Suprafata 413.

488 Km
Adancime medie 1.271 m
MAREA NEAGRA
Marea Neagra este o mare continentala situata intre Europa sudestica si Asia mica care
scalda tarmurile !omaniei pe o lungime de 24" #m$ %crainei$&urciei si 'ulgariei. (rin sistemul de
stramtori 'osforMarea Marmara)ardanele comunica cu Marea Mediterana$ iar prin stramtoarea
Kerci cu Marea de A*o+ , mare care repre*inta de fapt o ane-a a Marii Negre. Are in linii mari
forma o+ala si tarmuri putin crestate .cu e-ceptia peninsulei /rimeea0$ iar in partea de nord+est are
numeroase limanuri. (latforma continentala este foarte e-tinsa$ mai ales in nord+est$ apoi
adancimile cresc$ a1ungand in regiunea centralsudica la 2.42" m.
2n Marea Neagra se +arsa numeroase flu+ii mari$ ca3 )unarea$ Nistru$ 'ug$ Nipru$ !ioni$
Ki*il2rma# si de aceea salinitatea ei este sca*uta .in medie 2422
o
5
44
0 in comparatie cu cea a
oceanului planetar.
&emperatura medie anuala in sectorul romanesc este de 612."
o
/$ depasind cu 2
o
/
temperatura medie a aerului. 2arna temperaturile scad destul de mult$ 7at frec+ent +anturile de nord
+est care pro+oaca +aluri mari foarte periculoase pentru na+igatie. 2n iernile mai reci$ in *ona litorala
nordica Marea Neagra ing8eata. Su7 influenta +inturilor se formea*a un curent circular$ diri1at de
linia tarmurilor$ care$ datorita (eninsulei /rimeea$ se impart in doua ramuri inc8ise3 estica si +estica.
%n curent de suprafata transporta prin 'osfor apele mai dulci ale Marii Negre spre Marea
Mediterana9 in adancime se formea*a un curent copmensator$ care transporta in sens contrar ape cu
salinitate mare. )in cau*a lipsei de circulatie +erticala$ la adincimi mai mari nu patrunde suficient
o-igen si predomina 8idrogenul sulfurat.
2n Marea Neagra traiesc circa 1."44 de specii de animale$ in special ne+erte7rate$ pesti
.dintre care au mare importanta economica scrum7iile$ palamida$ 8amsiile$ sta+ri*ii si in special
sturionii$ cu specii care e-ista numai in Marea /aspica$ in Marea Neagra si in mai mica masura$ in
Marea Mediterana3 morunul$ nisetrul si pastruga0$ delfini si c8air cate+a foci in regiunea /apului
/aliacra .'ulgaria0.
)in cele mai +ec8i timpuri Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin intermediul
careia populatia 7astinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu cultura miceniana. 2ncepind din
sec. al :222lea i.e.n. pe tarmurile Marii Negre colonistii greci .care o numea (ontul Eu-in0 au
intemeiat un numar de orase .(8anagoria$ Kimmeri#e$ Apolonia (ontica$ Mesem7ria$ ;dessos$
/allatis$ &omis$ <istria$ &=ras$ ;l7ia$ /8ersones$ &8eodosia$ (anticapaion$ )ioscurias$ (8asis$
&rape*unt$ Sinope$ <eracleea (ontica$ etc.0 care au a+ut un important rol economic$ politic si
cultural contri7uind la gra7irea procesului descompunerii comunei primiti+e la trii7urile locale.
