Cursul Linux Ubuntu Desktop

Cursul Ubuntu desktop
i
ii
Copyright 2008 Marian Vasile (marianvasile@upcmail.ro)
Copyright 2008, 2009 Doru Hori sco (doruhushhush@gmail.com)
Copyright 2008 VassiIordache (vassi51@b.astral.ro)
Copyright 2008 Doru Barbu (barbu.doru@gmail.com)
Scris a de c atre si atribuit a companiei Canonical srl. si comunit atii de Preg atire Ubuntu 2008-2009.
Aceast a licent a respect a termenii licentei Creative Commons: Creative Commons Non-Commercial-Share-Alike
Sub aceast a licent a aveti libertatea:
s a mp art a siti - v a d a dreptul s a copiati, distribuiti si s a transmiteti mai departe lucrarea
s a rearanjati - v a dreptul s a adaptati lucrarea la cerintele dumneavoastr a
Respectnd urm atoarele conditii:
Atribuire. Trebuie s a atribuiti lucrarea n maniera specicat a de autor sau licentiator (dar nu n orice fel n care ar sugera faptul
c a autorii v-ar mputernicit pe dumneavoastr a sau modul dumneavoastr a de utilizare al lucr arii).
Non-comercial. Nu veti putea folosi aceast a lucrare n scopuri comerciale.
Share Alike. Dac a modicati, transformati sau elaborati o alt a lucrare avnd ca baz a de plecare aceast a lucrare, veti putea
distribui rezultatul sub aceea si licent a sau una asem an atoare cu aceasta.
Pentru orice reutilizare sau distribuire, trebuie s a mentionati foarte clar celorlalti termenii sub care este licentiat a aceast a lucrare.
Oricare din termenii de mai sus pot amendati dac a obtineti permisiunea de la cel care detine licenta. Nimic din aceast a licent a
nu diminueaz a si nu restrictioneaz a drepturile morale ale autorului.
Pentru mai multe informatii despre acest tip de Licent a consultati: http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/3.0/legalcode
iii
REVISION HISTORY
NUMBER DATE DESCRIPTION NAME
iv
Cuprins
1 Prezentare Ubuntu 1
1.1 Despre conceptul de Surs a public a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2 Mi scarea pentru Software Liber, Open Source si Linux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2.1 Mi scarea pentru Software Liber . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.2.2 Mi scarea Open Source si Linux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.3 Despre Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.3.1 Promisiunea Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.3.2 Versiuni Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.3.3 Lucr ari derivate din Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.3.4 Dezvoltarea Ubuntu si comunitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.4 Ubuntu si Microsoft Windows: Diferentele majore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.4.1 Instalare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.4.2 Aplicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.5 Rezumatul lectiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
1.6 Exercitii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2 Explorarea desktopului Ubuntu 14
2.1 Componentele desktopului Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
2.2 Schimbarea limbii implicite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
2.3 Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapid a ntre utilizatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.4 Instalarea/dezinstalarea programelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
2.5 Efecte speciale - Compiz Fusion . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
2.6 Sumarul Lectiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
2.8 Exercitii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
3 Folosirea Internetului 35
3.1 Cum s a v a conectati si s a folositi Internetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
3.1.1 Administrator Retea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
3.1.2 Folosirea conexiunii prin cablu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
3.1.3 Folosirea pl acii wireless . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
v
3.1.4 Folosirea conexiunii dial-up . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
3.2 Navigare Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
3.3 Care dintre urm atoarele este un acumulator de uxuri RSS? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
3.3.1 Cititorul de stiri Liferea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
3.4 Trimiterea si primirea mesajelor e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
3.4.1 Utilizarea aplicatiei Evolution . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
3.4.2 Folosirea clientilor alternativi de e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
3.5 Mesagerie instant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
3.6 Efectuarea convorbirilor telefonice folosind protocolul SIP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
3.6.1 Utilizarea aplicatiei Ekiga . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
3.6.2 Skype . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
3.7 Sumarul Lectiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
4 Utilizarea aplicatiilor OpenOfce 78
4.1 Prezentarea suitei OpenOfce.org . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
4.1.1 OpenOfce.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
4.1.2 OpenOfce.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
4.1.3 OpenOfce.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
4.1.4 OpenOfce.org Base . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
4.1.5 OpenOfce.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
4.1.6 OpenOfce.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
4.2 Utilizarea OpenOfce.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
4.2.1 Facilit ati cheie ale aplicatiei OpenOfce.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
4.2.2 Realizarea operatiilor de baz a n procesarea de text . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
4.3 Utilizarea OpenOfce.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
4.3.1 Facilit atile cheie ale OpenOfce.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
4.3.2 Realizarea sarcinilor de baz a n calculul tabelar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
4.4 Utilizarea aplicatiei OpenOfce.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
4.4.1 Facilit ati cheie ale programului OpenOfce.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
4.4.2 Realizarea prezent arilor multimedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
4.5 Utilizarea programului OpenOfce.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
4.5.1 Facilit ati cheie ale OpenOfce.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
4.5.2 Executarea operatiilor de baz a n Drawing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
4.6 Utilizarea OpenOfce.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
4.6.1 Facilit ati cheie ale OpenOfce.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
4.6.2 Crearea si editarea formulelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
4.7 Aplicatii suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
4.7.1 Contabilitate cu GnuCash . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
4.8 Sumarul Lectiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
vi
5 Ubuntu si jocurile 144
5.1 Instalati jocuri n Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
5.1.1 Instalarea unui joc dintr-o Arhiv a software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
5.2 Cum se joac a jocurile n Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
5.2.1 Cum se joac a Frozen-Bubble . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
5.2.2 Cum se joac a PlanetPenguin Racer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
5.3 Cum se joac a alte jocuri populare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
5.3.1 Instalarea emulatorului wine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
5.3.2 Cum se poate juca un joc Microsoft Windows n Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
5.4 Sumarul Lectiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
6 Personalizarea desktop-ului si a aplicatiilor 158
6.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
6.2 Personalizarea desktopului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
6.2.1 Modicarea fundalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
6.2.2 Personalizarea temei (butoane & pictograme etc.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164
6.2.3 Personalizarea economizorului de ecran . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170
6.2.4 Congurarea rezolutiei ecranului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
6.3 Efecte grace 3D . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
6.4 Lucrul cu siere folosind Nautilus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
6.4.1 Calit atile programului Nautilus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
6.4.2 Nautilus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
6.5 Manageri de pachete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
6.5.1 Tipuri de administratori de pachete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
6.6 Folosirea administratorului Instalare/Dezinstalare aplicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
6.7 Folosirea Administratorului de pachete Synaptic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183
6.8 Instalarea unui pachet individual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
6.8.1 Instalarea/Dezinstalarea pachetelor tip Debian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
6.9 Arhive software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
6.9.1 Categorii de arhive de programe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
6.10 Ad augarea optiunilor pentru alt a limb a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
6.11 Sumarul Lectiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
vii
7 Prelucrarea ecient a si manipularea imaginilor si fotograilor 195
7.1 Prezentarea aplicatiilor grace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195
7.2 Vizionarea si gestionarea fotograilor utiliznd F-Spot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
7.2.1 Importarea fotograilor n F-Spot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197
7.2.2 Vizionarea fotograilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
7.2.3 Organizarea colectiei de fotograi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
7.2.4 nl aturarea efectului Ochi ro sii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
7.3 GIMP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
7.4 S a nv at am s a desen am cu Inskape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
7.4.1 Instalarea aplicatiei Inkscape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
7.4.2 Crearea imaginilor n grac a vectorial a folosind Inskape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
7.5 Utilizarea scanerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
7.5.1 Vericarea compatibilit atii scanerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
7.5.2 Scanarea unei imagini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
7.6 Sumarul Lectiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213
8 Redarea melodiilor si videoclipurilor 214
8.1 Restrictii legale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
8.2 Redarea melodiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
8.2.1 Redarea muzicii cu ajutorul Rhythmbox . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
8.3 Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228
8.3.1 Redarea CD-urilor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229
8.3.2 Extragerea melodiilor de pe CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231
8.4 Crearea de CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235
8.5 Redarea formatelor multimedia proprietare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239
8.6 Folosirea unui iPod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246
8.6.1 Redarea muzicii folosind un iPod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246
8.7 Crearea si modicarea sierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
8.7.1 Crearea sierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
8.7.2 Modicarea sierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255
8.8 Redarea DVD-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265
8.8.1 Redarea DVD-urilor n Totem Movie Player . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266
8.8.2 Crearea de copii de sigurant a pentru DVD-uri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270
8.9 Redarea sierelor multimedia de pe internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275
8.9.1 Vizionarea videoclipurilor n navigatorul web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275
8.10 Modicarea videoclipurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283
8.10.1 Modicarea clipurilor video folosind editorul Pitivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283
8.11 Sumarul Lectiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
viii
9 Ubuntu - ajutor si suport 296
9.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296
9.2 Documentatia din sistem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
9.3 Documentatia online . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298
9.4 Suport oferit de comunitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
9.4.1 Liste de e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
9.4.2 Forumuri pe Internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304
9.4.3 Canale IRC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306
9.4.4 Echipe locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308
9.4.5 Echipa Wiki Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309
9.5 Launchpad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310
9.5.1 R aspunsurile de natur a tehnic a n Launchpad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311
9.5.2 Platforma Malone de pe Launchpad de urm arire a erorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313
9.5.3 Shipit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315
9.6 Pagina The Fridge . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316
9.7 Asistent a tehnic a pl atit a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316
9.7.1 Servicii profesionale de asistent a tehnic a cu plat a de la Canonical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316
9.7.2 Pagina Canonical Marketplace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318
9.8 Sumarul Lectiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319
10 Parti tionarea si pornirea 320
10.1 Ce este partitionarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320
10.2 Crearea unei partitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323
10.2.1 Instalarea utilitarului GParted folosind Administratorul de pachete Synaptic . . . . . . . . . . . . . . . . 323
10.2.2 Partitionarea folosind Gparted . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328
10.3 Optiuni la nc arcarea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333
10.3.1 Rularea automat a a unei comenzi la pornirea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334
10.3.2 Schimbarea sistemului de operare care porne ste implicit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336
10.3.3 Congurarea Serviciilor care s a porneasc a la nc arcarea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336
10.4 Sumarul Lectiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337
ix
Sumarul cursului
Despre acest curs Ubuntu este un sistem de operare de tip Linux dezvoltat de comunitate, disponibil gratuit si potrivit pentru
laptopuri, desktopuri si servere. Acest curs se bazeaz a pe versiunea Ubuntu 8.04 si si propune s a instruiasc a noii utilizatori de
Ubuntu s a foloseasc a cele mai importante aplicatii incluznd aplicatiile importante pentru birou, aplicatiile pentru conectarea la
si navigarea pe Internet, aplicatiile pentru grac a, aplicatii multimedia si muzic a. La ncheierea cursului veti putea s a:
OBIECTIVE
Acest curs v a va nv ata:
Conceptele de open source si cum sunt acestea legate de Ubuntu
Beneciile folosirii sistemului de operare Ubuntu
Cum s a personalizati aspectul si ergonomia mediului de lucru Ubuntu
Cum s a navigati n sistemul de siere si cum s a c autati siere
Cum s a v a conectati si cum s a folositi Internetul
Cum s a efectuati functiile de baz a de procesare text si calcul tabelar folosind suita de birou OpenOfce.org
Cum s a instalati si s a jucati jocuri
Cum s a instalati, s a dezinstalati si s a actualizati aplicatii
Cum s a vizionati, s a manipulati si s a scanati imagini
Cum s a redati, editati si s a organizati sierele audio si video
Unde s a c autati ajutor n Ubuntu din surse gratuite si comerciale
Cum s a creati partitii si optiuni pentru un sistem dual-boot
Publicul tint a si cuno stiinte necesare
Acest curs asigur a preg atirea utilizatorilor astfel nct ace stia s a poat a folosi Ubuntu att acas a ct si ntr-un mediu productiv, la
birou. Nu este necesar a detinerea de cuno stinte anterioare despre Ubuntu, cu toate acestea se presupune c a studentii au cuno stinte
elementare despre folosirea calculatorului. De asemenea, Ubuntu 8.04 LTS trebuie s a e instalat pe discul x al calculatorului
nainte de nceperea cursului.
