Pr.

Mihai-Andrei Aldea: ROMANI, SECUI SI UNGURI IN

TRANSILVANIA SCURTA PRIVIRE ISTORICA
Posted in preotul Mihai Andrei Aldea, UNGARIA by saccsiv on august 25, 20
!ite" din articolul ROMNI, SECUI I UNGURI N TRANSILVANIA SCURT!
PRIVIRE ISTORIC!:
#up$ cinci"eci %i cinci de ani de lupt$, Unguri&ea din Ro&'nia, spri(init$ copios de Ungaria,
diaspora ungureasc$ %i &ulte alte puteri anti)ro&'ne%ti, se crede la un pas de re"a#erea Re$i%nii
A%&'n'(e Ma$hiare a l%i S&alin.
*a o pri&$ vedere, pentru a +n,elege valoarea &oral$ a proiectului, ar -i de a(uns o +n%iruire a
c'torva din cei &ai celebri sus,in$tori ai acestei idei, precu&. /orthy, 0talin, /itler, 1ass %i al,i
&on%tri din istoria recent$ a u&anit$,ii, al$turi de ur&a%ii lor din Ungaria 2 %i nu nu&ai 2 de
ast$"i3
#ar, din ne-ericire, &ul,i sunt at't de lipsi,i de cele &ai ele&entare cuno%tin,e istorice, +nc't chiar
nu +n,eleg ce se petrece3
#e aceea, s$ vede& o scurt$ istorie a Ro&'nilor, 0ecuilor %i Ungurilor +n 4ransilvania, dup$
docu&entele vre&ii %i istorici recunoscu,i interna,ional %i chiar &ondial563 7i, prin pris&a ei, s$
vede& +n ce &$sur$ este potrivit$ autono&ia cerut$ a"i de U3#3M3R3 din punctele de vedere
politic, istoric, econo&ic %i, evident, al drepturilor o&ului3
Ori$inile )i &eri&'ri%l R'(*nil'r
#up$ cu& spune P$rintele #u&itru 0t$niloae, Ro&'nii sunt ur&a%ii traco)ilirilor latini"a,i prin
8vanghelie3 !$ Ro&'nii sunt ur&a%ii traco)ilirilor latini"a,i sau ro&ani"a,i apare li&pede +n
docu&entele istorice %i -aptul este conse&nat de nu&ero%i lingvi%ti %i istorici5263 #eosebiri apar
la -actorii de ro&ani"are596 %i la +ntinderea teritoriului +n care s)a -or&at Nea&ul Ro&'nesc3 :n
aceast$ ulti&$ privin,$ +ntinderea schi,at$ de Nicolae Iorga ;din !arpa,ii <eschi"i +n Pelopone" %i
de la Marea Adriatic$ la Marea Neagr$5=6> ni se pare a -i un &ini& de bun)si&,5563
Pre+en,a R'(*nil'r a&*& la n'rd #*& )i la -%d de .%n/re e-&e, 'ri#%(, li(0ede a&e-&a&/
1nain&e de 2enirea Un$%ril'r 1n E%r'0a, dup$ &i(locul secolului I? d3/r3 Ro&'nii erau, dup$
cu& arat$ istoricul Nicolae Iorga +n chiar locul &ai sus citat, ur&a%ii %i &o%tenitorii I&periului
Ro&an, %i &ai ales ai I&periului Ro&an de R$s$rit, cel care avea capitala a%e"at$ de un
str$ro&'n, 0-'ntul !onstantin cel Mare, pe ,$r&urile <os-orului3 #e%i -oarte departe de puterea
sau ocrotirea propriu)"is$ a !onstantinopolului, Ro&'nii nordici se si&,eau at't de lega,i de
acesta +nc't %i conduc$torii lor 2 de &ulte ori ur&a%i ai unora sau altora dintre &igratori 2
a(ungeau s$ adopte ca -ireasc$ aceea%i leg$tur$3 0i&plul -apt c$ pri&ele cre%tin$ri ale Ungurilor
s)au -$cut de c$tre clericii I&periului ro&an %i nu de agen,ii papis&ului, sau c$ Menu&orut se
socotea vasal %i repre"entant al :&p$ratului de la !onstantinopol, este de a(uns pentru a
de&onstra acest punct3
P*n/ 1n -e#'l%l I3 d. 4r. R'(*nii d/d%-er/ l%(ii )i E%r'0ei "'ar&e (%l&. #e la @c$lug$rii
sci,iA la s-in,i ca #ionisie 8Biguul sau Ioan !asian, de la !onstantin cel Mare sau Iustinian la
Niceta de Re&esiana, %irul personalit$,ilor str$)ro&'ne %i ro&'ne este -oarte lung3 7i, spre
deosebire de alte na,ii, Ro&'nii %tiau nu doar s$ lupte %i s$ se (ert-easc$ pentru I&periu, ci %i s$
+ntind$ &ereu &'na celorlal,i3 Mari ctitorii ale ro&'nit$,ii, precu& 0-'nta 0o-ia sau Clahernele,
s)au ridicat de c$tre Ro&'ni +ntr)o -r$,easc$ unire cu al,i constructori ;+n ca"urile a&intite
+&preun$ cu Ar&enii>3 D alt$ pild$ sunt trupele din 0ci,ia Mic$ sau #icia5E6 2 cu& se nu&ea pe
atunci #obrogea5F6 2 care ap$rau nu doar acel ,inut, ci %i calea cea &ai scurt$ c$tre
!onstantinopol pentru inva"iile &igratorilor, dar %i gurile #un$rii3 A-&"el a0/ra%, de "a0&,
1n&re$%l I(0eri%. Gericitul Ieroni&5H6, 0-'ntul Ioan !asian5I6, #ionisie 8Biguul506 %i Niceta
de Re&esiana56, ca s$ a&inti& nu&ai patru nu&e, au %tiut s$ devin$ pun,i +ntre R$s$ritul %i
Apusul Ro&anit$,ii, dar %i +ntre Ro&anitate %i celelalte na,iuni cre%tine 2 Greci, Ar&eni, 8gipteni
%a&d3 8Bisten,a lor a +nse&nat at't de &ult pentru unitatea !re%tin$t$,i c't aproape nu se poate
spune3 At't de &ult, +nc't a&%n#i #*nd in2a+ia -la2/ r%0e la 1n#e0%&%l -e#. VII le$/&%ra
R'(*ni&/,ii #% A0%-%l, 1n#e0e )i r%0&%ra 1n&re A0%- )i I(0eri%l de C'n-&an&in'0'l.
