EXERCI II PREGTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV 2010

CATEGORIA VII: S T UDII DE FEZA B ILITATE

1. Ce este un !"n #e "$"%e&'( %e!e t&e' e!e)ente "!e "%estu'"(
R"suns
Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de
parcurs al unei intreprinderi intr-o anumita perioada de timp. El stabileste
misiunea, obiectivele, strategia si planurile de actiune pentru derularea unei
activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate.
Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument de lucru al
managerilor) cat si externa (pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un
parteneriat strategic cu o alta firma).
Planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori,
potentialii finantatori si investitori. El este de folos si pentru a explica angajatilor
sensul tuturor atributiilor stabilite, si rolul pe care acestia il au in cadrul firmei.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele trei elemente
- un !ntreprinztor (omul de afaceri), care !"i asum con"tient anumite riscuri "i
care vrea s ob#in un anumit profit$
- mai multe activit#i care consum resurse "i care genereaz profit (ideea de
afacere)
- un mediu !n care se desf"oar aceste activitat#i (mediul de afaceri)
2. De %e este ne*+'e #e un !"n #e "$"%e&'(
R"suns
%naintea aplicarii oricarei idei de afaceri, conceptul firmei se naste inmintea fiecarui
intreprinzator si se dezvolta conform urmatoareloretape- la inceput a fost idea ta de
afacere- apoi din id&e s-a nascut viziunea si misiunea - au fost stabilite
obiectivele si strategia intreprinderii - si in final pentru a aplica strategia a
fost redactat planul afacerii tale. Planul de afacere reprezinta pe de o parte instrumentul
intern prin carepoti conduce si controla, procesul de demarare si de functionareulterioara a
afacerii tale. Pe de alta parte, planul de afacere reprezinta un excellent instrument extern de
comunicare cu mediul economic. Un plan de afaceri fundamentat si redactat bine transmite
tuturor celor din jurul tau (clienti, furnizori, parteneri strategici, finantatori, actionari),
ca stapanesti ceea ce ai de facut, ca afacerea ta este o afacere de succes. %ntr-o
economie de piata functionala, partenerii tai de afaceri seriosi apreciaza acest lucru si te vor
percepe ca un actor pertinent al mediului economic
,. C"&e este %+n 'nutu! unu' P!"n #e "$"%e&' - enu)e&" ' &'n%'"!e!e
"se%te(
R"suns
'u exist dou afaceri la fel. 'u exist dou organiza#ii la fel. (i de
asemenea nu exist formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie s fie un instrument de lucru simplu, sugestiv "i
pragmatic.
)numite aspecte tipice este bine s fie atinse !n elaborarea planului de
afaceri. Prin abordarea acestora, !ntreprinztorul demonstreaz c are o percep#ie
global asupra afacerii, c !n#elege toate aspectele ei, at*t cele te+nice c*t"i cele
financiare sau de resurse umane. ,emonstreaz mediului exterior (dar"i celui
interior) c stp*ne"te situa#ia.
Principalele aspecte care pot fi avute !n vedere !n cadrul unui plan de afaceri
sunt
a. -iziune, strategie
b. %storic, management, resurse umane, activitatea curent
c. )naliza pie#ei
d. )naliza costurilor de operare
e. %nvesti#ii necesare
.. Enu)e&" ' %+stu&'!e #e $un% '+n"&e %u&ent/ " "%t'*'t/'' une'
0nt&e&'n#e&'(
R"suns
.osturile de functionare curenta a activitatii unei firme sunt
/0aterii prime
/0ateriale consumabile, materiale auxiliare
/.osturi de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere,
prime, bonusuri
/.osturi de training si formare persoanl
/%mpozite si taxe locale
/1ervicii externe
o .ontabilitate
o .onsultanta fiscala
o .onsultanta juridical
o .onsultanta manageriala
o .onsultanta %2
o .onsultanta resurse umane
/.osturi spatiu
o 1patiu de birouri
o 1patiu de productie
o 1patiu de vanzari
o 1patiu de depozitare
/.+eltuieli de incalzire, gaz curent, curatenie, reparatii, asigurare, apa3canal,
gunoi
/.osturi cu ec+ipamentele
/4eparatii
/%ntretinere
1. D"%/ " ' 0nt+%)'' un !"n #e "$"%e&' !" %e 0nt&e2/&' " ' &/sun#e !"
%"'t+!u! *'3'une4 st&"te5'e(
R"suns
.uvinte preten#ioase, dar !n esen# at*t de simple. 2otul pleac de la viziune.
5iecare !ntreprinztor are o *'3'une. )ceast viziune e de fapt obiectivul final ctre
care vrei s te !ndrep#i prin afacerea ta. .alea pe care ai +otr*t s porne"ti pentru a
atinge"i !mplini viziunea este st&"te5'" firmei tale.
Pentru a clarifica no#iunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele
!ntrebri
.are este esen#a afacerii tale 6
.e anume va genera bani "i profit 6
.um vrei s arate produsele3serviciile tale 6
)i deja un model sau un prototip 6
.ine vor fi clien#ii ti 6
Exist o ofert comparabil pe pia# 6
Unde vrei s ajungi !ntr-un interval de 7 ani. 5ixeaz-#i obiective
cuantificabile8
.are este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes 6
Exist un consens !ntre asocia#i3ac#ionari referitor la problemele mai sus
men#ionate6
6. Ce se 0n e!e5e &'n $e3"2'!'t"te #'n un%t #e *e#e&e te&)'n+!+5'%7
R"suns
FEZABILITATEA reprezint analiza complex, premergtoare deciziei de
investi#ii, av*nd drept scop stabilirea oportunit#ii "i eficien#ei dezvoltrii unei
subramuri sau realizrii unor obiective de investi#ii.
STUDIILE DE FEZABILITATE sunt, de obicei, asociate cercetrilor de
mar9eting "i conjunctur economic, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a
zonelor teritoriale, prognozelor la nivelul ramurilor de produc#ie materiale "i al
economiei nationale.
