarii, inseamna
energia mahabhutei focului. 4rin energia &asana se asigura relatia emotionala cu lumea, apararea eului
omului de tot ceea ce inseamna ne-eu. "i in acelasi timp, aceasta energie sub forma sistemului fierii este
responsabila pentru fortele vitale ale organismului, pentru activitatea lui eterioara pusa in legatura cu lumea
eterioara si, in consecinta, pentru depasirea stadiului de minie.
!entrul corpului " canalul Avadhuti.6el de-al treilea canal 3 Avadhuti 3 trece prin centrul corpului, este
conducatorul vintului-intelepciune. #n partea inferioara a corpului el formeaza organele seuale si actioneaza
asupra pasiunii si a vintului. #n acest contet, pasiunea inseamna un eercitiu supus actualizarii de largire si
imbogatire a duratei eistentei individuale. Atunci cind, ca rezultat al practicii ;oga, energia Lalana transforma
mihnirea 'intunecarea( initiala in claritate, energia &asana transforma emotia miniei intr-o sabie care reteaza
ratacirile mintii, altfel spus in intuitie. #ar atunci cind aceste energii se unesc in canalul central Avadhuti, vintul
prin forta proprietatii sale de mobilitate uneste mintea si intuitia si transforma pasiunea in intelepciune.
Atunci cind echilibrul in activitatea acestor canale este tulburat este provocata boala. Astfel, cauza tuturor
3
bolilor mucozitatii sunt faptele irationale si zgircenia. Aceste stari emotionale dezechilibreaza sistemul
mucozitatii. 6auza tuturor bolilor fierii sunt faptele facute la minie si gindurile rele despre ceilalti. 6auza
tuturor bolilor vintului sunt faptele provocate de pasiunea pentru inavutire, pentru lascivitate si invidia. Altfel
spus, aceste emotii pot deveni cauzele unor afectiuni daca ele sunt insotite de conditiile unui mod de viata si
de alimentatie irational. Daca insa omul nu este sclavul pasiunilor proprii si le poate controla, daca el incearca
sa-si stabileasca un regim de viata si alimentar corect, rezultatele nu vor mai fi nicidecum bolile.
!ha%rele sau sistemul de cinci noduri. 4rin activitatea acestor trei canale se formeaza tot sistemul de canale
al corpului. ) insemnatate deosebita pentru corpul si mintea omului au ramificatiile acestor canale, care
alcatuiesc sistemul cu cinci noduri al Avadhuti. Aceste noduri se numesc chakre. De aceste chakre sunt atrase
toate cele cinci vinturi de baza ale organismului: de ele sunt asigurate cele cinci importante subsisteme
functionale ale organismului. Daca luam in consideratie ca toate dereglarile mucozitatii si ale fierii sunt
insotite de vint, nemaivorbind despre tulburarile vintului, atunci se poate spune ca principala cauza a tuturor
bolilor este vintul. De aceea, starii canalelor vintului si chakrelor formate de ele li se acorda o deosebita
atentie.
*rebuie sa amintim de asemenea ca cuvantul tibetan rta inseamna nu numai canal, ci si pulsatie. 6aracterului
pulsatiei diverselor canale din corpul uman i se acorda de asemenea o mare atentie, luind in seama si
conditiile care tin de timpul zilei, de luna, de an, de un ciclu de ani.
Formarea tesuturilor din corp. !ste interesant ca in prima parte a 6elor patru *antra, in *antra
fundamentala, scrisa pentru persoane alese, nu se scrie in general despre inima, plamini si alte organe
interne. #n aceasta *antra o deosebita atentie se acorda organizarii tesuturilor corpului in sapte niveluri.
Aceste niveluri se numesc cele care alcatuiesc corpul 3 in sens propriu ceea ce este luat, percepute de
organism din mediul incon2urator. #n traducerile mongole acest cuvint este redat prin tamir, care inseamna
energie.
#n aceasta abordare, organele interne sunt reprezentate ca niste legaturi functionale oarecare, care se
formeaza din aceleasi tesuturi. Despre starea organelor putem vorbi luind in consideratie starea tesuturilor
corpului, pe aceasta se bazeaza si diagnosticul pus cu a2utorul pulsului sau al urinei.
