Variola

Estimarile, cele mai pesimiste e drept, spun ca aceasta boala ar fi distrus, in

cadrul pandemiei starnite, aproximativ o treime din populatia mondiala. Unii
sunt de parere ca 90 pana la 95 de procente din totalul indigenilor Lumii Noi
si-au inscris mortile in "palmaresul" bolilor Lumii Vechi. Se crede chiar ca
variola se face direct raspunzatoare de uciderea a aproape tuturor locuitorilor
originari ai Americilor, ramasi la momentul sosirii bolii pe cele doua
continente.
In Mexic, in secolul al XVI-lea, atunci cand aztecii au pornit o rebeliune
impotriva conquistadorului Cortes si spaniolii, depasiti numeric, au fost fortati
sa plece, unul dintre soldatii europeni, bolnav de variola, a murit in inclestare.
Dupa batalie, aztecii au contractat virusul din cadavrul invadatorului. Atunci
cand Cortes a revenit cu forte proaspete pe continent, boala deja decimase
populatia bastinasa. Ucisese mare parte din armata azteca, pe imparat si
25% din restul populatiei. Acest lucru i-a inlesnit spaniolului victoria asupra
aztecilor si patrunderea in Tenochtitlan, unde a descoperit ca boala Lumii
Vechi a doborat mai multi oameni decat tunurile. Asadar, se poate considera,
pe buna dreptate, ca variola a reprezentat, propriu-zis, inceputul sfarsitului
lumii pentru cel putin o civilizatie.

Gripa spaniola

Autoritile din cadrul multor comuniti au impus carantina generalizat, au
ordonat tuturor cetenilor s poarte mti de tifon i au nchis spaiile publice
precum unitile de nvmnt, bibliotecile, teatrele i stadioanele. Oamenii
au fost instruii s nu-i mai strng mnile ca form de salut, s stea pe ct
posibil n propriile locuine, s se evite unii pe alii. La fiecare col de strad
erau amplasate afie mari care-i ndemnau pe oameni s nu mai scuipe pe
strzi, un obicei frecvent n acele vremuri, chiar i n cele mai civilizate ri. La
doar cteva ore de la declanarea primelor simtome specifice, caracterizate
prin stare de slbiciune extrem, oboseal generalizat, febr i dureri de
cap, culoarea pielii victimelor cpta o ciudat culoare albstrie. Cteodat,
neobinuita culoare albastr a pielii devenea att de pronunat, nct
medicilor le era imposibil s determine culoarea iniial a pielii pacientului.
Gripa provoca accese de tuse att de puternice, nct unii pacieni sufereau
rupturi ale muchilor abdominali.
Chiar i preedintele american Woodrow Wilson (1856-1924) a contractat
virusul n anul 1919, pe cnd negocia Tratatul de la Versailles, care a dus la
ncheierea Primului Rzboi Mondial. Un moment important din istoria acestei
pandemii este reprezentat de data de 11 noiembrie 1918, cnd, n urma unui
armistiiu care a grbit sfritul rzboiului, mii de soldai americani purttori de
virus s-au ntors acas din Europa. La sosire, au fost, bineneles,
mbriai i srutai de rude i prieteni. Pandemia s-a ncheiat oficial n
decembrie 1920. Acoperise aproape toat planeta, de la Arctica la insulele
izolate din Pacific. Nu se cunoate cu exactitate numrul victimelor, dar
cercettorii estimeaz c a secerat ntre 50-100 milioane viei, posibil chiar
mai multe, innd cont c multe victime nu au fost raportate.
SIDA
Ipoteza originii africane. Zairul a fost considerat locul de origine al HIV si a fost prima
tara africana care a invitat la cercetare n acest sens.
Primii africani cu SIDA raportati, au fost zairezi care traiau n Belgia si faceau parte
din nalta societate. Facndu-se cercetari n Zair, au fost depistate 38 de cazuri n
timp foarte scurt. Bazndu-se pe acest numar, calculele statistice au sugerat n
1983, ca rata persoanelor infectate anual ar fi de 170 de cazuri la 1 milion.
Extrapolnd datele s-a concluzionat ca milioane de africani vor muri n urmatorii ani.
La acea data, testele ELISA pentru HIV nu erau nca n uz, deci relevanta datelor
statistice poate fi contestata.
n cautarea originii acestui virus, s-au facut o serie de teste pe animale.
Descoperirea unui virus asemanator ca structura cu virusul HIV, la o specie de
maimuta africana (numita maimuta verde sau Cercopithecus aethiopis ), indicau
probabilitatea provenientei virusului de la aceasta . Totusi, maimutele afectate de
acest virus nu dezvolta SIDA, ci o alta boala care a fost numita SAIDS - SIDA
simiana.
Ipoteza originii naturale. n literatura medicala americana si europeana au fost
descrise cazuri datnd din jurul anului 1900, cu o simptomatologie foarte
asemanatoare tabloului clinic al SIDA. Astfel de cazuri sugereaza ca virusul HIV ar fi
putut exista cu cteva decenii nainte de declansarea actualei epidemii.
Exista doua tipuri de explicatii privind extinderea numarului de cazuri. Una dintre ele
sugereaza existenta unei tulpini mai virulente a virusului HIV aparuta ca urmare a
mutatiilor genetice ntmplatoare ale unor tulpini mai putin active. O alta explicatie
atribuie extinderea epidemiei unor factori de natura sociologica cum ar fi: modificarile
culturale si comportamentale aparute n ultimele decenii (extinderea utilizarii
drogurilor intravenoase, multiparteneriatul heterosexual si homosexual), cresterea
mobilitatii populatiei.
Ipoteza originii de laborator . Conform acestei ipoteze acest virus a fost produs de
om n laborator. Armata americana a sponsorizat numeroase cercetari n acest sens,
dar rezultatele acestora nu au aparut n literatura stiintifica, care nu accepta aceasta
posibilitate. n literatura de specialitate se subliniaza faptul ca HIV nu are calitati de
arma biologica pentru ca: se transmite cu dificultate, evolueaza lent si este foarte
greu de eliminat.
Raportarile diferitelor tari sufera de lipsa de acuratete, iar extinderea infectiei s-a
putut produce prin intermediul marilor deplasari de populatie si a fost favorizata de
prostitutie si de homosexualitate.