Elaborarea "i folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la !ntocmirea
ofertelor pentru realizarea de obiective de investi#ii !n strinatate, precum "i la
elaborarea propunerilor de colaborare cu alte #ri !n cadrul unor societ#i mixte.
Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate !l constituie ob#inerea de
informa#ii asupra mrimii efortului de investi#ii, a rezultatelor economice
probabile, precum "i asupra principalelor probleme !n legatur cu realizarea
obiectivelor de investi#ii
ac+izi#ionarea de licen#e$
credite externe "i condi#ii de rambursare$
ob#inerea de materii prime din import$
posibilit#i de export a produc#iei "i eficien#a acestuia$
eficien#a fondurilor investite
Studiul de prefezabilitate, este instrumentul prin care ofertele de proiect
analizate in studiul de oportunitate sunt detaliate inclusive prin calcule economice.
Existen#a acestei trepte intre studiul de fezabilitate "i cel de oportunitate se impune
atunci cand informa#iile oferite de ultimul sunt insuficiente ca volum "i nivel de
fundamentare. Principalele informa#ii pe care trebuie s le ofere un studiu de
prefezabilitate sunt
- dac oferta de investi#ii este in mod cert eficient, astfel ca decizia de investi#ii s
se poat lua imediat fr a mai fi necesare alte studii$
- dac concluziile rezultate pe baza informa#iilor culese justific o analiz detailat
printr un studiu de fezabilitate$
- dac anumite aspecte ale proiectului de investi#ii, care sunt esen#iale pentru
fezabilitatea sa, ar trebui aprofundate prin studii func#ionale sau studii suport,
- dac se poate +otri in aceast faz c ideea de proiect nu este atrgtoare, deci se
impune renun#area la aceasta "i intreruperea cercetrii. 4e#inem c structura
studiului de prefezabilitate este obligatoriu aceea"i cu cea a studiului de fezabilitate
Studiul de fezabilitate este documentul care asigur informa#ii fundamentate
pentru luarea deciziei de investi#ii. %n cadrul studiului sunt definite "i analizate
elementele esen#iale ale fabricrii produsului avut invedere "i diversele procedee
de produc#ie utilizate. Pentru declan"area elaborrii studiul de fezabilitate trebuie
ca in prealabil s fie stabilite dimensionarea "i amplasarea optim a obiectivului,
mai multe variante te+nologice, de materii prime, de costuri de investi#ii "i de
produc#ie. .alculele economice "i analiza eficien#ei trebuie s eviden#ieze clar dac
proiectul este viabil, eficient ori, dimpotriv, neeficient, astfel incat s se poat lua
decizia de admitere sau respingere a proiectului. 1tudiul de fezabilitate este, a"adar,
documentul care permite s se ajung la o decizie de investi#ie.
8. Cu) +"te $' #e$'n't/ + 'n*est' 'e 0n sens 5ene&"!7
R"suns
%nvesti#ia poate fi privit ca o c+eltuial pe care o fac persoanele fizice sau
juridice cu scopul de a ob#ine bunuri "i servicii. 1unt acele renun#ri la o satisfac#ie
imediat "i sigur, in sc+imbul unei speran#e al crei suport sunt tocmai resursele
investite, cu alte cuvinte, sunt acele c+eltuieli certe pentru venituri viitoare incerte
'o#iunea de investi#ie are un sens larg "i unul restrans. %n sens restrans,
investi#iile sunt mijloace financiare destinate ac+izi#ionrii unor bunuri de folosin#
indelungat sau de capital fix pentru lrgirea "i modernizarea produc#iei. %n sens
larg, investi#iile inglobeaz atat c+eltuielile cu procurarea mijloacelor de munc,
cat "i pe cele destinate ac+izi#ionrii materiilor prime, materialelor, plata salariilor,
precum "i pentru diverse opera#iuni bancare, adic toate resursele financiare
folosite in mod curent intr-o unitate economic pentru finan#area produc#iei.
%ntre aceste dou interpretri date no#iunii de investi#ie exist deosebiri
esen#iale de con#inut. )stfel, defini#ia in sens larg include unele elemente de costuri
specifice procesului de produc#ie "i suprapune no#iunea de investi#ii cu cea care
poart denumirea de c+eltuieli de produc#ie. .u toate acestea, intre no#iunile
prezentate exist anumite diferen#ieri care rezult din con#inutul material al
investi#iei care se transform intotdeauna in capital fix comparativ cu c+eltuielile
de produc#ie care se transform in produse "i servicii, dar exist "i un aspect
financiar. %nvesti#iile sunt economiile fcute de o persoan fizic, juridic sau de
societate in totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste c+eltuielile de
consum "i care sunt plasate de acestea pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea
capitalului fix in
vederea ob#inerii unui flux durabil de ca"tig viitor.
)ceste interpretri date no#iunii de investi#ie au in vedere investitiile de
capital, care sunt caracteristice "i proiectelor de investi#ii pentru lucrri de
imbunt#iri financiare, specifice agriculturii.
)ctivitatea de investi#ii, sub forma investi#iilor de capital, se concretizeaz,
in
majoritatea cazurilor, pe baz de programe "i proiecte. Programele de investi#ii,
indifferent de nivelul la care au fost elaborate, au o arie de cuprindere mai mare "i
de cele mai multe ori, pentru implementarea lor este nevoie s fie detaliate in unul
sau mai multe proiecte de investi#ii.
Proiectul de investi#ii poate fi definit ca un ansamblu optimal de ac#iuni de
investi#ii bazate pe o planificare sectorial, global "i coerent, pe baza creia, o
combina#ie definit de resurse umane, materiale ".a. provoac o dezvoltare
economic, social determinat.
)"adar, investi#iile pot fi definite ca reprezentand totalitatea veniturilor
economisite "i alocate pentru ac+izi#ionarea de capital fix, respectiv pentru
cre"terea patrimoniului unui agent economic, materializate in imobilizri
corporale, imobilizri necorporale, imobilizri financiare in scopul ob#inerii unui
flux de venit net pe o perioad de timp cat mai mare.