I&periul ro&an 2 devenit de li&b$ greac$ %i nu&it romaic526 2 %i Dccidentul, r$&as de li&b$
latin$, a(ung s$ nu se &ai +n,eleag$3 Mi(locirea Ro&'nilor +ncetase, iar pre,ul pl$tit de 8uropa 2
%i chiar de +ntreaga o&enire 2 va -i cu&plit3
0unt doar c'teva din reali"$rile eBtre& de nu&eroase pe care Nea&ul Ro&'nesc de(a le d$ruise
lu&ii3
In2a+ia %n$%ril'r 1n Pan'nia
7i vine &i(locul secolului I?3 Ungurii apar la nord de Marea Neagr$ apoi, +n-r'n,i la #un$rea de
Jos, ocolesc cetatea !arpa,ilor 2 4ransilvania 2 %i se a%ea"$ st$p'ni peste Ro&'nii %i 0lavii din
Panonia, oa&eni pa%nici care se +ndeletniceau cu p$storitul %i pescuitul %i ,ineau spiritual de
I&periul ro&an5963
Ce a% ad%- Un$%rii la 2enirea l'r 1n E%r'0a5 Ori#*& de d%rer'- ar "i ade2/r%l, &re6%ie
-0%-: #ri(/, 7a", &er'are. Ce-i dre0&, "/r/ di-#ri(inare3 Driunde li se p$rea c$ ar -i bog$,ie,
Ungurii se repe"eau s$ ucid$, s$ ni&iceasc$ %i s$ (e-uiasc$3 Pentru bestialitatea lor au -ost
ase&$na,i cu disp$rutul trib al hunilor, un nea& turcic de o s$lb$ticie ini&aginabil$5=6, ce
r$v$%ise 8uropa c'teva secole &ai devre&e5563 Aceea%i neo&enie a +nso,it pri&ul secol al
Ungurilor +n 8uropa3 D d'r$ de dureri cu&plite, de s'nge %i -oc r$&'nea +n ur&a -iec$rei
ac,iuni5E6 sau n$v$liri a lor, p'n$ c'nd ger&anii aproape +i ni&icesc +n b$t$lia de la *ech-eld
;I55>3
:n aceea%i vre&e +ns$, o ra&ur$ +ncepuse a se dep$rta de p$g'nis&ul inu&an care era la originea
cru"i&ilor nes-'r%ite s$v'r%ite de Unguri3 0ub in-luen,a Ro&'nilor din Panonia, %i poate %i a
0ecuilor, %nii din&re r/+6'ini#ii %n$%ri, )i #hiar )i #/0e&eniile 8%l#-% )i G9%la -e #re)&inea+/3
Ulti&ii doi sunt chiar bote"a,i la !onstantinopole, devenind apostolii !redin,ei %i civili"a,iei +ntr)
un nea& s$lbatic %i aduc'nd pe ierarhul Ierotei 2 hirotonit, desigur, la !onstantinopole 2 ca 0ri(
e0i-#'0 al Un$ariei3
Un$%rii %neal&/ -*n$er'a-/ a 0a0ali&/,ii
:ntre ti&p +ns$, +ntre Apus %i <iserica lui /ristos ap$ruse o ad'nc$ ruptur$3 Papis&ul, devenit de
la Nicolae I doctrina do&inant$ a Ro&ei, era tot &ai &ult %i &ai violent i&pus apusenilor3
!$"ut$ sub barbari, rupt$ de I&periul ro&an ce +%i &utase capitala %i ini&a la !onstantinopole,
Ro&a voia s$ redevin$ o &are putere %i un &are centru al lu&ii3 #ac$ se putea, chiar unica
putere %i unicul centru al lu&ii3 Galsi-icarea unor docu&ente istorice 2 ca celebrele @Donaii
ConstantinieneA 2 au -ost doar un pas pe aceast$ cale3 #e la care s)a trecut la -alsi-icarea
:nv$,$turii de !redin,$3 0ecolul I? a &arcat o cul&e a +ncerc$rii de +ntoarcere a Apusului la ceea
ce -usese c'ndva, la DrtodoBie3 0-'ntul Gotie a -ost punctul cel &ai +nalt al acestei cul&i, dar nici
el nu a i"butit ceva per&anent pentru apuseni3 #e%i Papa Ioan al CIII)lea va recunoa%te o-icial
0inodul de la !onstantinopol din HFI, care +nse&na lep$darea de r$t$cirile papilor dinainte,
aceast$ recunoa%tere a -ost -$r$ ur&$ri e-ective3 P'li&i#a era 0rea (%l& 0en&r% R'(a #a -/
0'a&/ "i -%0%-/ Ade2/r%l%i. 7i ere"iile papiste 2 de la supre&a,ia papal$ asupra <isericii lui
/ristos p'n$ la GilioKue %i Purgatoriu 2 au -ost i&puse manu militari +ntregului Dccident5F63
:n acela%i ti&p +ns$, Papalitatea c$uta o putere care s$)i a(ute la supunerea p$r,ilor de R$s$rit ale
8uropei, chiar %i a I&periului ro&an pe care acu& +l renega pentru a i se putea substitui3 Drice
-or,$ a putut -i -olosit$, a -ost -olosit$3 !ruciade care au +ns'ngerat ,$rile %i popoarele ortodoBe,
Inchi"i,ia, p$g'ni pl$ti,i s$)i atace pe ortodoc%i, &i(loace de corupere %i pro&ovare a corup,ilor +n
,$rile ,int$L 7i, +n acela%i ti&p, clerici %i c$lug$ri cu &asca pio%eniei %i vorbe &e%te%ugite care
s$ culeag$ roadele acestor politici3
Aceasta este pricina pentru care, dup$ victoria de la *ech-eld ;I55>, alia,ii ger&ani 2 sau supu%ii
ger&aniL 2 ai Papalit$,ii nu se str$duiesc s$ ni&iceasc$ pe Unguri3 Cei +e#e 0*n/ la d'%/+e#i
de (ii de r/+6'ini#i #r%+i era% ' %neal&/ #e 0%&ea "'l'-i&/ 1(0'&ri2a R'(*nil'r, S*r6il'r,
8%l$aril'r )i #el'rlal&e 0'0'are n'n-0a0i-&e "ie ele #re)&ine -a% 0/$*ne din R/-/ri&:;<=.