)upa e-peditia lui (ericle in (ont .437 i.e.n.0 un rol preponderent in +iata economica a 7a*inului
Marii Negre la a+ut orasul Atena. Mai tar*iu$ in anul 88 i.e.n. regele (ontului$ Mitriade al :2lea$
Eupator$ de+enise carmuitorul sau aliatul tuturor tri7urilor si popoarelor din 1urul Marii Negre .cu
e-ceptia 'itiniei0$ repre*entand o amenintare serioasa pentru influenta romana in ;rient. >a mi1locul
secolului 2 i.e.n.$ 'ure7ista$ conducatorul statului dac incepator$ sia intins stapanirea asupra tarmului
stang al Marii Negre$ cuprins intre Nistru si Apollonia (ontica. )o7rogea a fost cucerita de romani si
inclusa in pro+incia Moesia in anul 4? e.n. orasele de pe litoralul do7rogean al Marii Negre ./allatis$
&omis si <istria0 au intrat astfel in stapinirea !omei$ cunoscand o noua perioada de inflorire
economica si culturala .perioada romana0. )ominatia romana in 7a*inul Marii Negre a fost
continuata de cea romano7i*antina .in secolele 2: , :22 e.n.0$ care$ pentru asi mentine stapanirea
drumurilor comerciale din Marea Neagra$ a tre7uit sa infranga ri+alitatea statului iranian al
Sasani*ilor$ iar apoi pe cea a cne1ilor rusi. )upa cucuerirea /onstantinopolului de catre cruciatii
apuseni .12440$ pe litoralul de sud al Marii Negre a aparut 2mperiul de la &rape*unt. )in aceeasi
perioada a inceput si patrunderea negutatorilor geno+e*i si +enetieni$ care pana la cucerirea turceasca
siau instituit monopolul comercial in 7a*inul Marii Negre. >a sfarsitul secolului al @2:,lea$
inceputul secolului al @:lea$ Marea Neagra constituia 8otarul estic al Moldo+ei si al &arii
!omanesti. )upa caderea /affei$ trecerea /rimeei su7 su*eranitatea turceasca .147"0 si caderea
/8iliei si a /etatii Al7e in mana turcilor .14840$ aproape intreg litoralul Marii Negre se afla in
stapanirea 2mperiului ;toman. 2n urma ra*7oaielor rusoturce din secolele @:222 , @2@$ stapanirea
turceasca sa restrans continuu$ pana ce$ in urma primului ra*7oi 7alcanic$ in 1A12$ stapanirea asupra
tarmurilor Marii Negre de catre statele ri+erane a capatat apro-imati+ configuratia actuala.
Marea Neagra este o importanta cale na+iga7ila$ legand regiunile ri+erane cu Marea
Mediteran si prin aceasta cu oceanul planetar.
(rincipalele porturi3 /onstanta$ ;desa$ <erson$ &uapse$ No+orossiis#$ (oti$ 'atumi$ &ra7*on$
Sinop$ :arna$ 'urgas.
>itoralul Marii Negre constituie o importanta *ona 7alneoclimatica9 dea lungul sau
de*+oltat numeroase statiuni de renume international3 Mamaia$ Eforie$ Mangalia$ Balta$ Soci$
Su8umi$ 'atumi$ :arna.
>itoralul romanesc al Marii Negre pre*inta aspecte diferite. 2n nord$ de la gura de +arsare a
7ratului Musura si pana la /apul Midia .cca. 1"4 #m0$ tarmul este 1os$ pe alocuri insta7il$ nisipos$ cu
dune si cordoane litorale$ cu pla1e largi. >a sud de /apul Midia pana la granita cu 'ulgaria$ tarmul
este inalt si a7rupt .fale*a0$ sapat in loess si depo*ite sarmatice$ pre*entand numai din loc in loc pla1e
.Mamaia$ Agigea$ Eforie Nord si Eforie Sud$ /ostinesti$ Mangalia0. Cale*a a fost amena1ata prin
talu*e de +erdeata si diguri. (la1ele litoralului romanesc al Marii Negre prin e-punerea lor estica si
prin nisipul fin$ sunt foarte cautate in Europa.