9. Du/ +2'e%t'*u! 'n*est' '+n"!4 #e %:te t'u&' sunt 'n*est' ''!e7 De3*+!t" ' e
s%u&t.
R"suns
.ea mai intalnita este investitia te+nica privind ac+izitia,constructia
simontajul unor masini,utilaje,mijloace de transport- investitia umana : pentru
formarea calificarea,specializareapersonalului- investitia sociala (constructia la
intreprindere a unei cantine)- investitii financiare :cumpararea de titluri de
participare la altesocietati- investitii comerciale :pentru publicitate si reclama
;. Su2 "se%t st&"te5'%4 %e &esuune + 'n*est' 'e #e #e)"&"&e7
R"suns
10. L" n'*e! st&"te5'%4 %e &esuune + 'n*est' 'e #e #e3*+!t"&e7
R"suns
11. D'n un%t #e *e#e&e st&"te5'%4 %e &esuune + 'n*est''e #e )+#e&n'3"&e7
R"suns
12. P&'n &'s)/ st&"te5'%/4 %e &esuune + 'n*est' 'e #e 0n!+%u'&e7
Raspuns
1,. P+t&'*'t !e5's!" 'e' "ut+<t+ne4 %"&e sunt &'n%'"!e!e /& ' "!e unu' stu#'u
#e $e3"2'!'t"te4 'ese s%&'se7
R"suns
;otararea de <uvern 'r. => din ? ianuarie =@@> privind aprobarea
con#inutului-cadru al documenta#iei te+nico-economice aferente investi#iilor
publice, precum "i a structurii "i metodologiei de elaborare a devizului general
pentru obiective de investi#ii "i lucrri de interven#ii, prezinta in )nexa =
.ontinutul-cadru al studiului de fezabilitate cu date generale referitoare la piesele
scrise, si anume
A. denumirea obiectivului de investi#ii$
=. amplasamentul (jude#ul, localitatea, strada, numrul)$
B. titularul investi#iei$
C. beneficiarul investi#iei$
7. elaboratorul studiului.
%nforma#ii generale privind proiectul
A. situa#ia actual "i informa#ii despre entitatea responsabil cu implementarea
proiectului$
=.descrierea investi#iei
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investi#ii pe
termen lung (!n cazul !n care au fost elaborate !n prealabil) privind situa#ia actual,
necesitatea "i oportunitatea promovrii investi#iei, precum "i scenariul te+nico-
economic selectat$
b) scenariile te+nico-economice prin care obiectivele proiectului de investi#ii pot fi
atinse (!n cazul !n care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un
studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investi#ii pe termen lung)
/scenarii propuse (minimum dou)$
/scenariul recomandat de ctre elaborator$
/avantajele scenariului recomandat$
c) descrierea constructiv, func#ional "i te+nologic, dup caz$
B. date te+nice ale investi#iei
a) zona "i amplasamentul$
b) statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat$
c) situa#ia ocuprilor definitive de teren suprafa#a total, reprezent*nd terenuri
din intravilan3extravilan$
d) studii de teren
/studii topografice cuprinz*nd planuri topografice cu amplasamentele reperelor,
liste cu repere !n sistem de referin# na#ional$
/studiu geote+nic cuprinz*nd planuri cu amplasamentul forajelor,
fi"elor complexe cu rezultatele determinrilor de laborator, analiza apei subterane,
raportul geote+nic cu recomandrile pentru fundare "i consolidri$
/alte studii de specialitate necesare, dup caz$
e) caracteristicile principale ale construc#iilor din cadrul obiectivului de investi#ii,
specifice domeniului de activitate, "i variantele constructive de realizare a
investi#iei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare$
f) situa#ia existent a utilit#ilor "i analiza de consum
/necesarul de utilit#i pentru varianta propus promovrii$
/solu#ii te+nice de asigurare cu utilit#i$
g) concluziile evalurii impactului asupra mediului$
C. durata de realizare "i etapele principale$ graficul de realizare a investi#iei.
.osturile estimative ale investi#iei
A. valoarea total cu detalierea pe structura devizului general$
=. e"alonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investi#iei.
)naliza cost- beneficiu
A. identificarea investi#iei "i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei
de referin#$
=. analiza op#iunilor -arianta zero (variant fr investi#ie), varianta maxim
(variant cu investi#ie maxim), varianta medie (variant cu investi#ie medie)$ se
va preciza varianta selectat.
B. analiza financiar, inclusiv calcularea indicatorilor de performan# financiar
fluxulcumulat, valoarea actual net, rata intern de rentabilitate "i aportul cost
beneficiu$
C. analiza economic este obligatorie doar !n cazul investi#iilor publice majore,
inclusiv calcularea indicatorilor de performan# economic valoarea actual net,
rata intern de rentabilitate "i raportul cost-beneficiu$
7. analiza de senzitivitate$
D. analiza de risc
1ursele de finan#are a investi#iilor se constituie !n conformitate cu legisla#ia !n
vigoare "i constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de
stat3bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe
nerambursabile "i alte surse legal constituite.
Estimri privind for#a de munc ocupat prin realizarea investi#iei
A. numr de locuri de munc create !n faza de execu#ie$
=. numr de locuri de munc create !n faza de operare.
Principalii indicatori te+nico-economici ai investi#iei
A. valoarea total (%'-), inclusiv 2-) (mii lei) (!n pre#uri - luna, anul, A euro E .....
lei),din care - construc#ii-montaj (.F0)$
=. e"alonarea investi#iei (%'-3.F0)
- anul %$
- anul %%
.................$
B. durata de realizare (luni)$
C. capacit#i (!n unit#i fizice "i valorice)$
7. al#i indicatori specifici domeniului de activitate !n care este realizat investi#ia,
dup caz.
