Coruptia cuprinde incalcarea normelor referitoare la indatoririle functionarului public,

precum si neindeplinirea obligatiilor legale de catre agentii economici, avand un grad

sporit de periculozitate sociala, cu profunde consecinte negative asupra intregului sistem
social. Exista mai multe tipuri de coruptii, si anume: coruptie profesionala, economica
sau criminalitate economico-financiara sau de afaceri, si coruptia politica, ce include
diferite activitati cum ar fi finantarea ilegala a campaniilor electorale, promovarea cu
precadere in functii guvernamentale a unor persoane numai pe criterii politice.
n noul Cod penal, conform art.15, infraciunea este fapta prev!zut! de legea penal!,
s!v"r#it! cu vinov!ie, ne$ustificat! #i imputabil! persoanei care a s!v"r#it-o%.
&in aceast! reglementare se rein urm!toarele tr!s!turi eseniale: prevederea 'n legea
penal!, vinov!ia, caracterul ne$ustificat #i caracterul imputabil.
(n )oul Cod penal , la stabilirea continuturilor infractiunilor de coruptie s-au avut in
vedere, pe de o parte, reglementarea acestor fapte in Codul penal in vigoare, iar pe de alta
parte, dispozitiile din *egea nr. +,-./// cu modificarile si completarile ulterioare,
inclusiv cele produse prin *egea nr. 101-.//1, fara a fi aduse modificari semnificative de
fond .
Infractiuni de coruptie
Luarea de mit ( art. 254 Cod Penal ) :
- Fapta funcionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primete !ani sau
alte foloase care nu i se cu"in, ori accept promisiunea unor astfel de foloase sau nu
o respin#e, $n scopul de a $ndeplini, a nu $ndeplini, ori a $nt%r&ia $ndeplinirea unui act
pri"itor la $ndatoririle sale de ser"iciu, sau $n scopul de a face un act contrar acestor
$ndatoriri, se pedepsete cu $nc'isoare de la ( la )2 ani i inter&icerea unor drepturi.
- Fapta pre"&ut $n alin ), dac a fost s"%rit de un funcionar cu atri!uii
de control, se pedepsete cu $nc'isoare de la ( la )5 ani i inter&icerea unor drepturi.
- *anii, "alorile sau orice alte !unuri care au fcut o!iectul lurii de mit se
confisc, iar dac acestea nu se #sesc, condamnatul este o!li#at la plata
ec'i"alentului lor $n !ani.

+area de mit ( art. 255 Cod Penal ) :
- Promisiunea, oferirea sau darea de !ani ori alte foloase, $n modurile i
scopurile artate $n art. 254, se pedepsete cu $nc'isoare de la , luni la 5 ani.
- Fapta pre"&ut $n aliniatul precedent nu constituie infraciune atunci c%nd
mituitorul a fost constr%ns prin orice mi-loace de ctre cel care a luat mita.
- .ituitorul nu se pedepsete dac denun autoritii fapta mai $nainte ca
or#anul de urmrire s fi fost sesi&at pentru acea infraciune.

Primirea de foloase necu"enite ( art. 25, Cod Penal ) :
- Primirea de ctre un funcionar, direct sau indirect, de !ani ori de alte
foloase, dup ce a $ndeplinit un act $n "irtutea funciei sale i la care era o!li#at $n
temeiul acesteia, se pedepsete cu $nc'isoare de la , luni la 5 ani.

/raficul de influen ( art. 250 Cod penal ) :
- Primirea ori pretinderea de !ani sau alte foloase, ori acceptarea de
promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, s"%rit de
ctre o persoan care are influen sau las s se cread c are influen asupra
unui funcionar pentru a-l determina s fac ori s nu fac un act ce intr $n
atri!uiile
sale de ser"iciu, se pedepsete cu $nc'isoare de la 2 la )1 ani.