/lima litoralului romanesc al Marii Negre este temperatcontinentala$ cu usoare influente
marine. :ariatiile anuale si diurne ale temperaturii aerului sunt mai moderate decat in restul tarii .74
84 de *ile de +ara0. (recipitatiile atmosferice sunt foarte +aria7ile si se produc la inter+ale mari
.444 , 744 mm annual0. :ecinatatea marii si a uscatului fa+ori*ea*a formarea 7ri*elor. >itoralul
romanesc al Marii Negre este supus iarna +iscolului .+anturile de nordest0. )ea lungul litoralului se
pot deose7i doua nuante climatice3
la nord de /apul Midia$ e+aporatii puternice *iua .)elta )unarii si /omple-ul
!a*elm0$ care asigura ume*irea aerului si duc la scaderea amplitudinilor termice
la sud de /apul Midia$ regimul temperaturii aerului este mai moderat si cu caracter
marin mai pronuntat9 +ara$ temperatura aerului este mai co7orata decat in nord$ iar
iarna este mai ridicata.
ROMNIA
1. Turism litoral
>itoralul romDnesc oferE condiFii naturale dintre cele mai fa+ora7ile pentru aGe*area Gi de*+oltarea
staFiunilor .inclusi+ 7alneare0$ prin pre*enFa unor pla1e Hntinse$ a unor condiFii climatice cu umiditate
redusE Gi prin e-istenFa unor nEmoluri terapeutice
1
. (la1ele cu nisip fin sunt orientate spre est$ a+Dnd
insolaFia diurnE de peste 11 ore .lumino*itatea este accentuatE ca Gi pe coastele mediteraneene0. Ele
sunt de douE tipuri3 desc8ise .Hn golfurile mici unde curenFii litorali au depus cantitEFi de nisip ,
Mamaia0 sau Hnc8ise .Hncadrate de promontorii Gi fale*e0. AlEturi de oraGele istorice &omis
.Constana0 Gi /allatis .Mangalia0 au fost construite Hn principal dupE 1A"" o serie de staFiuni
2
3
Nvodari .Hn special pentru ta7ere de copii0$ Mamaia$ Eforie Nord, Techirghiol .pentru cura
7alnearE0$ Eforie Sud, Costineti .pentru tineret0$ Neptun-Olimp$ upiter$ Cap !urora$ "enus$ Saturn.
(e plan internaFional$ cea mai cunoscutE staFiune este Mamaia, (erla MErii Negre$ una dintre cele
mai frumoase din Europa. Sc8im7Erile care au a+ut loc aici Hn ultimii ani .inclusi+ reno+area
8otelurilor$ decorarea aleilor$ creGterea calitEFii ser+iciilor$ un mai 7un raport calitatepreF0 sau
concreti*at Hntro sporire a numErului de turiGti romDni dar Gi strEini. /apacitatea 8otelierE de ca*are
Hn Mamaia HnseamnE3 3 8oteluri de cinci stele$ 4 8oteluri de patru stele$ 12 de trei stele$ 37 de douE
stele Gi " de o stea la care se adaugE popasurile turistice cu cEsuFe$ 7ungalouri Gi locuri de campare.
(e lDngE numeroasele restaurante .unele cu specific0 Gi posi7ilitEFi de agrement$ din anul 2443
funcFionea*E Gi parcul de distracFii IAJua MagicK. El poate primi *ilnic 2"44 de +i*itatori Gi este
dotat to7ogane$ piscine$ 7a*ine$ fastfooduri$ 7aruri$ maga*ine de su+eniruri ce ocupE 27444 m
2 3
.
>a sud de Mangalia se aflE localitEFile turistice # Mai Gi "ama "eche$ agreate de turiGtii care +or sEGi
petreacE +acanFa Hntrun mediu natural$ rustic. Ele sunt confruntate Hn pre*ent cu pro7lema ridicErii
de numeroase amplasamente ce riscE sE Gtir7eascE din intimitatea *onei.
2. &urism montan
Munii Carpai, care se ntind pe o supraa! de circa "##.###$m
"
, str!%!t&nd ' !ri din
centrul (i estul Europei, atin) n!limea ma*im! n +&rul Gerlachovka ,"''- m, n masi+ul
Tatra Mare, pe teritoriul .lo+aciei/, iar pe teritoriul Rom&niei, n +&rul Moldoveanu ,"011 m/.
