Drept procesual penal Curs nr.

6
Anul III Drept zi
Cazurile care impiedica punerea in miscare a actiunii penale
sau care sting actiunea penala
Art. 10, alin.1, lit. a ( fapta nu exista)
Singurul temei al raspunderii penale este savarsirea unei infractiuni. Inexistenta unei fapte presupune inexistenta
infractiunii.
Constatarea inexistentei faptei exclude imputarea ei oricarui faptuitor. Inexistenta faptei are consecinte si asupra actiunii
civile. In cazul in care inculpatul a fost achitat pt. inexistenta faptei, instanta va respinge actiunea civila. In acest caz, solutiile ce
pot fi pronuntate sunt :
- scoaterea de sub urmarire penala daca actiunea penala se stinge in faza de urmarire penala;
- achitarea daca actiunea are loc in faza de judecata;
- in situatia in care in cauza nu exista invinuit, solutia poate fi aceea de clasare a cauzei penale.
Art. 10, lit. b ( fapta nu este preazuta de !egea penala)
In conformitate cu dispozitiile art. C. pen., legea precizeaza care fapte constituie infractiuni, iar in caz contrar inseamna ca
in cauza respectiva nu exista infractiune. In situatia in care o persoana imprumuta pe alta cu o suma de bani, scop in care au
incheiat un contract de imprumut sau o simpla chitanta, refuzul restituirii sumei imprumutate nu poate constitui infractiune.
Solutiile ce pot fi pronuntate sunt :
- scoaterea de sub urmarire penala cand exista invinuit sau inculpat;
- clasarea cand nu exista invinuit ;
- achitarea in cazul cand cauza a ajuns pe rolul instantei.
Art. 10, lit. b indice 1 ( fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni)
!cest text a fost introdus prin "egea nr.#$%&#' publicat in (onitorul )ficial nr. *& $ + aprilie %&#'. !rt. %, indice % C. pen.
prevede ca nu a constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala prin atingerea minima adusa uneia dintre valorile sociale
ocrotite de lege si prin continutul ei concret fiind lipsita in mod vadit de importanta nu prezinta gradul de pericol social al unei
infractiuni. -otrivit art. %#, alin. C. pen. infractiunea fiind singurul temei al raspunderii penale, absenta acesteia lipseste de temei
si actiunea penala.
Art. 10, lit. c ( fapta nu a fost ramasita de ininuit sau inculpat)
-lecand de la principiul ca raspunderea penala este personala si ca actiunea penala nu poate fi exercitata decat impotriva
aceluia care a comis infractiunea, rezulta ca acest caz impiedica exercitarea actiunii penale. !cest caz impiedica si actiunea civila
fata de presupusul invinuit sau inculpat. .aca acest caz se va constata in fata instantei de judecata, ea va aplica dispozitiile art.
'*+, alin. '.
Art. 10, lit. d ( faptei ii lipseste unul din elementele constitutie ale infractiunii)
!bsenta oricarei trasaturi sau element al infractiunii impiedica exercitarea actiunii penale.
Art. 10, lit. e ( exista reunul din cazurile care inlatura caracterul penal al faptei) " legitime aparare, starea de
necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia.
Cauzele sunt enumerate in art. ** / 0% C. pen. si sunt intemeiate pe lipsa vinovatiei. !ceste cauze au aplicabilitate generala.
!laturi de elemente putem intalni si unele cazuri speciale ca de exemplu art.00, alin. si art.'1*, alin. + C.pen.
Art. 10, lit. f ( lipseste plangerea prealabila a persoanei atamate)
!utorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege necesara pentru punerea in miscare a
actiunii penale.
