Suprafaa Pmntului

este acoperit n proporie de 70 % cu

ap.


30%
70%
Suprafata uscatului Apa pe Terra
Apa
Apa se gsete peste tot n natur
n diferite stri de agregare:
lichid (ape curgtoare,
lacuri, mri, oceane),
solid (ghea, zpad,
grindin etc.) i
gazoas (nori, aburi).
Apa se ridic la cer sub form de vapori; din cer coboar sub form de ploaie, din
ploaie se nasc plantele, i din plante, animalele
( Manusmriti, carte cu o origine indian veche de cel puin 2500-3000 de ani.)

Circuitul apei n natur
a fost intuit, foarte devreme n istoria omenirii.
De pe suprafaa oceanelor i mrilor, din cauza cldurii, o mare cantitate de ap se
transform n vapori care se rspndesc n aer.
Apa a trecut astfel n stare gazoas i reprezint sursa principal de umiditate a
atmosferei i de formare a precipitaiilor.
Acest fenomen se numete evaporare.

Vaporii de ap se ridic n atmosfer i creeaz norii.

Norii sunt purtai de masele de aer deasupra continentelor i oceanelor. Cnd norii trec
prin straturi reci de aer se transform n picturi de ploaie. Fenomenul se numete
condensare. Ploile sunt necesare vieii plantelor.

Oceanele, mrile, lacurile i rurile furnizeaz aproximativ 90% din umiditatea
atmosferei prin intermediul procesului de evaporare, iar restul de 10% provine din
transpiraia plantelor.
Iarna, din cauza temperaturilor foarte sczute, picturile de ap din atmosfer nghea
i se transform n zpad. Astfel, apa a trecut n stare solid. Acest fenomen se numete
solidificare.
Primvara, cnd temperatura aerului crete, zpada trece din stare solid n stare
lichid. Fenomenul se numete topire.


Trecerea apei din natur prin cele trei stri de agregare (lichid, solid,
gazoas) se numete circuitul apei n natur.
Circuitul apei n natur mijlocete schimbul de ap ntre apele oceanice i cele
continentale. Fiecare component a hidrosferei reprezint o verig a acestui
circuit.


Apele din precipitaii care cad pe uscat alimenteaz rurile sau se infiltreaz n
straturile scoarei terestre, devenind ape subterane. Aceste ape prin scurgere
ajung tot n mri i oceane.