Cursul despre utilizarea Ubuntu este construit modular. n cazul n care este studiat n ntregime timpul necesar pentru parcurgerea
lui este de aproximativ dou a zile. Cu toate acestea, subiectele si lectiile pot alese dup a necesit ati si continutul pentru o zi poate
adaptat astfel nct s a e atinse obiectivele-cheie.
Material demonstrativ pentru diferite exercitii este disponibil n pachetul ubuntu-desktop-course-resources. Versiunea actual a a
acestui pachet este disponibil a prin PPA-ul (Arhiva personal a de pachete) canonical_training din Launchpad: https://launchpad.net/~canonical-
training/+archive.
x
Responsabilit atile cursantului:
Cursantii trebuie s a e prezenti la timp si s a r amn a pn a la terminarea cursului. Profesorul trebuie anuntat n eventualitatea
unor ntrzieri.
Participarea la discutiile din timpul cursului este ncurajat a. Chiar dac a unele subiecte sunt deja cunoscute de unii cursanti,
prezentarea cuno stintelor relevante poate foarte util a celorlalti.
Telefoanele mobile trebuie trecute n modul silentios sau nchise pe perioada cursului.
Sugestiile despre continutul cursului precum si rezultatele obtinute n urma sustinerii acestuia sunt foarte importante pentru
mbun at atirea si distributia acestui cursului. Tuturor studentilor li se cere completarea formularului de evaluare la nalul ultimei
zi de curs pentru a primi un certicat de atestare a cuno stintelor.
V a rug am s a trimiteti comentariile si sugestiile dumneavoastr a cu privire la acest curs la: training@canonical.com
Planicarea cursului Ubuntu
Sesiune
Durata (n
minute)
PRIMA Zi
Initiere si sumar al cursului 20
Introducere n Ubuntu 60
Despre Open Source
Mi scarea pentru Software Liber, Open Source si Linux
Despre Ubuntu
Arhive si categorii software
Diferentele esentiale dintre Ubuntu si Microsoft Windows
Rezumatul lectiei
Exercitii recapitulative
Explorarea desktopului Ubuntu 75
Componentele mediului GNOME
Schimbarea limbii implicite
Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapid a ntre utilizatori
Instalare/Dezinstalare aplicatii
Efecte speciale - Compiz Fusion
Rezumatul lectiei
Exercitii practice
xi
Folosirea Internetului 100
Cum s a v a conectati si s a folositi Internetul
Navigare web
Abonarea la un ux RSS
Trimiterea si primirea de mesaje e-mail
Mesagerie instant
Apeluri telefonice prin internet
Exercitii practice
Utilizarea aplicatiilor OpenOfce 180
Prezentarea suitei OpenOfce.org
Utilizarea OpenOfce.org Writer
Utilizarea OpenOfce.org Calc
Utilizarea aplicatiei OpenOfce.org Impress
Utilizarea programului OpenOfce.org Draw
Utilizarea OpenOfce.org Math
Aplicatii suplimentare
Rezumatul lectiei
Exercitii practice
Ubuntu si jocurile 40
Instalarea jocurilor Ubuntu
Cum se joac a jocurile n Ubuntu
Cum se joac a alte jocuri populare
Rezumatul lectiei
Exercitii practice
xii
Sesiune
Durata (n
minute),
excluznd
exerci tiile
A DOUA ZI
Personalizarea desktopului si a aplicatiilor 80
Introducere
Personalizarea spatiului de lucru (Desktop)
Efecte pentru spatiul de lucru
Lucrul cu siere folosind Nautilus
Instalarea si dezinstalarea aplicatiilor folosind Instalare/Dezinstalare aplicatii
si Administratorul de pachete Synaptic
Instalarea unui singur sier pachet
Depozite de programe
Ad augarea optiunilor pentru alt a limb a
Rezumatul lectiei
Exercitii practice
Manipularea imaginilor si fotograilor 60
Prezentarea aplicatiilor grace
GIMP
Organizarea fotograilor cu F-Spot
S a nv at am s a desen am cu Inskape
Utilizarea scanerului
Rezumatul lectiei
Exercitii practice
Redarea melodiilor si videoclipurilor 60
Restrictii legale
Redarea melodiilor
Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio
xiii
Redarea melodiilor si videoclipurilor 60
Inscriptionarea CD-urilor audio
Redarea formatelor multimedia proprietare
Folosirea unui iPod
Crearea si modicarea sierelor audio
Folosirea DVD-urilor
Redarea sierelor multimedia de pe internet
Modicarea videoclipurilor
Rezumatul lectiei
Exercitii practice
Ubuntu: Ajutor si suport 60
Introducere
Resurse de suport gratuit
Documentatia sistemului
Documentatie online
Suport oferit de comunitate
Launchpad
The Fridge
Servicii comerciale cu plat a
Rezumatul lectiei
Parti tionarea si pornirea - op tional 60
Ce este partitionarea
Crearea unei partitii
Optiuni la nc arcarea sistemului
Rezumatul lectiei
xiv
Exercitii practice
Sumarul cursului
1 / 338
Capitolul 1
Prezentare Ubuntu
OBIECTIVE
n aceast a lectie veti nv ata:
Concepte fundamentale Open Source
Leg atura dintre the Free Software Movement (Mi scarea pentru programe libere), sursa deschis a si Linux
Cum este legat Ubuntu de aplicatiile cu sursa public a
Cum este dezvoltat Ubuntu
Despre versiunile Ubuntu
Despre diferentele majore dintre Ubuntu si Microsoft Windows
1.1 Despre conceptul de Surs a public a
Ubuntu este un sistem de operare cu surs a public a, bazat pe Linux. Termenul surs a public a poate denit ca un set de principii
si practici care promoveaz a accesul la proiectarea si producerea propriu-zis a a bunurilor si cuno stintelor. Sursa deschis a se aplic a,
n general, codului surs a al programelor, care devine astfel accesibil utilizatorilor, cu putine restrictii legate de proprietatea int-
electual a sau f ar a nici o restrictie. Acest lucru permite utilizatorilor s a distribuie, s a creeze si s a modice continutul programelor,
e individual, pentru satisfacerea unor cerinte personale specice, e prin colaborare, n scopul mbun at atirii acelui program.
Att mi scarea surs a deschis a, ct si Linux-ul, au parcurs mai multe etape pn a ce au ajuns la forma din zilele noastre.
Ideea din spatele distribuirii deschise, f ar a constrngeri, a codului surs a, este aceea de a ncuraja dezvoltarea programelor pe baza
colabor arii voluntare. Utilizatorii mbun at atesc continutul programelor, rezolv a erorile de programare, dezvolt a facilit ati noi si
mp art a sesc toate acestea celorlalti.