2rt. 233 Luarea de mita
(1) Fapta functionarului care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde
ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel
de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea
indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in legatura cu
indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cuinchisoare de la 2 la 7
ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita
profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta .
(2) Fapta prevazuta in alin. (1) savarsita de una dintre persoanele aratate in art. 175
alin. (2) constituie infractiune numai cand este comisa in legatura cu neindeplinirea,
intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale legale sau in legatura cu
efectuarea unui act contrar acestor indatoriri.
() !aca fapta prevazuta in alin. (1) a fost savarsita de o alta persoana decat cele
aratate in art. 175, limitele speciale ale pedepsei se reduc la "umatate.
(#) $anii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, potrivit art.112.
*uarea de mita, in noul cod, este incriminata intr-o varianta tip, care are un continut
apropiat de cel din Codul penalvec2i.
(ntr-un alineat distinct este incriminata luarea de mita cand este savarsita de catre o
persoana care exercita o profesie de interes public, dar numai in ipoteza comiterii acestei
fapte in scopul de a nu indeplini, a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle
sale legale sau in scopul de a nu face un act contrar acestor indatoriri.
3rin aceasta dispozitie se rezolva mult controversata problema daca notarul public,
executorul $udecatoresc sau alte persoane care executa o functie de interes public, pentru
care este necesara o abilitate speciala a autoritatilor publice, poate fi sau nu autor al luarii
de mita.
3entru realizarea in conditii mai bune a preventiei generale, in cazul normei de
incriminare a luarii de mita, s-a prevazut ca pedeapsa complementara interzicerea
exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia sau activitatea
in executarea careia a savarsit fapta .
Statistici
Declaraii privind sistemul naional de integritate
n iulie 2010 ambasadorul Franei la Bucureti, Henri Paul, atrgea atenia
!ntr"un interviu pentru #e$s%n asupra
corupiei din &om'nia, declar'ndu"se intrigat c rom'nii, care sunt cei care
su(er !n primul r'nd atunci c'nd
trebuie s dea pag, par s (ie lipsii de reacie pentru combaterea acestui
(enomen) Diplomatul (rance* a a(irmat
c &om'nia trebuie s lupte !mpotriva corupiei, consider'nd c (enomenul
+este o boal !ngro*itoare+)
,l averti*a c rom'nii suport consecinele acestei situaii, nu rile strine-
+&om'nii sunt cei care su(er !n primul
r'nd consecinele corupiei, ei su(er c trebuie s plteasc la medic i s
dea pag !n alte situaii+, a accentuat
.mbasadorul Franei la Bucureti) +.sta m intrig " (aptul c rom'nii su(er "
i ei trebuie s aib o reacie+, a adugat ambasadorul (rance*)
.mbasadorul #orvegiei in &omania, /0stein Hovd1inn, declara !n octombrie
2010 pentru Hotne$s)ro- 2Percepei mica
corupie ca pe"un (el de baci la restaurant, pltii !n plus ca s avei parte de
un serviciu mai bun3, remarc'nd
ast(el e4tinderea endemic a corupiei i reacia (oarte slab, at't a
cetenilor, c't i a politicienilor i guvernanilor
la (enomenele de corupie) +5tim ca &om'nia are nite probleme in domeniul
6ustiiei+, mai spune ambasadorul
#orvegiei) +,4ist ca*uri de 6udectori acu*ai de corupie) 7n ast(el de lucru
este aproape de neconceput in
#orvegia) n istoria recent i cea a ultimilor ani, nu e4ist ast(el de ca*uri !n
#orvegia) Di(erena ma6or este c
&om'nia este o ar !n continu trans(ormare, iar #orvegia este una dintre
cele mai vec8i, mai stabile i mai prospere democraii din nord"vestul ,urope
Dinamica i amploarea corupiei !n &om'nia, !n general-
9 :a6oritatea persoanelor intervievate ;<=>? consider c nivelul corupiei !n
&om'nia este (oarte ridicat
sau ridicat @ o cretere cu A puncte procentuale, comparativ cu anul 200< i
200B ;ani !n care percepia
a (ost similar?, dar o uoar scdere (a de anul 2011 ;<<>?)
9 ,4ist un pesimism ma6or al persoanelor intervievate privind evoluia
corupiei !n &om'nia, CC> din
acetia consider'nd c, !n anul 201=, nivelul corupiei va crete) Domparativ
cu 200<, procentul acestora
este aproape dublu ;de la 2E> !n studiul din 200<, la CC> !n studiul din
2012? )
9 . (i Fcorupt3 !n &om'nia este v*ut ca un (actor al Fsuccesului F pentru mai
mult de 6umtate din persoanele
intervievate @ E1> consider c nu poi avea succes (r a deveni corupt)
9 %nstituiile !n care corupia este cel mai rsp'ndit sunt- guvernul ;<C> "
destul de mare i (oarte mare
msur?, vmile ;<2> " destul de mare i (oarte mare msur?, Parlamentul
;<0> destul de mare i (oarte mare masura?
Dau*e percepute ale corupiei-
9 Pentru a msura nivelul de cunotine (a de ce !nseamn corupia