*ratarea organelor interne inseamna in mod obligatoriu tratarea tuturor tesuturilor de care este legat organul
respectiv si care il hranesc pe acesta.
&n cel fel se formeaza tesuturile corpului' La inceput, mincarea si bauturile prin forta vintului care sustine
viata trec prin esofag in stomac, unde se descompun partial si se inmoaie. Dupa aceea, cu a2utorul vintului
asemanator focului se mareste fierea, care stapineste esenta focului. 4rin aceasta energie a focului se topeste
ceea ce contine stomacul. #n procesul de digerare participa de asemenea trei tipuri de mucozitate. 6a urmare
a acestui fapt, tot ceea ce s-a mincat si s-a baut alcatuieste sucul digestiv si resturile. "ucul alimentar a2unge
prin canalele sale pina la stomac si se supune actiunii vintului, fierii si mucozitatii, care functioneaza in ficat.
Aici, sucul la rindul lui se divide in suc si resturi. "ucurile care se formeaza astfel duc la aparitia singelui,
sucurile din singe formeaza muschii, sucurile din muschi formeaza grasimea, din sucurile grasimii se formeaza
oasele, din sucurile oaselor se formeaza maduva, din sucurile maduvei se formeaza sperma, sub forma unei
substante de culoare alba la barbati si de culoare rosie la femei. &esturile alimentare formeaza singele si
urina, resturile din singe formeaza fierea organelor seuale, resturile din muschi formeaza impuritatile care ies
prin noua orificii: ochi, urechi s.a. &esturile de grasime dau nastere grasimii si transpiratiei care sunt eliminate
prin porii pielii, resturile de oase formeaza dintii, unghiile, parul de pe corp. &esturile de maduva formeaza
pielea, o parte din continutul intestinului, secretiile oculare. Din resturile de sperma ale femeii si barbatului se
formeaza embrionul in uter, sucul din aceasta sperma se transforma in sperma fina care ii da corpului un
aspect sanatos.
!aldura focului insuficienta provoaca indigestia.*rebuie sa subliniem aici ca ceea ce am descris anterior
este schema principiala de formare a tesuturilor. #n acest proces un rol determinant 2oaca caldura focului din
corp. Aceasta inseamna nu numai caldura focului din stomac sau fierea care contribuie la digestie. 6aldura
4
focului inseamna toate tipurile de energie care asigura procesul schimbului de substante la toate cele sapte
niveluri de organizare ale tesuturilor. Daca in corp caldura focului este insuficienta, apare boala care se
numeste indigestie. #n acest contet, indigestie nu inseamna neaparat o boala a stomacului, aceasta poate fi
de asemenea incapacitatea de a asimila substantele hranitoare la oricare dintre nivelurile de trecere a
sucurilor si resturilor dintr-un tesut in altul. Aceasta poate fi o boala a singelui, o boala a muschilor etc.
"ubstantele pe care organismul nu este capabil sa le digere sunt asemanatoare prin proprietatile lor cu
otrava. #n cazul acestei boli, cele mai obisnuite semne sunt gustul acru in gura, dureri de stomac, intoicarea
cu feluri obisnuite de mincare, pierderea poftei de mincare, tulburari intestinale, rigiieli foarte dese, varsaturi
si diaree, balonare, dureri de spate, intreruperea vintului care va curata din interior si, ca o consecinta directa
a gazelor din intestin, dureri intercostale si in zona inimii, cresterea mucozitatii care egaleaza focul.
(aca se adauga la indigestie tulburarile vintului pot aparea ameteli. Daca adaugam tulburarile fierii vor
aparea senzatia de caldura in organele interne, diareea cu singe, varsaturile. Daca se adauga tulburarile
mucozitatii va aparea secretia in cantitati foarte mici de saliva. Medicamentele se recomanda luind in
consideratie dominarea in patologie a unuia sau altuia dintre vinovati 3 vintul, fierea sau mucozitatea. *rebuie
sa mai amintim inca un moment: vraciul tibetan trebuie sa studieze sub indrumarea #nvatatorului 0<-=> de
ani. %umai dupa aceasta el poate sa trateze independent bolnavii.