Ca rezultat direct al dezvolt arii n colaborare a programelor, colaborare care implic a un num ar mare de programatori, utilizatorii
beneciaz a de programe care sunt adesea de o calitate mai bun a si au performante superioare alternativelor proprietare. Utiliza-
torii sunt ncurajati s a personalizeze programele, pentru ca acestea s a r aspund a mai bine propriilor cerinte, ceea ce reprezint a n
sine un pas uria s nainte fat a de modul de gndire o singur a m asur a pentru toat a lumea.
Proiectele de tip surs a public a apeleaz a si la talentele altor oameni, nu numai la programatori. Multe proiecte implic a arti sti,
muzicieni, creatori de interfete grace si autori de documentatie, pentru a realiza un produs complet.
1.2 Mi scarea pentru Software Liber, Open Source si Linux
Exist a adesea o confuzie legat a de programele cu sursa public a, programele gratuite si Linux. Cu toate c a ntre acestea trei sunt
conexiuni, exist a si diferente distincte, care devin evidente dac a studiem evolutia acestora.
2 / 338
1.2.1 Mi scarea pentru Software Liber
n anii 60, programele erau distribuite liber, n mod obi snuit, de companii precum IBM si partajate de utilizatori. Programele
erau considerate pe atunci o extensie a dispozitivelor zice, concept n jurul c aruia a fost dezvoltat modelul de afaceri al acestor
corporatii. Programele erau puse la dispozitie mpreun a cu codul surs a, care putea mbun at atit si modicat; iat a de ce putem
spune c a aceast a abordare poate considerat a drept originile programelor surs a deschis a. Totu si, odat a cu ieftinirea dispozitivelor
zice si cu diminuarea proturilor n anii 70, produc atorii au g asit n programe o modalitate prin care s a- si asigure surse
suplimentare de prot.
n septembrie 1983, Richard Matthew Stallman, fost programator la MIT Articial Intelligence Lab, a lansat proiectul GNU,
prin care s-a dorit realizarea unui sistem de operare (SO) asem an ator UNIX-ului. El era ngrijorat de ponderea tot mai mare a
programelor proprietare, care avea s a pun a utilizatorii n incapacitatea de a accesa si modica programele din calculatoarele
proprii. Limitarea dezvolt arii prevala, n detrimentul libert atii. Odat a cu proiectul GNU, Stallman initiaz a Free Software Move-
ment (Mi scarea pentru software liber) si, n Octombrie 1985, pune bazele Free Software Foundation (Fundatia pentru software
liber).
Stallman a dus o munc a de pionierat n denirea caracteristicilor sursei publice si ale conceptului de copyleft. El este autorul
principal al mai multor licente copyleft, inclusiv GNU General Public License (GPL), care este cea mai folosit a licent a pentru
programele libere.
Este bine de re tinut:
Pentru mai multe informatii despre Richard Stallman si proiectul GNU trebuie s a consultati paginile de Internet urm atoare:
http://en.wikipedia.org/wiki/Richard_stallman.
Pn a n anul 1991 au fost create mai multe unelte GNU, printre care si puternicul compilator GNU (GCC). Totu si, nu era
disponibil un kernel liber pentru realizarea unui sistem de operare liber, care s a foloseasc a aceste unelte.
1.2.2 Mi scarea Open Source si Linux
Diferenta dintre software liber si open source este analog a diferentei dintre o mi scare social a (software liber) si o metodologie
de dezvoltare (open source). Linux se refer a la kernel sau la scheletul arhitecturii open source.
n august 1991, Linus Benedict Torvalds, un student nlandez din anul doi la informatic a ( stiinta calculatoarelor) de la Universi-
tatea din Helsinki, a nceput s a lucreze n Minix.
Figura 1.1: Linus Benedict Torvalds
Minix este un sistem de operare asem an ator UNIX-ului, realizat cu codul surs a public, creat de Prof. Andrew S. Tanenbaum,
cu intentia de a prezenta studentilor s ai procesele interne din cadrul unui sistem de operare.
Linux-ul a fost gndit initial ca un sistem de operare asem an ator Minix-ului, pe care Linus Torvalds s a-l poat a utiliza pe calcula-
torul de acas a. Pe la mijlocul lui septembrie, Torvalds scoate primul kernel Linux, versiunea 0.01. n 1994, apare versiunea 1.0
a kernelului Linux, sub licent a GNU GPL. Kernelul liber si uneltele GNU au asigurat un teren fertil pentru entuzia sti. Din cauza
faptului c a s-a dorit p astrarea r ad acinilor UNIX, Linux-ul a pus la dispozitie, pentru nceput, interfata n linie de comand a (Com-
mand Line Interface - CLI); adaptarea Sistemului de ferestre X (X Window System), ntr-un stadiu ulterior, aduce o interfat a
grac a cu utilizatorul (Gracal User Interface - GUI).
3 / 338
Linux-ul nu este proprietatea cuiva, individ sau companie, nici chiar a lui Linus Torvalds, cel care a nceput dezvoltarea Linux-lui.
Totu si, Torvalds este implicat major n procesul de dezvoltare al kernelului principal si detine marca Linux.
Codul surs a deschis a al Linux-ului:
Este disponibil si accesibil oricui.
Poate modicat n functie de cerintele individuale specice si n functie de platforma folosit a.
Poate redistribuit liber n forma curent a sau n cele modicate.
Initial, Linux-ul a fost o unealt a foarte tehnic a, exclusivist a, pentru programarea codului surs a. Mii de dezvoltatori au contribuit
la evolutia Linux-ului pe m asur a ce acesta devenea mai prietenos cu utilizatorul. Acest lucru a dus la lansarea a sute de versiuni
de distributii, att comerciale, ct si necomerciale, proiectate pentru utilizarea de zi cu zi, existente si ast azi.
n 1998, Jon "maddog" Hall, Larry Augustin, Eric S. Raymond, Bruce Perens si altii, au lansat formal Open Source Movement.
Ace stia au promovat programele surs a deschis a exclusiv pe bazele excelentei tehnice.
Figura 1.2: Fondatorii Open Source Movement
Mi scarea pentru programe cu surs a public a si explozia dot.com de la sfr situl anilor 90 au coincis, aducnd popularitate Linux-
ului si facilitnd evolutia mai multor companii care aveau o atitudine prietenoas a fat a de sursa public a, companii precum Corel
(Corel Linux), Sun Microsystems (OpenOfce.org) si IBM (OpenAFS). La nceputul secolului 21, cnd pr abu sirea dot.com era
n plin a desf a surare, sursa public a a fost n prima pozitie ca alternativ a viabil a la programele proprietare scumpe. Momentul
prielnic a fost favorizat si de aparitia unor aplicatii u sor de utilizat.
Si astfel, ceea ce la nceput a fost doar o idee, a devenit o pasiune pus a n slujba revolution arii unei industrii preocupat a intens de
patente si licentieri. Cu necesit ati minime de investitii si mbun at atirea accesibilit atii n utilizare, Linux-ul s-a mp amntenit ca
optiune demn a de luat n seam a pentru intreprinderi si utilizatori obi snuiti.
1.3 Despre Ubuntu
Ubuntu este un sistem de operare dezvoltat de comunitate, bazat pe Linux, care este perfect pentru laptopuri, statii de lucru si
servere. Contine toate aplicatiile de care aveti nevoie - inclusiv un navigator de Internet, programe pentru realizarea de prezent ari,
documente si foi de calcul electronice, mesagerie instantanee si multe altele.
Ubuntu este un cuvnt african care nseamn a umanitate c atre ceilalti sau sunt ceea ce sunt datorit a a ceea ce noi toti
suntem.
Istoria Ubuntu ncepe n Aprilie 2004, cnd Mark Shuttleworth a format un grup de dezvoltatori surs a deschis a care s a creeze un
nou sistem de operare Linux.
4 / 338
Figura 1.3: Mark Shuttleworth
Bazat pe principiile unor lans ari n intervale de timp prestabilite, pe fundatiile puternice ale Debian-ului, pe administratorul
spatiului de lucru Gnome si pe un angajament pentru libertate, acest grup a operat la nceput sub auspiciile http://no-name-
yet.com.
Dup a mai bine de trei ani, Ubuntu a crescut la o comunitate de peste 12.000 de membri si o baz a de utilizatori aproximati la peste
8 milioane (la nivelul lunii iunie 2007). Canonical este sponsorul comercial al Ubuntu.
1.3.1 Promisiunea Ubuntu
Ubuntu va ntotdeauna gratuit, inclusiv editiile pentru intreprinderi si actualiz arile de securitate.
Ubuntu vine cu suport comercial asigurat de Canonical si de sute de companii din toat a lumea.
Ubuntu include cele mai bune traduceri si cea mai bun a infrastructur a de accesibilitate pe care comunitatea surs a deschis a le
poate oferi.
CD-ul Ubuntu contine doar aplicatii libere si gratuite; Ubuntu v a ncurajeaz a s a folositi programe gratuite si cu surs a public a,
s a le mbun at atiti si s a le dati mai departe.
1.3.2 Versiuni Ubuntu
n octombrie 2004 este lansat a prima versiune Ubuntu. O versiune nou a a Ubuntu este lansat a la ecare sase luni, iar actualiz arile
de versiuni sunt gratuite. Utilizatorii sunt sf atuiti s a fac a actualiz ari de versiune atunci cnd sunt disponibile, pentru a avea la
dispozitie cele mai noi aplicatii si facilit ati. Aceste versiuni sunt denumite dup a schema (de nume) A.LL, unde A indic a anul, iar
MM arat a luna lans arii. Numele din paranteze este un nume de cod acordat unei versiuni aat a n dezvoltare.
