GNDESC, DECI EXIST!

(Rene Descartes)
GNDIREA

Procese cognitive superioare
Procesele cognitive senzoriale ne ofer informaii despre
aspectele concrete, intuitive, accesibile direct simurilor,
prin observaie i prelucrare pe loc, n timp real, aici i
acum = definim nsuirile aparente ale lumii
inconjurtoare;

Procesele cognitive superioare ne ofer posibilitatea de a
depi experiena senzorial i de a stabili legturi ntre
cunotinele acumulate i astfel s inelegem esena
lucrurilor i a fenomenelor.

Procesele psihice precum gndirea, limbajul, imaginaia,
memoria sunt cuprinse n termenul de intelect i ne ofer
acces la cunoaterea logic, raional a lumii.
GANDIREA - definiii

Gndirea este o activitate
specific uman care permite
individului o integrare de
adaptare la mediu i un
comportament coerent.
Gndirea este un proces psihic
central.
Gndirea reprezint
capacitatea de a rezolva
probleme
DESPRE INTELECT
Intelectul se dezvolt datorit limbajului in
mediul social, prin relaiile cu oamenii .

Intelectul ii are rdcinile n predispoziiile
noastre ereditare, dar el nu este prezent la
natere, ci se dezvolt pe parcursul vieii
individuale, in contactul cu ceilali i
urmeaz 4 stadii de dezvoltare evideniate
de psihologul Jean Piaget in anii 60.

Teoria sa este cunoscut sub numele de
PSIHOLOGIE GENETIC

Fazele dezvoltarii intelectului

1. Stadiul senzo-motor (0-2 ani) copiii cunosc lumea prin
simuri, nva nsuirile elementare ale obiectelor;(nu e
gndire propriu-zis)
2. Stadiul preoperaional (2-7 ani) se dezvolt limbajul care ii
permite imbogirea fondului de reprezentri, dar e foarte
ancorat in concret, prezent, inva s analizeze i s compare;
(tot nu e gndire, nu poate sa transforme in plan intern
informaiile de care dispune)
3. Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani) incepe sa
transforme informatiile in minte, poate invata matematica
elementara si cunostinte despre mediul inconjurator, vizibil
dar sunt tot informatii concrete, nu intrevd consecintele
faptelor;
4. Stadiul operatiilor formale (11-maturitate) ultima etap, n
care se ajunge la capacitatea maxim copilul poate face
generalizri, abstractizri, judeci de aceea discipline
precum fizica, chimia, gramatica, logica, filosofia, psihologia
se nva n aceast perioad pentru c toate solicit o mare
putere de abstractizare
Teoria inteligenelor multiple

n anii 90, Howard Gardner dezvolt o noua teorie a
inteligenelor multiple:el susine c noi nu avem o singur
inteligen, ci 8 inteligene specifice demonstrnd ca fiecare
individ are niveluri variate ale diferitelor inteligene i de
aceea fiecare persoana are un profil cognitiv unic (iar
testele de IQ nu masoara inteligena in mod tiinific):
1.muzical(cntrei, compozitori, DJ, oratori)
2.chinestezic (atlei, actori, doctori, soldai)
3.logico-matematic (cercettori, ingineri)
4.spaial (artiti, ingineri, arhiteci
5.lingvistic (avocai, jurnaliti, politicieni)
6.interpersonal (marketing, manageri, profesori)
7.intrapersonal (psihologi, scriitori, teologi)
8.naturalist ( fermieri,cercettori ai naturii)
Gndirea ca i proces psihic.

Gndirea opereaz cu NOIUNI = semnificaia cuvintelor,
ideea pe care o desprindem (cuvantul e doar un nveli al
noiunii, variaz funcie de limb)

Relaia noiune cuvnt = relaia gndire limbaj: nu
putem gndi fr s folosim cuvinte, iar cuvintele fr
nteles nu ar folosi la nimic.

Funcia esenial a gndirii este NELEGEREA = noile
informaii sunt puse n legatur cu cele vechi e foarte
important bagajul de cunotine, educaia, specializarea
pentru a nelege corect fenomenele lumii i ale vieii.

Imposibilitatea nelegerii pune n eviden apariia unei
probleme care genereaz procesul de rezolvare a
problemelor
Rezolvarea problemelor
Problemele sunt de o foarte mare diversitate:
probleme din tiine exacte, probleme morale,
probleme sociale, etc.
Problema este o dificultate constientizat, un
obstacol cognitiv; are un caracter de noutate, iar
subiectul trebuie s caute i s gseasc soluii, pe
care s le i aplice; e important sa fie o problema
veritabila nu fals respectiv s conin att
date cunoscute, ct i necunoscute.
Modelul rezolvrii de
probleme (Newell si Simon)
Punerea problemei
Reprezentarea intern
a problemei in memoria
de lucru
Identificarea de
Mijloace i strategii
soluii
verificare
incorect
corect
Aplicarea de strategii
Factorii care influeneaz rezolvarea problemelor
1. Presiunea timpului;
2. Noutatea problemei;
3. Dificultatea problemei;
4. Modul de formulare a problemei;
5. Ambiana;
6. Tensiunea emoional prea puternic;
7. Lipsa de motivare sau motivarea excesiv prin
teama de eec;
8. Oboseala intelectual.
Sfaturi utile in activitatea de rezolvare de
probleme
Sa fii siguri ca inelegei cu adevarat problema;
Reverificai datele din memorie;
Incercai mai nti ipoteza cea mai simpl;
nvai s rezistai dificultilor, eecurilor,
frustrrilor;
Rmnei deschii pentru opiuni alternative;
Daca ai ales o cale de aciune, mai aruncai o
privire inainte de a trece la fapte;
Explicai problema unei alte persoane, ceea ce v
va ajuta in gsirea unei perspective optime;
Nu va preocupai o vreme de probleme dar nu
abandonai ( lsai o perioad de incubaie).
In aproape orice moment ne aflm intr-un
proces de rezolvare de probleme =
gndirea funcioneaz in regim de
continuum problematic
In general, toate tipurile de probleme sunt
rezolvabile cu ajutorul celor mai
experimentai intr-un domeniu nu putem
tri singuri, fr ceilali i aportul lor la
cunoatere
Procesul de rezolvare a problemelor
const in nlnuirea unor raionamente
formate din noiuni care legate ntre ele
permit ntelegerea, bazndu-se pe
operaiile gndirii.