)rina si transpiratia neeliminate pot afecta sanatatea.#n afara de cele sapte tesuturi ale corpului pot
afecta sanatatea si urina, si transpiratia, cele care se supun secretiei, dar inca nu au fost eliminate din
organism. Acestea participa de asemenea la formarea tesuturilor din corp. -iata corpului alcatuit din zece
parti vatamate este asigurata de potentialul energetic si este sustinuta de cele 0< functii ale organelor
afectate. !ste vorba in acest contet despre cinci tipuri de vint: cel care sustine viata, cel care te ridica, cel care
cuprinde tot, cel asemanator focului, cel care purifica din interior 3 acestea sunt cele cinci prana din ?atha
$oga: prana, idana, viana, samana, apana, cinci tipuri de fiere: cea care digera, cea care se transforma in
sperma fina, cea care se intrupeaza, cea care asigura vederea, cea care lumineaza, cinci tipuri de mucozitate:
cea care sustine, cea care descompune, cea care realizeaza cunoasterea, cea care satisface, cea care uneste.
*oate acestea indeplinesc numai functiile proprii lor, circula prin propriile canale, prin organe si tesuturi ale
corpului, prin organele de simt, au propriile caracteristici cantitative si calitative.
anatatea fiecarei persoane depinde de starea lor in cea mai mare masura.
Luind in consideratie ceea ce s-a epus mai sus, medicina
tibetana propune urmatoarele criterii de sanatate si de boala:
4ilonul unui corp fara boli il constituie bazele unei afectiuni
'vintul, fierea, mucozitatea(, care alcatuiesc corpul, si
impuritatile supuse secretiei, atunci cind toate acestea se
gasesc intr-o stare nemodificata in ceea ce priveste propria
localizare si caracteristica de cantitate. 4ilonul unui corp
bolnav este alcatuit din aceleasi elemente, dar marite,
micsorate, afectate, atunci cind natura uneia dintre ele este
modificata si atunci cind se produc tulburari, ca o consecinta
a modificarilor.
6lasificarea bolilor in medicina tibetana 4e baza criteriilor de
sanatate si boala, medicina tibetana propune propria
clasificare a bolilor. *ipurile sau clasele de baza ale bolilor
sunt in numar de 0>0, iar doctorul !shi Donden scrie despre
acest lucru: Aceste 0>0 tipuri de tulburari isi au originea intr-
o clasificare mai larga, care cuprinde 0.@0@ tulburari si care
poate fi privita ca epresia concentrata a A/.>>> de tipuri de
dereglari, care corespund unui numar de A/.>>> de tipuri de
stari intunecate ale mintii. 6u alte cuvinte, in corelatie cu cele
A/.>>> de stari negative ale mintii eista A/.>>> de tulburari,
5
care pot fi incluse in cele 0>0 tipuri de boli. Dupa unele criterii bine determinate, bolile in medicina tibetana
se impart in trei grupe.
(ezechilibrul si bolile de natura interna.
#n prima categorie intra afectiunile cauzate de tulburarea echilibrului celor trei vinovati 3 vintul, fierea,
mucozitatea 3 si de asemenea bolile cauzate de necazuri 'cuvintul tibetan don(. *ibetanul don este tradus de
obicei ca spiritele rele, in sens propriu insa inseamna ceea ce poate fi inlaturat. Atunci cind in mintea omului
ramin urme ale unor ginduri rele, ale unor cuvinte si fapte, in conditii determinate, acestea duc la aparitia
bolilor. )amenii nu percep de obicei cauzele acestor afectiuni ca avind natura interna si fac abstractii de ele,
le considera atacul unor spirite rele. 6auzele foarte multor tulburari se gasesc in interiorul omului, dar se
manifesta sub forma bolilor datorita conditiilor eterioare nefavorabile 3 conditii de natura psihologica,
neurologica, ecologica. 6auzele si conditiile acestor afectiuni se supun inlaturarii. #ntr-un cuvint, in aceasta
grupa intra acele boli a caror cauza putem sa o stapinim, pe care putem sa o inlaturam printr-un mod de
viata sanatos, printr-o alimentatie corecta, cu a2utorul medicamentelor si al educatiei fizice.
