Exemplu de calcul a unei hale parter cu o singura deschidere,

avand structura principala de rezistenta executate din elemente

compuse din table sudate cu sectiuni de clasa III sau IV.

1. Date initiale

Se solicita proiectarea unei hale industriale parter cu o singura deschidere, avand dimensiunile
prezentate in fig. 1a, iar detaliile de imbinare in fig.1b. Hala va fi amplasata in Bucuresti. Nu se
prevede pod rulant.
Proiectarea se face in varianta realizarii structurii principale de rezistenta a halei din elemente cu
sectiune compusa alcatuita din table sudate (elemente de Clasa III); Incarcarile halei precum,
combinatiile acestora si starile limita de proiectare se stabilesc in conformitate cu standardele
romanesti.
Verificarea structurii se face in conformitate cu normativele NP 042/2000, P100 /92 si respectiv
STAS 10108/0-78.


Figura 1a Dimensiuni hala

87

Detaliu imbinare rigla-stalp

Detaliu imbinare rigla-rigla (coama)


Detaliu prindere stalp fronton


Detaliu prindere contravantuire perete


Detaliu prindere contravantuiri (perete,
acoperis), rigle longitudinale


Detaliu prindere contravantuiri acoperis, rigle
longitudinale

Figura 1b - Detalii imbinari

Materiale utilizate pentru hala:

- tabla din otel OL 37 2n cf. STAS 500/2-80
- profile laminate europene executate din otel St.37-1 conform DIN
- profile Z cu pereti subtiri formate la rece, executate din otel cu limita de curgere fy=3500
daN / cm
2
(pane / rigle pereti)
- suruburi de inalta rezistenta grupa 10.9
- suruburi semi-precise grupa 4.6
- otel rotund OL 37-1
- teava patrata 70 x 70 x 4
- buloane de ancoraj grupa 4.6
- invelitoare si pereti laterali termoizolati in sistem sandwich

Etape ale calculului de proiectare-verificare a halei (conform paragr. 5 din Ghid):

1) Stabilirea sistemului constructiv utilizat (geometria structurii).
2) Evaluarea incarcarilor.
3) Stari limita si grupari de incarcari.
4) Ductilitatea elementelor (geometria sectiunii transversale si materialele utilizate)
5) Alegerea elementelor structurale
6) Imperfectiuni de calcul.
88
7) Alegerea tipului de analiza structurala in conformitate cu criteriile EUROCODE 3 si tinand
seama de prevederile din normativul P100-92
8) Analiza la starea limita ultima (SLU)
9) Analiza la starea limita de serviciu (SLS).
10) Verificarea rezistentei sectiunilor transversale
11) Verificarea de stabilitate a riglei si stalpului cadrului curent.
12) Calculul imbinarilor si al prinderilor in fundatii.


2. Stabilirea sistemului constructiv utilizat

Functie de geometria halei, stabilita prin datele temei de proiectare, se alege sistemul constructiv
utilizat, respectiv:
Tipul de cadru transversal curent utilizat pentru structura principala de rezistenta (vezi fig.2) =
cadru cu o singura deschidere alcatuit din elemente executate din table sudate cu sectiune
variabila;



Figura 2 Cadru transversal curent



Figura 3 Cadru transversal de fronton

Tipul de cadru transversal de fronton utilizat pentru structura principala de rezistenta (vezi fig.
3) = cadru cu doi stalpi intermediari de fronton dispusi la distanta de 8,0 m interax;
89
Traveea structurii de rezistenta a halei se stabileste la valoarea de 6,0 m (deschidere uzuala
pentru panele si riglele de perete usoare cu sectiune Z)
Sistemul de rezemare al cadrului transversal si de fronton = rezemare articulata (simplitate la
montaj si sensibilitate redusa la tasari neuniforme);
Se prevad bare metalice de legatura intre cadrele transversale, dispuse la nivelul coltului
cadrului curent, dupa directia longitudinala a halei;
In prima si in ultima travee a halei se prevad contravintuiri in X lucrand exclusiv la intindere,
atat in acoperis cat si in peretii laterali;
In cadrele de fronton se prevad contravantuiri in X lucrand exclusiv la intindere, amplasate
adiacent colturilor halei (vezi fig. 3)
Se prevad contravintuiri longitudinale in X lucrand exclusiv la intindere in planul acoperisului,
zona coltului cadrului.


3 Evaluarea incarcarilor din gruparea fundamentala.

3.1 Incarcarea permanenta

In cazul halei analizate, incarcarea permanenta provine din:

a) Greutatea proprie a structurii principale de rezistenta metalice. Aceasta valoare este automat
introdusa in calcul de catre programul cu element finit utilizat.
b) Greutatea invelitorii, determinata cu ajutorul datelor din cataloagele furnizate de producator
(table cutate, materiale de izolatie, pane)
c) Greutatea peretilor de inchidere, determinata cu ajutorul cataloagelor furnizate de producator
(table cutate, materiale de izolatie, rigle de perete)

In continuare se prezinta cateva detalii relevante de invelitoare si pereti de inchidere (vezi fig. 4 si
fig. 5). Se remarca aspectul tipic al sistemului de invelitoare, in care panele si riglele sunt inglobate
in grosimea acoperisului respectiv in grosimea peretilor.



Figura 4 Detaliu de invelitoare

Sistemul descris prezinte avantaje ca rigiditate respectiv din punct de vedere estetic. Se creeaza un
sistem sandwich rigid, format din tabla cutata exterioara, tabla cutata interioara, si sistemul de
pane / rigle, toate asamblate intre ele prin suruburi autoperforante si autofiletante. In acest mod,
90
ambele talpi ale panelor sunt legate de tabla cutata exterioara respectiv interioara, fiind impiedicata
deformarea laterala a panei/riglei (datorita rigiditatii tablei cutate in planul ei, pe directia cutelor)
ceea ce aren un efect benefic asupra stabilitatii acesteia pe portiunile comprimate din incovoiere.
Deasemenea, dispare necesitatea prevederii de tiranti in planul acoperisului, care (la sistemele
clasice) pot aparea ca necesari pentru crearea de reazeme suplimentare dupa axa minima de inertie a
panelor.

Dezavantajele sistemului sunt volumul sporit de manopera la montaj si prezenta unor punti termice
in dreptul panelor / riglelor (desi sistemul prevede fasii de termoizolatie locala, dispuse pe talpa
dinspre exterior a panei / riglei, cu rol de reducere a acestui efect).



Figura 5 Detaliu pentru perete de inchidere

Valoarea normata a incarcarii permanente din invelitoare se determina in conformitate cu cele
aratate mai sus, respectiv utilizand standardele de produs puse la dispozitie de catre producator, in
cadrul tabelului 1:

Tabelul 1 Calculul valorii normate a incarcarii permanente din invelitoare

Element
Invelitoare
Tipul
Elementului
Calculul greutatii proprii
a elementului
Greutate
[daN/m
2
]
Tabla exterioara LTP 45 / 0,5 mm
= conectori) & (suprap. 1 , 1 m / kg 5,0
2

5,50
Tabla interioara LVP 20 / 0,4 mm
= conectori) & (suprap. 1 , 1 m / kg 4,0
2

4,40
Pana
(la 1,2 m interval)
Z 150 / 2,5 mm
= ri) (suprapune 15 , 1
1,2m
1
m / kg 5,1
4,89
Termoizolatia Therwoolin 120 mm 3,0 daN / m
2
3,00
Bariera de vapori Folie polietilena 1,0 daN / m
2
1,00
Total calculat = 18,79
Rotunjire (tine cont de prezenta diverselor pazii, consolelor de prindere, etc.) = 1,21
Incarcare permanenta (normata) = 20,00

Valoarea normata a incarcarii permanente din peretele de inchidere se determina in conformitate cu
cele aratate mai sus, respectiv utilizand standardle de produs puse la dispozitie de catre producator,
in cadrul tabelului 2:



91
Tabelul 2 Calculul valorii normate a incarcarii permanente din pereti inchidere.

Element
perete
Tipul
Elementului
Calculul greutatii proprii
a elementului
Greutate
[daN/m2]
Tabla exterioara LVP 20 / 0,5 mm
= conectori) & (suprap. 1 , 1 m / kg 5,0
2

5,50
Tabla interioara LVP 20 / 0,4 mm
= conectori) & (suprap. 1 , 1 m / kg 4,0
2

4,40
Rigla de perete
(la 1,2 m interval)
Z 100 / 1,5 mm
= conectori) & (suprap. 15 , 1
1,2m
1
kg/m 2,5

2,40
Termoizolatia Therwoolin 100
mm
2,5 daN / m
2
2,50
Bariera de vapori Folie polietilena 1,0 daN / m
2
1,00
Total calculat = 15,80
Rotunjire (tine cont de prezenta diverselor pazii, consolelor de prindere, etc.) = 1,20
Incarcare permanenta (normata) = 17,00

3.2 Incarcarea cvasipermanenta

Se furnizeaza de catre beneficiar si provine din incarcari cu caracter tehnologic datorate prezentei
corpurilor de iluminat, traseelor de cabluri, tuburilor de ventilatie etc, suspendate de invelitoarea
halei. Elementele mentionate isi pot eventual schimba pozitia pe durata de viata a halei.
In cazul halei analizate valoarea normata a acestei incarcari se ia de 20 daN / m
2

3.3 Incarcarea cu zapada

3.3.1 Calculul valorii normate a incarcarii cu zapada

Valoarea normata a incarcarii distribuite din zapada se determina conform STAS 10101/21-92 cu
relatia (1):
2
z e zi
n
z
m / kN 2 , 1 0 , 1 8 , 0 5 , 1 g c c p = = = (1)
unde:
g
z
= 1,5 kN/m
2
(greutatea de referinta a stratului de zapada pentru o perioada de revenire de
10 ani in Bucuresti, zona de zapada C )
c
e
= 0,8 (coeficient de expunere pentru conditii normale de expunere si acoperis cu profil
plat sau putin agitat)
c
zi
= 1,0 (coeficient al aglomerarii zapezii pe suprafata constructiei)
Incarcarea distribuita din zapada pe metru liniar de rigla a cadrului curent (tinand cont ca traveea
halei are valoare T=6,0 m) rezulta din formula.

m / kN 2 , 7 0 , 6 2 , 1 T p q
n
z zc
= = = (2)
Incarcarea distribuita din zapada pe metru liniar al riglei cadrului de fronton:
m / kN 6 , 3 0 , 3 2 , 1
2
T
p qf
n
z
= = = (3)

3.3.2 Coeficientii incarcarii cu zapada

Se determina conform prevederilor din STAS 10101/21-92 paragraful 3.
Pentru starile limita ultime de rezistenta si stabilitate sub actiunea gruparilor fundamentale,
coeficientul incarcarii rezulta din relatia (4):
92
a
z e
p
a F
3 , 0 13 , 2
5 , 1 8 , 0
2 , 0
4 , 0 2 , 2
g c
g
4 , 0 =

= (4)
unde s-a luat
F
=2,2 pentru o constructie din clasa de importanta III.
a) Pentru starile limita ale exploatarii normale, sub efectul incarcarilor totale de exploatare,
coeficientul incarcarii rezulta din relatia (5):
c
z e
p
c
g c
g
=

= 3 , 0 37 , 1
5 , 1 8 , 0
2 , 0
4 , 0 4 , 1 2 , 0
0
(5)
unde s-a luat
c
=1,4 pentru o constructie din clasa de importanta III.
b) Pentru starile limita ultime sub actiunea gruparilor speciale (in care actiunea zapezii joaca un rol
secundar), coeficientul incarcarii rezulta din relatia (6):

1
=
c
= 0,30 (6)

pentru o constructie din clasa de importanta III.