.unt str!%!tui de numeroase pasuri (i trec!tori, care permit o %un! circulaie turistic!2
Urdele ,"110 m altitudine/, Prislop ,111' m/, Giuvala ,1"1# m/, Tihua ,1"## m/, Predeal
,1#--m/. 3eisa4ul carstic se impune printr5o serie de deileuri ,6un!rii, Mure(ului, Oltului,
7iului, Cri(ului Repede/, c8ei ,9ica:ului, Nerei, Tur:ii, ;r(ilor, T!trului, <!noa)ei etc./, sau
pe(teri ,Urilor, Scrioara, Vntului, Topolnia, Polovragi, Muierilor, Ialoiei, I!vorul
Tuoarelor/. Nu lipsesc nici peisa4ele )laciare ,Alpii Transil+aniei 5 Carpaii Meridionali din
Rom&nia/, cu ormele speciice2 piscuri semee, +!i a%rupte, circuri, cascade, lacuri.
=idro)raia este %o)at!, repre:entat! de numeroase r&uri ,>#? din apele care scald!
Carpaii a4un) n Marea Nea)r!/, circa 10# de lacuri naturale ,)laciare, tectonice @ cum este
"acul #ou, =ar)8ita 5 sau +ulcanice @ lacul S$nta %na, =ar)8ita/ (i alte 0# lacuri de
acumulare ,cum sunt cele de pe r&urile .an din 3olonia, Ora+a din .lo+acia, 9istria, R&ul
Mare, Ar)e(, Cerna (i altele din Rom&nia, cel mai mare iind Porile de &ier, pe 6un!re/.
Aaloarea turistic! (i (tiiniic! a Carpailor este ntre)it! de pre:ena unei aune
%o)ate (i deose%ite, cu specii unice n Europa. Astel, Carpaii ad!postesc circa B### de
e*emplare de urs %run ,cele mai multe iind pe teritoriul Rom&niei/, 1### e*emplare de lupi
,aproape toat! populaia de lupi a Europei/, -### e*emplare de lCnc(i, la care se adau)!
marmote ,mai ales n Tatra/, capre ne)re, %i:oni, +ulpi, +ulturi (i multe alte specii. .e
aprecia:! c! n Munii Carpai, num!rul carni+orelor mari ,ur(i, %i+oli, %i:oni etc./ este de 1#5
"# de ori mai mare dec&t n Alpi. Dlora este (i ea de mare importan! (tiiniic!, iar p!durile
acoper! circa E din supraaa Carpailor. Fntinsele p!(uni (i acti+it!ile pastorale, p!strate din
+ec8ime, completea:! acest peisa4 minunat.
1 '. Lotta, $eografia Municipiului Constana$ Ed. Muntenia 1AA"$ pag.121122
2 cea mai +ec8e staFiune este Eforie Sud cu primul 8otel construit Hn 18A2. &ot Hn aceeaGi perioadE apare Gi staFiunea
Mamaia
3 MMM.info+acanta.ro
Munii Carpai ad!postesc (i unele din cele mai rumoase parcuri naionale din
Europa ,%ietrosu &odnei, &ete'at, (omogled, %iatra Craiului/, un important ond piscicol,
precum (i o e*traordinar! %o)!ie cultural5istoric! ,castele medie+ale, cet!i, palate,
m!n!stiri/ (i olcloric!. Casele de lemn din Maramure( (i 9uco+ina sunt o atracie deose%it!,
iar tradiiile populare din ntre)ul arc carpatic sunt apreciate de turi(ti din lumea ntrea)!.
6in aceste moti+e, satele turistice din Munii Carpai au de+enit n ultimii ani destinaii
turistice ma4ore.
/8iar dacE nu au oferte turistice la ni+elul staFiunilor din Alpi .cu unele e-cepFii0$ staFiunile
din MunFii /arpaFi atrag numeroGi turiGti$ din arii limitrofe sau mai HndepErtate lanFului carpatic. Nn
turismul internaFional sunt recunoscute staFiunile montane Sinaia, Predeal i Poiana 'raov.