Art. 10, lit. g ( a interenit amnistia, prescriptia ori decesul faptuitorului)
Conform art. %%& C. pen., amnistia e o cauza ce inlatura raspunderea penala. .aca ea intervine inainte de condamnare ea va
inlatura executarea pedepsei. 2a nu produce efecte asupra actiunii civile si nu se intinde asupra cheltuielilor de judecata facute de
partea civila. Codul penal cuprinde anumite reglementarii dupa cum inculpatul a cerut continuarea procesului penal. !mnistia se
acorda de -arlament.
-rescripia conform art.%% C.pen e o cauza de inlaturarea raspunderii penale care opereaza in privinta tuturor infractiunilor
cu exceptia infractiunii contra pacii si omenirii. !rt.%1,lit.g., nu prevede la care din cele prescriptii reglementate de C. pen. se
refera, dar este evident ca textul nu se refera la prescriptia executarii pedepsei. Conform art. %' C. pen. cursul prescriptiei poate fi
intrerupt.
(oartea inculpatului constituie o cauza de impiedicare a exercitarii raspunderii penale, stiut fiind ca raspunderea penala este
personala. .ecesul celorlante parti nu produce efecte asupra actiunii penale. In ceea ce priveste actiunea civila in cauza se
introduc succesorii. 2xista o singura exceptie in care moartea altei persoane decat inculpatul produce efecte asupra actiunii penale.
2ste vorba de infractiunea de adulter.
Drept procesual penal Curs nr. 6
Anul III Drept zi
Art. 10, lit. # ( a fost retrasa plangerea prealabila sau partile s$au impacat)
Caz prevazut in art. %'% C. pen.
Art. 10, lit. i ( s$a dispus inlocuirea raspunderii penale)
-otrivit actualei reglementari, raspunderea penala nu poate fi inlocuita decat in conformitate cu art.&% C. pen. care prevede
sanctiunile cu caracter administrativ pe care le poate aplica instanta si anume mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda.
Art. 10, lit.% (exista autoritate de lucru %udecat)
Impotriva hotararii judecatoresti definitive, deci care au intrat in puterea lucrului judecat nu se pot exercita decat caile de
atac extraordinare 3revizuirea si contestatia in anulare4. -entru a opera autoritatea de lucru judecat in materie penala, instanta
penala cere dubla identitate intre cele cauze 3identitatea de persoana si identitatea de obiect4. In materia civila se cere tripla
identitate 3de persoana, de obiect si de cauza4.
Art. 10, lit. i& ( exista o cauza de nepedepsire)
!cest text a fost introdus prin "egea nr. ,%$ 11', textul prevede ca procesul penal poate inceta atunci cand exista o cauza
de nepedepsire din cele prevazute de Codul penal partea generala si speciala.
Actiunea ciila in procesul penal
1. 'otiunea de actiune ciila ca instanta a dreptului procesual penal
Cea mai mare parte din infractiunile comune cauzeaza un prejudiciu material sau moral in dauna unei persoane. Conform
art.&&, C.civ., orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara.
!cest drept va fi valorificat prin intermediul actiunii civile, care in esenta este o institutie de drept procesual penal in masura in
care actiunea se exercita in cadrul procesului penal. In consecinta, mijlocul legal prin care persoana pagubita material sau moral
cere sa-i fie acoperit prejudiciul este actiunea civila.
!ctiunea este alaturata actiunii penale in masura in care actiunea penala va fi pusa in miscare. !cest caracter accesoriu al
actiunii civile face ca actiunea sa fie indreptata numai impotriva inculpatului, a partii responsabile civilmente si fata de succesorii
acestuia.
-entru exercitarea actiunii civile in procesul penal se cere a se indeplini urmatoarele conditii :
a. infractiunea sa fi cauzat un prejudiciu;
b. intre infractiunea savarsita si prejudiciu sa existe un raport de cauzalitate;
c. prejudiciul sa fie cert. -rejudiciul este cert cand este constatat si este actual .
-rejudiciul poate fi actual sau viitor, in aceasta din urma situatie, acesta fiind susceptibil de evaluare. 2x: -artea vatamata a
suferit o vatamare cu prejudicierea capacitatii de munca pana la o anumita data cand urmeaza sa fie reexaminata din punct de
vedere medical.