D vre&e cu&p$na istoriei se tot &i%c$ nehot$r't$ pentru Unguri3 P$g'nis&ul cu care veniser$M
!re%tinis&ul pri&it de la !onstantinopoleM Papis&ul ro&anM
Ulti&ul era &ult ur't de Unguri, at't din pricina autoritaris&ului tru-a% 2 care venea +n con-lict
cu &'ndria ungureasc$ 2 dar %i din pricin$ c$ +n spatele presiunilor ger&ane +&potriva Ungariei
st$tea Papalitatea3 Un$%rii de r*nd, 1n#e0*nd de la -l%$ile r/+6'ini#il'r )i (er$*nd 0*n/ la
r'6ii de "el%ri&e na,i'nali&/,i, 1n#lina% -0re (*n$*ierea )i 0a#ea Or&'d'>iei3 Ur&ele se &ai
v$d p'n$ ast$"i, at't +n li&ba c't %i +n obiceiurile ungure%ti, +n care se poate recunoa%te cu
u%urin,$ pecetea DrtodoBiei %i &ai cu sea&$ a DrtodoBiei ro&'ne%ti3 #e la preluarea nu&elui de
Crciun pentru Naterea Domnului %i p'n$ la cel de sptmna laptelui ;a brnzei, la Ro&'ni>
pentru s$pt$&'na dinainte de Postul Mare, aceste ur&e sunt &ai &ult dec't l$&uritoare pentru
ceea ce -usese voia Poporului Ungar +n secolele I?)?3 #ar, ca de at'tea ori +n istoria Unguri&ii,
nu voia poporului, ci voia ne&e%i&ii, a celor boga,i, avea s$ prevale"e3
!ea &ai &are nenorocire pentru Ungaria %i pentru &ulte alte na,ii avea s$ -ie un apostat3 Coiteh,
-iul lui Ge"a, se c$s$tore%te cu Ghi"ela, -iica lui /enric al II)lea de <avaria3 7i, +n loc s$ +%i aduc$
nevasta la !redin,$, se leap$d$ de DrtodoBie %i devine slug$ a Papei3 A(unge p'n$ acolo +nc't +%i
&asacrea"$ co&patrio,ii nobili care nu +i ur&ea"$ aposta"ia sau care +ncearc$ s$ r$&'n$ p$g'ni3
Practicile violente ale propagandei ro&ano)catolice sunt -olosite din plin3
#e la Coiteh cel devenit 7te-an 2 pentru Papalitate @0-'ntulA 7te-an, s-'nt catolic precu& -oarte
&ul,i al,i cri&inali notorii %i ideologi ai cri&ei religioase5I6 2 a devenit Ungaria unealta
Papalit$,ii3 Au ur&at &ai bine de 000 de ani de persecu,ii religioase, rapturi, torturi, (a-uri,
cri&e3
8ste poate locul +n care se cuvine s$ cit$& pe &arele istoric 7erban Papacostea.
Simbolul n numele cruia s-a desfurat impulsul cuceritor al lumii latine n Rsrit a fost
credina romano-catolic i expresia sa militar cruciata! "ora care a diri#at i coordonat
expansiunea a fost $iserica romano-catolic puterea cu tradiii i %eleiti uni%ersale a
papalitii& 'nstrumentele de cpetenie ale acestui %ast efort de inte(rare urmrit deopotri%
cu mi#loacele militare i cu cele ale misiunilor i persuasiunilor au fost ordinele clu(rilor
ca%aleri i ordinele clu(rilor misionari! )alul uria dezlnuit de expansiunea *pusului n
+uropa Rsritean nu a ocolit nici lumea romneasc! *ici principala for de percuie a fost
Re(atul un(ar&5206
A%a cu& a& a&intit, pri&ul popor persecutat de Coiteh)I%tvan ;7te-an> a -ost chiar Poporul
Ungar3 *ibertatea pe care DrtodoBia o l$sa alegerii credin,ei a -ost inacceptabil$ at't pentru noul
trecut la ro&ano)catolicis& c't %i pentru ur&a%ii s$i3 Prin #'n"i-#area a2erii, are-&are, &'r&%r/
)i e>e#%,ii 0%6li#e el ?a #'n2er&i&@ 0e &',i n'6ilii din n%#le%l #en&ral al Un$%ri(ii3 Pentru
aceste @reali"$riA, de alt-el, a -ost %i -elicitat +n via,$ %i canoni"at dup$ &oarte de Papalitate3
Goarte &ul,i dintre ur&a%ii s$i au &ers pe aceea%i linie3 D vre&e destul de +ndelungat$ principalii
vi"a,i de presiunea papist$ au -ost nobilii 2 Unguri, Ro&'ni, 0lavi 2 a-la,i sub controlul coroanei
ungar3 0e credea c$ oa&enii de r'nd vor -i sili,i de st$p'ni s$ treac$ %i ei la papis&, sau o vor -ace
din loialitate -a,$ de st$p'ni3
Acest lucru s)a +nt'&plat prea pu,in3 Mai &ult, unii dintre nobili au trecut -or&al la Ro&ano)
catolicis&, dar +n -apt au ,inut &ai departe de DrtodoBie, chiar ascun"'nd prigoanei catolice
preo,ii %i chiar episcopii ortodoc%i de pe &o%iile lor3 4otu%i &ul,i dintre nobilii Ro&'ni %i 0lavi s)
au integrat at't papis&ului c't %i ungaris&ului, pier"'ndu)%i identitatea etnic$ precu& %i)o
pierduser$ %i pe cea religioas$3
R'adele ra-i-(%l%i )i 0er-e#%,iil'r %n$%re)&i
:ntr)un -el sau altul, prigoana a devenit &ai aprig$3 *a +nceput nu&$rul &ic al nobililor unguri
supravie,uitori i&pusese o oarecare &$sur$ +n persecu,ii3 !u ti&pul +ns$, nu&$rul lor a crescut
prin asi&ilarea nobililor slavi 2 &ai ales +n p$r,ile !roa,iei %i #al&a,iei 2 %i a celor ro&'ni 2 &ai
ales +n Panonia %i regiunile 4isei3 !a ur&are, %i persecu,iile au devenit din ce +n ce &ai puternice
%i siste&atice3 :ntre altele, ele erau %i un &i(loc de cre%tere a puterii %i averii, slu(itorii Papalit$,ii
ob,in'nd nu&eroase avanta(e3
Dric't de trist ar -i, trebuie s$ spune& adev$rul. "'ar&e (%l,i R'(*ni a% &r/da&3 Au tr$dat &ai
ales de -ric$ %i din oboseala de a &ai re"ista prigoanei, dar unii %i din l$co&ie3 7i)au tr$dat
!redin,a, %i)au tr$dat Nea&ul3 Au devenit +nt'i catolici, iar apoi %i unguri3 nain&area
Ca&'li#i-(%l%i 1n R'(*ni(e a 1n-e(na& )i de+na,i'nali+are, n% d'ar a0'-&a+ie. Ro&'nii
trecu,i la !atolicis& +%i pierdeau r$d$cinile %i intrau +n puterea unui cler superior +n +ntregi&e
str$in %i du%&an Nea&ului Ro&'nesc3 4otodat$ prin trecerea la !atolicis& Ro&'nii c$p$tau, +n