Fiecare versiune este suportat a timp de 18 luni; versiunile cu suport pe termen lung (LTS) sunt suportate timp de 3 ani pentru
editiile desktop si timp de 5 ani pentru editiile server.
5 / 338
Figura 1.4: Versiuni Ubuntu
O scurt a istorie a lans arilor:
Ubuntu 4.10 (Warty Warthog) Ubuntu 4.10 a fost prima versiune a Ubuntu, lansat a n octombrie 2004; a fost asigurat suportul
pn a n aprilie 2006.
Prima comunitate de testeri ai versiunii 4.10 a fost numit a Scurm atori (Sounder), denumire colectiv a pentru porci mistreti
(warthogs). Lista de mail a Scurm atorilor exist a si ast azi ca forum pentru discutii deschise ale comunit atii.
Ubuntu 5.04 (Hoary Hedgehog) Lansat n aprilie 2005; suport asigurat pn a n octombrie 2006.
Ubuntu 5.10 (Breezy Badger) Lansat n octombrie 2005; suport asigurat pn a n aprilie 2007.
Ubuntu 6.06 LTS (Dapper Drake) Este prima versiune cu suport pe termen lung (LTS) si a fost lansat a n iunie 2006. Suportul
pe termen lung se refer a la suport garantat pentru actualiz arile de securitate timp de trei ani pentru versiunea desktop si de cinci
ani pentru versiunea server. Toate celelalte versiuni au suport timp de 18 luni att pentru versiunea desktop ct si pentru
versiunea server. Perioada extins a a suportului ofer a o asigurare n plus si face mai u soar a si mai practic a implementarea
sistemului de operare pe ct mai multe sisteme. Versiunea pentru desktop are suport pn a n iunie 2009 iar versiunea server are
suport pn a n iunie 2011.
6 / 338
Ubuntu 6.10 (Edgy Eft) Lansat n octombrie 2006. Aceast a versiune garanteaz a un proces de pornire (boot) robust; asigurat
suportul pn a n aprilie 2007.
Ubuntu 7.04 (Feisty Fawn) Lansat n aprilie 2007. Aceast a versiune aduce mbun at atiri importante n roaming-ul de retea;
suport asigurat pn a n octombrie 2008.
Ubuntu 7.10 (Gutsy Gibbon) Lansat n octombrie 2007. Tr as aturile particulare includ efecte vizuale spectaculoase disponibile
n instalarea implicit a, comutarea mai rapid a ntre utilizatori, auto-detectia imprimantelor, c autarea si indexarea mai rapid a a
sierelor; suport asigurat pn a n aprilie 2009.
Ubuntu 8.04 LTS (Hardy Heron) Lansat a n aprilie 2008, Ubuntu 8.04 LTS este cea de a doua editie cu suport pe termen
lung realizat a de c atre echipa Ubuntu. Versiunea pentru desktop va sustinut a pn a n aprilie 2011 iar versiunea server va
suportat a pn a n aprilie 2013.
Ubuntu 8.10 (Intrepid Ibex) Lansat n octombrie 2008, Ubuntu 8.10 include sute de mbun at atiri si suport complet pentru 3D.
Aceast a versiune va avea sustinere pn a n Aprilie 2010.
Ubuntu 9.04 (Jaunty Jackalope) Programat pentru lansare n Aprilie 2009, Ubuntu 9.04 va noua versiune inovatoare
Ubuntu.
1.3.3 Lucr ari derivate din Ubuntu
Ubuntu este, de asemenea, disponibil n mai multe arome precum Ubuntu, Edubuntu, Kubuntu si Xubuntu. Edubuntu este
Ubuntu special conceput pentru mediul scolar. Kubuntu este o derivat a ocial a a lui Ubuntu care se bazeaz a pe proiectul K
Desktop (KDE). KDE este un mediu desktop puternic, combinnd u surinta n folosire si functionalitate modern a. Xubuntu se
adreseaz a utilizatorilor care nu detin calculatoare performante sau acelora care doresc un mediu desktop extrem de ecient pe un
calculator performant.
1.3.4 Dezvoltarea Ubuntu si comunitatea
Ubuntu este un proiect sustinut prin colaborarea membrilor comunit atii Ubuntu din toat a lumea. De la nceputurile sale, n anul
2004, mii de contribuitori s-au al aturat comunit atii Ubuntu. Ace sti utilizatori si aduc contributia la dezvoltarea Ubuntu prin
scrierea de cod, popularizare, nfrumusetarea mediului spatiului de lucru, traduceri, testare si documentare (acestea ind doar
cteva domenii). Procesul de dezvoltare al sistemului de operare Ubuntu este deschis si transparent pentru toat a lumea, e c a
sunteti un utilizator ncep ator sau un dezvoltator cu experient a n Ubuntu - oricine este binevenit dac a dore ste s a se implice n
dezvoltarea si mbun at atirea Ubuntu. Canonical, de asemenea, a angajat dezvoltatori care si aduc contributia la dezvoltarea
Ubuntu.
Cum v a puteti implica Comunitatea Ubuntu este format a din multi indivizi si multe echipe care lucreaz a la diferite aspecte ale
lui Ubuntu. Dac a sunteti un dezvoltator, puteti participa n nucleul de dezvoltare, puteti scrie aplicatii noi, puteti crea pachete
pentru aplicatii suplimentare si puteti ajuta la depistarea si eliminarea erorilor de programare. Dac a aveti nclinatii artistice puteti
s a v a aduceti contributia la aspectul grac si la functionalitatea sistemului de operare Ubuntu. De asemenea, puteti asigura suport
tehnic pe Internet, puteti scrie documentatie, puteti ajuta la crearea materialului pentru instruirea utilizatorilor Ubuntu. Sunt o
multime de moduri n care puteti contribui.
Zona Dezvoltatorilor Zona dezvoltatorilor este compus a din dezvoltatori care creeaz a si mpacheteaz a programe, pun la punct
defectele de programare si ntretin Ubuntu. Ei sunt responsabili de asigurarea unui catalog cuprinz ator de programe si de
mentinerea Ubuntu ca sistem de operare pe care te poti baza, care ruleaz a lin, f ar a probleme. O modalitate prin care puteti ncepe
s a contribuiti la mpachetarea programelor este s a v a al aturati MOTU - consultati https://wiki.ubuntu.com/MOTU/GettingStarted.
Idea Pool Dac a aveti idei de proiecte, propuneri si mbun at atiri, dar nu aveti posibilitatea de a le implementa personal, le puteti
ad auga n colectorul de idei, disponibil la https://wiki.ubuntu.com/IdeaPool.
Utilizatori cu preg atire tehnic a Dac a aveti preg atire sau nclinatii tehnice, puteti contribui n cadrul comunit atii Ubuntu n
urm atoarele moduri:
Testati versiunile Ubuntu aate n dezvoltare pentru a ajuta la depistarea erorilor de programare nainte de lansarea propriu-zis a.
Trimiteti inform ari despre erorile de programare si ajutati echipa de dezvoltatori n analizarea acestora.
7 / 338
Triati (editati si ncadrati n categorii) defectele de programare pentru a citite, evaluate si sortate nainte de repararea acestora.
nscrieti-v a pe listele de asistent a prin po st a electronic a (e-mail) sau pe listele de discutii ale Ubuntu.
Deveniti membru n forumurile de pe Internet si r aspundeti solicit arilor existente.
Al aturati-v a canalului IRC Ubuntu, o form a de chat Internet n timp real, pentru a participa la discutii si a oferi asistent a.
Utilizatori f ar a nclina tii tehnice Chiar dac a nu aveti cuno stinte tehnice despre Ubuntu, puteti ajuta utilizatorii Ubuntu prin
urm atoarele proiecte:
Grac a si Design
Traduceri si localizare
Scrierea si actualizarea documentatiei si a materialelor pentru instruirea utilizatorilor
Popularizare
Realizarea cursului despre Ubuntu Desktop Unul dintre scopurile urm arite de Canonical este acela de a asigura o p atrundere
a sistemului de operare Ubuntu pe ct mai multe calculatoare si servere, peste tot n lume. Asigurarea instruirii este v azut a drept
calea principal a prin care se faciliteaz a adoptarea Ubuntu si astfel de cursuri sunt concepute pentru certicarea profesioni stilor
Ubuntu, sprijinirea partenerilor care distribuie Ubuntu si preg atirea utilizatorilor obi snuiti (ca dumneavoastr a) pentru ca ace stia
s a obtin a ct mai multe de la acest SO. Pentru mai multe informatii despre cursurile Ubuntu existente si programul de certic ari,
consultati http://www.ubuntu.com/training.
Ca si n cazul dezvolt arii de programe, comunitatea contribuie si la dezvoltarea si mbun at atirea acestui curs. Membrii comunit atii
care sunt experti n Ubuntu denesc scopul si structura programului de preg atire, prin identicarea cerintelor din perspectiva
utilizatorilor; ei ajut a Canonical, precum si terte p arti, n realizarea continutului si n corectarea acestuia. Mai multe informatii
despre efortul depus de comunitatea Ubuntu n programele de instruire puteti g asi la: http://wiki.ubuntu.com/Training.
Procesul de dezvoltare, n totalitatea sa, respect a cu adev arat spiritul losoei Ubuntu si traditiile sursei deschise.
1.4 Ubuntu si Microsoft Windows: Diferentele majore
Programele cu sursa public a difer a de modelul programelor proprietare, dup a cum urmeaz a:
ncurajeaz a personalizarea si varietatea, ca opuse ideii o singur a m asur a care s a se potriveasc a tuturor nevoilor.