3.4 Incarcari din vant

3.4.1 Intensitatea normata a componentei normale la suprafata expusa.

Intensitatea normata a componentei normale la suprafata expusa se determina conform STAS
10101/20-90 cu relatia (7):
v h ni
n
n
g ) z ( c c p = (7)
unde factorii din membrul drept al relatiei au urmatoarea semnificatie:

= 1,6 (coeficient de rafala pentru o constructie curenta, putin sensibila la actiunea vintului,
din categoria C1)
c
ni
= coeficient aerodinamic pe suprafata i determinat conform STAS in paragrafele
urmatoare
c
h
(z) = 1,0 (coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea
deasupra terenului, pentru un amplasament de tip Iamplasamente din zona construita cu
obstacole cu inaltimi mai mici de 10 m)
g
v
= 0,55 kN/m
2
(presiunea dinamica de baza la inaltimea de 10 m deasupra terenului in
Bucuresti zona de vant C, determinata pentru o perioada de revenire de 10 ani)
In continuare se determina distributiile coeficientilor aerodinamici pentru:

a) vant actionand dupa directie transversala halei;
b) vant actionand dupa directia longitudinala a halei













93
3.4.2 Coeficientii aerodinamici si calculul presiunilor din vant normale la suprafata

Coeficientii aerodinamici se determina conform STAS 10101/20-90 Tabel 3 pozitia 2 si rezulta
functie de geometria constructiei (vezi figurile 6 si 7 pentru notatii):

a) Coeficientii aerodinamici si presiunile normale la suprafata pentru vant transversal halei



Figura 6 Coeficienti aerodinamici pentru vant dupa directie transversala fata de hala

b) Coeficientii aerodinamici si presiunile normale la suprafata pentru vant dupa directia
longitudinala a halei



Figura 7 Coeficienti aerodinamici pentru vant dupa directie longitudinala fata de hala



94
Tabelul 3 Calculul valorii normate a presiunilor normale pe suprafata (vant transversal)

Coeficientul aerodinamic Presiunea normala la suprafata
+0,8 (fata sub presiune)
2 n
0 n
m / kN 70 , 0 55 , 0 0 , 1 ) 8 , 0 ( 6 , 1 p + = + =
(interpol) 18 , 0 c 7 si 21 , 0
0 , 24
0 , 5
L
h
n1
1
= = = =
2 n
1 n
m / kN 16 , 0 55 , 0 0 , 1 ) 18 , 0 ( 6 , 1 p = =

40 , 0 c 21 , 0
0 , 24
0 , 5
L
h
2 n
1
= = =
2 n
2 n
m / kN 35 , 0 55 , 0 0 , 1 ) 4 , 0 ( 6 , 1 p = =
50 , 0 c 0 , 2
0 , 24
0 , 48
L
b
si 5 , 0 21 , 0
L
h
2 n
1
= = = < =
2 n
3 n
m / kN 44 , 0 55 , 0 0 , 1 ) 5 , 0 ( 6 , 1 p = =

Pentru calculul coeficientilor aerodinamici din vant longitudinal, se lucreaza cu valoarea medie a
inaltimii halei (media intre inaltimea la streasina si inaltimea la coama) care rezulta din relatia (8):

m 74 , 5
2
47 , 6 0 , 5
2
h h
h h
coama a sin strea '
1 1
=
+
=
+
= = (8)

Tabelul 4 Calculul valorii normate a presiunilor normale pe suprafata (vant longitudinal)
Coeficientul aerodinamic Presiunea normala la suprafata
+0,8 (fata sub presiune)
2 n
0 n
m / kN 70 , 0 55 , 0 0 , 1 ) 8 , 0 ( 6 , 1 p + = + =
4 1 , 0 c 0 si 12 , 0
0 , 48
74 , 5
L
h
n1
'
1
= = = =
2 n
1 n
m / kN 16 , 0 55 , 0 0 , 1 ) 18 , 0 ( 6 , 1 p = =

40 , 0 c 5 , 0
0 , 48
0 , 24
L
b
si 5 , 0 12 , 0
L
h
2 n
'
1
= = = < =
2 n
3 n
m / kN 44 , 0 55 , 0 0 , 1 ) 5 , 0 ( 6 , 1 p = =

3.4.3 Coeficientii de siguranta ai incarcarii de vant

Se determina coeficientii de siguranta ai incarcarii din vant pentru constructii aavand Clasa de
importanta III.
a) Stari limita de rezistenta si stabilitate sub actiunea gruparii fundamentale

F
=
a
= 1,2

Coeficientul de siguranta s-a determinat pentru constructii din categoria C1 conform STAS
10101/20-90, respectiv constructii putin sensibile la actiunea vantului. Se lucreaza pentru zona de
vant C Bucuresti.
b) Starile limita ale exploatarii normale sub efectul incarcarilor totale de exploatare

0 =

c
= 1,0

Valoarea coeficientului s-a determinat pentru o constructie din categoria C1, situata in zona C de
vant (Bucuresti).

3.5 Tasari de reazeme.

Avand in vedere greutatea proprie redusa a structurii halei, respectiv structura statica adoptata (mai
putin sensibila la tasari datorita cu reazemelor articulate la baza stalpilor) nu se iau in considerare
tasarile de reazeme in calculul structurii.
95

3.6 Incarcarea din seism conform P100-92.

3.6.1 Calculul incarcarilor gravitationale (G)

In vederea calcularii fortei statice orizontale echivalente se determina rezultanta incarcarilor
gravitationala (G
k
) cu relatia (9):

zap . fract perm cv perm k
G G G G + + =

(9)
unde:
G
perm
= incarcarea din greutatea proprie a structurii metalice de rezistenta, a invelitorii si
peretilor de inchidere
G
cv-perm
= incarcarea cvasi-permanenta din accesorii suspendate de acoperisul halei din
ratiuni tehnologice
G
fract.zap
= incarcarea cu zapada (fractiunea de lunga durata care se suprapune cu seismul).

Calculul incarcarii permanente (G
perm
)

Incarcarea permanenta notata cu G
perm
rezulta din insumarea greutatilor estimate ale mai multor
componente in conformitate cu relatia (10):

pereti acop struct perm
G G G G + + = (10)
unde:
G
struct
= greutatea proprie estimata a structurii principale de rezistenta;
G
acop
= greutatea proprie estimata a invelitorii termoizolate;
G
pereti
= greutatea proprie estimata a peretilor de inchidere termoizolati (se presupune ca
eventuala compartimentare interioara a spatiului halei se realizeaza cu pereti usor, care sunt
legati elastic cu structura de rezistenta)

a) Estimarea greutatii proprii a structurii principale de rezistenta
Pe baza de experienta se estimeaza pentru structura principala de rezistenta a unei hale de
dimensiunile cerute prin proiect un consum specific de otel g
sp
= 35 kg / mp
Rezulta greutatea totala estimata a structuri principale de rezistenta:

kg 40320 m 0 , 48 m 0 , 24 mp / kg 35 B L g G
sp
0
struct
= = = (11)

Incarcarea gravitationala de nivel se determina, in cazul halei parter analizate, prin diminuarea
valorii calculate mai sus cu greutatea estimata a jumatatii inferioare a stalpilor, care se
afecteaza bazei cadrului.
0
struct
G
Sectiunea estimata pentru stalpi este IPE 360 de unde rezulta greutatea pe metru liniar a
stalpului g
1
= 57,1 kg/m.
Valoarea cu care se diminueaza in vederea stabilirii componentei incarcarii gravitationale de
nivel provenita din structura principala de rezistenta se obtine cu relatia:
0
struct
G

kg 2750 ) 1 8 ( 2
2
0 , 5
1 , 57 ) 1 n ( 2
2
H
g n
2
H
g G
tr 1 st 1 struct
= + = + = = (12)
unde:
H = 5,0 m este inaltimea stalpului cadrului
n
st
= numarul stalpilor cadrelor principale
n
tr
= numarul de travei ale halei
96
In consecinta valoarea estimata a componentei incarcarii gravitationale de nivel provenita din
structura va fi:

kN 377,5 kg 37750 2570 40320 G G G
struct
0
struct struct
= = = = (13)

b) Estimarea greutatii proprii a invelitorii, inclsiv panele Z
Se prevede un acoperis in doua ape cu streasina longitudinala de circa 0,5 m latime, respectiv cu
streasina de aceeasi latime in fronton.
Latimea efectiva a unei ape a acoperisului este:

m 59 , 12
7 cos
1
) m 5 , 0
2
m 0 , 24
L
'
1
=

+ =
Lungimea efectiva a unei ape a acoperisului este:

m 0 , 49 m 5 , 0 2 m 0 , 48 B
'
1
= + =

Deci componenta sarcinii gravitationale de nivel provenita din invelitoare este:

kN 246,84 kg 24684 m 0 , 49 ) 2 m 59 , 12 ( mp / kg 20 G
1 tabel vezi
acop
= = =

(14)

c) Estimarea greutatii proprii a peretilor de inchidere

Se determina greutatea jumatatii superioare a inaltimii peretilor (pentru m 5 , 2
2
H
= ) deoarece restul
sarcinii gravitatonale se distribuie la baza stalpului.
Suprafata peretilor longitudinala este:
2
L
m 0 , 240 m 5 , 2 m 0 , 48 2 S = =
Suprafata peretilor de fronton este:
( )
2
F
m 0 , 155
2
m 0 , 24 7 tg m 0 , 12
2 m 5 , 2 m 0 , 24 2 S =

+ =
Componenta sarcinii gravitationale provenita din peretii de inchidere este:
kN 67,15 kg 6715 ) 0 , 155 0 , 240 ( mp k / 17 G
2 Tabel vezi
pereti
= = + =

(15)

Calculul incarcarii cvasi-permanente (G
cv-perm
)

Incarcarea cvasi-permanenta provine din elemente / accesorii suspendate la nivelul acoperisului din
ratiuni tehnologice. In consecinta, ea se insumeaza fara diminuari cu incarcarea permanenta.
kN 230,4 daN 23040 mp / daN 20 m 0 , 48 m 0 , 24 G
tema vezi
perm cv
= = =

(16)
Calculul incarcarii gravitationale din fractiunea zapezii

Sarcina gravitationala din fractiunea zapezii este:

kN 0 , 441 m / kN 2 , 1 m) 5 , 0 2 m 0 , 48 ( m) 5 , 0 2 m 0 , 24 ( 3 , 0 G
2
zap
= + + = (17)
Rezultanta incarcarilor gravitationale de nivel devine:

kN 89 , 1362 0 , 441 4 , 230 15 , 67 84 , 246 5 , 377 G
k
= + + + + = (18)
97
3.6.2 Determinarea incarcarii seismice orizontale

Valoarea incarcarii seismice totale care actioneaza in plan orizontal dupa orice directie asupra
cadrului transversal curent al structurii metalice de rezistenta se determina conform Normativului
P100-92 cu formula:

k r r
G c S = (19)
unde:
G
k
= este rezultanta incarcarilor gravitationale determinata cu relatia (18);
c
r
= este coeficientul seismic global, calculat cu relatia (20).