teorie, cale liber$ c$tre structurile superioare ale societ$,ii3 #ar %i aici do&nea un -eroce rasis&
anti)ro&'nesc3 #eci, %i +n religia nou c$p$tat$, %i +n straturile sociale nou accesibile, Ro&'nul era
privit ca un ni&ic, doar Ungurul +nse&na ceva, ur&at de Nea&, %i, la ur&$, de 0ecui3 !a ur&are,
&ul,i, -oarte &ul,i dintre Ro&'nii ce +%i pierduser$ !redin,a +%i pierdeau %i Nea&ul,
&aghiari"'ndu)se3 Re"ultateleM 0$ le vede&N
Popula,ia ungureasc$ nu dep$%ea, pe la anul IE0 d3/r3, un &aBi&u& de 003000 ;o sut$ de &ii>
de oa&eni, "'ar&e (%l,i din&re a#e)&ia ne"iind de "a0& Un$%ri 0r'0ri%-+i)i, #i "el%ri,i -&r/ini
ad/%$a,i $r%0%l%i %n$%re-# de r/+6'ini#i 7e"%i&'ri. Ace%tia nu dep$%eau un &aBi&u& de 50)
E0 de &ii de oa&eni3 #ar s$ lu$& ci-ra &aBi&$, de 003000 de oa&eni3 :n acela%i secol ?,
nu&$rul Ro&'nilor de la N de #un$re este de &ini&u& 35003000 ;un &ilion cinci sute de &ii>
de oa&eni3 4otdeauna sporul natural al Ungurilor a -ost &ult sub sporul natural al Ro&'nilor3
#ar hai, de dragul de&onstra,iei, s$ pune& egalitate +ntre aceste dou$ sporuri naturale3 :n secolul
??, Ungurii au a(uns la o popula,ie de 030003000 ;"ece &ilioane> oa&eni3 Propor,ional,
Ro&'nii ar -i trebuit s$ -ie 5030003000 ;' -%&/ #in#i+e#i de (ili'ane>NNN :ns$, +n statisticile
vre&ii, Ro&'nii apar ca -iind, la nord de #un$re, cca3 2030003000 ;dou$"eci de &ilioane>3 !u&
se eBplic$ aceast$ di-eren,$M !u& se eBplic$ -aptul c$ o na,iune av'nd un spor natural mai mic
a(unge de la o sut$ de &ii la "ece &ilioane de oa&eni, iar o na,iune av'nd un spor natural mai
mare a(unge de la un &ilion %i (u&$tate la dou$"eci de &ilioane de oa&eni, +n aceea%i perioad$M
R/-0%n-%l e-&e "'ar&e -i(0l%: 0ri(a na,i%ne a #re-#%& mai puin 0rin -0'r na&%ral, dar a
#re-#%& foarte mult 0rin asimilri forateN
8ste de a(uns s$ a&inti& c$ nu&ele 0atu Mare sau 0$t&ar, nu&e tipic ro&'nesc526, a -ost
&aghiari"at sub nu&ele 0"at&ar, 0"ath&ar, 0"ath&ary %a&d, ca s$ se ascund$ originea sa real$3
4otu%i toate -a&iliile ungure%ti care poart$ ase&enea nu&e 2 %i sunt destuleN 2 sunt la i"voare
-a&ilii de Ro&'ni de"na,ionali"a,i3
Acestea sunt roadele rasis&ului %i persecu,iilor ungure%ti de peste o &ie de ani asupra Ro&'nilor
%i altor popoare. cri&e, (a-uri, rapturi, +&popo,onarea cu &eritele altora, genocid %i asi&ilare
-or,at$3
56 !a, de pild$, Nicolae Iorga sau Gheorghe <r$tianu, P3 P3 Panaitescu %i al,ii ase&enea3
526 A&inti& +n grab$ pe !onstantin Giurescu, !onstantin !3 Giurescu, #inu !3 Giurescu,
Gheroghe <r$tianu, Nicolae Iorga, 4heodor !apidan, !onstantin Papanace, 0ilviu #rago&ir,
Dvid #ensu%ianu, P3 P3 Panaitescu %a&d3
596 Uneori se pune accentul pe cre%tinare, alteori pe cucerirea %i ad&inistra,ia ro&an$, alteori 2
-oarte general 2 pe ele&entul cultural %a&d3 !rede& c$ singurul -actor esen,ial ce eBplic$
unitatea lingvistic$ a li&bii ro&'ne 2 care unitate i&plic$ o etnogene"$ si&ultan$ %i relativ
o&ogen$ pe o +ntindere -oarte &are 2 este, desigur, r$sp'ndirea :nv$,$turii lui /ristos3 8a s)a
-$cut +n vre&ea 0-in,ilor Apostoli %i ucenicilor lor +n &ai tot spa,iul traco)ilir a-lat sub st$p'nire
sau in-luen,$ latin$, at't de la sud c't %i de la nord de #un$re3 :n a-ara -'%iilor litorale grece%ti,
li&ba propov$duirii %i cultului a -ost, -ire%te, latina3
5=6 'storia romnilor, vol3 II, p3 02 +n edi,ia II23
556 P'n$ la ur&$ %i cei care, ase&enea lui Dvid #ensu%ianu sau Gerdinand *ot, +ncearc$ s$
plase"e centrul de greutate al -or&$rii Poporului Ro&'n la 0 de #un$re sunt nevoi,i 2 de -apte
lingvistice %i istorice incontestabile 2 s$ ad&it$ eBisten,a unor ra&i-ica,ii ;de &are in-luen,$,
+ns$N> %i la N de acest -luviu3 !eea ce 2 chiar -$r$ a recurge la alte nu&eroase argu&ente 2 le
anulea"$ apriori propria te"$3
5E6 #icia, de la #acia3
5F6 #e unde %i nu&ele de dician pentru dobro(ean +n *i&ba ro&'n$ a secolelor ?CI)?I?3
5H6 0tr$ro&'n de la grani,a dintre Panonia %i Iliria, pri&ul care d$ o traducere integral$ a
0-intelor 0cripturi +n li&ba latin$ ;a%a nu&ita )ul(ata, din pricina ele&entelor de li&ba( popular
din vocabularul %i gra&atica traducerii, ele&ente de alt-el -oarte utile pentru studiul -a"elor
ti&purii ale *i&bii ro&'ne>3
5I6 #e -el din #obrogea 2 0ci,ia Mic$ O #icia 2 adev$ratul +nte&eietor al &onahis&ului apusean
2 de-or&at &ai t'r"iu de racilele papis&ului 2 %i &are ascet %i teolog3
506 #e ase&enea din #obrogea, &are ascet %i teolog, autorul calendarului -olosit ast$"i de
+ntreaga o&enire3
56 8piscop din 4i&oc 2 pe atunci #acia Aurelian$ 2 %i &are teolog3 Ca aduce la /ristos %i
latinitate pe &ul,i dintre acei daci +nc$ r$&a%i p$g'ni la sud %i &ai ales la nord de #un$rii3
Printre altele a -ost unul din cei &ai &ari i&nogra-i ai istoriei cre%tine, -iind %i cel care a creat
pri&ele ,e Deum)uri ;toate care au ur&at -iindu)i, evident, tributare>3 A %tiut s$ ,in$ o leg$tur$
str'ns$ +ntre #acia %i #ardania %i Italia3
526 Prin aceast$ denu&ire 2 de romaic sau romei 2 grecii din I&periul ro&an voiau s$ arate c$
nu au leg$tur$ cu vechii elini %i p$g'nis&ul lor, ci sunt, +n lipsa Ro&'nilor, continuatorii %i
