Slide-ul 5

S-au ales doua orae din provincial german Westphalia, Munster si Osnabruck
pentru ca acestea se aflau la jumtatea distanei dintre capitalele Franei i Suediei.
Mai nti a fost pus la punct un protocol pentru a stabili chestiuni precum titlul i
rangul delegailor, ordinea locurilor ocupate i procedurile efective. Apoi au nceput
tratativele, propunerile fiind transmise de la o delegaie la alta prin mediatori. Dup
aproape cinci ani, timp n care rzboiul a continuat, s-a ajuns n sfrit la un acord:
Tratatul de pace din Westfalia. Cu aceast ocazie s-au semnat mai multe
documente: o nelegere ntre mpratul Ferdinand al III-lea i Suedia, i o alta ntre
mprat i Frana.

Slide-ul 8

Negocierile de pace ntre prile aflate n conflict au nceput in 1641 n

oraele Munster i Osnabruck. n ciuda faptului c nu era formal recunoscut
ca un stat independent, Republica olandez a fost admis la negocierile de
pace i nsi Spania nu a fost mpotriv. n ianuarie 1646, 8 reprezentani
olandezi au ajuns n Munster pentru a ncepe negocierile, aproximativ n
aceeai perioada cu trimiii regelui Philip al IV-lea al Spaniei. Dup ndelungi
tratative, pe 30 ianuarie 1648 , prile au ajuns la un compromis, i un
document oficial a fost trimis la Haga i la Madrid pentru a fi semnat. Pe 15
mai al aceluiai an pacea a fost definitivat. O dat cu pacea, Olanda a fost
oficial recunoscut ca stat independent.

O dat ce Suedia luteran prefera Osnabruckul ca locaie pentru conferine,

negocierile sale de pace cu Imp, incluznd aliaii ambelor pri au avot loc
anume acolo.

Sf. Imperiu i Frana, ncluznd de asemenea aliaii si, au negociat la

Munster.

Negocierile pcii nu au avut un nceput i un sfrit exact, deoarece totalul de 109

delegaii nu s-au ntlnit niciodat ntr-o sesiune plenar, dar se ntlneau constant ntre
anii 1643-1648.

Slideul 9
Desigur c aceste principii nu au determinat o suveranitate absolut, dar acest fapt
nu a existat n fapt nicicodat. Cu toate acestea, a fost mpiedicat legitimrea
ulterioar a abolirii suveranitii statale.

Toi filosofii politici au susinut aceste proiecte. Rousseau a solicitat ferm constituirea
unui contract statal unic intre toate rile Europei. Kant a publicat n 1815 ndemnul
su Spre pacea etern.

Slide-ul 10

Cu condiia ca acestea s nu fie ndreptate mpotriva mpratului.