Afectiunile de natura %armica. #n cea de-a doua categorie intra afectiunile de natura karmica. Acestea sunt
boli serioase a caror cauza nu este lipsita de insemnatate, ea este ascunsa si nu poate fi descoperita usor. "e
presupune ca adevarata cauza a acestor boli se gaseste in profunzime, ca aceste tulburari sunt rodul faptelor
corpului, vorbelor si gindurilor dintr-o viata anterioara. 6hiar cuvintul karma inseamna fapta. 5iecare fapta
este privita ca o za a unui lant cauzal, in interiorul caruia omul isi constientizeaza propria individualitate.
Aceste boli sunt socotite cele mai greu de tratat sau chiar de netratat: Daca vantul stinge o candela, 7uddha
o poate reaprinde cu mana sa. Daca insa uleiul din candela s-a terminat, nici macar 7uddha nu mai poate
face nimic '*artang *ulku(. sunt cunoscute de asemenea si urmatoarele cuvinte printre tibetani: Barma este
mai puternica decit 7uddha, cu alte cuvinte, karma nu si-o poate schimba decit omul. 5aptele karmice pot fi
favorabile pentru perfectionare si, in consecinta, pentru sanatate, nevaforabile sau neutre. #n orice caz, karma,
dupa cum se spune, conduce pe drumul perfectionarii toate fiintele vii. #n acest sens karma inseamna
dharma, legea comuna a perfectionarii tuturor fiintelor vii pina la %irvana, definita ca un suvoi al unor stari
absolute, pure ale constiintei.
*olile batrinetii sau istovirea mahabhutelor. 6ea de-a treia grupa de afectiuni este provocata de influenta
ambilor factori 3 tulburarea echilibrului vintului, fierii si mucozitatii si adaugarea la acest proces a roadelor
maturizate ale faptelor savirsite in eistentele anterioare. "e crede ca afectiunea de baza isi are radacinile si
toate bolile serioase a caror cauza nu este cunoscuta intra in aceasta grupa.
Mai departe, medicina tibetana imparte bolile in masculine si feminine, boli ale copilariei, ale batrinetii. 7olile
masculine sunt in numar de 01 tipuri, cele feminine 3 C= de tipuri, boli ale copilariei 3 =/ de tipuri, bolile
batrinetii sunt numai un singur tip 3 istovirea fortelor mahabhutelor. 7olile comune pentru toate grupele de
virsta sunt clasificate in functie de vinovati, de manifestarile speciale, de localizare. #n fiecare dintre aceste
serii de afectiuni eista 0>0 clase de boli, ceea ce duce la aparitia a />/ boli.
*oala depinde de foarte multi factori. Dintre acestea sunt analizate bolile cu caracter general, care difera
dupa locul inradacinarii afectiunii, bolile particulare, bolile cu origine sigura si cele derivate, bolile mintii si
bolile corpului, bolile interioare si eterioare, bolile caldurii si bolile frigului, bolile inflamatorii si bolile izolate.
6ombinatiile posibile ale acestor tulburari, dupa cum se afirma in *antra !plicativa, sunt fara numar. Medicul
trebuie sa stie ca nu eista boala care sa nu fie urmarea unei dereglari si tulburari in echilibrul celor trei
vinovati 3 vintul, fierea, mucozitatea, ca nu eista boli care sa nu aiba radacina in unul dintre elementele
inflamate: sucul digestiv, singele, muschii, grasimea, oasele, maduva spinarii, sperma, urina, transpiratii, ca
bolile mucozitatii si ale vintului sunt boli ale frigului, iar bolile singelui si ale fierii sunt boli ale caldurii, ca
bolile se manifesta doar in prezenta unor conditii si circumstante adecvate.
5iecare boala are la inceput un caracter ascuns, fara o patologie clara, dupa care urmeaza perioada de
manifestare sub forma unor semne si simptome ale afectiunii, iar mai tirziu perioada de aparitie a bolii si de
localizare a ei intr-un anumit loc. Medicul trebuie sa stie ca pentru diferentierea bolilor eista metode de
6
diagnostic specifice, ca bolile cu o singura origine sunt principale, iar celelalte 'cele derivate( sunt secundare.
5orta bolii in perioada de localizare depinde de climat, de anotimp, de particularitatile psihi-fiziologice ale
omului, de virsta sa, de vinovatul principal al bolii, de alimentatie si de modul de viata al bolnavului.