&o%tenitorii Ro&anilor %i Ro&anit$,ii r$s$ritene3
596 Gapte atestate chiar de cronicile ungure%ti cele &ai vechi3 I&periul ro&an era cel cu capitala
la !onstantinopole3
5=6 0$ a&inti& ca pild$ -ie %i nu&ai c$ nu&ele hun Atila +nsea&n$ @Uciga%ulA sau @AsasinulA3
556 4rebuie s$ spune& +ns$ c$, +n a-ara neo&eniei -$r$ &argini, nu eBista nicio leg$tur$ +ntre
huni, nea& turcic 2 ai c$ror ur&a%i cei &ai apropia,i sunt ciu%aii din Rusia 2 %i un(uri, nea&
-ino)ugric sau de alt$ origine, dar +n nici un ca" turcic$3
5E6 Aici intr$ %i, trebuie spus, ac,iunile -$cute @la co&and$A, adic$ actele de &ercenariat &ilitar
co&andate lor de c'te o ,ar$ sau putere +&potriva alteia3
5F6 Pentru cei care doresc s$ %tie &ai &ulte 2 %i docu&entatN 2 +n aceast$ privin,$, reco&and$&
c$r,ile -apalitatea schismatic %i -apalitatea eretic ale istoricului 2 -ost istoric ro&ano)catolic
2 1ladi&ir GuettPe, Cderea *n(liei ortodoxe de Cladi&ir Moss ;scriitor %i istoric britanic>,
)ieile sfinilor ortodoci din *pus! Sfinii 'nsulelor $ritanice, de Clad <enea, Romnii n secolul
al .'''-le! /ntre cruciat i 'mperiul mon(ol de 7erban Papacostea %a&d3
5H6 0$ nu se cread$ c$ un ase&enea nu&$r, ce pare -oarte &ic ast$"i, era de negli(at3 /unii
+ngro"iser$ +ntreaga 8urop$ cu ar&ate de @doarA 903000 de lupt$tori3
5I6 Unul dintre ulti&ii cri&inali odio%i @beati-ica,iA de Papalitate este !ardinalul Aloisi(e
;Alois> 0tepinac, un &are spri(initor al ustailor, %ovini%ti croa,i ce au &asacrat +n I=)I=5 cel
pu,in 5003000 s'rbi, au eBplu"at cel pu,in 2503000 %i au silit s$ devin$ catolici +nc$ pe at',ia3 #e
ase&enea, con-or& aceleia%i surse 2 !entrul 0i&on 1iesenthal 2 ustaii au &asacrat &ii %i &ii
de evrei ;se esti&ea"$ la peste 903000 nu&$rul total al victi&elor evreie%ti> %i ,igani ;ci-rele
varia"$ +ntre =0 %i 00 de &ii de oa&eni uci%i> tot pe considerente etnice3 #e%i, con-or&
principiilor ie"uite, Aloisi(e 0tepinac se &ani-esta politicos -a,$ de orice @&inoritarA care +i cerea
a(utorul, el +ncura(a totodat$ pe ustai +n lucrarea lor, adic$ +n &$cel$rirea acelora%i @&inoritariA3
#e ase&enea acest cardinal avea o aten,ie deosebit$ pentru DrtodoBie, -a,$ de care nutrea un
dispre, %i o ur$ -$r$ &argini3 Prin ac,iunile sale consecvente, dincolo de unele circu&stan,iale %i
ceva discursuri ie"uite, Alois O Aloisi(e 0tepinac este un co&plice 2 dac$ nu chiar autorul &oral 2
al &onstruoaselor cri&e ale ustailor3
5206 7erban Papacostea, Romnii n secolul al .'''-lea&, 8d3 8nciclopedic$, <ucure%ti, II9, p3
F3
526 #e%i cele &ai cunoscute toponi&e cu aceast$ -or&$ sunt ora%ul 0atu Mare %i ,inutul sau
(ude,ul cu acela%i nu&e, sunt departe de a -i singurele din Ro&'ni&e %i, &ai &ult, sunt
incontestabil de origine latin$ ;at't substantivul @satA c't %i ad(ectivul @&areA av'nd aceast$
origine>3
articol aparut in Atitudini, nr3 F, continuarea in nr3 H
T'(a said, on august 25, 20 at I.=2 p&
8u sa "ic sincer &i)ar -i placut sa -iu dac sau trac3 /ai si traco)ilir sau vlah3 #ar nu ro&an3
0a porti nu&ele Ro&ei care te)a invins si te)a trans-or&at in sclav &i se pare o rusine3
!at despre daci sunt -oarte &andru3 Aici a -ost 0-antul Andrei3 0pre deosebire de alte natii,
localnicii nu l)au batut, nu l)au pus pe cruce si nici alt rau nu i)au -acut3 A -ost bine pri&ita
invatatura lui3
Nu stiu daca Qro&aniiA l)ar pri&i la -el de bine daca ar veni acu&MN
0tiu ca o sa &a (udecati dar eu asta si&t3 Nu pot sa accept nu&ele Ro&ei in ruptul capului3
0i desi a& -ost in Italia, i&i place tara aia, sunt -ru&osi si oa&enii lor ;galagiosi si prietenosi>,
nu &a vad nea& cu ei3 Nu &i)ar placea sa locuiesc acolo si nu i&i place italiana3
Uitati)va la ne&ti3 8rau triburile ger&anice si asa au ra&as3 <ritanicii la -el3 Grecii la -el3 8vreii
tot asa3 8giptul la -el3 0i)au pastrat identitatea3 Noi in schi&b a& i&bracat o haina de la Ro&a3
!a lui Mihai Citea"ul nu de po&ana i)a spus hotul de i&parat austriac Malus #acus ;#acul cel
rau>3 0tiau bine pre-acutii cine sunt dacii si se te&eau de ei3
Ar trebui sa ne declara& la recensa&ant daci3 In &asa3
*iRe
R$spunde
-a##-i2 said, on august 25, 20 at I.55 p&
4o&a
<ritanicii sau egiptenii la -elM
*iRe
R$spunde
o T'(a said, on august 2E, 20 at F.5I a&
#a britanicii au stat sub i&periul ro&an aproape &ileniu, si totusi au ra&as
britanici3
Au li&ba lor si nu&ele lor de britanici3 N)au renuntat la ele3
#e egipteni nu &ai "ic3 Nu nu&ai ca nu au renuntat la nu&ele lor dar sunt &andrii
de inaintasii lor3
8giptul a avut roluri &ultiple de la cel rau ;cand #u&ne"eu i)a pedepsit> pana la
cel bun, cand 0-anta Gecioara s)a re-ugiat in 8gipt pentru a salva Pruncul3
Ideea e ca nu poti intoarce spatele trecutului tau, -ie el bun sau rau3 Alegi !alea,
dar nu iti schi&bi nu&ele3
#acii au luptat cu un cura( iesit din co&un cand au venit talharii Ro&ei sa -ure
bogatiile acestor pa&anturi3
Mihai Citea"u era Malus #acus3 Recunoscut de per-i"ii din apus dupa sangele lui3
0i s)au te&ut de el, ca au tri&is tradatori si asasini3
!u& spunea si 4udor Gheorghe in cantec.