r r s r
k c = (20)

unde factorii din membrul drept au urmatoarele semnificatii:
= 1,0 este coeficientul de importanta al constructiei, pentru o constructie din Clasa III de
importanta
k
s
= 0,20 este raportul intre acceleratia miscarii seismice a terenului si acceleratia gravitatiei,
determinat pentru zona C Bucuresti

r
= 2,5 este coeficientul de amplificare determinat pentru cazul cand perioadele oscilatiilor
proprii ale constructiei (T
r
) sunt mai mici decat perioadele de colt (T
c
), unde pentru
Bucuresti avem T
c
= 1,5 sec.
= 1,0 este un coeficient de obicei subunitar, de reducere a actiunii seismice datorita
ductilitatii structurii, amortizarilor, etc. Pentru structuri de Clasa III sau Clasa IV (vezi
clasificarea sectiunilor transversale din Normativul P100-92), nu se conteaza pe disipare si
ca atare se ia, in mod acoperitor, acest coeficient egal cu 1,0. (Asa cum s-a mentionat in
paragraful 4.3.2 din Normativ, in cazul in care structura este realizata in exclusivitate din
elemente cu sectiuni de clasa 3, avand regularitate in plan orizontal si vertical, fiind
corespunzator configurata din punct de vedere seismic printr-un sistem de contravantuiri
adecvat si avand o supra rezistenta de 20% a imbinarilor elementelor structurii principale de
rezistenta, ea se poate considera ca fiind slab disipativa si s-ar putea opera cu un coeficient
de dispiare =0,65)

r
= 1,0 coeficient de echivalenta intre sistemul real si un sistem dinamic cu un grad de
libertate (datorita structurii simple, cu o singura deschidere si cu un singur nivel, se poate
adopta in mod acoperitor valoarea unitara pentru acest coeficient).
Rezulta valoarea coeficientului seismic global:

5 , 0 0 , 1 0 , 1 0 , 1 5 , 2 2 , 0 0 , 1 c
r
= =
Cu acestea, incarcarea seismica orizontala totala (forta statica echivalenta provenita din actiunea
seismului) devine:
kN 45 , 681 89 , 1362 5 , 0 G c S
k r r
= = = (21)

Aceasta valoare se distribuie ca forta concentrata orizontala tuturor colturilor de cadru ale halei.
Fiecarui colt de cadru ii va reveni deci forta concentrata orizontala:

kN 86 , 37
) 1 8 ( 2
45 , 681
) 1 n ( 2
G c
S
tr
k r
rl
=
+
=
+

= (22)

In relatia de mai sus s-a notat cu (n
tr
= 8) numarul de travei al halei analizate.
Se face observatia ca, in cazul cadrelor de fronton, forta concentrata orizontala nu se ia pe jumatate
deoarece:
98
Desi este mai usor solicitat, cadrul de fronton contine stalpi de fronton, contravintuiri si (posibil)
rame metalice pentru porti de intrare in hala, ceea ce conduce la o masa a cadrului aproximativ
egala cu cea a unui cadru curent;
Desi acestui cadru ii revine 2 1 din masa invelitorii, din fractiunea incarcarii cu zapada si din
sarcina tehnologica, el preia totusi (in plus fata de cadrul curent) masa peretului de fronton
Forta statica echivalenta determinata mai sus, poate actiona dupa orice directie in planul orizontal.
Din acest motiv, in cadrul analizei seismice efectuate spatial cu un program cu elemente finite de tip
bara, se vor avea in vedere urmatoarele variante:
- forta statica echivalenta actioneaza in plan orizontal dupa directia transversala a halei;
- forta statica echivalenta actioneaza in plan orizontal dupa directia longitudinala a halei;
- forta statica echivalenta actioneaza in plan orizontal dupa o directie orientata la 45 fata de
axele principale ale halei
In acest ultim caz, in fiecare colt de cadru vor actiona simultan cate doua forte orizontale egale
notate si orientate atat dupa directie longitudinala cat si dupa directia transversala a halei.
Valorile acestor forte concentrate rezulta din relatia (23):
45
kl
S

kN 77 , 26 86 , 37 707 , 0 S 707 , 0
2
S
S
kl
kl 45
kl
= = = = (23)

4. Stari limita si gruparea actiunilor

4.1 Gruparea actiunilor

In conformitate cu STAS 10101/0A-77, se constituie urmatoarele grupari de actiuni, in cadrul
carora se folosesc notatiile de mai jos:
G
kA
si G
kP
= incarcari permanente
G
kU
= incarcari cvasi-permanente (incarcarea distribuita din utilitati tehnologice)
Z
k
= incarcarea cu zapada uniforma
V
kL
= incarcarea cu vant dupa directia longitudinala a halei
V
kT
= incarcarea cu vant dupa directia transversala a halei
S
transv
= incarcarea din seism dupa directia transversala a halei
S
long
= incarcarea din seism dupa directia longitudinala a halei
S
45grd
= incarcarea din seism actionand in plan orizontal dupa o directie rotita cu 45 fata
de axele principale ale halei
Toate notatiile se refera la valoarea normata a incarcarii respective.

Pentru starea limita ultima, gruparea fundamentala se definesc urmatoarele grupari de
incarcari:

1,1 (G
kA
+G
kP
)+2,13Z
k
1,1 (G
kA
+G
kP
)+1,2G
kU
+1,2V
kT
1,1 (G
kA
+G
kP
)+1,2G
kU
+0,9(2,13Z
k
+1,2V
kT
)
1,1 (G
kA
+G
kP
)+1,2G
kU
+0,9(2,13Z
k
+1,2V
kL
)

Starea limita ultima, gruparea speciala


grd 45 k kU kP kA
long k kU kP kA
transv k kU kP kA
S Z 3 , 0 G 0 , 1 ) G G ( 0 , 1
S Z 3 , 0 G 0 , 1 ) G G ( 0 , 1
S Z 3 , 0 G 0 , 1 ) G G ( 0 , 1
+ + + +
+ + + +
+ + + +

99

Starea limita a exploatarii normale sub actiunea incarcarilor totale de exploatare

1,0 (G
kA
+G
kP
)+1,0 G
kU
+1,35 Z
k


5. Alegerea tipului de analiza structurala in conformitate cu criteriile din normativul P 100-
92.

Constructia metalica ce face obiectul prezentului exemplu de calcul are ca element principal al
structurii sale de rezitenta cadrul transversal plan, avand ca elemente componente stalpii si riglele.
Cadrul poate fi analizat fie in ansamblul sau, fie ca o suma de elemente individuale.
Primul mod de abordare se utilizeaza in cadrul asa-numitei analize globale (denumita si calcul
static) ce are ca scop stabilirea modului de distributie al eforturilor in structura precum si a
deplasarilor acesteia.
Al doilea mod de abordare presupune cunoasterea fortelor de legatura dintre elementele
componente ale structurii, lucru posibil numai ulterior analizei globale. Din acest motiv, el se
utilizeaza pentru verificarea rezistentei elementelor, respectiv a sectiunilor, dupa ce eforturile din
structura au fost determinate printr-o analiza globala.
Cadrul se executa, asa cum s-a aratat mai sus, din otel cu limita de curgere f
y
= 235 N/mm
2
.
Atat eforturile cat si deplasarile structurii sunt induse de actiuni. Situatile de proiectare (deci
gruparile de actiuni) se introduc in conformitate cu normele STAS 10101/0A-77 pentru a mentine
un concept omogen de siguranta structurilor.
Cadrul transversal curent isi mentine stabilitatea exclusiv datorita imbinarilor rigide intre rigla si
stalp. In planul sau nu exista contravintuiri sau alte elemente de stabilizare. Este vorba deci despre
un cadru necontravantuit (cu noduri deplasabile) care trebuie sa poate prelua, pe langa fortele
verticale exercitate asupra lui si forte orizontale.
Pentru stabilirea tipului de analiza globala aplicat in continuare (analiza de ordinul intai sau de
ordinul doi) se impune evaluare rigiditatii cadrului respectiv.
Un cadru este rigid atunci cand eforturile suplimentare aparute ca urmare a deplasarii orizontale a
extremitatii superioare a stalpilor (efect P-) se pot considera neglijabile. In acest caz va fi
suficienta o analiza globala de ordinul I, efectuata pe configuratia initiala nedeformata a cadrului.
Pentru a aprecia daca un cadru are rigiditatea laterala suficienta pentru neglijarea influentei
deplasarilor orizontale, sunt necesare anumite criterii.

a) Criteriul de rigiditate:

Un cadru este rigid atunci cand este satisfacuta una dintre urmatoarele relatii:
10 sau 1 , 0
V
V
cr
cr
d
(24)
unde:
V
d
= valoare de calcul a incarcarii verticale totale;
V
cr
= valoarea critica a incarcarii verticale totale care conduce la pierderea stabilitatii cadrului in
domeniul elastic, dupa un mod de deformare prezentand deplasari laterale ale nodurilor;

cr
= valoarea critica a multiplicarului incarcarii verticale totale (in domeniul elastic) care se atinge
la pierderea stabilitatii cadrului, dupa un mod prezentand deplasari laterale ale nodurilor.
Deoarece este vorba despre o pierdere a stabilitatii cadrului prin bifurcarea echilibrului, incarcarea
V
cr
se poate determina fara a lua in considerare incarcarile orizontale, imperfectiunile elementelor
sau imperfectiunile globale ale structurii.



100
b) Criteriul alternativ simplificat

Pentru cadrele multietajate rectangulare, cu siruri orizontale neintrerupte de rigle, la fiecare etaj se
va aplica urmatorul criteriu simplificat:
1 , 0
H
V
h
d
d

(25)
unde:
= deplasarea orizontala relativa, intre nivelul superior si cel inferior al etajului (driftul de nivel),
calculata cu ajutorul deplasarilor orizontale rezultate dintr-o analiza de ordinul I, sub actiunea
incarcarilor orizontale si verticale de calcul, inclusiv fortele echivalente imperfectiunilor globale de
inclinare;
h = inaltimea etajului;
V
d
= valoarea de calcul a incarcarii verticale, determinata la baza etajului;
H
d
= valoarea de calcul a incarcarii orizontale, determinata la baza etajului.
Introducerea acestui criteriu alternativ se bazeaza pe ipoteza simplificatoare conform careia fiecare
etaj se comporta independent fata de celelalte (evident, particularizata pentru cazul unei cladiri
industriale cu un singur nivel). Ca atare, etajul poate fi modelat (din punct de vedere al modului de
instabilitate cadru cu noduri deplasabile) printr-o consola verticala rigida, avand virful stabilizat
lateral printr-un resort elastic liniar, cu rigiditatea egala cu rigiditatea orizontala a cadrului (k = H
d
/
)
Aplicarea criteriului alternativ nu necesita un calcul de stabilitate ci doar o evaluare a deplasarilor
laterale dintr-un calcul de ordinul I. Din acest punct de vedere, el este mai simplu decat criteriul
descris anterior.
Criteriul se preteaza bine la cadrele rectangulare tip parter, utilizate curent la structurile halelor
industriale. El ramine valabil si in cazul cadrelor cu rigle inclinate, avand una sau doua pante, cu
conditia ca aceste pante sa nu fie mai mari de 20% (11,3).
Daca un cadru nu satisface criteriul de rigiditate laterala, se spune ca el este un cadru suplu, la care
va trebui sa se tina cont de efectele de ordinul II la determinarea eforturilor.
Observatie: Acelasi cadru se poate comporta ca rigid pentru anumite cazuri de incarcare, respectiv
ca suplu pentru alte cazuri de incarcare. Deci supletea cadrului NU este o caracteristica intrinseca a
acestuia, data numai de forma sa geometrica si de caracteristicile elementelor sale, ci depinde si de
incarcari.

5.1 Determinarea incarcarilor verticale si orizontale totale, pentru combinatiile de incarcari
analizate

Determinarea incarcarilor verticale si orizontale totale, pentru combinatiile de incarcari analizate se
face in mod organizat in cadrul tabelului de mai jos:
In tabel se opereaza cu acele grupari de incarcari care sunt relevante pentru cadrul plan curent al
halei.