Se bazeaz a pe modelul de afaceri servicii ad augate, n loc de a folosi licentierea sau taxarea la bucat a.
Are convingerea c a beneciile colabor arii si contributiile mai multor dezvoltatori dep a sesc beneciile aduse de proiectele
controlate, dezvoltate de echipe mai mici, formate din dezvoltatori pl atiti.
Discutarea ec arui element prezentat n tabel mai n detaliu:
Costuri asociate: Sistemul de operare Microsoft Windows este unul proprietar, iar costul total cre ste cu ecare functie si aplicatie
care i este ad augat a. Pretul rezultat este cteodat a inuentat si de folosirea unor aplicatii realizate de terte p arti, neind controlat
numai de Microsoft. n cazul Ubuntu, lans arile de versiuni noi si aplicatii sunt, si acestea, gratuite.
Lans arile de versiuni noi: n cazul lans arilor Ubuntu, exist a o singur a versiune, de aceea aplicatiile si facilit atile puse la
dispozitia utilizatorilor obi snuiti sunt acelea si cu cele folosite de utilizatorii profesioni sti. Editiile Home si Professional ale
Microsoft Windows difer a. De exemplu, editia Microsoft Windows Professional dispune de mai multe elemente de securitate
dect editia Home.
Programul de lans ari n cazul Ubuntu, bazat pe un ciclu de 6 luni, face ca utilizatorii s a aib a acces la cele mai noi aplicatii.
Actualizarea de versiune (de la cea veche, la cea nou ap arut a) este gratuit a si suportat a pe deplin. Lans arile Microsoft sunt mai
rare, iar programul acestor lans ari nu este accesibil publicului.
8 / 338
Atribut Ubuntu Microsoft Windows
Costuri
Nu impune taxe de licentiere (f ar a
costuri)
Costuri pe utilizator si/sau pe o perioad a
limitat a de timp
Lans arile de
versiuni
Aceea si versiune si acelea si facilit ati
sunt destinate att utilizatorilor
obi snuiti, casnici, ct si celor
profesionali.
Lansarea unei versiuni noi, cu
asigurarea asistentei complete, la ecare
sase luni.
Editii diferite pentru utilizatorii
obi snuiti si profesioni sti (editii Home si
Professional)
Lans ari mai putin frecvente si un
program deloc transparent
Securitate
Utilizatorului cu drepturi de
administrator (root) i se creeaz a un cont
securizat
Este rar tinta programelor malitioase
(malware) si a viru silor
Permite accesul nengr adit la contul
utilizatorului cu drepturi administrative
Constituie tinta predilect a a programelor
malware si a viru silor
Personalizare
Foarte u sor de personalizat si
transformat
Este posibil a rularea mai multor arome
(versiuni) de Ubuntu n paralel
Sistem de operare standard, cu optiuni
limitate de personalizare
Aplicatiile suplimentare implic a costuri
suplimentare
Stocarea de date
U sor de trecut de la o versiune la alta
(upgrade si downgrade)
Datele utilizatorilor sunt stocate ntr-un
singur director home
Migrarea datele utilizatorilor si
refacerea acestora si a congur arilor
personale pe alt calculator se poate face
foarte u sor
Datele utilizatorilor sunt stocate n mai
multe locuri
Realizarea unor copii de sigurant a si
migrarea datelor unui utilizator pe alt
calculator sunt sarcini foarte dicile
Tabela 1.1: Tr as aturi denitorii
9 / 338
Aspecte legate de securitate: Ubuntu este rar tinta atacurilor programelor malware si a viru silor. Contul utilizatorului cu drepturi
administrative este securizat implicit n Ubuntu si doar cteva sarcini implic a folosirea drepturilor speciale. Microsoft Windows
pune la dispozitie un mediu n care accesul la utilizatorul cu drepturi depline se face direct (nerestrictionat).
Figura 1.5: Securitatea n Ubuntu
Personalizare: Dup a cum veti descoperi n acest curs, Ubuntu v a invit a s a-l redesenati si s a-l personalizati. Puteti rula n paralel
mai multe versiuni Ubuntu; de exemplu, puteti instala Kubuntu (KDE) mpreun a cu Ubuntu (GNOME) si s a selectati mediul
spatiului de lucru pe care doriti s a-l utilizati. Mai mult de 17,000 pachete sunt disponibile si u sor de accesat prin intermediul
Internetului. Ca urmare, nu sunteti nevoiti s a folositi o anume versiune din cauz a c a pe aceea ati instalat-o initial.
Microsoft Windows este un SOstandard, cu putine posibilit ati de personalizare. Cu toate c a sunt disponibile foarte multe aplicatii,
acestea, aproape n totalitate, sunt programe proprietare care impun o tax a de licentiere.
Figura 1.6: Personalizarea spatiului de lucru
Stocarea datelor: n Microsoft Windows, datele utilizatorilor sunt stocate n mai multe locuri, ceea ce face ca realizarea copiilor
de sigurant a si migrarea datelor pe alte calculatoare s a e f acute cu greutate. Ubuntu p astreaz a datele unui utilizator ntr-un
singur loc - directorul home (acas a). Aceasta face ca migrarea datelor de pe un calculator vechi pe altul nou s a e f acut a cu
u surint a, oferind posibilitatea p astr arii copiilor de sigurant a n locuri sigure.
1.4.1 Instalare
Instalarea Sistemului de Operare (SO): Totu si, pentru o instalare pe un calculator cump arat f ar a sistem de operare, n cazul
Ubuntu puteti g asi acest sistem de operare pe Internet, gratuit, sau puteti comanda un CD, de asemenea, gratuit. Pentru orice
versiune de Microsoft Windows trebuie s a achitati contravaloarea taxei de licentiere impus a de Microsoft.
Ubuntu exist a si n modul live-CD, ceea ce nseamn a c a puteti folosi sistemul de operare direct de pe CD, f ar a a-l instala n
calculator. Dac a v a place ceea ce vedeti, puteti s a treceti la instalare. Dac a nu, dati-l unui prieten. Live-CD-ul este foarte
folositor si atunci cnd trebuie s a reparati un sistem.
Instal arile pentru Microsoft Windows si Ubuntu se fac foarte u sor, prin rularea CD-ului de instalare si repornirea calculatorului.
n cazul ambelor instal ari, durata acestora variaz a n functie de specicatiile calculatorului, o durat a medie situndu-se n
intervalul 20-30 de minute.
Instalarea aplicatiilor: Puteti ad auga programe n Ubuntu folosind utilitarul Instalare/Dezinstalare (Add/Remove Applica-
tions) sau administratorul de pachete Synaptic. Utilitarul Instalare/Dezinstalare v a permite s a vizionati toate aplicatiile libere
si gratuite, recomandate a folosite n Ubuntu, si s a le instalati pe acelea pe care le doriti. n cazul Microsoft Windows,
ecare program are propria metod a de instalare. Microsoft Vista dispune de o facilitate numit a Digital Locker care permite
utilizatorilor s a cumpere programe de pe Internet si s a le descarce ntr-un mod protejat.
10 / 338
Instalare Ubuntu Microsoft Windows
Instalarea
sistemului de
operare
Poate desc arcat de pe Internet, gratuit,
sau poate comandat, gratuit, ca CD
Poate folosit direct de pe live-CD
Trebuie cump arat
Sistemul de operare trebuie instalat pe
discul x al calculatorului
Instalarea
programelor
Este disponibil a o varietate
impresionant a de programe
Toate pot desc arcate de pe Internet
n instalarea implicit a, programele
disponibile sunt n num ar redus
Utilizatorii pot cump ara si desc arca
programe de pe Internet, dar exist a si
programe care pot instalate doar
manual
Tabela 1.2: Diferente legate de instalare
Figura 1.7: Instalarea aplicatiilor
11 / 338
1.4.2 Aplica tii
Tabelul de mai jos contine o comparatie ntre aplicatiile Ubuntu si cele specice Microsoft Windows:
Aplicatii Ubuntu Microsoft Windows
Navigare web si
E-mail
Navigatorul Firefox n instalarea
implicit a
Clientul de e-mail Evolution n
instalarea implicit a
Navigatorul Internet Explorer n
instalarea implicit a
Clientul de e-mail Outlook n instalarea
implicit a
Procesare de text
Suita OpenOfce.org WordPad n instalarea implicit a
Multimedia
Sunt incluse aplicatiile Audio CD
Extractor, Brasero, Rhythmbox, Player
pentru lme si nregistrare sunet
Include Microsoft Windows Media
Player 11 (WMP) si Microsoft Windows
Media Center (WMC)
Editare de imagini
si gestionarea
fotograilor
F-Spot pentru gestionarea fotograilor
Gimp pentru editarea imaginilor
Aplicatia Picture Gallery
Desen
Tabela 1.3: Diferente de baz a ntre aplicatii
Discutarea ec arui element prezentat n tabel mai n detaliu:
Retea, navigare web si e-mail Congurarea retelei este u soar a, att pentru Ubuntu, ct si pentru Microsoft Windows. Navigarea
pe Internet dispune de aproximativ acelea si facilit ati n cazul ambelor sisteme de operare.
Mozilla Firefox este navigatorul de Internet instalat implicit de Ubuntu, iar Internet Explorer este navigatorul de Internet din
Vista. Puteti instala Firefox n Microsoft Windows.