QPatriotis&ul nu)i bratara, sau papion, sau palarie3
0a)l porti sau, sa ti se pare ca)ti vine sau nu)ti vine tie3
4e nasti cu el, ti)e datul sortii, n)ai cu& sa)l lepe"i de pe tine3
Il porti ca pe o ca&asa a &ortii, nu)l cu&peri de la curti straine3
0i de vandut n)ai cu& sa)l vin"i3
8 un -el de su-erinta crestata dur pe grin"i de su-let vechi si de credinta3
Aud si vad, citesc si tac, cuprins de)o sila ancestrala,
Plang de rusine c)a& -ost dac si c)a& a(uns acu& "abala,
In gura stirba a nu stiu cui care)&i &ol-aie &andria
0i)&i bate lacri&ile)n cui,
0i)&i rastigneste poe"iaNA
;4udor Gheorghe>
#acul a pri&it ortodoBia direct in ini&a lui3 0i)a plecat capul in Gata #o&nului
-ara sa prigoneasca pe cel ce i)a adus !uvantul3
Recensa&antul satanistilor care ne)au luat de(a nu&ele, vor sa ne ia si ulti&a
picatura de viata, !R8#IN4A NDA04RA3 Acest recensa&ant nu e -acut ca sa
stie QeiA cine sunte& si unde locui& sau cat castiga&3
0tiu toate acestea3 Cor sa arate re"ultatul si sa spuna, uite &ulti dintre Qro&aniA nu
&ai si&t ortodoB3 0)au declarat cutare si cutare3
0unte& obligati sa repara& greselile parintilor nostri3 Atata ti&p cat spinarea nu
se indreapta vo& -i ingenuncheati &ereu3 Mie i&i vine sa plang cand vad cu&
sunt distruse ruinele dacilor3 #ar la Ro&a se duc toti idiotii si platesc ca sa
vi"ite"e !olosseu&ul3 0i apoi Caticanul3
Adica ti)au -urat aurul si bogatiile, ti)au luat poporul sclav ca sa construiasca
porcariile alea si apoi te duci ca sa platesti sa le ve"iM 8ste u&ilitor3
<rancoveanu a spus sultanului ca bogatia &i)ai luat)o toata cata a& avut3 #ar
credinta nu &i)o vei luaN
0tiu ca &ulti se vor uita urat la &ine scriind aceste randuri, dar eu &a consider
dac3 0cuip pe hartiile europenilor care vor sa &a nu&esc ro&an3 A& -ost destul
sclavii (egurilor astora3 0i sa ii -ereasca #u&ne"eu de ra"bunarea sclavului, caci
tasni)va sange de pagan cand oa&enii isi vor i&braca la loc nu&ele de dac3
Mantie de aur e nu&ele stra&osilor3
*iRe
C'-(in said, on august 2E, 20 at 0.92 a&
4o&a,
0a stii ca ceea ce si&ti tu nu e ceva anor&al sau gresit, si&ti tu ceva in su-letul tau3 !eea
ce iti voi spune eu, o sa vada &ulti si o sa priceapa putini ;desii a& observat caici pe acest
blog sunt &ulti cu &intea trea"a si probabil vor pricepe toti>. niciodata un popor nu va
purta nu&ele unui oras, in schi&b un oras poate purta nu&ele unui popor;avi" Ro&a>3 0i
nu inta&plator in Goru&ul lui 4raian din Ro&a, se a-la ori s)au a-lat, peste H0 de statui
de daci3 Nu pui la rang de respect un popor in-rant nu)i asaM Iar de li&ba nu &ai vorbi&,
caci e A o co&oara in adancuri in-undataA, &ai degraba latina e o ro&ana stricata decat
invers3 Nu e curios ca pe teritoriul Italiei de a"i nu se &ai vorbeste latina ci peste 500 de
dialecte, dialecte care de &ulte ori nu se pricep intre ele dar noi ro&anii le pricepe& de
cele &ai &ulte ori3 Istoria ce a& invatat)o la scoala cu ro&ani"area dacilor, nu sunt atat
de convins ca a avut loc, probabil ea se petrece a"i cand vin italienii aici la agatat si se
&ai si casatoresc cate unii3 8Be&plele pot continua caci coplesesc ca si cantitate, dar nu)i
nici ti&p si nici loc su-icient de asternut atata in-or&atie3 0ecretul e sa conecta& logic
pre"entul de trecut, pentru a avea o i&agine de ansa&blu cat &ai obiectiva3 #oa&ne
a(utaN
*iRe
R$spunde
o #hri- said, on august 2E, 20 at 9.99 p&
#acia Preistorica a lui Nicolae #ensusianu ar trebui invatata la scoala,dar
neoa&enii care sunt la conducere n)au treaba cu nea&ul nostru3
#aci sa ne declara& atunci la recensa&ant34rebuie raspandit acest lucru la toti
cunoscutii3
*iRe
C'-(in said, on august 2E, 20 at 0.5F a&
!o&pletare.