Acestora li se adaugE alte staFiuni cu perspecti+e de a intra Hn circuitul internaFional$ cum sunt 'ora,
%!uga, 'uteni, (uru, Seenic, Stra)a, Pltini, 'lea, Stna de Vale.
-. Turism %alnear
!omDnia dispune de un potenFial al apelor minerale Gi termominerale imens$ fiind in+entariate
peste 3444 de i*+oare$ din toate tipurile cunoscute pDnE Hn pre*ent pe Olo7. )in acest punct de +edere$
Fara noastrE se situea*E pe locul HntDi Hn Europa$ deFinDnd o treime din resursele de ape minerale ale
continentului. Alte FEri europene cu resurse de ape minerale sunt CranFa .1244 i*+oare0$ %ngaria
.4470$ 2talia .2?40$ El+eFia .2"40$ Oermania .1?"0$ Spania .1280$ /e8ia$ Slo+acia$ Suedia
4
.
%pele oligoinerale conFin su7 1g5l minerali*are totalE Gi su7 1g5l 7io-id de car7on9 pot fi termale
.)ile *eli+, )ile ,Mai, $eoagiu-)i, "aa de os, Clan, Moneasa0$ folosite Hn cura e-ternE sau reci
.Climneti, Slnic Moldova, )ile Olneti0$ folosite Hn cura internE.
%pele inerale car*oga!oase conFin peste 1g5l 7io-id de car7on Gi pot a+ea minerali*aFii diferite
.clorurate$ sodice$ sulfatate$ feruginoase etc.0. Se folosesc ca apE de masE sau Hn cura internE la
)u'ia, -ipova, )i.oreni, )ora, /i'in, )orsec, S0ngeor'-)i, "atra (ornei, Tunad, S0ncrieni,
)alvan1os, Malna
%pele inerale alcaline au o concentraFie de peste 1g5l 7icar7onat de sodiu Gi se folosesc Hn cura
internE9 se gEsesc asemenea ape cu caracter mi-tcar7oga*os .calcice$ magne*ice$ feruginoase0 la
)odoc, %oiana Negri, )orsec, /i'in etc.$ sau Hn com7inaFie cu clorura de sodiu$ la Slnic Moldova,
Covasna, S0ngeor'-)i.
%pele inerale alcalino+$eroase$ cu peste 1g5l su7stanFe di*ol+ate$ Hn care predominE mono-idul de
car7on alEturi de calciu Gi magne*iu$ se folosesc Hn cura internE la Covasna, S0ngeor'-)i, "0lcele,
)orsec, -ipova, )i.oreni, /i'in, "alea "inului, )odoc etc.
%pele inerale $eruginoase conFin peste 14g5l fier$ folosinduse Hn cura internE$ la Tunad, "atra
(ornei, )u'ia, -ipova, "0lcele, )i.oreni, )il.or, "rghi.
%pele inerale arsenicale sunt cele care conFin cel puFin 4$7mg ion arsen5litru Gi$ de o7icei$ Gi fier. Se
folosesc numai Hn cura internE la Covasna i 2aru (ornei.
%pele inerale clorurate+sodice cu peste 1g5l clorurE de sodiu se folosesc$ de asemenea$ Hn cura
internE$ la )ile 3erculane, Ocna Si.iului, Someeni$ dar Gi Hn cura e-ternE$ la Techirghiol, Sovata,
)a'na, Ocna Si.iului, $ovora, Scele, Slnic %rahova, Srata Monteoru, Ocna Mure, Telega etc.
%pele inerale iodurate conFin peste 1g5l iod Gi se HntDlnesc la Olneti, Climneti, Co'ia$ folosite
atDt Hn cura internE cDt Gi Hn cea e-ternE$ dar Gi la )a'na, $ovora, Srata Monteoru$ )lteti$ folosite
numai Hn cura e-ternE datoritE marii concentraFii de sare Gi iod.
%pele inerale sul$uroase au o concentraFie de sulf de peste 1g5l Gi se folosesc Hn cura e-ternE la
)ile 3erculane, Climneti, Olneti, Scelu, %ucioasa, Mangalia, $ovora.