;de(iniie? au (ost testate un numr de
12 situaii-
9 = care nu repre*int (apte de corupie, i
9 B care repre*int (apte de corupie)
9 Pe ansamblu eantion doar <> au menionat !n mod corect cele B situaii ca
(iind (apte de corupie,
iar C1> au menionat !n mod corect cele = situaii ca ne(iind (apte de corupie)
9 :a6oritatea respondenilor au Frecunoscut3 !n mod corect ca (apte de
corupie A situaii ;12>?, G ;2A>?,
sau < situaii ;2C>?, iar situaia de corupie cea mai puin cunoscut este s
dai (lori sau cadouri
unui pro(esor ;1E> au menionat D.?)
9 7na din principalele conclu*ii ale studiului arat c e4ist o di(eren ma6or
!n percepii i
cunotine corecte (a de corupie- e4ist o percepie privind generali*area
corupiei, dar
cunotine corecte despre ce !nseamn corupie sunt (oarte reduse) Pentru a
msura nivelul corect
de in(ormare, a (ost construit un inde4 cu valorea 1 dac au (ost recunoscute
ca (apte de corupie toate
cele B situaii, i !n acelai timp au (ost recunoscute ca ne(iind (apte de
corupie toate cele = situaii?) Pe
ansamblu eantion, doar 1> au recunoscut !n mod corect toate cele 12
situaii)
,4perien i practici personale !n raport cu corupia-
9 n ceea ce privete contactul cu instituiile publice, studiul arat o situaie
similar cu studiul din 200<,
singura e4cepie notabil (iind primriile ;cretere de la 2A> la =B>, cea mai
probabil e4plicaie (iind
legatde alegerile locale?) .st(el-
9 1B> au intrat !n contact cu seviciul de ,videna Populaiei ;1=> !n 200<?
9 A> cu instana H parc8et ;similar cu 200< @ A>?
9 EE> servicii medicale ;E2> in 200<?
9 1=> poliieH poliist ;20> in 200<?
9 n anul 2012, AG> au intrat !n contact cu cel puin o instituie, iar contactul cu
cel puin o instituie public nu
in(luenea* percepia asupra corupiei ;CC> consider ca nivelul este (oarte
ridicat din r'ndul celor care nu
au intract !n contact cu nici o instituie, comparativ cu CG> !n r'ndul celor care
au (ost in contact cu cel puin
o instituie? @ datele sugerea* c percepia asupra corupiei este mediat de
discuiile din spaiul public, i
nu ca urmare a unei e4periene directe) .cest timp de conclu*ie trebuie s
g8ide*e populaia int pentru
campaniile viitoare)
9 Din instituiile cu care respondenii au intrat !n contact, acetia au (ost pui !n
situaia de a da un cadou,
atenie sau bani cel mai des !n ca*ul serviciilor medicale ;=B>?, poliitilor
;2B>? sau primrie ;2G>?)
Principalele conclu*ii i recomandri ;B?
=A
9 Pe ansamblu eantion, A> au menionat ca le"a (ost solicitat de ctre un
anga6at :.% bani sau alte (oloase
necuvenite pentru re*olvarea problemelor ;!n 200<, procentul a (ost de 11>?,
iar 1 din C dintre cei crora
le"au (ost solicitati bani H alte (oloase au sesi*at (apta ;2A>? " (a de 1B> !n
200<)
9 Din cei care au sesi*at (apta, ma6oritatea au (cut"o la superiorul direct
;A<>?, i ma6oritatea au (cut"o !n
mod personal ;GE>? @ av'nd !n vedere numrul redus de ca*uri !n e antion
;sub =0 ca*uri?, aceste date
trebuie interpretate cu precautie, i nu permit anali* comparativ)
9 Din totalul respondenilor crora le"au (ost solicitai bani sau alte (oloase dar
nu au sesi*at (apta, principalul
motiv ine de lipsa de e(icien sau proceduri @ E<> au menionat c nu cred
c ar (i (ost (cut nici o
anc8et, iar CE> c procedura de semnalare a ca*urilor de corupie este
comple4 i !ndelungat)
5.Concluzii.
Un numar de cazuri intens mediatizate (cazul rafnariei Rafo,
cazul Petromidia etc) dau impresia unei oarecare intensifcari in
activitatea anticoruptie. Deasemenea, de actualitate este si procesul
de reforma in justitie, cu toate dezbaterile si controversele pe care le
enereaza, care ar putea contribui la o mai mare efcienta in lupta
impotriva coruptiei. Dar rezultatele tuturor acestor eforturi vor putea
f vazute si evaluate abia peste o perioada considerabila de timp. !n
orice caz, de aceste rezultate vor depinde in mare masura si celelalte
domenii in care Romania s"a anajat, fata de partenerii europeni dar
si fata de proprii cetateni, sa faca prorese semnifcative.
!n toate documentele mentionate aici, si pe lana diferentele si
nuantarile sesizabile, coruptia este prezentata ca un punct neativ
major, ca o #boala$ a societatii romanesti de tranzitie. Pe lana
aceasta, coruptia submineaza efcienta si leitimitatea institutiiilor
statului si limiteaza dezvoltarea economica a Romaniei$
%
. !n plus,
perceptia coruptiei la nivel inalt contribuie la decaderea nivelului si
asa scazut de incredere a cetatenilor fata de institutiile statului. !n
mod unanim se recunoaste ca lupta impotriva coruptiei trebuie sa
1
4aportul .//1
constituie unul dintre principalele puncte pe aenda publica a
Romaniei, in vederea unei alinieri la o normalitate din punct de vedere
politic, social si economic , si la armonizarea efectiva a societatii
romanesti cu practicile europene.