Evolution este clientul de mail implicit al Ubuntu. Se poate conecta la conturile POP, c asutele po stale conventionale UNIX si
serverele Exchange prin Outlook Web Access. Evolution dispune si de un Personal Information Manager (PIM - administrator al
informatiilor personale) si un utilitar gen agend a pentru programarea activit atilor zilnice. Aplicatia pentru e-mail din Microsoft
Vista este o versiune rescris a a aplicatiei Outlook Express, care contine o versiune trunchiat a a utilitarului agend a, Microsoft
Windows Calendar. Ar trebui s a luati n considerare instalarea Outlook dac a doriti s a folositi des agenda sau dac a doriti un PIM
pe deplin functional. Utilizatorii Ubuntu se bucur a de un client de e-mail care cuprinde toate facilit atile.
Figura 1.8: Clientul de e-mail Evolution
Procesare de text: Suita OpenOfce.org este prezent a n instalarea implicit a a SO Ubuntu si asigur a multe din facilit atile
prezente n Microsoft Ofce. Vista are n instalarea implicit a WordPad; versiunea complet a a Microsoft Word (sau Ofce) pentru
Microsoft Windows este disponibil a, dar implic a alte costuri.
12 / 338
Figura 1.9: OpenOfce.org Writer
Multimedia: O serie de programe multimedia sunt congurate implicit n Ubuntu, precum Audio CD Extractor, Brasero scriere
discuri, Rhythmbox redare muzic a, Player pentru lme si nregistrare sunet. Rhythmbox este programul implicit pentru redarea
CD-urilor audio si pentru organizarea colectiilor si a listelor de redare. Rhythmbox este similar programului Microsoft Windows
Media Player. Brasero poate folosit pentru inscritionarea CD-urilor cu muzic a.
Pentru a reda formatul mp3 n Ubuntu, trebuie s a instalati un pachet de codecuri. Acest lucru este necesar deoarece Ubuntu nu
este distribuit cu codecurile mp3 din cauza restrictiilor impuse de licenta acestora. Redarea sierelor mp3 se poate face implicit
pentru unele versiuni de Microsoft Windows.
Vista are dou a programe multimedia, Windows Media Player 11 (WMP, pe scurt) si Windows Media Center (WMC, pe scurt).
WMP este mai bun la redarea sierelor care contin muzic a, iar WMC este folositor dac a intentionati s a transformati calculatorul
n centru de divertisment. WMP poate contine o bibliotec a cuprinz atoare de muzic a . Folosind sistemul WMP de c autare si
indexare, puteti c auta piese muzicale ale unui anume artist sau o anumit a pies a.
Editarea imaginilor si gestionarea fotograilor Cu aplicatia Picture Gallery din Microsoft Vista, puteti nc arca mii de fotograi
si puteti ad auga etichete acestora. V a puteti organiza pozele rapid si puteti lucra cu ele deoarece le puteti eticheta printr-un singur
clic de maus. Administratorul fotograilor din Ubuntu, F-Spot, v a organizeaz a colectia personal a. Lucreaz a f ar a probleme cu
bazele de date populare de pe Internet pentru fotograi, cum ar Flickr si Picasa Web.
Ubuntu aduce GIMP pentru editarea imaginilor, care este o aplicatie puternic a, asem an atoare Photoshop-ului. Microsoft Win-
dows Vista ofer a Paint pentru edit ari de baz a ale imaginilor.
Figura 1.10: GIMP
1.5 Rezumatul lec tiei
n aceast a lectie ati nv atat:
Concepte fundamentale Open Source
Leg atura dintre the Free Software Movement (Mi scarea pentru programe libere), sursa deschis a si Linux
Cum este legat Ubuntu de aplicatiile cu sursa public a
Cum este dezvoltat Ubuntu
Conventia folosit a pentru stabilirea numelui versiunii Ubuntu
Despre diferentele majore dintre Ubuntu si Microsoft Windows
13 / 338
1.6 Exercitii recapitulative
Question: Ce se ntelege prin termenul software liber?
Answer:
Question: Care este promisiunea Ubuntu?
Answer:
Question: Potriviti versiunile Ubuntu cu anii n care acestea au fost lansate.
1) 7.04 a) Iunie 2006
2) 4.10 b) Octombrie 2007
3) 6.06 c) Aprilie 2007
4) 7.10 d) Octombrie 2004
Answer:
Question: Mentionati 3 moduri n care utilizatorii f ar a preg atire tehnic a pot contribui la dezvoltarea Ubuntu.
Answer:
Question: Navigatorul implicit din Ubuntu este _________________.
Answer:
Question: Clientul implicit de e-mail din Ubuntu este __________________.
Answer:
Question: Care sunt avantajele programului Ubuntu de lans ari noi la perioade de 6 luni?
Answer:
14 / 338
Capitolul 2
Explorarea desktopului Ubuntu
OBIECTIVE
Elemente de baz a ale desktopului Ubuntu
Cum s a schimbati limba implicit a
Cum s a creati un utilizator nou, beneciind apoi de avantajul comut arii rapide ntre utilizatori
Pentru a ad auga sau sterge aplicatii
Cum s a activati efectele vizuale 3D
Aceast a lectie este un tur rapid al suprafetei de lucru Ubuntu. Cursul va intra n detalii aprofundate n lectiile viitoare, prezentarea
de fat a oferindu-v a o avanpremier a a ceea ce aveti de parcurs.
2.1 Componentele desktopului Ubuntu
Not a: Not a:
GNOME este mediul grac implicit al sistemului de operare Ubuntu. GNOME (GNU Network Object Model Environment)
este rezultatul unui efort international de a construi un mediu desktop complet - interfata grac a cu utilizatorul - n ntregime
din programe libere. Scopul implic a crearea cadrului de dezvoltare a programelor, selectarea aplicatiilor care vor incluse n
desktop si adaptarea programelor care administreaz a lansatoare de aplicatii, sierele, ferestrele si gestionarea sarcinilor. Membrii
comunit atii, din toat a lumea, contribuie la traducerea si implementarea acestui mediu grac n mai multe limbi. (Referinte:
http://en.wikipedia.org/wiki/GNOME)
Componente de baz a ale suprafetei de lucru Ubuntu La pornirea calculatorului va a sat ecranul de autenticare, n care
introduceti numele de utilizator si parola. Ceea ce vi se va a sa dup a autenticare este suprafata de lucru Ubuntu. Ubuntu aduce
un desktop curat, care nu prezint a n congurarea implicit a nici o pictogram a pe fundalul suprafetei de lucru.
15 / 338
Figura 2.1: Suprafata de lucru implicit a din Ubuntu
Puteti pune si aranja pictograme si siere pe desktop pentru a le accesa rapid. Dac a un CD, disc x sau alte dispozitive externe
sunt conectate la calculatorul dumneavoastr a, Ubuntu a seaz a automat pictograma acestora, pentru a permite accesul la ele.
Figura 2.2: Pictograme desktop
n partea superioar a si n cea inferioar a a suprafetei de lucru se a a dou a bare, numite panouri.
16 / 338
Figura 2.3: Panourile desktopului
n partea stng a a panoului superior sunt trei meniuri principale: Aplicatii, Locuri si Sistem.
n congurarea implicit a, lng a meniurile prezente n panoul superior sunt trei pictograme pentru acces rapid: Mozilla Firefox,
Evolution si Ajutor.
Figura 2.4: Pictograme pentru acces rapid
1. Efectuati clic pe zona liber a a panoului superior si ap asati Adaug a la panou. Se va deschide fereastra Adaug a la panou.
Figura 2.5: Ad augarea unei pictograme pentru acces rapid
2. Fereastra de dialog Adaug a la panou a seaz a aplicatiile existente n calculator. Alegeti o aplicatie si efectuati clic pe
Adaug a pentru a ad auga pictograma pentru acces rapid a aplicatiei n zona liber a a panoului. Dac a doriti s a porniti un
program disponibil n meniul Aplicatii, efectuati clic pe Lansator de aplicatii. NOT
A:
Ca alternativ a, din fereastra de dialog Adaug a la panou puteti trage o aplicatie direct n panou pentru a crea o scurt atur a
pentru aplicatia respectiv a. Aplicatia va reprezentat a printr-o pictogram a pentru acces rapid.
17 / 338
Figura 2.6: Ad augarea lansatoarelor pentru aplicatii
3. Vor ap area aplicatiile, grupate n categorii asem an atoare cu cele din meniul Aplicatii. Alegeti o aplicatie din lista pus a la
dispozitie si ap asati pe Adaug a.
Figura 2.7: Selectarea aplicatiilor
Pictograma aplicatiei selectate va a sat a n zona neocupat a din panoul superior.
18 / 338
Figura 2.8: Ad augarea lansatoarelor pentru aplicatii
Puteti muta pictograma nou creat a prin efectuarea unui clic dreapta si selectarea optiunii Mutare din meniul contextual. Mutati
pictograma oriunde si efectuati clic stnga pentru a o xa pe pozitia aleas a.
Figura 2.9: Mutarea pictogramelor pentru acces rapid
Lng a zona liber a a panoului superior (acolo unde puteti crea scurt aturi pentru aplicatii) se a a pictograma aplicatiei pentru
comutare rapid a ntre utilizatori. Pictograma arat a utilizatorul curent . Puteti efectua clic pe aceasta pentru a lista ceilalti
utilizatori existenti pe calculator si pentru a intra n contul altui utilizator.
Veti nv ata mai multe despre comutarea rapid a ntre utilizatori odat a cu prezentarea subiectului Comutarea rapid a ntre utiliza-
tori.
19 / 338
Figura 2.10: Mini-aplicatia pentru comutare rapid a ntre utilizatori
Zona de noticare contine pictogramele retea si sunet pentru a v a oferii acces rapid la congur arile retelei si ale sistemului de
sunet. Astfel puteti verica optiunile retelei si puteti ajusta volumul difuzoarelor.