Tabelul 5 Valori ale incarcarilor verticale si orizontale totale pe grupari de incarcari

Starea limita ultima, gruparea fundamentala
V
d
= 1,1(G
kA
+G
kP
)+1,2G
kU
+2,13Z
k
=44481 daN H
d
= 0 + I
*
V
d
= 1,1(G
kA
+G
kP
)+1,2G
kU
=7674 daN H
d
= 1,2V
kT
=4104 daN + I
*
V
d
= 0,9(G
kA
+G
kP
)+1,2G
kU
=6890 daN H
d
= 1,2V
kT
=4104 daN + I
*
V
d
= 1,1(G
kA
+G
kP
)+1,2G
kU
+1,92Z
k
=40852 daN H
d
= 1,08V
kT
=3694 daN + I
*
Starea limita ultima, gruparea speciala
V
d
= (G
kA
+G
kU
+G
kP
) +0,3Z
k
= 11906 daN H
d
= S
transv
= 7572 daN + I
*
V
d
= (G
kA
+G
kU
+G
kP
) +0,3Z
k
= 11906 daN H
d
= S
45grd
= 5353 daN + I
*
101
*
Cuplu de forte echivalente imperfectiunii globale de inclinare a structurii, aplicat stalpului.

In cadrul tabelului 5, s-a operat cu urmatoarele valori pentru obtinerea rezultatelor prezentate:

T = 6,0 m (traveea cadrului curent) H = 5,0 m (inaltimea la streasina a cadrului)
L = 24,0 m (deschiderea cadrului curent)

Cu acestea se obtin valorile incarcarilor aferente unui cadru curent:

daN 2902 m / daN 20 0 , 6
7 cos 2
0 , 24
2 g T
7 cos 2
L
2 G
2
acoperis kA
=

=

=
daN 1020 m / daN 0 , 17 0 , 6 0 , 5 2 g T H 2 G
2
pereti kP
= = =
daN 2800 m / daN 20 0 , 6 0 , 24 g T L G
2
ica log tehno kU
= = =
daN 17280 m / daN 120 0 , 6 0 , 24 p T L Z
2 n
z k
= = =
daN 3420 ) m / daN 44 m / daN 0 , 70 ( 0 , 6 0 , 5 p T H p T H V
2 2 n
3 n
n
0 n kT
= + = + =
daN 7572 3786 2 S 2 S
1 k transv
= = =
Fortele concentrate echivalente prin care se introduce imperfectiunea globala de inclinare initiala a
structurii, rezulta din relatia:
2
V
200
1
n
1
2 , 0
n
1
5 , 0
2
V
) k k (
2
V
I
d
5 , 0
s
5 , 0
c
d
0 s c
d

+ = = = (26)
unde:
n
c
= 2 = numarul de stalpi ai cadrului curent
n
s
= 1 = numarul de nivele ale cladirii

si deci:

d
d
5 , 0
s
5 , 0
V
400
095 , 1
2
V
200
1
n
1
2 , 0
2
1
5 , 0 I =

+ =
Aceste forte se introduc sub forma unui cuplu de forte actionand dupa directie orizontala la
extremitatile stalpului. Ele NU modifica valoarea incarcarii orizontale a structurii.

5.2 Aplicarea criteriului de rigiditate

Pentru aplicarea criteriului de rigiditate se determina printr-un calcul de stabilitate, efectuat manual
sau cu ajutorul unui program specializat, valoarea critica elastica a incarcarii verticale totale, notata
cu V
cr
.
In cadrul prezentului exemplu, s-au determinat aceste valori ale incarcarii critice elastice:
1) printr-un procedeu manual, utilizind valoarea lungimii de flambaj a stalpului
2) printr-un procedeu manual expeditiv, utilizind tabelul si abaca furnizate mai jos
3) cu ajutorul unui program capabil sa determine incarcarea verticala critica elastica a cadrului
(analiza de stabilitate pe cadru plan cu forte verticale concentrate actionind in noduri)

Determinarea valorilor mentionate ale incarcarii verticale critice elastice se face in ipoteza ca
incarcarile verticale actioneaza ca forte concentrate in nodurile cadrului curent.
Cum, in aceasta faza a analizei, nu se cunosc inca sectiunile transversale definitive ale elementelor
structurale, se lucreaza cu dimensiuni sectionale rezultate in urma unei predimensionari sau cu
dimensiuni sectionale stabilite pe baza de experienta inginereasca.
102
Atat stalpul cat si rigla cadrului transversal curent se executa cu sectiune variabila conform figurii 8
ce prezinta jumatate de cadru transversal curent (cadrul transversal curent este simetric)

Dimensiunile predimensionate ale sectiunilor transversale din tabla sudata ale stalpului si riglei sunt
prezentate in figura 9. Valorile dimensiunilor prezentate pot suferi modificari cu ocazia verificarilor
de rezistenta si stabilitate ale elementelor.
In vederea stabilirii lungimilor de flambaj ale stalpilor cu ajutorul anexei J aprezentului ghid, se
determina coeficientii:

+ +
=
+ +
=
22 21 c
c
2
12 11 c
c
1
K K K
K
K K K
K
(27)
unde:
0
H
I
K
c
c
= (coeficient de rigiditate pentru stalp)
K
11
= 0
K
12
0 (coeficient efectiv de rigiditate pentru rigla)
K
21
= K
22
= 0
2
= 1,0 (articulatie la baza)

In formulele de mai sus avem:
H = 5,0 m (inaltimea stalpului)
I
c
= 70577 cm
4
= momentul de inertie mediu al sectiunii transversale (variabile) a stalpului.
Valoarea (I
c
) indicata se determina pentru o sectiune transversala similara celei din figura 8
sectiunea 2-2, insa cu inaltimea inimii de 570 mm.
Calculul coeficientului de rigiditate pentru stalp (K
c
):

3 c
c
cm 15 , 141
500
70577
H
I
K = = =
Valoarea coeficientilor efectivi de rigiditate pentru rigla depind de:

prinderile riglei la extremitati
deformata riglei (deci modul de incarcare)
starea de efort din rigla (daca aceasta este sau nu supusa unui efort axial)

Cum rigla nu este rectilinie ci frnt prezentand doua pante indentice ) 7 ( = ne situam in cazul
tratat in tabelul 1 din Anexa J a prezentului ghid.
Valorile coeficientului de rigiditate efectiv aferent riglei pentru diverse combinatii de incarcari, se
prezinta centralizat in cadrul tabelului 6.
Calculele urmatoare, precum si determinarea multiplicatorilor () ai lungimii de flambaj cu abaca
Wood prezentata in anexa J a prezentului ghid.
In afara abacelor se poate aplica pentru comparatie si o formul acoperitoare.

In cadrul tabelului 6 s-au utilizat pentru calculul coeficientului de rigiditate K
12
formulele:
103
IV) (caz
N
N
0 , 1 1 L
I
5 , 0 K
III) (caz
N
N
2 , 0 1 L
I
5 , 1 K
E
r
12
E
r
12

=

Deasemenea, multiplicatorul lungimii de flambaj a stalpului s-a determinat si cu formula
alternativa:
5 , 0
2 1 2 1
2 1 2 1
6 , 0 ) ( 8 , 0 1
12 , 0 ) ( 2 , 0 1
L
1

+ +
+
= = (28)

Tabelul. 6 Calculul coeficientului efectiv de rigiditate K
12
pentru rigla
I
r
[cm
4
]
(minim)
Combinati
a
de
incarcari
Deformata
riglei
I
r
p
[cm
4
]
(ponderat)
L
[cm]
N [daN]
(in rigla)
2
r
2
E
L
I E
N

=
[daN]
Formula
pentru K
12
K
12
[cm
3
]
30754 -110550 7,674 1
P+Z
Simpla
curbura 66962
2400 -18257
-240705
EC3 tab.E.3
caz IV 15,095
30754 -110550 19,241 2
P+V
Dubla
curbura 66962
2400 -576
-240705
EC3 tab.E.3
Caz III 41,871
30754 -110550 19,759 3
P+Z+V
Dubla
curbura 66962
2400 -15052
-240705
EC3 tab.E.3
Caz III 42,381
30754 -110550 19,249 4
P+V+T(+)
Dubla
curbura 66962
2400 -803
-240705
EC3 tab.E.3
Caz III 41,879
30754 -110550 19,373 5
P+Z+S
Dubla
curbura 66962
2400 -4339
-240705
EC3 tab.E.3
caz III 42,003
30754 -110550 19,299 6
P+T(+)+S
Dubla
curbura 66962
2400 -2231
-240705
EC3 tab.E.3
caz III 41,928


Tabelul 7 Comparatie intre valorile determinate prin diverse metode

Combinatia de
incarcari
Sectiunea
riglei
(in calcul)
Factor de
distributie
(
1
)
Factor de
distributie
(
2
)
Valori
determ cu:
EC3 fig. E.2.2
Valori
determ cu:
EC3 form. E.7
Unif. ) I (
min
r
0,948 1,0 6,5 6,91 1
Var. ) I (
ponder
r
0,903 1,0 5,0 5,13
Unif. ) I (
min
r
0,880 1,0 4,5 4,65 2
Var. ) I (
ponder
r
0,771 1,0 3,6 3,48
Unif. ) I (
min
r
0,877 1,0 4,6 4,59 3
Var. ) I (
ponder
r
0,769 1,0 3,4 3,48
Unif. ) I (
min
r
0,880 1,0 4,7 4,65 4
Var. ) I (
ponder
r
0,771 1,0 3,5 3,48
Unif. ) I (
min
r
0,879 1,0 4,7 4,65 5
Var. ) I (
ponder
r
0,771 1,0 3,5 3,48
Unif. ) I (
min
r
0,880 1,0 4,7 4,65 6
Var. ) I (
ponder
r
0,771 1,0 3,5 3,48

104

Concluzii rezultate din examinarea tabelului 7:

Lungimea de flambaj a unei bare comprimate, analizate individual, este o marime invariabila,
depinzand in principal de prinderile barei la extremitati.

Daca bara este examinata ca parte a structurii, aceasta proprietate nu mai este valabila deoarece
structura se comporta diferit functie de solicitari. Asa cum se vede din tabelul 12, lungimea de
flambaj a stalpului se modifica functie de combinatia de incarcari la care este supus.

5.2.2 Determinarea incararii verticale critice

In cele ce urmeaza se determina valoarea incarcarii verticale critice a cadrului cu noduri deplasabile
analizat in doua moduri:

1) Pe baza valorilor multiplicatorului respectiv a lungimilor de flambaj evaluate anterior prin
metodele prezentate, se determina sarcina verticala critica pentru un stalp cu formula cunoscuta:
2
m
2
cr
) h (
EI
N

= (29)
Sarcina verticala critica a cadrului cu noduri deplasabile rezulta din relatia:

cr cr
N 2 Q = (30)

2) Se determina incarcarile verticale critice pe cei doi stalpi printr-o metoda iterativa
computerizata, cu ajutorul unui program de calcul .
Se adopta schema statica din fig.8, in cadrul careia stalpii sunt solicitari de fortele verticale
concentrate P=1000 daN. Printr-o analiza de bifurcare cu programul amintit se determina fortele
verticale critice pentru stalpi, respectiv P
cr
.