A& -ost ascunsi sub &antia coincidentelor. eBista si pe internet harti unde veti gasii
denu&irea de Q#acia care se nu&este #ane&arcaA sau o alta coincidenta #A!I 2
#8U40!/8;pronunta ne&teste> 2 #U4!/ ;olande">3
0a nu &ai vorbi& de alte cuvinteL3 cuvant original dacic bran"a se pronunta in slovaca
identic si alte &ii de cuvinte3 !rucile QcelticeA din piatra din Mara&uresul istoric,
&otivele QcelticeA de pe bisericile de le&n din Mara&ures, co&porta&entul cat si
ase&anarea -i"ica a populatiei din Irlanda si nu nu&ai, cu populatia din Negresti Das si
Mara&uresul istoricL3 !oincidentele astea ne ingroapa pe noi si trecutul nostruL3#ar
a-ir& ca cei ce)si uita originile si isi bat(ocoresc parintii, stra&osii, ;avi" popoarelor
europene> nu vor avea "ile pe pa&ant3 Printul !harles a -ost intrebat de presa, de ce a
cu&parat gospodarii in Mara&uresul istoric, un tinut i"olat si uitat de lu&eM Raspunsul
sau a -ost si&plu. originile3 #oa&ne a(utaN
*iRe
R$spunde
o a said, on septe&brie , 209 at 5.5 p&
nu va &ai -aceti ilu"ii in legatura cu printul charles, el bate &ai &ult inspre neS
age decat spre ortodoBie3 Mi se si "barleste parul in cap gandindu)&a ca se tot
invarte pe la noi3 8l vine chiar din ini&a stra&batatii acestei lu&i3 Ar -i o &inune
de la #u&ne"eu sa gaseasca toc&ai el calea, ar trebui sa se -i rugat pentru el toti
s-intii lui #u&ne"eu3
*iRe
#'din said, on august 25, 20 at 0.90 p&
Ro&ania e un nu&e de i&pru&ut, si nu e bine3 Nu e -iresc si te a(uta eventual sa iti pier"i
adevarata identitate3 Ar -i interesant si -oarte util sa se relate"e de catre istorici adevaratele
circu&stante in care Clahia, #acia 2 tara noastra lasata de strabunii nostri daci 2 a devenit peste
noapte Ro&ania3 !and apare in istorie pri&a data denu&irea Ro&ania si cine a decis asta, si de
ceM Asa cu& asta"i vandutii tarii se tarasc in genunchi pentru a -i QacceptatiA de o Q8uropaA
degenerata si &uribunda chinuindu)si propriul popor, cu&va si atunci, intro nebuloasa istorica,
dorind a -i pe plac si a dovedi radacinile nobile ale latinitatii care se identi-ica in &od absurd cu
Ro&a, s)a acceptat denu&irea de Ro&a)nia3 D ratacire care inca ne costa3
*iRe
R$spunde
T'(a said, on august 2E, 20 at H.95 a&
T codin said, on august 25, 20 at 0.90 p&
0i tu si&ti la -el3 8 bine3
0tiu ca sunt &ulti care in ini&a si&t la -el3 Nu trebuie sa ne -ie rusine sa ridica& nu&ele
stra&osilor nostri din &i"erie3 8 ca un scut care doar s)a pra-uit dar a ra&as intact caci e
de aur3 !u cat vo& -i &ai &ulti, nu pute& -i ignorati3 Pa&anturile pe care sta& ne
apartin, caci pe ele au &urit stra&osii nostri3 Minele de aur, petrolul, ga"ele si toate
bunatatile au a(uns in &ainile celor ce nu si)au tradat stra&osii3 Acestia poarta aceleasi
nu&e de &ii de ani si noi a& a(uns venetici cu nu&e de i&pru&ut3
Ddata si o data o trebuiasca sa spune& GA4A in -ata astora3 Ro&a a venit si ne)a luat
aurul si ne)a dat in schi&b un nu&e u&ilitor de Ro&ania, turcii ne)au luat -e&eile si
copiii, rusii ne)au adus co&unis&ul, ungurii spun ca le apartine centrul nostru econo&ic
si spiritual, se pusera stapani pe apele noastre si &untii nostri, care erau ai carpilor3 <a
chiar cand a& dat din su-let a& -ost luati de prosti3 Pai stii cate &anastiri de pe 0-antul
Munte au -ost -acute de noi si do&nitorii nostriM Iar acu& se schi&bara toti3
Iar acu& nu le)a &ai ra&as decat sa ne ia ulti&a parte, credinta3 #ar acest popor e
pro-etit sa renasca3 Noi nu trebuie sa -i& eBtraordinari ca sa intra& in I&paratia Cesnica3
Noi trebuie doar sa ierta&3
In -ata credintei &ulti s)au intors si au plecat, dar noi a& stat3 A& re"istat in tot acest
ti&p3
4rebuie sa renaste&N 4rebuie sa renaste&N
Nu de po&ana a tri&is #u&ne"eu pe 0-antul Andrei la noi3 0a nu uita& ca Pri&ul
!he&at a venit la noi3 Iar noi l)a& ascultat si nu a& -acut ca altii3 #u&ne"eu stia ca Il
vo& ur&a3 !at sa sta& cu spatele la 8l si la strabunii nostriM
*iRe
R$spunde
Ale>andr%AB%l$erC said, on august 2E, 20 at I.02 a&
A& au"it ca un ro&an care va candida la presedintie va dori sa schi&bele nu&ele actual
al Ro&aniei in nu&ele vechi ,#acia3 .>
*iRe
R$spunde
o T'(a said, on august 2E, 20 at I.F a&
Ar -i un lucru bun3
#ar daca nu vo& putea evita acest recensa&ant ce vine, sa ne declara& daci3
0i -oarte i&portant declaratia sa -ie in dublu eBe&plar, cu copia cartii de identitate
a operatorului de recensa&ant atasata3
Asa e corect, ca sa ai dovada propriei declaratii si datele persoanle a celui care &i)
a preluat datele personale3
*iRe
(ihai-#ri-&ian said, on august 2E, 20 at .92 a&
Grate !odin,in QI"voare Istoriei Ro&anieiA ,editia IE= -oarte docu&entat,repet -oarte
docu&entat se arata -aptul ca Ro&ania era nu&ele obisnuit sub care era cunoscut
I&periul <i"antin3!etatenii lui isi spuneau ro&ei si tarii lor ei ii spuneau
Ro&aniaL3Parerea &ea este ca nu&ele de ro&an sau ro&eu nu este un nu&e de ocara ,al
stapanitorului venit din Italia peste daci,ci este un nu&e dat celor care &ult ti&p dupa
aceea se credeau ,si chiar erau ;chiar daca intre ti&p li&ba greaca era li&ba vorbita in tot
i&periul ro&an de rasarit si chiar de apus> in toata "ona locuita de daci adevaratii
descendenti ai I&periului Ro&an si care vorbeau li&ba latina3Nu&ele de vlah este un alt
nu&e sub care era cunoscut ro&anul de catre straini,dar noi intre noi ne spunea& ru&an
sau ro&an33apropo,se-ul &eu e grec ,si el si acu&a ne "ice noua vlahi,cu toate ca sta de 20
de ani in Ro&aniaL3*a ei in Grecia cuvantul vlah e sinoni& cu crescatorii de
ani&ale,vlahii traiesc in co&unitati i"olate acolo si sunt -oarte bogati si te&uti vlahii din
Grecia,cel putin din ce i&i povesteste elL#oa&ne a(utaN
*iRe
R$spunde
o #'din said, on august 2E, 20 at .22 p&
A& inteles per-ect ceea ce spui,si iti &ultu&esc pentru interventie, doar ca