(iagnosticarea bolilor. 6elor sase organe de simt in medicina tibetana li se adauga si mintea, ca organ care
percepe obiectele ideale. #n totalitatea ei, diagnosticarea in medicina tibetana poate fi denumita senzitiva. #n
relatia dintre pacient si vraci nu intervine nici un laborator sau vreun instrument medical. #n *antra !plicativa
se spune: Asa cum despre un foc aflam prin intermediul fumului, la fel despre boli aflam prin intermediul
manifestarilor lor. Medicul care nu are o metoda sigura de diagnosticare a unei boli nu vede simptomele
afectiunii chiar daca prezenta lor este clara, la fel cum unii percep gresit fumul drept abur. !ista si o alta
categorie de medici care, asemenea celor care spun ca s-au adunat norii si inseamna ca va fi ploaie, iau niste
simptome presupuse drept reale. 4entru a stabili un diagnostic corect pacientul este eaminat din mai multe
puncte de vedere: clarificarea cauzelor aparitiei bolii, descoperirea semnelor si a simptomelor afectiunii,
determinarea a ceea ce este folositor si ce este daunator.
Modul de viata si alimentatia contribuie la aparitia bolii. 4entru ca aparitia unei afectiuni depinde in
primul rind de caracterul regimului alimentar si de modul de viata al persoanei respective, starea de sanatate
poate fi determinata dupa ceea ce a mincat si ceea ce a facut. Aceasta este de fapt eaminarea indreptata
catre evidentierea cauzelor de aparitie a afectiunii.
Astfel, la aparitia bolilor fierii conduce pasiunea peste masura pentru mincarurile iuti si fierbinti si
supraincalzirea acestora la foc, bolile mucozitatii sunt provocate de mincarea grea si grasa si de traiul in locuri
reci si umede, la aparitia bolilor vintului conduc viata dominata de dorinte si pasiuni, infometarea, insomnia,
activitatea fizica si verbala peste masura 'mai ales pe stomacul gol(.
!aminarea indreptata catre descoperirea semnelor si simptomelor afectiunii include patru puncte: se
studiaza bazele, obiectele, circumstantele, se aplica metodele de cercetare.
7azele de studiu sunt in numar de trei: vintul, fierea, mucozitatea. 4rin manifestarea arsitei si a frigului sunt
studiate caracteristicile activitatii lor: cresterea, scaderea, imbinarea, dezvoltarea si ecitarea.
+ulburarile celor trei baze ale bolilor si semnele lor
#n cazul cresterii vintului omul se intuneca, se ofileste, ingheata, trupul ii tremura, stomacul i se umfla, apar
constipatia si ametelile, fortele, somnul si organele de simt slabesc.
#n cazul scaderii vintului, omul simte o slabiciune, este stapinit de neliniste, nu doreste sa vorbeasca cu
nimeni, claritatea mintii i se pierde si apar semnele cresterii mucozitatii.
#n cazul cresterii fierii, fecalele, urina, pielea si ochii se ingalbenesc, apare senzatia de frig, de sete, de caldura
in corp, bolnavului ii dispare somnul, apare diareea.
#n cazul scaderii fierii ca urmare a scaderii caldurii interioare si a spermei fine se micsoreaza si valoarea
temperaturii corpului, pielea se innegreste.
#n cazul cresterii mucozitatii scade caldura interna, este tulburat procesul de digestie, apar sentimentul de
greutate, paloarea, o panica spirituala, o slabiciune a corpului, secretia de saliva ridicata, somnolenta,
respiratia greoaie.
#n cazul scaderii mucozitatii locurile de localizare a mucozitatii ramin pustii, apar ametelile, palpitatiile,
slabiciunea incheieturilor.
6ombinarea acestor semne vorbeste de la sine despre interdependenta tulburarilor celor trei baze si despre
transformarea tulburarilor uneia dintre ele in tulburari ale alteia.
7
#n eaminarea bolnavului se tine cont de anotimp. Dezvoltarea si acumularea vintului, a fierii si a mucozitatii
sunt procese care se petrec in functie de schimbarile anotimpurilor 'aceste modificari trebuie luate neaparat
in seama atunci cind este eaminat bolnavul(. !shi Donden scrie ca acumularea este un proces normal de
concentrare a vintului, fierii si mucozitatii in locurile lor. 6ind are loc manifestarea a ceea ce s-a acumulat,
acest lucru poate insemna ca vinovatul acumulat si-a parasit locul sau natural, pozitia sa si s-a mutat in alta
zona. Astfel, trebuie sa luam in consideratie ca manifestarea sau dezvoltarea este un proces anormal care
conduce la boala.