)vize "i acorduri de principiu
A. avizul beneficiarului de investi#ie privind necesitatea "i oportunitatea investi#iei$
=. certificatul de urbanism$
B. avize de principiu privind asigurarea utilit#ilor (energie termic "i electric, gaz
metan,ap-canal, telecomunica#ii etc.)$
C. acordul de mediu$
7. alte avize "i acorduri de principiu specifice.
1.. Ce &e&e3'nt/ #u&"t" #e *'" / " unu' &+'e%t 'n*est' '+n"!7
R"suns
,urata de viata a unui proiectului investitional este privita din diferite puncte
de vedere .
,e aceea s-au desprins diferite idei despre aceasta astfel
,in punct de vedere contabil se sustine ideea ca durata de via# a unui proiect
investi#ional se pliaza pe durata normat de exploatare a mijlocului fix, respectiv
durata din catalogul normelor de amortizare.
Un alt punct de vedere, caracteristic analizelor economice, presupun ca durata de
via# a unui proiect investi#ional reprezinta orizontul de timp de-a lungul cruia
estimarea fluxurilor de venituri "i c+eltuieli s poat fi fcut cu rezonabil
incredere.
11. C"&e sunt )et+#e!e &'n %"&e se +t e*"!u"4 &'n &'s)" $e3"2'!'t/ ''
e%+n+)'%+$'n"n%'"&e4 &+'e%te!e 'n*est' '+n"!e7 De3*+!t" ' e s%u&t.
R"suns:
Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in
general doua obiective. %n primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii
intre proiectele concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate.
%n al doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a
proiectului.
Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode
care pun accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe
actualizare.
A. 0etode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie
A.A. 4ata medie de rentabilitate in exploatare
A.=. 2ermenul de recuperare a c+eluielilor
=. 0etode bazate pe actualizarea cas+-floG-urilor
=.A. Utilizarea notiunii de actualizare
=.=. -aloarea actuala neta (-)')
=.B. 4ata interna de rentabilitate(4%4)
16. Unu! #'n 'n#'%"t+&'' ut'!'3" ' 0n e*"!u"&e" t&"#''+n"!/ "
&+'e%te!+& 'n*est' '+n"!e este &ent"2'!'t"te" )e#'e. C"&e este )+#u! #e
%"!%u! =' %+n 'nutu! 'n#'%"t+&u!u'7
R"suns
4entabilitatea medie E Profit mediu anual 3%nvesti#ie medie anual
4entabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumita
actiune.
4entabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinata in
functie de ratele de rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an) si de
frecventa lor de inregistrare pe piata.
18. Unu! #'n 'n#'%"t+&'' ut'!'3" ' 0n e*"!u"&e" t&"#' '+n"!/ " &+'e%te!+&
'n*est' '+n" !e este 'n#'%e!e #e &+$'t"2'!'t"te ne"%tu"!'3"t. C"&e este )+#u! #e
%"!%u! =' %+n'nutu! 'n#'%"t+&u!u'7
R"suns
%ndicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar3 valoarea
investitiei) : se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia.
19. Unu! #'n 'n#'%"t+&'' ut'!'3" ' 0n e*"!u"&e" t&"#' '+n"!/ " &+'e%te!+&
'n*est' '+n "!e este te&)enu! #e &e%ue&"&e " 'n*est' 'e' ne"%tu"!'3"te. C"&e este
)+#u! #e %"!%u! =' %+n'nutu! 'n#'%"t+&u!u'7
R"suns
2ermenul de recuperare a investi iei exprim perioada de timp !n care se
recupereaz investi ia din profit sau din venitul net ob inut !n urma realizrii
investi iei
2ermenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport
intre investitia totala si cas+ :floG-ul mediu annual
2ermenul de recuperare, desi nu poate fi considerat un criteriu esential de
evaluare a deciziei de investitii, poate fi important atunci c*nd, celelalte conditii
fiind egale, !ntre doua proiecte de investitii va fi preferat cel care are un termen de
recuperare mai mic. .U toate acestea, trebuie manifestata maximum e prudenta !n
considerarea acestui indicator deoarece este posibil ca un proiect de investitii sa
asigure o eficienta mai mare tocmai pe un termen mai lung.
1;. Un &+'e%t 'n*est' '+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est' 'e' #e 11...1 !e'4
&e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&:
An C+st
'n*est''e
C+stu&'
#e
T+t"! %+st T+t"!
0n%"s/&'
C"s<$!+? "nu"!
net
0 11...1 !e' 6..20 !e' 18.961 !e' 9.120 !e' ;.,.1 !e'
1 6..20 !e' 6..20 !e' ;...0 !e' ,.020 !e'
2 6..20 !e' 6..20 !e' ;...0 !e' ,.020 !e'
, 6.100 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' ,.200 !e'
. 6.100 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' ,.200 !e'
1 6.100 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' ,.200 !e'
T+t"! 11...1 !e' ,9.860 !e' 10.201 !e' 16.100 !e' 6.2;1 '
C"!%u!" ' &ent"2'!'t"te" )e#'e "$e&ent/ 'n*est' 'e '.
R"suns:
0etoda rentabilitatii medii se bazeaza pe rata medie a rentabilitatii
r m E Heneficiul net mediu anual
.+eltuieli medii anuale de exploatare
Heneficiul anual poate fi stabilit pe baza relatiei urmatoare
0H)(marja bruta din autofinantare sau cas+ floG net) E 4ezultatul net (4')
F)mortizari si provizioane ()P) I 4' E 0H) - )P
A)+&t'3"&e" 'n 6 "n' @ 11..1A6 @ 1;09 !e'
C<e!tu'e!' )e#'' "nu"!e #e e>!+"t"&e @ ,9860A 6 @ 6.60 !e'
r m E 4ezultatul mediu net3 .+elt.medii anuale de exploatare E A@C?3DCD@ E
@,AD=
Rent"2'!'t"te" )e#'e "$e&ent" 'n*est't'e' @ 1642 B
20. Un &+'e%t 'n*est' '+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est' 'e' #e 11...1 !e'4
&e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&:
)n .ost
investiie
.osturi
de
2otal cost 2otal !ncasri .as+floG anual net
@ AA.CC7 lei D.C=@ lei AJ.>D7 lei >.7=@ lei ?.BC7 lei
A D.C=@ lei D.C=@ lei ?.CC@ lei B.@=@ lei
= D.C=@ lei D.C=@ lei ?.CC@ lei B.@=@ lei
B D.7@@ lei D.7@@ lei ?.J@@ lei B.=@@ lei
C D.7@@ lei D.7@@ lei ?.J@@ lei B.=@@ lei
7 D.7@@ lei D.7@@ lei ?.J@@ lei B.=@@ lei
2otal AA.CC7 lei B>.JD@ lei 7@.=@7 lei 7D.7@@ lei D.=?7 i
.alcula i indicele de profitabilitate neactualizat.