4 Mi8aela )inu$ $eografia Turismului, Ed. )idacticE Gi (edagogicE$ 'ucureGti 2442, pag. 1"A.
%pele inerale sul$atate conFin sulf Hn forma sa o-idatE$ alEturi de sodium$ calciu sau magne*iu$
fiind indicate Hn curele interne. Se HntDlnesc la Climneti, $ovora, !mara, "aa de os, Ocna
2ugatag, Slnic Moldova, Srata Monteoru
%pele inerale radioactive pre*intE o concentraFie de minimum 14
7
mg5l sare de uraniu9 Hn Fara
noastrE$ aceste ape au o concentraFie su7 normele internaFionale$ dar se presupune cE acFionea*E
asupra organismului Gi prin componenta lor radioacti+E. Ele se gEsesc la )ile 3erculane .i*+oarele
<ercules$ <=geea$ /ele 7 i*+oare calde0$ S0ngeor'-)i i )orsec .i*+orul (. /urie0
10 Gacurile terapeutice sunt importante surse naturale Hn cura 7alnearE9 prin calitatea apelor pe
care le conFin$ dar Gi prin topoclimatele caracteristice Gi peisa1 atrag numeroGi turiGti$ a+Dnd ca
moti+aFie odi8na sau tratamentul 7alnear.
Apele lacurilor terapeutice sunt Hn general cloruratesodice$ dar pot fi iodurate sau sulfatate$ cu o
minerali*are medie de 34"4 g5l
"
.
Nn Fara noastrE$ cele mai folosite lacuri in turismul 7alnear sunt cele de pe litoral .&ec8irg8iol$ cu apE
sEratE Gi Mangalia$ cu apE sulfuroasE0 sau /Dmpia !omDnE .'alta Al7E$ >acu SErat$ >acul Amara0$
precum Gi lacurile din masi+ele de sare din *onele de deal Gi podiG .lacurile de la So+ata$ SlEnic
(ra8o+a$ ;cna MureG$ SomeGeni$ /o1ocna$ ;cnele Mari$ &elega$ ;cna Pugatag etc.0. &oate aceste
lacuri conFin nEmoluri sapropelice$ de mare importanFE Hn cura 7alnearE
?
.
2) N!molurile terapeutice sunt utili*ate Hn cura 7alnearE aproape Hn toatE lumea$ pro+enind fie
din apa lacurilor sau mErilor$ fie din alte surse9 e-istE astfel nmoluri sapropelice$ negre$ sulfuroase$
specifice lacurilor terapeutice .'alaton$ &ec8irg8iol$ Amara$ ;cna Si7iului$ ;cnele Mari etc.0 sau
mErilor .MErii Negre$ spre e-emplu0$ noluri inerale de i!vor .cum sunt la S0ngeor'-)i, )ile
*eli+, dar Gi !i+-les-)ains, -uchon, )ram.ach, Marians4e -asne, !.ano Termae0 sau tur*e
descopuse chiic .la %oiana Stampei lDngE :atra )ornei$ )orsec, Tunad, $eoagiu-)i etc.0.
3) Ga:ele terapeutice includ emanaiile de dio+id de car.on$ utili*ate su7 forma mofetelor
naturale .prin captarea sau e-tragerea ga*ului din apa mineralE Gi folosit terapeutic0 sau artificiale .cu
ga* Hm7uteliat0$ precum Gi solfatarele sau emanaiile de hidrogen sulfurat$ a cEror acFiune terapeuticE
a fost mai puFin studiatE pDnE Hn pre*ent.
Nn Fara noastrE$ mofetele se folosesc Hn tratamentul 7alnear Hn staFiunile )ile Tunad, )orsec,
)alvan1os, )u'ia, Covasna .cu cele mai concentrate mofete din Europa$ A7A8Q /;
2
0$ "atra
(ornei, S0ngeor'-)i, 3arghita-)i Gi altele$ iar solfatarele la Turia, Suga-)i i S0ntim.ru-)i$
fiind unice Hn Europa.