L=24,0m
H
=
5
,
0

m
P
P

Figura 8 Schema statica pentru determinarea fortelor critice

Incarcarea verticala critica a cadrului analizat rezulta prin insumare:
cr
cr
P 2 Q = (31)
Rezultatele obtinute cu programul se prezinta astfel:

= =
=
daN 100 , 987 55 , 493 1000 2 Q
critc) atorul (multiplic 55 , 493
cr
cr


105
Tabelul 8 Incarcarile verticale critice ale cadrului determinate prin diverse metode
Combinatia de
incarcari
Q
cr
[kN]
Cu abaca
Q
cr
[kN]
Cu formula
Q
cr
[kN]
Cu program
1
P+Z
9681 9446 9871
2
P+V
9029 9662 9871
3
P+Z+V
10123 9662 9871
4
P+V+T
9552 9662 9871
5
P+Z+S
9552 9662 9871
6
P+T+S
9552 9662 9871

O comparatie intre incarcarile verticale critice ale cadrului analizat, determinate prin diverse
metode, se prezinta in tabelul 8

Pentru aplicare criteriului de rigiditate, in cazul cadrului cu o deschidere si cu noduri deplasabile
analizat, se lucreaza cu valorile incarcarii verticale critice determinate cu programul. Rezultatele se
prezinta centralizat in tabelul 9.

Tabelul 9 Aplicarea criteriului de rigiditate
Combinatia de
incarcari:
1
P+Z
2
P+V
3
P+Z+V
4
P+V+T
5
P+Z+S
6
P+T+S
Q
d
[kN]
Incarcarea verticala
totala
444,81 76,74 444,81 67,22 119,06 67,22
Q
cr
[kN]
Incarcarea verticala
critica
9871 9871 9871 9871 9871 9871
cr
d
Q
Q

0,045 0,008 0,045 0,007 0,012 0,007
Termenul de
comparatie EC.3
0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

Asa cum se observa din tabelul 9, in toate cazurile de incarcare relatia 24 (respectiv criteriul de
rigiditate) este satisfacuta. Cadrul cu noduri deplasabile analizat se comporta ca o structura
rigida in toate cazurile analizate.

Observatii:
Procedura de determinare a sarcini verticale critice pentru cadrul cu noduri deplasabile realizata
printr-o analiza de bifurcare cu un program de calcul adecvat, poate fi inlocuita printr-o analiza de
ordinul II a cadrului, exclusiv sub actiunea componentelor verticale ale incarcarii. Acesta analiza se
efectueaza cu luarea in calcul a imperfectiunii globale de inclinare a structurii (), ca si a
imperfectiuni (e
0
) de bara a stalpilor (curbura initiala a stalpilor). Forta verticala ultim rezultat din
aceasta analiz de ordinul doi reprezinta valoarea cautata.

5.3 Aplicarea criteriului alternativ simplificat

Pentru aplicarea criteriului alternativ simplificat, este necesar calculul deplasarii la nivelul coltului
cadrului.
Acest lucru se poate face in mod simplificat prin substituirea cadrului real cu un cadru similar,
avand rigla rectilinie, pentru care exista diverse formule de calcul a deplasarii cautate, produse de
106
actiunea fortelor orizontale. Se admite ca jumatate din sarcina orizontala se transmite fundatiei iar
cealalta jumatate se transmite in nodul cadrului, la nivelul riglei, ca forta concentrata.
Deplasarile laterale ale cadrului se determina dintr-un calcul de ordinul I, dupa care se verifica
criteriul simplificat exprimat prin relatia (46), rezultand valorile din tabelul 10:
Aplicarea formulei simplificate, confirma concluziile la care s-a ajuns cu ajutorul criteriului de
rigiditate in acest caz (structura este rigida pentru toate situatiile de poiectare).
Aplicarea criteriului simplificat in cazuri unde incarcarea orizontala este absenta nu are sens.
Criteriul simplificat se aplica identic si in cazul incarcarii seismice (aplicarea lui nu depinde de
starea limita la care se lucreaza).
In cazul unei incarcari nesimetrice, deplasarea orizontala a riglei cadrului este egala cu diferenta
deplasarilor extremitatilor sale.

Tabelul 10 Deplasari orizontale la nicelul coltului cadrului
Combinatia Deplasare
[cm]
Incarc. vert.
V
d
[kN]
Incarc. oriz.
H
d
[kN]
? 1 , 0
H
V
h
d
d

2 (P+V) 1,77 76,74 41,04 0,007
3 (P+Z+V) 0,28 408,52 36,94 0,006
4 (P+V+T) 1,94 76,74 36,94 0,008
5 (P+Z+S) 4,90 119,06 75,72 0,015
6 (P+T+S) 5,03 67,22 75,72 0,009


6. Verificarea elementelor structurale

Analiza globala efectuata, justifica aplicarea in cele ce urmeaza a unei analize elastice de ordinul I.
Analiza se efectuaeaza pe cadrul plan cu ajutorul programului. Eforturile rezultate se utilizeaza in
continuare pentru verificarea:
a) elementelor structurale
b) imbinarilor cu suruburi dintre elemente

In urma analizei structurale efectuate, rezulta urmatoarele eforturi maxime in elementele structurale:

Tabel 11 Eforturi maxime in structura principala de rezistenta
Tipul efortului Combinatia de
eforturi M [kNm] N [kN] V[kN]
Element
structural
Zona
P+Z 245,96 -158,87 3,66 Rigla Camp

P+Z 235,56 -156,95 19,27 Rigla Coama

P+Z -790,65 -182,58 189,63 Rigla Vuta colt
cadru
P+Z -297,30 -176,11 136,80 Rigla Vuta in
camp
P+Z -790,65 -215,84 182,58 Stalp Colt
cadru

Asa cum se poate constata, combinatiile decisive pentru verificarea elementelor structurale la acest
tip de structura (hala parter cu o singura deschidere) provin din gruparea fundamentala, combinatia
de incarcari permanente + zapada.

107
Experienta existenta indica faptul ca doar unele dintre imbinari si contravantuirile se dimensioneaza
pe baza gruparii speciale de incarcari (combinatiile cu seismul).

Elementele structurale verificate in continuare pe baza eforturilor maxime prezentate in tabel sunt:
- rigla cadrului transversal curent
- stalpul cadrului transversal curent
Pentru calculul celorlalte elemente structurale, se va utiliza STAS 10108/0-78 iar pentru calculul
scheletului de rezistenta al invelitorii si inchiderilor (realizat din profile Z cu pereti subtiri formate
la rece) se va utiliza normativul NP 012/ 97.

6.1 Verificarea riglei cadrului

Rigla cadrului este un element structural cu sectiune dublu T, realizat din table de otel sudate. Se
prevede o sectiune variabila cu vute in zona colturilor cadrului (elementul sectiunii transversale care
variaza este inaltimea inimii) in conformitate cu fig. 9.

260 260
8
7
8
0
1
5
1
5

a) Sectiune rigla la colt cadru
260
8
4
0
0
1
2
1
5
(
1
2
)


b) Sectiune rigla in camp

Figura. 9 Sectiuni transversale ale riglei

6.1.1 Stabilirea clasei sectiunii transversale a riglei

Se lucreaza cu otel OL 37 (echivalent cu Fe360), cu limita de curgere f
y
=235 N/mm
2
si deci:
1
f
235
y
= = (32)

I) Sectiunea transversala a riglei in zona vutei
Inima sectiunii transversale a riglei

Inima riglei in zona vutei lucreaza la incovoiere si compresiune (inaltimea maxima a inimii h
i
=780
mm)
Caracteristici geometrice ale sectiunii transversale a riglei la coltul cadrului (y-y = axa maxima de
inertia):

108
3
i
x 1
y
3
f
i
y
el . y
4
3 3
y
2
cm 3973
39
154896
2
h
I
W
cm 3825
5 , 1 39
154896
t
2
h
I
W
cm 154896
12
78 6 , 12
2
12
81 26
I
cm 4 , 140 78 ) 8 , 0 26 ( 81 26 A
= =

=
=
+
=

+
=
=

=
= =

Grosimea inimii se noteaza cu t
w
(indicele w provenind de la termenul englez web = inima a
unui profil) iar grosimea talpii profilului se noteaza cu t
f
(indicele f provenind de la termenul
englez flange = talpa profil)
Valoarea de calcul a inaltimii inimii, utilizata in vederea stabilirii clasei acestui perete la sectiunile
compuse sudate, se noteaza cu d si se calculeaza cu formula:

a 2 h d
i
= (33)

unde a este grosimea cordonului de sudura din coltul interior al profilului dublu T sudat, care in
cazul de fata se ia a=0,7t
w
=5,6 mm 5 mm. In consecinta:
mm 770 5 2 780 d = =
Tensiuni in inima:

-de intindere (se iau cu semnul minus):

2
1
x
i
cm / daN 1860
3973
7906500
4 , 140
18258
W
M
A
N
= = =

-de compresiune (se iau cu semnul plus):

2
1
x
i
cm / daN 2120
3973
7906500
4 , 140
18258
W
M
A
N
+ = + = + =

Inaltimea zonei comprimate a inimii rezulta din relatia: d h
c
=
unde coeficientul () se calculeaza utilizind eforturile unitare determinate anterior:

i c
c
i
c

1 +

=

de unde:
5 , 0 533 , 0
1860 2120
2120
> =
+
=
Coeficientul distributiei tensiunilor pe inaltimea inimii este:
0 , 1 14 , 1
1860
2120
i
c
< =

+
=

=
Conditia de suplete pentru inima:
a) pentru pereti de clasa II cu >0,5:
1 13
456
t
d
w


(34)
109
Verificarea conditiei:

II clasa pentru conditia te indeplines NU peretele
3 , 96 9 , 76
1 533 , 0 13
1 456
3 , 96
8
770
t
d
w

< =


= =


In consecinta trebuie verificata incadrarea peretului inima in clasa urmatoare de pereti:

b) pentru pereti de clasa III cu : 0 , 1
) ( ) 1 ( 62
t
d
w
(35)
Verificarea conditiei:
III Clasa perete
3 , 96 7 , 141 14 , 1 14 , 2 62 )) 14 , 1 ( ( )) 14 , 1 ( 1 ( 0 , 1 62
3 , 96
8
770
t
d
w

> = =
= =

Rezulta ca inima profilului este un perete de Clasa III

Talpa comprimata a profilului riglei.
Latimea talpii profilului compus sudat se noteaza cu b iar grosimea talpii se noteaza cu t
f
.
Latimea de calcul a pertiunii in consola a talpii se noteaza c si se determina cu formula:

a
2
t b
c
w

= (36)
unde a este grosimea cordonului de sudura din coltul interior al profilului, cu aceeasi valoare ca si
in cazul anterior. Deci:
mm 121 5
2
8 260
c =

=
Conditia de suplete pentru talpa comprimata a profilului:
a) perete de clasa I supus la compresiune uniforma
9
t
c
f
(37)
Verificarea conditiei:
a indeplinit conditie
1 , 8 0 , 9 0 , 1 9 9
1 , 8
15
121
t
c
f

> = =
= =


Talpa profilului este un perete de clasa I.

Deci sectiunea transversala a profilului sudat al riglei in zona vutei este o sectiune de clasa III
(clasa maxima a peretilor componenti).