Acumularea de mucozitate in corp are loc la sfirsitul iernii, in lunile a 00-a si a 0=-a ale calendarului tibetan,
dezvoltarea ei se poate observa in prima si in cea de-a doua luna ale primaverii. Anul selenaro-solaro-
2upiteriano-saturnian al calendarului tibetan nu coincide cu anul gregorian adoptat in foarte multe tari.
"caderea mucozitatii are loc la inceputul verii, in lunile a treia si a patra ale calendarului tibetan 'data de 0 a
primei luni a anului este socotit inceputul primaverii: astfel anul 0..= a inceput la / februarie, 0..C 3 la =C
ianuarie, 0../ 3 la 0> februarie, 0..< 3 la C0 ianuarie(.
#n aceste luni incepe acumularea vintului. La sfirsitul verii 'lunile a cincea si a sasea( se acumuleaza fierea si se
poate observa dezvoltarea vintului. *oamna 'lunile a saptea si a opta( se observa scaderea vintului si
dezvoltarea fierii. La inceputul iernii se poate observa scaderea fierii si, dupa cum am mai spus, are loc si o
acumulare a mucozitatii.
&ritarea bazelor bolii si caracteristicile sale
8n proces anormal este si iritarea bazelor bolii. #ritarea vintului se caracterizeaza printr-un puls slab, prin
urina transparenta, ameteli, limba rosie si uscata, gust amar in gura, dureri intermitente, frisoane, senzatia de
vlaguire, insomnie, cascat continuu, indignare, varsaturi dimineata, tuse cu epectoratii, ghiorait in stomac,
senzatii neplacute dupa masa. A sasea si a saptea vertebra 3 numaratoarea incepe de la primul os care iese in
evidenta la baza gitului atunci cind acesta este indoit 3 prin apasare sunt dureroase.
#ritarea fierii se caracterizeaza printr-un puls rapid si tensionat,
prin urina de culoare galben-rosiatica, cu miros puternic, prin
dureri de cap, prin caldura corpului, gust acru in gura, o
membrana groasa pe limba, nas uscat, ingalbenirea pielii si a
scleroticii ochilor, dureri neasteptate, insomnii nocturne si
absenta somnului in timpul zilei, diaree si varsaturi, uneori chiar
cu singe, transpiratie foarte abundenta, miros neplacut al
corpului, dureri in digerarea alimentelor, mai ales la mi2locul zilei
si la miezul noptii.
#ritarea mucozitatii se manifesta ca rezultat al faptelor favorizate
de lacomie. !a se caracterizeaza printr-un puls slab, incetinit,
printr-o urina de culoare alba cu miros slab, prin limba palida,
gustul insipid in gura, stralucirea scleroticii ochilor, umflarea
pleoapelor, saliva abundenta, deprimare, lipsa poftei de mincare,
racirea corpului, digestie proasta, dureri de rinichi si de mi2loc,
umflaturi, aparitia abceselor si a furunculilor, varsaturi si diaree cu
mincare nedigerata, scaderea memoriei, somnolenta, slabiciune,
dureri ale articulatiilor, cresterea in greutate, indiferenta.
6ele 0< componente care stabilesc starea de sanatate.*ot ceea ce
am epus mai sus se refera la studierea bazelor. )biectele studiate sunt cele cinci organe de simt: ochii,
urechile, nasul, limba, pielea, sfera de activitatea a celor cinci organe de simt: ceea ce se poate fi vazut, ceea
ce poate fi auzit, ceea ce poate fi mirosit, ceea ce poate fi gustat, ceea ce este palpabil, cinci tipuri de
8
impuritati: saliva, fecalele, varsaturile, urina, singele 'in cazul hemoragiilor nazale, de eemplu(.