21. Un &+'e%t 'n*est' '+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est' 'e' #e 11...1 !e'4
&e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&:
)n .ost
investiie
.osturi
de
2otal cost 2otal !ncasri .as+floG anual net
@ AA.CC7 lei D.C=@ lei AJ.>D7 lei >.7=@ lei ?.BC7 lei
A D.C=@ lei D.C=@ lei ?.CC@ lei B.@=@ lei
= D.C=@ lei D.C=@ lei ?.CC@ lei B.@=@ lei
B D.7@@ lei D.7@@ lei ?.J@@ lei B.=@@ lei
C D.7@@ lei D.7@@ lei ?.J@@ lei B.=@@ lei
7 D.7@@ lei D.7@@ lei ?.J@@ lei B.=@@ lei
2otal AA.CC7 lei B>.JD@ lei 7@.=@7 lei 7D.7@@ lei D.=?7 i
C"!%u!" ' te&)enu! #e &e%ue&"&e " 'n*est' 'e' ne"%tu"!'3"te.
R"suns
2ermenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport
intre investitia totala si cas+ :floG-ul mediu anual.
2r E %t 3 .5 mediu anual
%t E AA.C77 lei
.5 mediu anual E (.5@ F .5A F .5= F .5B F .5C F .57) 3 D E (-?BC7 F AACC7 F
B@=@ F B@=@ F B=@@ F B=@@ F B=@@ )3D E AJJC@3 D E =?7J
2r E AACC7 3 =?7J E B,>J
2ermenul de recuperare al investitiei neactualizate este de B,>.
22. R"t" #e "%tu"!'3"&e este un e!e)ent esen '"! 0n )et+#e!e #e $e3"2'!'t"te
2"3"te e "%tu"!'3"&e. C"&e este %+n 'nutu! "%este' &"te7
R"suns
Este o metoda prin care se asigura comparabilitatea parametrilor economici
siindicatorilor financiari ce se realizeaza in perioade diferite de timp.
1e realizeaza sise exprima prin = te+nici speciale dupa cum este luat in
calcul factorul timp
A. daca factorul timp este luat in calcul trecut -- mai mare prezent -- mai
mare viitor se aplica te+nica de capitalizare, fructificare K se amplifica cu (AFi)n L
=. daca factorul timp este luat in calcul viitor -- mai mare prezent -- mai
mare trecut se aplica te+nica de actualizare K se amplifica cu A 3 (AFi)n L
,eterminarea ratei (se calculeaza de experti pentru fiecare intreprindere in
parte)
4ata de baza fara riscuri
(4f) E,obanda la imprumutul de stat ( variaza intre CM - >M )
4ata la nivelul H'4 E 4f FPrima de risc
4ata E 0edie a dobanzilor practicate de bancile comerciale
4ata E0edia tuturor dobanzilor practicate pe piata financiara
4ata la nivelul costului capitalului intrePrinderii expertizate ( .0P )
2,. Unu! #'n 'n#'%"t+&'' ut'!'3" ' 0n e*"!u"&e" 2"3"t/ e "%tu"!'3"&e "
&+'e%te!+& 'n*est' '+n"!e este te&)enu! #e &e%ue&"&e. C"&e este )+#u! #e
%"!%u! =' %+n'nutu! 'n#'%"t+&u!u'7
R"suns
2ermenul de recuperare al investitiei se calculeaza ca si raport intre investitia
totala si cas+ :floG-ul mediu anual.
2r E %t 3 .5 mediu annual
2ermenul de recuperare, desi nu poate fi considerat un criteriu esential de
evaluare a deciziei de investitii, poate fi important atunci c*nd, celelalte conditii
fiind egale, !ntre doua proiecte de investitii va fi preferat cel care are un termen de
recuperare mai mic. .u toate acestea, trebuie manifestata maximum e prudenta !n
considerarea acestui indicator deoarece este posibil ca un proiect de investitii sa
asigure o eficienta mai mare tocmai pe un termen mai lung.
2.. Unu! #'n 'n#'%"t+&'' ut'!'3" ' 0n e*"!u"&e" 2"3"t/ e "%tu"!'3"&e "
&+'e%te!+& 'n*est' '+n"!e este *"!+"&e" "%tu"!'3"t/ net/. C"&e este )+#u! #e
%"!%u! =' %+n 'nutu! 'n#'%"t+&u!u'4 'n:n# %+nt #e $"tu! %/ %"s<$!+?&'!e
"%tu"!'3"te 'n%!u# =' *"!+"&e" &e3'#u"!/7
R"suns
VAC @ DIE F CFt A G1E&H
t
E V&e3 A G1E&H
n
% E costul investitiei$
.5t E cas+-floG-ul aferent anului t$
-rez E valoarea reziduala$
rErata de actualizare(=@ M)$
nEdurata de viata a proiectului exprimata in ani.
-)' determina urmatoarele optiuni de decizie
: daca -)' I @, investitia se accepta$
: daca -)' E @, investitia este respinsa din motive de prudenta$
: #"%" VAC I 04 'n*est't'" este &es'ns".
Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula
unde a E rata de actualizare$ n E anul
21. Cu) se "&e%'"3/4 &'n &'s)" $e3"2'!'t/''4 'n#'%"t+&u! VAC7
R"suns
.riteriul valorii actuale nete (-)') urmre"te alegerea proiectului de
investi#ii cu valoarea actual net cea mai ridicat. ,e asemenea, pentru ca un
proiect s fie rentabil, trebuie ca -)'I@.
,in prisma acestui indicator putem sa apreciem ca proiectul de investitii este
fezabil atunci cand -)' este pozitiv.
)tunci cand -)'-ul este pozitiv se poate afirma ca profitabilitatea
investitiei este mai mare decat rata de actualizare ( respectiv decat plasarea sumei
de bani la o rata de dobanda pe piata N9N) adica ,rentabilitatea minima ceruta de
investitor pentru ca acesta sa considere ca merita sa investeasca.
-)' determina urmatoarele optiuni de decizie
: daca -)' I @, investitia se accepta$
: daca -)' E @, investitia este respinsa din motive de prudenta$
: daca -)' O @, investitia este respinsa.
26. Unu! #'n 'n#'%"t+&'' ut'!'3" ' 0n e*"!u"&e" 2"3"t/ e "%tu"!'3"&e "
&+'e%te!+& 'n*est' '+n"!e este &"t" 'nte&n/ #e &ent"2'!'t"te. C"&e este )+#u! #e
%"!%u! =' %+n'nutu! 'n#'%"t+&u!u'4 'n:n# %+nt #e $"tu! %/ %"s<$!+?&'!e
"%tu"!'3"te 'n%!u# =' *"!+"&e" &e3'#u"!/7
R"suns
4ata interna de rentabilitate este acea rata la care valoarea actuala a intrarilor
este egala cu valoarea actuala a iesirilor, adica este rata la care valoarea actuala a
veniturilor generate de proiect este egala cu valoarea actuala a investitiei. )stfel
4%4 reprezinta de fapt, profitabilitatea proiectului de investiti
4ela#ia de calcul a ratei interne de rentabilitate deriv din rela#ia
unde,
%@ - este valoarea total a investi#iei actualizate !n momentul @,
.5 - este cas+-floG-ul net aferent anului i cu o durat de via# a proiectului de n
ani
ra - este rata de actualizare.
Pn acest caz, 4%4 se determin prin !ncercri succesive, adic prin
identificarea unei rate 4%4 pentru care se verific egalitatea.
Practic, se selecteaz o rat de actualizare suficient de mare pentru care -)'
este negativ "i o rat de actualizare suficient de mic pentru care -)' este
pozitiv.
4%4 rezult astfel
28. D"%/ ent&u "n"!'3"&e" $e3"2'!'t/'' unu' &+'e%t 'n*est' '+n"! &"t" #e
"%tu"!'3"&e este #e 1;B =' RIR #e 11B4 &+'e%tu! este unu! $e3"2'!7 D"&
ent&u un RIR #e 2.B7
R"suns
4ata interna de rentabilitate (4%4) este rata de actualizare a fluxurilor
viitoare de trezorerie pentru care -)' este egala cu zero. )ltfel spus, rata interna
de rentabilitate este acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata a
costurilor (iesirile de trezorerie) este egala cu valoarea actualizata a veniturilor
(intrari de trezorerie), iar profiturile viitoare actualizate sunt zero.4ata interna de
rentabilitate trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata medie a dobanzii pe piata sau
cu costul mediu ponderat al capitalului, pentru a justifica investitia facuta.
.a definitie, rata interna de rentabilitate (4%4) este acea valoare care,
utilizata ca rata de actualizare in calculul -)', conduce la -)' E @, respectiv la o
valoare egala a c+eltuielilor investitionale si a sumei fluxurilor financiare
actualizate generate de proiect.
.riteriul valorii actuale nete (-)') urmre"te alegerea proiectului de
investi#ii cu valoarea actual net cea mai ridicat. ,e asemenea, pentru ca un
proiect s fie rentabil, trebuie ca -)'I@.
)stfel, 4%4 rezulta din ecuatia
a) 4a E A?M$ 4%4 E A7M
4%4 O 4a E I investitia nu este fezabila, deci nu este recomandat a se face
b) 4a E A?M $ 4%4 E =CM
4%4 I4a EI investitia este fezabila
%nterpretarea ratei interne de rentabilitate este extrem de simpla. ,aca ea este
superioara costului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat$ daca
4%4 este mai mica decat rata de rentabilitate ceruta de capitalurile permanente
atunci proiectul este respins.
%ntre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face
doar dupa criteriul 4%4, acel proiect ce asigura maxim 4%4
%nvestitorii vor considera oportune proiectele al cror 4%4 calculat este
semnificativ mai mare decat rata normal a dobanzii la creditele pe termen lung "i
vor respinge proiectele al cror 4%4 este inferior ratei dobanzii. ,e asemenea,
dintre mai multe proiecte, vor prefera proiectul care ofer un 4%4 mai mare. Un
4%4 mai mare semnifica un proiect mai putin riscant, nu neaparat un proiect mai
avantajos
in termini de venituri absolute pe care le aduce prin exploatare
29. Unu! #'n 'n#'%"t+&'' ut'!'3" ' 0n e*"!u"&e" 2"3"t/ e "%tu"!'3"&e "
&+'e%te!+& 'n*est' '+n"!e este 'n#'%e!e #e &+$'t"2'!'t"te. C"&e este )+#u! #e
%"!%u! =' %+n'nutu! 'n#'%"t+&u!u'4 'n:n# %+nt #e $"tu! %/ %"s<$!+?&'!e
"%tu"!'3"te 'n%!u# =' *"!+"&e" &e3'#u"!/7
R"suns
1e utilizeaza atunci cand doua sau mai multe proiecte necesita alocari de
fonduri initiale inegale.
El arata surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu investit.