II) Sectiunea transversala a riglei in zona cu inaltime constanta

In zona cu inaltime constanta rigla lucreaza la incovoiere si compresiune (inaltinea inimii h
i
=400
mm). Sectiunea transversala a riglei in aceasta zona are dimensiunile din fig. 10.
110
260
8
4
0
0
1
2
1
5
(
1
2
)

Figura 10 Sectiunea transversala a riglei in zona cu inaltime constanta

Caracteristici geometrice sectiune transversala rigla in zona cu inaltime constanta (y-y = axa de
inertie maxima):

3
i
y 1
x
3
f
i
y
el . y
4
3 3
x
cm 1538
20
30754
2
h
I
W
cm 1451
2 , 21
30754
t
2
h
I
W
cm 30754
12
40 6 , 12
2
12
4 , 42 26
I
= =

=
= =

+
=
=

=
2
cm 4 , 94 40 ) 8 , 0 26 ( 4 , 42 26 A = =

Valoarea de calcul a inaltimii inimii:
mm 390 5 2 400 d = =
Eforturi unitare in inima:
-de intindere (se iau cu semnul minus):

2
1
x
i
cm / daN 1746
1538
2973000
4 , 94
17611
W
M
A
N
= = =
-de compresiune (se iau cu semnul plus):

2
1
x
i
cm / daN 2120
1538
2973000
4 , 94
17611
W
M
A
N
+ = + = + =
Coeficientul inaltimii zonei comprimate a inimii

5 , 0 548 , 0
1746 2120
2120
> =
+
=
Coeficientul distributiei tensiunilor pe inaltimea inimii este:

0 , 1 21 , 1
1746
2120
i
c
< =

+
=

=
Conditia de suplete pentru inima:
b) conditia pentru pereti de clasa I cu > 0,5:
1 13
396
t
d
w


(38)
111
Verificarea conditiei:

I clasa pentru conditia te indeplines
8 , 48 7 , 64
1 548 , 0 13
1 396
8 , 48
8
390
peretele
t
d
w

> =


= =


Rezulta ca inima riglei in zona de sectiune constanta este un perete de Clasa I.

Talpa comprimata a riglei este si ea un perete de clasa I (conform celor prezentate mai sus).
Rezulta ca sectiunea transversala in zona constanta rigla este o sectiune de Clasa I. Pe ansamblu,
rigla cadrului este un element structural de Clasa III (incadrarea cea mai dezavantajoasa rezultata
pe lungimea ei).

CONCLUZIE:
Avand in vedere faptl ca (asa cum s-a aratat mai sus) structura este o structura rigida iar rigla este
un element structural de Clasa III, verificarea de rezistenta si stabilitate a acestui element se face
pe baza eforturilor rezultate din analiza globala elasica de ordinul I a structurii.


6.1.2 Verificarea rezistentei riglei

1) Verificarea sectiunii riglei in zona cu inaltimea variabila (sectiune de Clasa III)

Sectiunea riglei lucreaza la incovoiere cu forta axiala si cu forta taietoare. Se calculeaza:
In continuare se verifica prevederea care permite neglijarea eventuala a efectului fortei taietoare in
sectiunea verificata daca este indeplinita conditia:

Rd . pl Sd
V 5 , 0 V < (39)

unde V
Sd
este forta taietoare efectiva in sectiune (rezultata din efectul actiunilor iar V
pl.Rd
este forta
taietoare capabila plastica a sectiunii transversale
-forta taietoare efectiva maxima in sectiune V
Sd
= 18962 daN = 189,62 kN (din P+Z)
-forta taietoare capabila plastica a sectiunii compuse sudate:

3
f A
V
0 M
y v
Rd . pl

= (40)

unde aria A
v
este aria sectiunii transversala ce lucreaza la taiere, determinata pentru sectiuni
compuse sudate in forma de I cu formula:

= ) t d ( A
w v
(41)

unde d = 770 mm este valoarea de calcul a inaltimii inimii calculata cu relatia (55) iar t
w
= 8 mm
este grosimea inimii.

Deci:
2
v
mm 6160 8 770 A = =
de unde:
112
kN 759,8 N 759792
1 , 1 3
235 6160
V
Rd . pl
= =

=
si respectiv 50% din efortul de taiere capabil plastic are valoarea:

kN 189,62 kN 9 , 379 8 , 759 5 , 0 V 5 , 0
Rd . pl
> = =

Deci relatia (39) este satisfacuta si efectul fortei taietoare in sectiune se poate neglija (norma NU
cere reducerea rezistentei la incovoiere ca urmare a efectului fortei taietoare).

Verificarea rezistentei sectiunii la incovoiere cu forta axiala se face pentru sectiuni de Clasa III cu
una dintre urmatoarele doua criterii:
a) Criteriul prevazut de clauza 5.4.8.2(1) conform caruia sectiunile transversale de Clasa III
satisfac verificarea de rezistenta daca exista relatia:

yd Ed . x
f (42)

unde ( ) reprezinta tensiunea maxima de pe sectiunea transversala obtinuta cu valorile de calcul
ale actiunilor iar (f
Ed . x

yd
) reprezinta valoarea de calcul a limitei de curgere a otelului, determinata cu
formula:

b)
2
0 M
y
yd
mm / N 6 , 213
1 , 1
235
f
f = =

= (43)
c) Criteriul conform caruia pentru sectiuni transversale de clasa III simetrice dupa ambele axe,
relatia (42) se poate inlocui cu urmatoarea relatie de interactiune (valabila in cazul unei
analize globale pe cadru plan):

1
f W
M
f A
N
yd y . el
Sd . y
yd
Sd

(44)

unde se noteaza cu (y-y) axa maxima de inertie a sectiunii transversale iar notatiile utilizate au
urmatoarele semnificatii:
- N
Sd
; M
y.Sd
sunt valorile maxime ale eforturilor in sectiune, determinate pe baza valorilor de
calcul ale actiunilor;
- A; W
el.y
sunt caracteristicile geometrice elastice ale sectiunii transversale

Verificarea relatiei (42):

2 2
y . el
Sd . y
Sd
Ed . x
mm / N 7 , 219 cm / daN 2197
3825
7906500
4 , 140
18258
W
M
A
N
= = + = + =

Se observa o usoara depasire (cu 2,86%) a valorii f
yd
, care se considera acceptabila la o proiectare
rationala si economica a structurii. Criteriul se considera satisfacut.

Verifcarea relatiei (44):

0 , 1 028 , 1
2136 3825
7906500
2136 4 , 140
18258
f W
M
f A
N
yd y . el
Sd . y
yd
Sd
=

113
Aceeasi usoara depasire. Criteriul se considera satisfacut.
In concluzie, sectiunea rezista la solicitarea compusa analizata.

I) Verificarea sectiunii riglei in zona cu inaltime constanta (sectiune de Clasa I)

Sectiunea riglei lucreaza si in acest caz la incovoiere cu forta axiala si cu forta taietoare. In
continuare se verifica clauza care permite neglijarea eventuala a efectului fortei taietoare in
sectiunea verificata.
-forta taietoare efectiva maxima in sectiune V
Sd
= 13680 daN = 136,80 kN (din P+Z)
-efortul de tiere capabila plastic al sectiunii compuse sudate:

d = 400 - 25 = 390 mm este valoarea de calcul a inaltimii inimii
A
v
= 3908 = 3120 mm
2
de unde:
kN 384,83 N 384830
1 , 1 3
235 3120
V
Rd . pl
= =

=
iar 50% din forta taietoare capabila plastica are valoarea:
0,5 V
pl.Rd
= 0,5 384,83 = 192,42 kN > 136,80 kN

Relatia (61) este satisfacuta si efectul fortei taietoare in sectiune se poate neglija

Verificarea rezistentei sectiunii la incovoiere cu forta axiala pentru sectiuni de Clasa I se face cu
relatia data de clauza 5.4.8.1(1) adica:
Rd . N Sd
M M (45)

unde M
Sd
este momentul incovoietor maxim in sectiune, produs de valorile de calcul ale actiunilor
iar M
N.Rd
este momentul plastic rezistent de calcul al sectiunii, redus datorita prezentei efortului
axial N.
Relatia (45) este valabila atat pentru sectiuni laminate in forma de I sau H cat si pentru sectiuni
compuse din table sudate in de I sau H, cu talpi egale. In cazul sectiunilor care prezinta tlpi
reducerea momentului plastic rezistent este compensata de fenomenul de ecruisare ce apare in
material si ca atare aceasta reducere poate fi neglijata. Influenta efortului axial asupra momentului
rezistent plastic va fi totusi luata in considerare pentru acest tip de sectiuni transversala daca:

Sectiunea respectiva lucreaza la incovoiere dupa axa maxima de inertie (y-y);
Efortul axial in sectiune N
Sd
este mai mare decat 50% din efortul capabil plastic al inimii
sectiunii la intindere;
Efortul axial in sectiune este mai mare decat 25% din efortul capabil plastic al intregii sectiuni
la intindere (intre ultimele doua conditii se ia cea mai defavorabila).

In vederea verificarii acestor conditii se determina:
- capacitatea portanta plastica a intregii sectiuni transversale la intindere:

kN 2016,73 daN 201673
1 , 1
2350 4 , 94
Af
N
0 M
y
Rd . pl
= =

= (46)
- capacitatea portanta plastica a inimii sectiunii la intindere:

kN 666,55 daN 66655
1 , 1
2350 ) 8 , 0 39 (
1 , 1
f ) t d (
N
y w web
Rd . pl
= =

=

= (47)

114
Verificarea conditiei de luare in considerare a efectului fortei axiale asupra momentului rezistent
plastic:

> =
> = =
= =
Sd Rd . pl
Sd
web
Rd . pl
Sd
N kN 73 , 2016 25 , 0 N 25 , 0
N kN 28 , 333 55 , 666 5 , 0 N 0,5
kN 176,11 daN 17611 N


Rezulta ca pentru structura studiata, NU este nexesar sa se tina seama de influenta efortului axial
asupra momentului rezistent plastic al sectiunii transversale si ca atare vom avea:

Rd . ply Rd . Ny
M M

Momentul plastic rezistent al sectiunii transversale se determina cu relatia:

0 M
y y . pl
Rd . y . pl
f W
M

= (48)
Modulul de rezistenta plastica al sectiunii transversale dublu T bisimetrice:

4
h t
) t h ( t b
4
h
t
2
h
2
2
t
2
h
t b 2 W
2
i f
f i f
i
w
i f i
f pl

+ + = +

+ = (49)
de unde:

kNm 377,07 daNcm 3770682
1 , 1
2350 1765
M
cm 1765
4
40 2 , 1
) 2 , 1 40 ( 2 , 1 26 W
yRd . pl
3
2
pl
= =

=
=

+ + =

Verificarea relatiei (67):

a satisfacut relatie
M kNm 07 , 377 M M
kNm 3 , 297 M
Sd Rd . y . pl N.Rd
Sd

> = =
=


In locul criteriului utilizat in relatia (67), se poate utiliza pentru verificarea sectiunii transversale si
criteriul urmator, care are un caracter mai acoperitor decat relatia mentionata (in forma ei completa,
cu reducerea momentului rezistent plastic datorita fortei axiale):

1
M
M
N
N
Rd . y . pl
Sd . y
Rd . pl
Sd
+ (50)

care in cazul de fata devine:

0 , 1 875 , 0
07 , 377
3 , 297
73 , 2016
11 , 176
< = +

Sectiunea transversala a riglei satisface conditia de rezistenta in zona cu inaltime constanta.