4rin studierea acestor 0< componente medicul a2unge la o concluzie in ceea ce priveste starea de sanatate a
pacientului. De eemplu, daca ochii sunt inflamati puternic, daca apar dureri si senzatia de uscaciune a
ochilor, aceasta vorbeste despre o tulburare combinata a mucozitatii si vintului. 4asiunea peste masura
pentru mincarurile iuti si bauturile fierbinti provoaca de obicei tulburari ale fierii. !liminarea puroiului cu singe
din urechi este o marturie despre eistenta unui singe bolnav. Metodele de analiza sunt eaminarea, palparea
si interogatoriul.
Examinarea limbii si a urinei. Principalele vizate de control sunt limba si urina.
!aminarea limbii este in primul rind indreptata catre evidentierea principalului vinovat de boala. #n
dereglarile vintului, limba este rosie, uscata si aspra. Daca este dereglata fierea, limba este acoperita cu o
membrana de culoare negru-galbuie care o acopera in intregime. #n cazul dereglarii mucozitatii, limba are un
aspect nesanatos, nu se diferentiaza nici prin culoarea rosie, nici printr-o alta culoare, iar atunci cind este
palpata este moale si umeda.
4rin intermediul eaminarii urinei se poate de asemenea descoperi principalul vinovat al unei afectiuni. #n
cazul tulburarilor vintului, urina este de culoare verzuie si apoasa, aminteste de apa de izvor, in tulburarile
fierii urina are o culoare galben-rosiatica, un miros puternic, in tulburarile mucozitatii urina are culoare alba,
cu miros nesemnificativ. 8rina vintului prin agitare face spuma puternica, ceea ce nu se observa la urina fierii
si a mucozitatii.
#n a2unul analizei nu depuneti eforturi sustinute. Acestea sunt numai cele mai generale trasaturi. #n sfera de
cercetare a urinei sunt incluse de obicei opt puncte: pregatirea pentru analizarea urinei, perioada de timp de
analizare a urinei, vasul pentru urina, particularitatile de schimbare a culorii urinei, urina persoanelor
sanatoase, urina celor bolnavi, urina bolnavilor grav, urina in perioadele de necaz.
0. 4regatirea pentru analizarea urinei: inainte de a da urina pentru analiza pacientul trebuie sa respecte citeva
reguli. #n a2unul analizei nu trebuie sa faca nici un eces alimentar sau de comportament, nu are voie sa bea
ceai tare, prea mult iaurt sau lapte acru, nu ii este permis de asemenea alcoolul. "eara trebuie sa bea putin
lichid, pentru ca dimineata sa nu sufere de sete. !ste interzis actul seual. 4acientul trebuie sa se straduiasca
sa doarma cit mai bine. #n a2unul analizei nu trebuie sa faca eforturi fizice sau psihice, dar nici imobilizarea
completa nu este recomandata.
=. *impul de analiza a urinei este perioada de dupa rasarit, cind razele solare se oglindesc in vasul de urina.
Daca pacientul nu urineaza deloc noaptea, atunci pentru analiza se ia numai a doua 2umatate din cantitatea
de urina. "e studiaza culoarea, mirosul, depunerile 'albuminele(.
C. -asul pentru urina este cel mai adesea emailat, pentru ca un asemenea vas nu schimba culoarea urinei.
/. "chimbarea culorii urinei: la formarea urinei participa stomacul, intestinul, vezica biliara, ficatul, singele,
limfa etc. Acest proces este destul de comple si in functie de cum are acesta loc culoarea urinei se schimba.
"ubstantele precipitate in urina apar in special din cauza tulburarilor singelui si fierii. De aceea, dupa
caracterul acestor substante sunt determinati parametrii de baza ai bolii 3 o boala a arsitei sau o boala a
frigului.
<. 8rina persoanelor sanatoase: daca dupa citeva minute urina ramine la o culoare galben clar, care aminteste
culoarea unui ulei bun, daca este transparenta si nu are un miros greu, daca spuma este de nivel mediu,
pelicula de deasupra este neinsemnata, substantele precipitate sunt dizolvate in mod egal, culoarea din
centrul vasului este putin mai intunecata decit in celelalte zone inseamna ca aceasta este urina unui om
sanatos.