In practica juridica s-a stabilit ca nu sunt admisibile cererile de despagubiri simbolice. .e exemplu: cererea partii civile de
a i se acorda cu titlu de despagubire suma de % leu, are un caracter simbolic si trebuie respinsa. Cand cererea se intemeiaza pe un
fapt viitor si nesigur, actiunea civila trebuie respinsa.
d. prejudiciul sa nu fi fost acoperit. 2ste posibil ca prejudiciul sa fie acoperit de alte persoane decat inculpatul. .e exemplu :
partea vatamata primeste pensie din cadrul sistemului asigurarilor de stat sau primeste o despagubire de la o terta persoana.
Cheltuielile de inmormantare ale victimei au fost suportate de rude sau colegii de munca. In toate aceste exemple repararea
prejudiciului nu exclude posibilitatea exercitarii actiunii civile in procesul penal. In cazul in care prejudiciul a fost acoperit de o
societate de asigurari, aceasta din urma se subroga in dreptul celui prejudiciat purtandu-se constitui parte civila in procesul penal.
e. sa existe o manifestare de vointa din partea celui vatamat in legatura cu constituirea de parte civila.
(. )lementele actiunii ciile
a. obiectul actiunii ciile Conform art.%*, alin.% actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a
inculpatului precum si a partii responsabile civilmente. Conform art. %*, alin.', repararea prejudiciului se face conform
legii civile, adica in natura, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii, prin
desfiintarea totala sau partiala a unui inscris, prin plata unei despagubirii banesti in masura in care repararea in natura
nu e posibila.
b. daunele morale. In dreptul civil roman prejudiciul nepatrimonial mai este denumit si prejudiciu nematerial sau
imaterial, iar alte ori prejudiciu nepecuniar. "egiuitorul roman a consacrat in cateva acte normative posibilitatea
reparatiei unor astfel de prejudicii folosind in continutul reglementarilor adoptate notiunea de daune morale. .e
exemplu : art.%%, alin. din "egea nr. &$%&&1 a contenciosului administrativ modificata prin legea 00+$11* sau art. &
din "egea nr. %%$ %&&% privind combaterea concurentei neloiale ori art. din "egea nr.*,$%&& a audiovizualului.
.reptul civil francez pentru determinarea prejudiciului nematerial foloseste expresia de prejudiciu moral. In dreptul
civil elvetian se apreciaza ca prejudiciul definit este aceea diminuare involuntara a unui bun sau a unei valorii de ordin
Drept procesual penal Curs nr. 6
Anul III Drept zi
economic sau moral si care se subdivide in dauna morala care consta intr-o pierdere de ordin economic si care afecteaza
persoana victimei ca rezultat al unei suferinte fizice sau morale resimtite de victima.
.reptul american foloseste notiunea de prejudiciu nominal.
In dreptul englez se face distinctie intre diferitele categorii de prejudicii in raport cu diferitele tipuri de fapte
ilicite.
!tat in doctrina occidentala cat si in cea romana s-a facut distinctie intre daunele morale si cele materiale. S-a
apreciat ca prejudiciul moral este acela care nu se exprima intr-o pierdere de bani intrucat aduce atngere unui drept
extrapatrimonial si unui patrimoniu. In acelasi sens s-a sustinut ca dauna morala este aceea care aduce atngere
intereselor extrapatrimoniale si neeconomice ale persoanei, lezand asa zisele drepturi ale personalitatii.
In sistemul anglo-saxon se acorda despagubiri cu titlu de daune morale ex: suferinta fizica si psihica, pierderea
sperantei de viata. In consecinta, notiunea de dauna morala poate fi definita ca un privilegiu nepatrimonial denumit si
privilegiu moral sau dauna morala, care consta intr-o atingere adusa acelor valori ale individului care-i defineste
personalitatea.