Data si ora curent a este a sat a al aturi de Zona sistem de noticare. Dac a efectuati clic pe dat a si pe timp, va a sat un calendar.
Ultima pictogram a de pe panoul superior opre ste, restarteaz a pune calculatorul n hibernare, blocheaz a calculatorul si l pune n
modul a steptare.
Figura 2.11: Pictogramele panoului superior
Prima pictogram a de pe panoul din partea inferioar a a suprafetei de lucru v a asigur a accesul rapid la aceasta. Dac a aveti deschise
mai multe ferestre si doriti s a le minimalizati pe toate n acela si timp, efectuati clic pe aceast a pictogram a. O alt a ap asare va face
ca ferestrele s a e prezentate n starea lor original a, anterior minimiz arii acestora.
Figura 2.12: Pictograma pentru a sarea desktopului
Al aturi de pictograma folosit a la minimizarea ferestrelor se a a o zon a liber a, n care apare lista cu ferestrele de aplicatii deschise,
similar a cu bara de meniuri din Windows. Cnd deschideti o aplicatie, ea este prezentat a n aceast a zon a, pentru acces rapid,
dup a cum se arat a n panoul inferior din imaginea urm atoare:
Figura 2.13: Aplicatii deschise
Urm atoarea pictogram a, spatiul de lucru, v a permite s a mp artiti fereastra deschis a pe suprafata de lucru n mai multe spatii de
lucru. Puteti apoi naviga prin spatiile de lucru ap asnd si mentinnd ap asate tastele CTRL+ALT, actionnd apoi tastele s ageti,
dreapta sau stnga. n acest mod se reduce dezordinea pe suprafata de lucru si este u surat a navigarea ntre ferestre.
De exemplu, puteti avea deschise pe suprafata de lucru fereastra Firefox, o aplicatie OpenOfce, o fereastr a de c autare si fereastra
aplicatiei Calculator.
20 / 338
Figura 2.14: Pictograma Spatii de lucru
Puteti muta fereastra Firefox ntr-un alt spatiu de lucru prin ap asarea tastelor CTRL+ALT+SHIFT si mentinerea lor ap asat a, n
timp ce actionati una din tastele s ageat a stnga sau dreapta.
Figura 2.15: Comutarea ntre spatiile de lucru
Acum aveti dou a spatii de lucru separate. Observati c a fereastra Firefox a fost mutat a n spatiul de lucru initial. A sadar, n functie
de sarcinile pe care le ndepliniti, puteti mp arti ferestrele pe mai multe spatii de lucru.
21 / 338
Figura 2.16: Dispunerea ferestrelor n spatiile de lucru
n congurarea implicit a a sistemului de operare Ubuntu dispuneti de dou a spatii de lucru. Dac a doriti s a distribuiti ferestrele pe
mai multe spatii de lucru, trebuie s a ad augati spatii pe desktop prin efectuarea unui clic dreapta pe pictograma spatiului de lucru
si selectarea optiunii Preferin tedin meniul contextual. Se va deschide fereastra de dialog Preferin.
Figura 2.17: Crearea unor noi spatii de lucru
n fereastra Preferin te comutator spatiu de lucru introduceti sau selectati din lista Num ar spatii de lucru num arul de spatiilor
de lucru si ap asati apoi pe nchide.
22 / 338
Figura 2.18: Preferinte comutator spatii de lucru
Spatiile de lucru pe care le-ati specicat vor a sate n coltul din dreapta jos al suprafetei de lucru.
Ultima pictogram a din panoul inferior este Co sul de gunoi. Acesta contine sierele pe care le-ati sters din calculator. Efectuati
clic dreapta pe pictogram a si ap asati Deschide pentru a deschide fereastra Co s de gunoi.
23 / 338
Figura 2.19: Meniul si pictograma Co s de gunoi
Puteti sterge denitiv un element din calculator prin ap asarea tastei DELETE.
Altfel, efectuati clic dreapta pe un element si apoi ap asati Sterge din co sul de gunoi pentru a sterge denitiv acel element din
calculator.
Dac a doriti s a restaurati elementele sterse, trageti elementul vizat din fereastra Co s de gunoi direct pe suprafata de lucru.
24 / 338
Figura 2.20: Stergerea articolelor din Co sul de gunoi
2.2 Schimbarea limbii implicite
Este bine de retinut:
Ubuntu este disponibil n peste 100 de limbi. Puteti selecta limba implicit a pentru sistemul dumneavoastr a e la instalarea
sistemului e dup a instalare.
Pentru a schimba limba implicit a pe parcursul instal arii, selectati limba dorit a n momentul n care sunteti ntrebat.
1. n meniul Sistem mergeti la Administrare si efectuati clic pe Language Support. Dac a sunt disponibile actualiz ari,
sistemul va solicita instalarea suportului pentru limba aleas a de dumneavoastr a.
25 / 338
Figura 2.21: Congurarea suportului de localizare
2. Ap asati pe Instaleaz a pentru to continua. La ncheierea actualiz arii se va deschide fereastra de dialog Language Support.
Figura 2.22: Instalarea actualiz arilor pentru suportul de localizare.
3. n fereastra de dialog Language Support, marcati c asuta de validare din sectiunea Supported Languages pentru limba
care doriti s a e folosit a n functiile de suport din Ubuntu.
26 / 338
Figura 2.23: Instalarea suportului de localizare
4. Ap asati Aplic a si apoi efectuati clic pe OK. Ubuntu va desc arca si instala pachetele necesare n calculatorul dumneavoastr a.
Limba pe care ati ales-o va listat a n caseta Limb a implicit a.
5. Alegeti limba pe care o doriti ca implicit a si ap asati pe OK.
6. Deautenticati-v a si autenticati-v a din nou pentru ca schimb arile s a- si fac a efectul.
Puteti schimba limba ori de cte ori doriti, n functie de locul n care v a aati. De exemplu, dac a aveti de f acut o prezentare n
timpul unei c al atorii de afaceri n Rusia, schimbarea limbii sistemului n rus a poate o abordare prin care v a veti face remarcat.
2.3 Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapid a ntre utilizatori
Puteti avea mai multi utilizatori care doresc s a acceseze sistemul. n acest caz exist a riscul ca datele s a e folosite sau chiar
alterate de ceilalti utilizatori. Pentru a preveni acest lucru, puteti crea conturi de utilizatori pentru ecare n parte, atribuind
ec arui utilizator un alt cont. De exemplu, este bine s a creati conturi pentru copii, pentru ca ace stia s a nu modice congur arile
dumneavoastr a sau s a nu acceseze siere sau aplicatii nepotrivite.
1. n meniul Sistem mergeti la Administrare si efectuati clic pe Utilizatori si grupuri. Se va deschide fereastra de dialog
Congur ari utilizatori.
27 / 338
Figura 2.24: Ad augarea si stergerea utilizatorilor
2. n fereastra de dialog Congur ari utilizatori efectuati clic pe Adaug a utilizator pentru a ad auga un cont nou de utilizator
pe calculator. Se va deschide fereastra de dialog Cont utilizator nou.
Figura 2.25: Ad augarea unui utilizator
3. Introduceti congur arile de baz a ale contului, informatiile de contact si parola n fereastra de dialog Cont utilizator nou.
(a) n cmpul Nume utilizator introduceti numele cu care se va autentica utilizatorul.
(b) n cmpul Nume real introduceti numele real al utilizatorului.
(c) Selectati tipul de utilizator din cmpul Prol
(d) Introduceti adresa locului de munc a n cmpul Loca tie birou.
(e) Introduceti num arul de telefon de la locul de munc a n cmpul Telefon serviciu.
(f) Introduceti num arul de telefon personal n cmpul Telefon acas a.
(g) Introduceti parola pentru contul de utilizator congurat n cmpul Parol a utilizator.
NOT
A:
Aceast a informatie este doar pentru statistici, ceilalti utilizatori nu o vor putea accesa.
Ap asati pe nchide pentru a salva congur arile.
28 / 338
Figura 2.26: Congurarea unui cont de utilizator nou
4. n fereastra de dialog Congur ari utilizatori va a sat un cont nou de utilizator. Aceast a fereastr a de dialog a seaz a
numele complet al utilizatorului si numele sub care acesta se autentic a la sistem. De asemenea, este ar atat locul noului
cont de utilizator.
29 / 338
Figura 2.27: Cont utilizator nou
De acum, dac a veti ap asa pictograma comutare rapid a ntre utilizatori, vor doi utilizatori a sati, cel care este autenticat ind
marcat printr-un semn de validare.
Figura 2.28: Comutarea ntre utilizatori
Aceast a facilitate previne deconectarea si conectarea repetat a a utilizatorilor de ecare dat a cnd se dore ste comutarea ntre uti-
lizatori. Permite comutarea rapid a ntre mai multi utilizatori conectati. Prin efectuarea unui simplu clic pe pictograma miniapli-
catiei comut a rapid ntre utilizatori, va prezentat a o list a cu numele utilizatorilor. Selectati un nume de utilizator si veti trimis
30 / 338
n ecranul de autenticare. Introduceti numele de utilizator si parola si veti intra n suprafata de lucru a noului utilizator. La
comutarea ntr-un alt utilizator, ecranul utilizatorului anterior este blocat implicit, astfel nct alt a persoan a nu poate modica
prolul utilizatorului anterior.