4) .alinele$ prin cantitatea mare de aerosoli pe care o conFin$ prin temperatura Gi umiditatea
constante$ sunt foarte 7enefice tratamentului unor afecFiuni respiratorii. 2n !omDnia$ au fost construite
sanatorii fie Hn apropierea unor saline .SlEnic Moldo+a$ lDngE salina de la T0rgu Ocna0$ fie Hn
interiorul lor .la %raid, Slnic %rahova0.
5) Dactorii climatici de cur! sunt utili*aFi Hn tratamentul 7alnear prin climatoterapie.
&emperatura aerului$ radiaFia solarE$ umiditatea$ +olumul de aerosoli salini .Hn *onele litoralelor
marine0$ altitudinea$ curenFii de aer pot constitui factori de curE$ mai ales Hn asociere cu celelalte
categorii. &ratamentele 7alneare sunt mult mai eficiente dacE utili*area apelor minerale$ a nEmolurilor
Gi a altor resurse este asociatE unor 7ioclimate cu calitEFi terapeutice9 astfel$ se +or7eGte despre un
.ioclimat e+citant de c0mpie i de litoral .asociat cu apele minerale Gi nEmolurile sapropelice0$ un
.ioclimat sedativ-indiferent specific *onelor de deal Gi podiG .asociat cu aceleaGi tipuri de resurse$
completDnd efectul terapeutic0 Gi un climat tonico-stimulent$ specific altitudinilor de 844 , 2444 m .cu
recomandEri Hn tratarea anemiilor$ a unor afecFiuni respiratorii sau neuro+egetati+e0.
6) Aeroioni:area naturalE 7ogatE$ predominant negati+E$ poate a+ea efecte 7enefice Hn
5 :. OlE+an$ Turismul 5n &om0nia$ Editura EconomicE$ 'ucureGti$ 2444$ pag. A2.
6 27idem.
tratamentul unor afecFiuni di+erse$ sporind +aloarea 7alneomedicalE a unei staFiuni. )e regulE$
aeroioni*area sporeGte odatE cu altitudinea$ dar$ Hn anumite condiFii geologice$ ea poate a+ea +alori
negati+e Gi la altitudini mici .cum este ca*ul staFiunii )ile 3erculane$ care$ la altitudinea de 1?4 m$
deFine 17"41A2" ioni5cm
3
$ concentraFie specificE unei altitudini de peste 1"44 m0
7
.
&urismul 7alnear are tradiFie Hn !omDnia$ primele staFiuni 7alneare , 'ile ,erculane,
Geoagiu+'i, 'ile -lan, .cna Si*iului, -lineti+-ciulata , fiind cunoscute de pe +remea
romanilor. Mai tDr*iu$ HncepDnd ce secolul al @:222lea$ e-ploatarea factorilor naturali de curE a
cEpEtat dimensiuni tot mai mari$ iar Hn secolul al @@lea au fost de*+oltate Gi promo+ate pe plan
internaFional staFiuni 7alneare precum 'ile ,erculane, 'ile Govora, Sovata, Vatra (ornei, 'ile
Tunad, -ovasna, 'ile .lneti, -lineti+-ciulata, 'ile &eli/, 0$orie 1ord, 1eptun, Slnic
Moldova Gi altele. Nn pre*ent$ Hn Fara noastrE e-istE circa 1?4 de staFiuni Gi localitEFi 7alneare
8
$ de
importanFE localE$ naFionalE Gi internaFionalE$ care Hnsumea*E circa 1?17Q din totalul capacitEFii de
ca*are a !omDniei. Multe dintre staFiunile 7alneare trec astE*i printrun proces de reconstruire$
moderni*are$ de adaptare a ofertei de produse Gi ser+icii la tendinFele pieFei turistice.
7 :asile OlE+an$ &esursele .alneoturistice i valorificarea lor$ Hn !e+ista !omDnE de &urism$ nr.351AA"$ 'ucureGti.
8 M. Clorian$ Tendine 5n turismul .alnear$ Hn !e+ista !omDnE de &urism$ nr.451AA4.