@. 8rina bolnavilor: urina proaspata este studiata dupa culoare. 6uloarea urinei vintului, fierii si mucozitatii a
9
fost descrisa mai sus. 6uloarea rosie indica o boala a singelui. 6uloarea ruginei indica o boala a limfei. 8rina
in mai multe nuante combinate vorbeste despre tulburari cu caracter divers. 8rina de culoarea mustarului si
cu caracter uleios este proprie bolilor infectioase. 8rina de culoare portocalie si cu miros neplacut indica o
afectare generala a organismului. Daca culoarea urinei este in general intunecata, dar contine si o gama de
nuante care amintesc un curcubeu, este vorba despre o intoicatie de orice fel.
"e face de asemenea si analiza urinei proaspete dupa aburii pe care ii emana. ) emanatie puternica arata o
caldura foarte mare. !manatia slaba si rapida trimite cu gindul la o boala a frigului, ca urmare a tulburarilor
mucozitatii si vintului. Daca emanatiile sunt ba puternice, ba slabe se poate vorbi despre o lupta a caldurii si a
frigului in organism.
8rina proaspata este studiata de asemenea dupa miros. 8rina cu depuneri si cu un miros neplacut indica o
puternica boala a caldurii. 8rina fara miros sau cu un miros slab vorbeste despre o boala a frigului. Daca urina
emana mirosul unei mincari oarecare, acest fapt vorbeste despre o proasta digestie, despre scaderea caldurii
focului in stomac.
Analiza urinei calde se face de asemenea luind in consideratie spuma, depunerile. De eemplu, daca
balonasele care se fac in vas dispar foarte repede, acest lucru vorbeste despre o boala inradacinata care a
cuprins tot corpul si a devenit serioasa. Depunerile in urina apar in special in cazurile afectiunilor caldurii -
tulburari ale singelui si fierii. Depunerile care amintesc un nor care strapunge toata cantitatea de urina
vorbesc despre bolile de plamini, cum ar fi tuberculoza. 7olile de rinichi sunt indicate de depunerile care
amintesc de nisip. Aparitia unor depuneri la suprafata urinei arata o boala a caldurii in partea superioara a
corpului, de eemplu a inimii, formarea unor depuneri la fundul vasului indica o afectiune a rinichilor, iar
formarea depunerilor la mi2locul vasului - o afectiune a splinei sau a ficatului.
De asemenea, se mai face analiza urinei dupa schimbarea culorii in procesul de racire, dupa perioada in care
se schimba, pentru ca in cazul afectiunilor cu o evolutie presupus letala culoarea urinei prin racire nu se
modifica.
1. 8rina bolnavilor foarte grav. !ista o serie de semne care permit cu a2utorul urinei determinarea posibilitatii
mortii din cauza unei boli serioase, dar acest lucru nu poate fi stabilit cu eactitate decit de catre un medic
foarte bun prin compararea datelor analizei urinei cu cele ale altor metode de diagnoza.
A. 8rina in perioadele de necaz. 4entru analizarea urinei din perioadele de necaz este de asemenea necesara
o inalta calificare a medicului. Daca este sa vorbim despre acest lucru in linii mari, atunci in acest scop se
alege un vas mare si se asaza pe o masuta. 4acientul urineaza in acest vas fara a-l ridica de pe masa. Directia
in care el urineaza este socotit rasaritul. 4rivind de sus, medicul pune in gind la suprafata urinei niste gratii
alcatuite din noua despartituri si observa ce fel de figuri si in ce directie apar, cit de repede se schimba
culoarea urinei.
4rintre acele gratii imaginare medicul descopera niste desene care amintesc de ochii unui peste,
asemanatoare unor linii punctate, observa formarea spumei. 4e baza a ceea ce a vazut el a2unge la o
concluzie in ceea ce priveste caracterul necazului.
6eea ce s-a epus pina aici sunt numai regulile generale si studierea in profunzime a metodelor de analiza a
urinei este posibila numai prin coordonarea unui medic eperimentat.
#n concluzie, trebuie sa subliniem ca prin analizarea urinei sunt descoperite afectiunile organelor tubulare -
ale stomacului, ale intestinului gros si subtire, ale testiculelor sau ale ovarelor, ale vezicii biliare. Afectiunile
organelor compacte - inima, plaminii, ficatul, splina, rinichii - sunt descoperite mult mai usor cu a2utorul
pulsului.
"urse: scritube.com D suntsanatos.ro
10