,aca indicele este supraunitar, proiectul este acceptat
%P E 1U0 K .5t 3 (AFa) L 3 % E -)' F % 3 %
.5t - intrari nete de trezorerie ale perioadei t$
t - durata de viata a investitiei$
a - rata de actualizare
% - valoarea investitiei
-)' - valoarea actualizata neta
2;. Jn %e %+n#'''4 ut'!'3:n# 'n#'%e!e #e &+$'t"2'!'t"te4 un &+'e%t 'n*est' '+n"!
este &ent"2'!7
R"suns
.riteriul %ndicelui de profitabilitate (%P) urmre"te alegerea proiectului
de investi#ii cu valoarea acestuia cea mai ridicat. ,e asemenea, pentru ca un
proiect s fie rentabil, trebuie ca %PIA
Indicele de profitabilitate (%P) exprima rentabilitatea unei unitati de
investitie, calculata la momentul actual (in orice caz, la momentul la care s-au
determinat ceilalti indicatori ei investitiei).
Qinand seama de relatiile algebrice stabilite pana acum, in functie de datele
concrete ale unor probleme practice se pot folosi, alternativ urmatoarele relatii
derivate
Qinand cont de -aloarea )ctualizat 'et avem urmtoarele op#iuni de decizie
- -)' I@ : investi#ie accceptat$
- -)' E@ : investi"ia respins din motive de pruden#$
- -)' O@ : investi"ia respins.
4ezult c, #inand cont de %ndicele de Profitabilitate avem urmtoarele op#iuni de
decizie
- %P I A : investi#ie accceptat$
- %P E A : investi"ia respins din motive de pruden#$
- %P O A : investi"ia respins.
,0. Un &+'e%t 'n*est' '+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est' 'e' #e 11...1 !e' =' +
&"t/ #e "%tu"!'3"&e #e 1;B &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e
nu)e&"&:
An C+st
'n*est''e
C+stu&'
#e
T+t"! %+st T+t"!
0n%"s/&'
C"s<$!+? "nu"!
net
0 11...1 !e' 6..20 !e' 18.961 !e' 9.120 !e' ;.,.1 !e'
1 6..20 !e' 6..20 !e' ;...0 !e' ,.020 !e'
2 6..20 !e' 6..20 !e' ;...0 !e' ,.020 !e'
, 6.100 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' ,.200 !e'
. 6.100 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' ,.200 !e'
1 6.100 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' ,.200 !e'
T+t"! 11...1 !e' ,9.860 !e' 10.201 !e' 16.100 !e' 6.2;1 '
C"!%u!" ' te&)enu! #e &e%ue&"&e "! 'n*est' 'e'.
R"suns
2ermenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si
raport intre investitia totala si cas+ :floG-ul mediu anual.
2r E %t 3 .5 mediu anual
%t E AA.C77 lei
.5 mediu anual E (.5@ F .5A F .5= F .5B F .5C F .57) 3 D E (-?BC7
F AACC7 F B@=@ F B@=@ F B=@@ F B=@@ F B=@@ )3D E AJJC@3 D E =?7J
2r E AACC7 3 =?7J E B,>J
2ermenul de recuperare al investitiei neactualizate este de B,>.
,1. Un &+'e%t 'n*est' '+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est' 'e' #e 11...1 !e' =' %u
+ &"t/ #e "%tu"!'3"&e #e 20B &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e
nu)e&"&:
)n .ost
investiie
.osturi
de
2otal cost 2otal !ncasri .as+floG anual net
@ AA.CC7 lei D.C=@ lei AJ.>D7 lei >.7=@ lei ?.BC7 lei
A D.C=@ lei D.C=@ lei ?.CC@ lei B.@=@ lei
= D.C=@ lei D.C=@ lei ?.CC@ lei B.@=@ lei
B D.7@@ lei D.7@@ lei ?.J@@ lei B.=@@ lei
C D.7@@ lei D.7@@ lei ?.J@@ lei B.=@@ lei
7 D.7@@ lei D.7@@ lei ?.J@@ lei B.=@@ lei
2otal AA.CC7 lei B>.JD@ lei 7@.=@7 lei 7D.7@@ lei D.=?7 i
.alcula i valoarea actualizat net "i aprecia i fezabilitatea investi ional prin
intermediul acestui indicator.
Re3+!*"&e
VAC @ DIE F CFt A G1E&H
t
E V&e3 A G1E&H
n
% E costul investitiei$
.5t E cas+-floG-ul aferent anului t$
-rez E valoarea reziduala$
rErata de actualizare(=@ M)$
nEdurata de viata a proiectului exprimata in ani.
-)' determina urmatoarele optiuni de decizie
: daca -)' I @, investitia se accepta$
: daca -)' E @, investitia este respinsa din motive de prudenta$
: #"%" VAC I 04 'n*est't'" este &es'ns".
Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula
unde a E rata de actualizare$ n E anul
,2. Un &+'e%t 'n*est' '+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est' 'e' #e 11...1 !e'4 %u
+ &"t/ #e "%tu"!'3"&e )'n')/ #e 1;B =' )">')/ #e 20B &e3'nt/ u&)/t+"&e"
st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&:
An C+st
'n*est''e
C+stu&'
#e
T+t"! %+stT+t"!
0n%"s/&'
C"s<$!+? "nu"!
net
0 11...1 !e' 6..20 !e' 18.961 !e' 9.120 !e' ;.,.1 !e'
1 6..20 !e' 6..20 !e' ;...0 !e' ,.020 !e'
2 6..20 !e' 6..20 !e' ;...0 !e' ,.020 !e'
, 6.100 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' ,.200 !e'
. 6.100 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' ,.200 !e'
1 6.100 !e' 6.100 !e' ;.800 !e' ,.200 !e'
T+t"! 11...1 !e' ,9.860 !e' 10.201 !e' 16.100 !e' 6.2;1 '
C"!%u!" ' RIR =' "&e%'" ' $e3"2'!'t"te" 'n*est' '+n"!/ &'n 'nte&)e#'u! "%estu'
'n#'%"t+&.