denu&irea de dac este cu &ult anterioara celei de care spui tu, iar denu&irile care
au aparut vre&elnic, tacit acceptate sau nu, in unele i&perii sau locuri, sau asupra
unor popoare nu au puterea si nu pot anula &arRerul original prin care isi -ace
cunoscuta pre"enta in istorie un nea&3 I&periul <i"antin era alcatuit dintro
&ultitudine de natii3 8u nu cred, si practic nu are cu& din senin I&periul <i"antin
sa isi spuna QRo&aniaA din &area dragoste -ata de -onetica3 In -apt, un cuceritor
isi va i&pune ter&enii acolo unde calca, dar asta nu insea&na ca eu trebuie sa o si
iau de buna3 8 ca si cu& ai spune ca ter&enii i&pusi de I&periul Austroungar
asupra locurilor si locuitorilor nu sunt o ocara, Qci este un nu&e dat celor care
&ult ti&p dupa aceea ;duoa inva"ie> se credeau, si chiar erau in toata "ona locuita
de daci adevaratii descendenti ai I&periului Austroungar si care vorbeau li&ba
&aghiaraA3 8u de aspectul asta vorbea&3 0i este adevarat, caci alt-el cu& poti
stapani o tara daca nu ii asi&ile"i cetatenii3 Nu co&ente" QI"voarele Istoriei
Ro&anieiA deoarece nu are relevanta in ceea ce doresc eu sa a-ir&3 I&portanta
este perceptia realitatii, cu& privesti lucrurile, din care parte a garduluiM Nu&ele
cuceritorului pa&antului &eu nu i&i place, sincer3 0tiu la -el de bine ca totul are
un sens in lu&ea asta, are un talc ascuns, o -i avut si acceptarea asta un scop bine
de-init3 #ar ce este &ai i&portant re"ida din ceea ce cre"i tu ca repre"inti, -ara sa
iti spuna ni&eni cu& sa te nu&esti si ce nu&e de tara sa iti pui, ca ve"i #oa&ne ei
sunt cuceritori si sunt trendy3 #a, consensual si in acte sunt ro&an, categoric3 Insa
stra&osii &ei sunt daci, au stat prin &unti inca si inainte de a se naste I&periul
<i"antin, iar &ai apoi au coborat &ai la vale si s)au tre"it in Ro&ania3 !e este
etern aici este sangele stra&osilor nostrii3 Poate sa nege cinevaM #ar continentul
a&erican cu& s)a nu&it inainteM Indienii nu se nu&eau a&ericani decat dupa ce
au descins engle"ii si spaniolii si altii pe acolo3 Asta insea&na ca nu &ai erau
indieniM #ar acu&a saracii, cati or &ai -i ra&as, isi spun a&ericani, dar ei de -apt
sunt indieni, asta e ideea3
*iRe
Ale>andr%AB%l$erC said, on august 2E, 20 at H.5I a&
Mi)a placut -oarte &ult articolul , si un lucru l)ar spune oricine daca ar -i intrebat acela ca istoria
se repeta3
Ura ungurilor eBista si acu&a si este indreptata asupra ro&anilor , doresc de"binarea poporului
nostru crestin si asta de&onstra"a ca -ac parte din acel &ecanis& antihristic3 Nu ii vo& lasa sa ne
ia Ardealul , vo& tine si cu dinti de el N
*iRe
R$spunde
#'din said, on august 2E, 20 at 0.0E a&
#a, sunt dac, stau pe pa&antul strabunilor &ei daci si sunt la &ine acasa3 *e onore"
&e&oria si i&i cer iertare -ata de ei si -ata de #u&ne"eu ca &)a& lasat a&agit uitand
cine sunt3 0i vreau ca ei sa -ie au"iti cand spun ca nu &ai vor ca pa&anturile lor sa poarte
nu&ele dus&anilor de &oarte3
*iRe
R$spunde
Ra('na said, on august 2E, 20 at .9F a&
#in pacate in capul &ultor ro&ani a ra&as ideea ca dacii au -ost niste barbari, nespalati si ca ne)
au scos ro&anii din &i"erie si barbarieLL3
*iRe
R$spunde
#hri- said, on august 2E, 20 at 9.90 p&
din pacate &ulti ro&ani sunt inculti3dupa li&ba lui herodot barbar insea&na strain de
nea&ul sau nu salbatic cu& cred &ulti3
*iRe
R$spunde
o AD%ari%- said, on august 2E, 20 at 9.=5 p&
Nu3 #oar tiganii sunt inculti3 Nu a&esteca si&plitatea cu prostia3
*iRe
o #hri- said, on august 2E, 20 at 5.05 p&
da,tiganii in &a(oritate sunt inculti pentru ca trec pe langa scoala,dar ro&anii care
o practica si ies aproape la -el din ea precu& au intrat Mnu sunt tigan si nici
antiro&an3
*iRe
Ral%#a said, on august 2E, 20 at 2.59 p&
Multu&esc pt articol si posturile tuturor -ratilorNNN
#oa&ne &iluiesteNNN
*iRe
R$spunde
Adrian said, on august 2E, 20 at F.0= p&
8u "ic ca nu e inta&platoare cucerirea #A!I8IN #A!IA a -ost cucerita dupa ce P84RU a
crestiat Ro&a iar AN#R8I #obrogea iar acestia;P84RU 0I AN#R8I> erau -rati3 Asa cred ca a
dorit #UMN8U8UN
#oa&ne A(utaN
*iRe
R$spunde
Ra('na said, on august 2F, 20 at 2.5F p&
Ca a&intiti probabil celebra replica Aun dac s)a coborat de pe colu&naA 3 este destul ca ei,
italienii, au re&arcat i"bitoarea ase&anare a &osului nostru care s)a dus pe (os la ro&a, in
costu&ul lui de toate "ilele, cu dacii3 Dare de ce nu au spus un ro&an s)a coborat din colu&naM
!hiar pute& sa ne declara& daci la recensa&antM
*iRe
R$spunde
#'din said, on august 2H, 20 at 2.F a&
Pe asta s)au ba"at toti, ca ne pierde& radacinile, si nu&ele, si calitatea de proprietari, dar daca ne
lua& nu&ele inapoiL gata, acolo in scripte se vede clar ca dacii au -ost si sunt proprietarii de
drept pe tinuturile astea3 #eci ce vor &ai spune de ro&ani ca au -ost, ba n)au -ost, ba ca nu se stie
cand si cu& au aparutLca de aici apare toata pole&ica asta3
*iRe
R$spunde
.an said, on septe&brie =, 20 at 5.0 p&
0$ vede,i %i docu&entarul
A -ost odat$ +n 4ransilvania
:n noaptea de 9 spre = septe&brie I=0, trupe ale regi&entul 20 &otori"at <udapesta,
+&preun$ cu unii localnici &aghiari %i cu &e&bri ai organi"a,iei Ne&"etVrsPg ;Q0tra(a na,iuniiA>
au declan%at un holocaust +n co&una Ip din (ude,ul 0$la(, precedat de torturi %i violuri3
NU UI4AN Masacrele co&ise de unguri asupra ro&anilor
Un docu&entar cutre&urator. A -ost odata ;in> 4ransilvania 2 de Manuela Morar3 Marturii si
-il&ari despre atrocitatile &aghiare la ocuparea Ardealului3 CI#8D
*iRe
R$spunde
Pre-edin&ele Par&id%l%i Mi-#area 0en&r% Un$aria E'66iF i-i a-%(a %n CONBLICT
CU ROMANIA. MAE: G%2ern%l de la 8%da0e-&a -a -e di-'#ie+e de de#lara&iile a#e-&%ia.
.e-ene #% -&ea$%l Un$ariei 0e -&an#i din Cheile Ra(e&%l%i G Sa##-i2H- Ie6l'$ said, on
august , 209 at F.0F p&
5L6 Pr3 Mihai)Andrei Aldea. RDMANI, 08!UI 0I UNGURI IN 4RAN0I*CANIA 2 0!UR4A
PRICIR8 I04DRI!A 5L6
*iRe
R$spunde