6.1.3 Verificarea stabilitatii riglei

6.1.3.1 Verificarea stabilitatii locale a riglei
115

In zonele in care rigla cadrului este solicitata la eforturi de taieri importante exista pericolul voalarii
inimii riglei din taiere. Este cazul inimii riglei din zona vutei, unde inima are supleti de perete mai
ridicate si este supusa la actiunea unor forte taietoare mai importante (zona de incastrare a riglei in
stalp).
Verificarea la voalare inimii din taiere nu este necesara daca este indeplinita relatia:

69
t
d
w
(51)

ceea ce, in cazul de fata, revine la verificarea:
a indeplinit este NU relatia
69 0 , 1 69 69
3 , 96
8
770

< = =
= =
w
w
t
d
t
d

Este deci necesara verificarea la voalara prin taiere a inimii. Deoarece zveltetea de perete a inimii
(determinata mai sus) este egala cu 96,3 > 69 , in dreptul reazemului riglei se prevede in mod
obligatoriu o rigidizare pe inima acesteia. Rigidizarea se prevede in dreptul coltului interior al
cadrului, zona in care exista o forta taietoare importanta si poate sa apara in mod real voalarea
inimii (vezi fig. 11).
Rigidizare dereazem cf. 5.6.1(4)
a =770 mm
d

=
7
7
0

m
m
1
1


Figura 11 Panoul de inima verificat la voalare din taiere

In sectiunea (1-1) din figura s-au determinat urmatoarele eforturi:

M
Sd
= -790,65 kNm
N
Sd
= -182,58 kN
V
Sd
= 189,63 kN (forta taietoare maxima pe reazem)

I) Verificarea panoului de inima la voalare prin metoda post-critica simpla

Rezistenta inimii la voalare prin taiere se determina cu formula:

116
1 M
ba w
Rd . ba
t d
V

= (52)

Rezistenta post-critica simpla (
ba
) se determina astfel:
Se calculeaza zveltetea redusa a inimii cu formula:

=
k 4 , 37
t
d
w
w (53)

unde k

este coeficientul de voalare prin taiere al inimii, care se ia k

= 5,34 (pentru cazul inimilor

cu rigidizari transversale in dreptul reazemului si fara rigidizari transversale intermediare).
Rezulta zveltetea redusa a inimii:

11 , 1
34 , 5 0 , 1 4 , 37
3 , 96
w =

=

Cum 2 , 1 8 , 0 w < < rezistenta post-critica simpla se determina cu formula:

( ) [ ]
3
f
8 , 0 625 , 0 1
yw
w
ba
= (54)
de unde:
2
ba
mm / N 38 , 109
3
235
)] 8 , 0 11 , 1 ( 625 , 0 0 , 1 [ = =
In final se determina rezistenta inimii la voalare din taiere:

kN 612,53 N 612528
1 , 1
38 , 109 8 770
V
Rd . ba
= =

=
Daca talpile sectiunii dublu T sunt capabile sa reziste la actiunea momentului incovoietor si a
efortului axial din sectiunea (1-1), nu este necesar sa se reduca rezistenta de calcul a inimii la
voalare din taiere pentru a tine seama de prezenta acestor eforturi in sectiune. Verificarea se face
cu relatia utilizata pentru sectiuni transversale de Clasa 3:

1
f W
M
f A
N
yd
*
y . el
Sd . y
yd
*
Sd

(55)

unde A
*
si sunt caracteristicile geometrice ale sectiunii transversale formate numai din talpi,
respectiv:
*
y . el
W

=
= =
3
2 2
*
y . el
2 *
cm 2067
6
78 26
6
81 26
W
cm 78 , 1 26 2 A

iar
2
0 M
y
yd
mm / N 6 , 213
1 , 1
235
f
f = =

=
Rezulta:

117
0 , 1 90 , 1
2136 2067
7906500
2136 78
18258
> =

Sectiunea transversala formata numai din talpi NU rezista combinatiei de eforturi formate din
momentul incovoietor si efort axial.
In consecinta, sectiunea transversala a riglei trebuie sa satisfaca simultan urmatoarele doua
conditii:

Rd . ba Sd
Rd . f Sd
V V
M M
(56)

unde M
f.Rd
este momentul plastic rezistent redus al unei sectiuni formate numai din talpile
profilului. Reducerea momentului rezistent plastic se face pentru a tine seama de prezenta fortei
axiale in sectiune.
Se determina modulul de rezistenta plastic al sectiunii formate numai din talpile profilului:

3
f i f
f i
f
*
pl
cm 5 , 3100 ) 5 , 1 78 ( 5 , 1 26 ) t h ( t b
2
t
2
h
t b 2 W = + = + =

+ =
de unde momentul rezistent plastic determinat in absenta fortei axiale rezulta:

kNm 662,38 daNcm 6623795
1 , 1
2350 5 , 3100
1 , 1
f W
M
y
*
pl 0
Rd . f
= =

=

Momentul plastic rezistent redus datorita prezentei fortei axiale N
Sd
se determina cu relatia:

=
Rd . f
Sd 0
Rd . f Rd . f
N
N
1 M M (57)

unde kN 1666,36 daN 166636
1 , 1
2350 78
1 , 1
f A
N N
y
*
*
ply Rd . f
= =

= = .
Rezulta:

Sd Rd . f
M kN 80 , 589
36 , 1666
58 , 182
1 35 , 662 M < =

=
Se constata ca prima conditie din relatia (56) NU este indeplinita. Se verifica in continuare conditia
a doua din aceeasi relatie, respectiv:

>> =
=
Sd ba.Rd
Sd
V kN 53 , 612 V
kN 63 , 189 V


Asa cum se vede, a doua conditie din relatia (56) este indeplinita. Se observa ca, de fapt, inima face
fata din punct de vedere al lucrului la taiere si doar interactiunea cu momentul incovoietor si cu
forta axiala este cea care conduce la depasirea capacitatii ei portante.
In aceasta situatia, masurile care se pot lua sunt:

a) Mrirea capacittii portante la moment incovoietor si la forta axiala a sectiunii formate numai
din talpi, prin marirea in zona coltului cadrului a grosimii talpilor de la t
f
= 15 mm la t
f
= 20
mm. Aceasta masura este ceruta in mod logic de situatia de fata, unde se vede ca inima ar face
118
fata la efortul de taiere daca talpile sectiunii transversale ar putea prelua mai mult din incovoiere
si din compresiune, pentru a o descarca in mod corespunzator. Rezultatul obtinut mai sus arata
ca, de fapt, suprapunerea momentului incovoietor si a efortului axial peste efortul de taiere,
conduce la cedarea inimi si nu taierea in sine. Prin masura preconizata se consolideaza nu numai
panoul 1 din figura 11 ci si panoul 2, unde exista deasemenea riscul cedarii inimii sub efort
combinat in zona reazemului (vezi fig. 12).


Figura 12 Ingrosarea locala a talpilor in zona coltului cadrului

Se recalculeaza modulul de rezistenta plastic al sectiunii formate numai din talpile profilului,
ingrosand local talpile sectiunii transversale de la 15 mm la 20 mm:

3
f i f
f i
f
*
pl
cm 4160 ) 0 , 2 78 ( 0 , 2 26 ) t h ( t b
2
t
2
h
t b 2 W = + = + =

+ =

de unde momentul rezistent plastic determinat in absenta fortei axiale rezulta:

kNm 888,73 daNcm 8887272
1 , 1
2350 4160
1 , 1
f W
M
y
*
pl 0
Rd . f
= =

=
Se recalculeaza capacitatea portanta plastica a sectiunii formate doar din talpile profilului:

kN 2221,82 daN 222182
1 , 1
2350 ) 26 0 , 2 2 (
1 , 1
f A
N N
y
*
*
ply Rd . f
= =

=

= = .

Verificare relatiei (56):

> =

=
=
Sd f.Rd
Sd
M kN 70 , 815
82 , 2221
58 , 182
1 73 , 888 M
kNm 65 , 790 M


b) O a doua masura care se poate lua este aceea de a prevedea o rigidizare transversala pe inima
dupa diagonala panoului 1 (panoul de inima din coltul cadrului in figura 11). Aceasta masura
impiedica aparitia semiundei de voalare inclinate la 45 (specifica voalarii din taiere) datorita
dispunerii rigidizarii aproximativ dupa directia acestei semiunde. Aceasta masura nu asigur
119
totusi inima panoul 2, care in zona reazemului este supus practic aceleiasi combinatii si nivel
de eforturi ca in panoul 1. Aici se poate prevedea o rigidizare partiala ca in fig. 13.


Figura 13 Rigidizare dupa diagonala panoului

c) O a treia msur care se poate lua este aceea de a prevedea rigidizari partiale pe inima atat in
PANOUL 1 cat si in PANOUL 2 (vezi figura 14) care impiedica formarea semi-undei de
voalare din taiere. Dezavantajul acestui sistem este acela ca prezena rigidizrii verticale din
zona flansei de prindere a riglei pe capul stalpului perturba amplasarea cu un pas regulat a
surubilor de prindere. In plus, datorita faptului ca rigidizarile nu sunt prinse de talpi la ambele
extremitati, ele constituie de fapt un reazem semi-rigid de eficienta discutabila pentru placa
inimii (perpendicular pe planul acesteia). Stabilirea precisa a eficientei lor pentru fiecare caz in
parte se poate face pe cale numerica, prin analiza cu elemente finite de tip placa, efectuata pe
solutia constructiva din figura 14.


Figura 14 Amplasarea de rigidizari partiale suplimentare pe inima

d) O alta masura care se poate adopta este aceea de marire a grosimii inimii in zona panoul 1 prin
sudarea pe suprafata inimii a unor placi aditionale de o parte si de alta, avand de exemplu cate 4
mm grosime. Aceasta conduce la un panou de inima avand grosimea de 16 mm pentru care
relatia (51) este indeplinita, dupa cum se demonstreaz mai jos:
120
a indeplinit este (73) relatia
t
d
69 0 , 1 69 69
2 , 48
16
770
t
d
w
w

> = =
= =



6.1.3.2 Verificarea stabilitatii generale a riglei (deversarea).

In zonele in care talpa riglei este supusa la compresiune din combinatia (moment incovoietor + forta
axiala), exista riscul pierderii stabilitatii laterale (deversarii) talpii respective. Acest fenomen se
poate petrece:
La talpa superioara a riglei in zonele centrale ale deschiderii cadrului, unde aceasta este
comprimata din actiunea ncrcrilor gravitationale de dimensionare (P+Z). Se observa ca talpa
superioara este legata dupa directie transversala ei prin panele acoperisului, dispuse la 1,1 m
interval si care lucreaza pe aceasta directie prin rigiditatea lor axiala. Verificarea la pierderea
stabilitatii se face deci in intervalul dintre doua pane consecutive, acolo unde valorile
momentului incovoietor pozitiv sunt mai mari (deci spre mijlocul deschiderii cadrului);
La talpa inferioara a riglei in zonele marginale ale deschiderii cadrului, unde apare un moment
incovoietor negativ din ncrcarea gravitaional. Este indicat ca portiunea riglei pe care apare
momentul incovoietor negativ sa fie separata de restul deschiderii printr-un sistem de legaturi
(fie contrafise legand talpa inferioara de pane daca acestea sunt aparente, fie utilizand sistemul
de contravantuiri din planul acoperisului daca panele nu sunt aparente). Pe aceasta portiune se
va face verificarea pierderii stabilitatii laterale a talpii inferioare a riglei.