R"suns
,,. Jnt&un stu#'u #e $e3"2'!'t"te4 %"&e sunt 'n#'%"t+&'' #e $e3"2'!'t"te %"&e
t&e2u'e &e3ent" ' 0n )+# )'n')"!7
R"suns
,.. C:t &e&e3'nt/ su)" "%tu"!/ #e 2.100 !e' este 1 "n'4 =t''n# %/ &"t" #e
"%tu"!'3"&e este #e 10B7
R"suns
unde
1n - este suma actuala in anul n
1@ : este suma actuala la momentul @
n : reprezinta anul
ra : rata de actualizare
,1. C:t &e&e3'nt/ "%tu"!)ente su)" *''t+"&e #e 2.100 !e' G1 "n'H4 =t''n# %/
&"t" #e "%tu"!'3"&e este #e 10B7
R"suns
unde
1n - este suma actuala in anul n
1@ : este suma actuala la momentul @
n : reprezinta anul
ra : rata de actualizare
=.7@@
E 1
@
x (AF@,A)
7
1
@
E =7@@3A,DA@7A E A77=,B@
,6. Un &+'e%t 'n*est' '+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est' 'e' #e 11.000 !e' =' +
&"t/ #e "%tu"!'3"&e #e
1;B &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&:
)n .ost
investi i
e
.osturi
de
exploatar
e
2otal
cost
2otal
!ncasri
@ A7,@@@ A7,@@@
A D,C=@ D,C=@ ?,CC@
= D,D=@ D,D=@ ?,DC@
B J,7@@ J,7@@ A@,J@@
C D,7@@ D,7@@ AA,J@@
7 >,7@@ >,7@@ ==,J@@
2otal AA,CC7 B7,7C@ 7@,7C@ DC,A>@
,8. Un &+'e%t 'n*est' '+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est' 'e' #e 11.000 !e' =' +
&"t/ #e "%tu"!'3"&e #e 1;B &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e
nu)e&"&:
)n
.ost
investi ie
.osturi de
exploatare
2otal
cost
2otal
!ncasri
@ A7,@@@ A7,@@@
A D,C=@ D,C=@ ?,CC@
= D,D=@ D,D=@ ?,DC@
B J,7@@ J,7@@ A@,J@@
C D,7@@ D,7@@ AA,J@@
7 >,7@@ >,7@@ ==,J@@
2otal AA,CC7 B7,7C@ 7@,7C@DC,A>@
C"!%u!" ' %"s< $!+? u! net "%tu"!'3"t "nu"! "$e&ent &+'e%tu!u'.
R"suns
.5netE 2otal incasari- 2otal plati
.5AE?CC@-DC=@EB@=@
.5=E?DC@-DD=@EB@=@
.5BEA@J@@-J7@@EB=@@
.5CEAAJ@@-D7@@E7=@@
.57E==J@@->7@@EAC=@@
,9. Un &+'e%t 'n*est' '+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est' 'e' #e 11.000 !e' =' +
&"t/ #e "%tu"!'3"&e #e 1;B &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e
nu)e&"&:
)n .ost
investi ie
.osturi de
exploatare
2otal
cost
2otal
!ncasri
@ A7,@@@ A7,@@@
A D,C=@ D,C=@ ?,CC@
= D,D=@ D,D=@ ?,DC@
B J,7@@ J,7@@ A@,J@@
C D,7@@ D,7@@ AA,J@@
7 >,7@@ >,7@@ ==,J@@
2otal AA,CC7 B7,7C@ 7@,7C@ DC,A>@
C"!%u!" ' te&)enu! #e &e%ue&"&e "$e&ent &+'e%tu!u'.
R"suns
Te&)enu! #e &e%ue&"&e:
T @ Cost initial investitie
Cash flow anual mediu
.5am EA7,AAB37EB.@=B
2E A7.@@@3B,@=B E C,?D
4eprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se
pune in functiune) in care se recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor
anuale. Este de preferat un proiect care asigura o recuperare cat mai rapida a
c+eltuielilor investitionale.
,;. Un &+'e%t 'n*est' '+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est' 'e' #e 11.000 !e' =' %u
+ &"t/ #e "%tu"!'3"&e #e 20B &e3'nt/ u&)/t+"&e" st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e
nu)e&"&:
)n .ost
investi i
e
.osturi
de
exploatar
e
2otal
cost
2otal
!ncasri
@ A7,@@@ A7,@@@
A D,C=@ D,C=@ ?,CC@
= D,D=@ D,D=@ ?,DC@
B J,7@@ J,7@@ A@,J@@
C D,7@@ D,7@@ AA,J@@
7 >,7@@ >,7@@ ==,J@@
2otal AA,CC7 B7,7C@ 7@,7C@ DC,A>@
C"!%u!" ' *"!+"&e" "%tu"!'3"t/ net/ =' "&e%'" ' $e3"2'!'t"te" 'n*est' '+n"!/
&'n 'nte&)e#'u! "%estu' 'n#'%"t+&.
R"suns
.0. Un &+'e%t 'n*est' '+n"!4 %u + *"!+"&e t+t"!/ " 'n*est' 'e' #e 11.000 !e'4 %u
+ &"t/ #e "%tu"!'3"&e )'n')/ #e 1;B =' )">')/ #e 20B &e3'nt/ u&)/t+"&e"
st&u%tu&/ " $!u>u&'!+& #e nu)e&"&:
An C+st
'n*est' 'e
C+stu&' #e
e>!+"t"&e
T+t"!
%+st
T+t"!
0n%"s/&'
0 114000 114000
1 64.20 64.20 ;4..0
2 64620 64620 ;46.0
, 84100 84100 104800
. 64100 64100 114800
1 94100 94100 224800
T+t"! 114..1 ,141.0 1041.0 6.4190
C"!%u!" ' RIR =' "&e%'" ' $e3"2'!'t"te" 'n*est' '+n"!/ &'n 'nte&)e#'u! "%estu'
'n#'%"t+&.
R"suns