Talpa superioara este fixata lateral in punctele de prindere a panelor pe rigla, distantate la 1,45 m
(masurat pe inclinat).
Daca zveltetea adimensionala LT este mai mica decat 0,4 atunci nu exista pericolul deversarii, deci
verificarea la deversare nu mai este necesara. Se face mai intai aceasta verificare:

5 , 0
w
1
LT
5 , 0
cr
y y . pl
LT ] [
M
f W

= (58)
= = 9 , 93
f
E
y
1
(59)
1
f
235
u
= = (60)
deci 9 , 93
1
=
Coeficientul pentru sectiuni de Clasa 1 sau 2 1
w
=
In continuare se poate folosi relatia:

25 , 0
w
2
t
2
5 , 0
1
25 , 0
w z
2
y . pl
LT
I E
I G L
1 ) C (
I I
W
L

= (61)

Se lucreaza cu C
1
= 1,132 pentru k = 1 si distributie parabolica a momentului incovoietor.
Coeficientul k este echivalentul multiplicatorului lungimii de flambaj la bare comprimate.
121
Pentru profilul dat avem:

W
pl.y
= 484 cm
3
I
z
= 420 cm
4

Momentului de inertie sectorial rezulta direct din tabelul de profile europene: I
w
=70580cm
6
Valoarea I
w
se poate calcula aproximativ (pentru sectiuni curente I sau H) si cu formula:

6
2 2
s z
w
cm 64415
4
96 , 24 x 420
4
h I
I = = =
unde:

cm 96 , 24 02 , 1 x 2 27 t h h
f s
= = =

Rezulta valoarea zveltetii grinzii:

23 , 8
70580 10 1 , 2
94 , 15 10 1 , 8 145
1 ) 132 , 1 (
70580 420
484
145
25 , 0
6 2
5 2
5 , 0
25 , 0
2
LT
=

=

Zveltetea relativa redusa se obtine din relatia (43):

4 , 0 088 , 0 0 , 1
9 , 93
23 , 8
LT < =

=

Zveltetea adimensionala LT este mai mica decat 0,4 deci nu exista pericolul deversarii, ca urmare
verificarea la deversare nu mai este necesara.

Talpa inferioara, comprimata din incovoiere, se prevede cu legaturi prin contrafise pana la pane la
extremitatea din camp a vutei. Lungimea portiunii verificate va fi deci L=3,6 m (lungimea vutei).
Eforturile la extremitatile si la jumatatea lungimii portiunii verificate sunt:

Efort Colt cadru Mijloc vuta Extremitate camp
N [N] -193518 -190086 -186653
M
y
[Nm] -859592 -530130 -266315

Verificarea se face pentru un element structural de Clasa 3, cu formula:

0 , 1
/ f W
M k
/ Af
N
1 M y y . el
Sd . y y
1 M y min
Sd

+



unde:

5 , 1
Af
N
1 k
y y
Sd y
y

=
122
( ) 90 , 0
W
W W
4 2
y . el
y . el y . pl
My
y
y

+ =
{ }
z y min
; min =

Pentru tronsonul de rigla verificat se determina:

=
y . pl
y . el
1
LT
w
1
LT
cr
y . pl w
LT
W
W
M
W


Pentru sectiunea mediana a vutei se determina:
W
el.y
=2085 cm
3
( ) ( )
3
2 2
w
f f y . pl
cm 3333
4
5 , 60 1
5 , 1 5 , 60 5 , 1 26
4
h t
t h t b W =

+ + = + + =
Rezulta:
625 , 0
3333
2085
w
= =
Conform Anexei F din prezentul ghid avem:

+ +
+
=
+ +
+

+ +
=

=
2 2
z
2
y
z
w 2
2 2
z
2
y
t
2
t
z
2
cr
cr
2 2
z
2
y
cr
2
s
0 cr
0 cr 2
t
cr
a i i
I
I
a
a i i
GI
L
EI
N
N
a 2
a i i
N
a 2
i
M
M
c m
1
M


unde s-a notat cu a distanta de la centrul de greutate al panelor la centrul de taiere (aici identic cu
centrul de greutate) al sectiunii de inertie minima a vutei si a=7,5+18=25,5 cm.
Pentru sectiunea cu arie minima (h=36 cm; b=26 cm; tf=1,5 cm; tw=0,8 cm) se determina:

A=111 cm
2
I
y
=26220 cm
4
I
z
=4394 cm
4
6
2
w z
w
cm 267 . 196 . 1
4
h I
I =

=
i
y
= 15,37 cm
i
z
= 6,29 cm
( )
4 3 3
t
cm 5 , 69 0 , 1 33 5 , 1 26 2
3
1
I = + =
05 , 926 5 , 25 29 , 6 37 , 15 i
2 2 2 2
s
= + + =
de unde rezulta:

123
996 , 0
5 , 25 29 , 6 37 , 15
4394
1196267
5 , 25
2 2 2
2
=
+ +
+
=

daN 759976
5 , 25 29 , 6 37 , 15
5 , 69 10 1 , 8
360
4394 10 1 , 2 14 , 3
996 , 0 N
2 2 2
5
2
6 2
cr
=
+ +

+

=

daNcm 524 . 995 . 13 759976
5 , 25 2
05 , 926
M
0 cr
=

=

Coeficientul sectiunii echivalente se ia c=c
0
unde valoarea c
0
se obtine din tabelul F.2 din anexa F
pentru:

24
5 , 1
0 , 36
t
D
f
= = (unde cu D s-a notat inaltimea sectiunii minime a vutei)
36 , 2
0 , 36
0 , 85
D
h
r
vuta
max
= = =

Rezulta din tabel: c
0
= 1,249 = c

Coeficientul momentului echivalent uniform m
t
se determina din tabelul F1 al anexei F functie de:
a) raportul momentelor incovoietoare de la extremitatile elementului de rigla verificat
t
,
considerand ca diagrama de moment incovoietor pe portiunea respectiva se poate aproxima printr-o
dreapta:
617 , 0
859592
530130
t
+ =

=
c) 96 , 0
759976
360
4394 10 1 , 2 14 . 3
N
L
EI
y
2
6 2
cr
2
t
z
2
=

=

=

Din tabelul mentionat rezulta m
t
=0,79

Cu acestea se poate calcula:
daNcm 309 . 356 . 11
249 , 1 79 , 0
13995524
M
2 cr
=

=

In consecinta se obtine:

013 , 0
11356309
3333 625 , 0
LT =

=

Se observa ca este satisfacuta conditia 4 , 0 LT < motiv pentru care nu mai sunt necesare alte
verificari de pierdere a stabilitatii laterale a vutei: stabilitatea laterala pe portiunea respectiva este
asigurata.



124
7. Verificarea stabilitatii stalpului cu sectiune variabila

7.1 Stabilirea clasei sectiunii transversale maxime a stalpului

La extremitatea superioara a stalpului, care are si inaltimea maxima de sectiune (h=850 mm),
actioneaza urmatoarele eforturi (din combinatia cea mai dezavantajoasa):

N
Sd
=-215847 N
M
ySd
=859592 Nm

Sectiunea transversala este deci supusa la compresiune si incovoiere.
Dimensiuni ale sectiunii transversale maxime:

h=850 mm
b=260 mm
h
w
=820 mm
t
f
=15 mm
t
w
=10 mm

Caracteristici geometrice ale sectiunii:

A=160 cm
2
I
y
=181921 cm
4
Iz=4394 cm
4
W
y.1
=4437 cm
3
(in coltul interior al sectiunii transversale)
W
el.y
= 4280 cm
3
(la fibra extrema a sectiunii transversale)
i
y
=33,71 cm
i
z
= 5,24 cm

Rezulta urmatoarele tensiuni in fibrele extreme ale inimii sectiunii transversale:

2
1
cm / daN 2072
4437
8595920
160
21585
=

=
2
2
cm / daN 1802
4437
8595920
160
21585
+ = +

=

Raportul tensiunilor extreme (compresiunea se ia cu semn + in conformitate cu prescriptiile
EC.3):

( )
( )
870 , 0
2072
1802
=
+

=
+

=

Conditia de incadrare in Clasa 3 tine de supletea de perete a inimii sectiunii transversale (pentru
cazul >-1,0):

+

33 , 0 67 , 0
42
t
d
w


85
10
850
t
d
w
= =
125
110
) 87 , 0 ( 33 , 0 67 , 0
0 , 1 42
=
+



Conditia fiind satisfacuta, inima sectiunii transversale este un perete de clasa 3, asadar si stalpul
cadrului este un element de clasa 3.
Verificarea stabilitatii stalpului se va face in conformitate cu prescriptiile referitoare la elemente de
Clasa3.


7.2 Verificarea stabilitatii stalpului

Elementele de clasa 3 supuse la compresiune si incovoiere se verifica cu relatia:

0 , 1
/ f W
M k
/ Af
N
1 M y y . el
ySd y
1 M y min
Sd

+



unde:
{ }
( )

=
=
4 2
5 , 1
Af
N
1 k
; min
My
y
y
y y
Sd y
y
z y min

Factorul momentului incovoietor uniform dupa axa (y-y) se stabileste tinand cont de faptul ca
stalpul este nominal articulat la baza si deci:

8 , 1 0 7 , 0 8 , 1
My
= =
Lungimile de flambaj ale stalpului dupa cele doua directii sunt:

l
fy
=3,8h
st
= 3,8500 =1900 cm (cadru cu noduri deplasabile)
l
fz
= 1,0hst = 500 cm (cadru cu noduri fixe, datorita contravantuirilor longitudinale ale halei)

Calculul modulului de rezistenta plastic al sectiunii transversale maxime:

( ) ( )
4
2 2
w
f f y . pl
cm 5179
4
85 1
5 , 1 85 5 , 1 26
4
h t
t h bt W =

+ + = + + =

Rezulta (pentru o sectiune de Clasa 3):

826 , 0
5179
4280
W
W
y . pl
y . el
w
= = =
Se determina in continuare:

= =
= = =
= = =
9 , 93 9 , 93
4 , 95
24 , 5
500
i
l
4 , 56
71 , 33
1900
i
l
1
y
fz
z
y
fy
y

126
Rezulta zveltetile relative reduse dupa cele doua directii:

= =

=
= =

=
92 , 0 826 , 0
9 , 93
4 , 95
55 , 0 826 , 0
9 , 93
4 , 56
w
1
z
z
w
1
y
y

Sectiunea transversala are raportul dimensiunilor principale 2 , 1 27 , 3
260
850
b
h
> = = , respectiv
grosimea talpii t
f
=15 mm < 40 mm si deci se incadreaza dupa curbele de flambaj astfel:

=
=
) " b " curba ( 34 , 0
) " a " curba ( 21 , 0
z
y


Rezulta:

( ) [ ]
( ) [ ]

= + + =
= + + =
046 , 1 92 , 0 2 , 0 92 , 0 34 , 0 1 5 , 0
688 , 0 55 , 0 2 , 0 55 , 0 21 , 0 1 5 , 0
2
z
2
y


si in consecinta:

=
< =
+ +
=
+
=
< =
+ +
=
+
=
410 , 0
0 , 1 410 , 0
92 , 0 046 , 1 046 , 1
1 1
0 , 1 637 , 0
55 , 0 688 , 0 688 , 0
1 1
min
2 2 2
z
2
z z
z
2 2 2
y
2
y y
y

Cu acestea se poate determina:

( )
( )

< =


=
< = =
5 , 1 020 , 1
2350 160 637 , 0
21585 22 , 0
1 k
90 , 0 22 , 0 4 8 , 1 2 55 , 0
y
y


In final se poate trece la verificarea stabilitatii stalpului cu relatia prezentata mai sus:

0 , 1 115 , 1
10 , 1 / 2350 4280
8595920 02 , 1
10 , 1 / 2350 160 410 , 0
21585
> =

+



Se observa ca stalpul nu face fata din punct de vedere al stabilitatii, motiv pentru care se mareste
latimea talpii sale de la 260 mm la 300 mm. In urma repetarii calculelor de verificare prezentate mai
sus, valoarea membrului stang al relatiei rezulta: 0 , 1 983 , 0 < (relatie satisfacuta)






127