2.4 Instalarea/dezinstalarea programelor
UTILIZA TI APLICA TIA INSTALARE/DEZINSTALARE ATUNCI CND TREBUIE S

A:
Folositi programe care nu se reg asesc n conguratia implicit a a sistemului de operare Ubuntu.
ncercati o aplicatie alternativ a la una deja instalat a.
Ubuntu contine software prenc arcat care poate instalat cu u surint a n calculator atunci cnd este nevoie. Puteti instala aceste
programe utiliznd Administratorul de pachete Synaptic din Ubuntu. Pentru a accesa aplicatia Instalare/Dezinstalare programe,
n meniul Aplicatii efectuati clic pe Instaleaz a/Dezinstaleaz a.
Figura 2.29: Deschiderea programului Instalare/Dezinstalare aplicatii
Pentru a accesa Administratorul de pachete Synaptic, n meniul System mergeti la Administrare si efectuati clic pe Adminis-
tratorul de pachete Synaptic.
31 / 338
Figura 2.30: Deschiderea administratorului de programe Synaptic
Synaptic se distinge printr-o modalitate avansat a de instalare a pachetelor. Dac a nu g asiti un program n unealta Instalare/Dezin-
stalare, puteti c auta programul n Synaptic. Acest utilitar caut a toate programele existente n toate depozitele Ubuntu.
2.5 Efecte speciale - Compiz Fusion
Compiz Fusion este un administrator de ferestre 3D care folose ste accelerarea pl acilor grace prezente n zilele noastre pe cele
mai multe sisteme de birou si laptopuri. Asigur a numeroase efecte vizuale, care fac administratorii graci din Linux mai puternici
si mai intuitivi, precum si mai u sor de utilizat si mai interesanti. De exemplu, puteti plasa spatiile de lucru ntr-un cub, ceea ce
v a permite comutarea mai rapid a ntre acestea.
Compiz Fusion este activat implicit n Ubuntu 8.04 LTS pe sistemele care au plac a grac a corespunz atoare. Se vor activa efectele
vizuale speciale care mbun at atesc utilizarea si aspectul sistemului. Pentru a putea aprecia, la adev arata valoare, beneciile aduse
de aceast a aplicatie, trebuie s a o vedeti n actiune si s a v a jucati cu ea.
1. n meniul Sistem mergeti la Preferin te si efectuati clic pe Aspect. Se va deschide fereastra Preferin te aspect.
32 / 338
Figura 2.31: Deschiderea ferestrei de dialog Preferinte aspect
2. n fereastra de dialog Preferin te aspect sunt precongurate trei nivele pentru efectele speciale: Niciunul, Efecte normale
si Efecte suplimentare. Puteti alege pe oricare dintre acestea:
Figura 2.32: Congurarea efectelor vizuale
Dac a doriti un desktop simplu, f ar a nici un efect special, selectati Niciunul. Dac a doriti un desktop echilibrat ca atractivitate si
performante medii, selectati Normal. Dac a doriti efecte speciale variate, cum ar wobbly windows, desktop cube si multe altele,
selectati Extra.De exemplu, n timp ce a steptati ca o actualizare s a se ncheie sau ca un client de e-mail s a importe mesajele de
po st a electronic a, puteti activa efectul wobbly. Ferestrele vor ncepe s a danseze si s a a seze efecte 3D. Jucati-v a putin cu acestea,
este amuzant!
33 / 338
2.6 Sumarul Lec tiei
n aceast a lectie, ati nv atat c a:
Ubuntu utilizeaz a implicit administratorul grac GNOME.
Puteti congura limba implicit a a sistemului e pe parcursul instal arii, e ulterior.
Comutarea rapid a ntre utilizatori v a permite partajarea calculatorului cu alti utilizatori, f ar a a pune la dispozitia acestora
sierele dumneavoastr a.
Puteti instala programe n Ubuntu folosind aplicatia Instaleaz a/Dezinstaleaz a sau utilitarul Administratorul de pachete Synap-
tic.
Compiz Fusion este activat implicit n Ubuntu 8.04 LTS si asigur a efecte grace 3D amuzante pentru suprafata de lucru.
Question: n partea superioar a si n cea inferioar a a suprafetei de lucru se a a dou a bare, numite _________________.
Answer:
Question: Care sunt cele trei pictograme pentru acces rapid existente deja n panoul superior?
Answer:
Question: Ce este comutarea rapid a ntre utilizatori?
Answer:
2.8 Exercitii practice
Exerci tii: Aveti informatii legate de conturile dumneavoastr a bancare n calculator si doriti s a blocati accesul celorlalti la acestea.
Un prieten dore ste s a v a foloseasc a calculatorul pentru o perioad a de timp. Pentru a rezolva aceast a problem a, creati un cont nou
de utilizator pentru prietenul dumneavoastr a si utilizati miniaplicatia comutare rapid a ntre utilizatori.
1. n meniul Sistem mergeti la Administrare si efectuati clic pe Utilizatori si grupuri. Se va deschide fereastra de dialog
User settings.
2. n fereastra de dialog User settings efectuati clic pe Adaug a utilizator. Se va deschide fereastra de dialog Cont de
utilizator nou.
3. n fereastra de dialog introduceti urm atoarele informatii:
(a) Introduceti charles n cmpul Nume utilizator.
(b) Alegeti Desktop user din cmpul Prol.
i. Introduceti charles winsdor n cmpul Nume complet.
ii. Introduceti Anglia n cmpul Loc de munc a.
iii. Introduceti 111111 n cmpul Telefon serviciu.
iv. Introduceti 99999 n cmpul Telefon acas a.
v. Introduceti password@1 n cmpul Parol a utilizator.
vi. Ap asati pe nchide pentru a salva congur arile.
4. Efectuati clic pe pictograma comutare rapid a ntre utilizatori din panoul superior. Ap asati charles. Se va deschide ecranul
de autenticare.
5. Introduceti charles n cmpul Nume utilizator si password@1 n cmpul Parol a.
34 / 338
6. Prietenul dumneavoastr a poate lucra de acum n aceast a suprafat a de lucru.
Prietenul despre care am vorbit nu poate accesa contul dumneavoastr a de utilizator deoarece calculatorul va solicita parola
dumneavoastr a pentru a permite accesul la acest cont. A sa c a datele dumneavoastr a sunt n sigurant a.
35 / 338
Capitolul 3
Folosirea Internetului
OBIECTIVE
Cum s a v a conectati la internet
Cum s a c autati pe Internet
Cum s a utilizati un cititor de uxuri de stiri RSS
Cum s a trimiteti si s a primiti mesaje e-mail
Cum s a folositi diferite unelte pentru comunicarea prin mesaje instante
Cum s a efectuati apeluri telefonice folosind telefoane virtuale
3.1 Cum s a v a conectati si s a folositi Internetul
Internetul este folosit de c atre milioane de oameni zilnic pentru munc a si divertisment. S a c autati informatii de peste tot n lume,
s a corespondati cu prieteni si rude, s a participati n forum-uri de discutie, s a cititi stirile, s a jucati jocuri, nu a fost niciodat a mai
u sor... sau mai accesibil.
Modalit atile de conectare la Internet nu sunt ntotdeauna o alegere si depinde n mare parte de locul unde tr aiti si/sau munciti si de
infrastructura nconjur atoare. Pentru nceput aveti nevoie de un abonament la un Internet Service Provider (ISP) si o conexiune
functional a la internet n zona dumneavoastr a. Congurarea conexiunii la internet depinde ntr-o mic a m asur a de dumneavoastr a.
Ubuntu suport a majoritatea tipurilor de conexiune. Aceast a lectie va acoperi: Broadband (cablu sau ADSL), dial-up si accesul
direct prin Local Area Network (LAN).
Conexiunile broadband sunt rapide si de ncredere iar utilizatorii se pot abona pentru o plat a lunar a. Companiile broadband ofer a
pachete cu specicatii de viteze si limite de l atimi de band a diferite. Dac a veti c al atori si aveti nevoie de acces la internet, puteti
s a cump arati o conexiune wireless (f ar a r). Dac a computerul dumneavoastr a nu are deja preinstalat a placa wireless, veti avea
nevoie de una. Acest fel de conexiune este similar a cu una de satelit, datele ind transmise prin unde.
Accesul la Dial-up folose ste rele de telefon, doar c a la cele dou a capete se a a calculatoare. Aceasta este o modalitate de
conectare nceat a si ieftin a care folose ste rul de telefon pentru a se comunica cu un server local. Calculatorul sun a la un
num ar de telefon stabilit de ISP (Internet Service Provider) si se conecteaz a la server. n consecint a nu puteti s a efectuati
apeluri telefonice n timp ce sunteti conectat la Internet. Aceasta este cea mai veche si mai lent a modalitate de conexiune la net;
efectuarea mai multor activit ati n acest mod poate frustrant a si cu multe b at ai de cap.
36 / 338
3.1.1 Administrator Retea
Administratorul retelei din Ubuntu este o unealt a simpl a si puternic a ce permite mentinerea conexiunii adaptorului cu sau f ar a
r. Se a a pe bara de meniu de deasupra n coltul dreapta, sus. Un clic dreapta va ar ata dac a calculatorul dumneavoastr a este
deja conectat la o retea cu r sau f ar a. n cazul unei retele f ar a r protejat a de o parol a, va ap area o caset a de dialog care va cere
una. Aceasta poate p astrat a n inelul dumneavoastr a de chei si va folosit a automat cnd va mai nevoie. Totu si, s-ar putea
s a ti ntrebat de parola inelului de chei dac a va trebui s a v a deautenticati.
Figura 3.1: Administrator Retea
Puteti de asemenea s a efectuati clic-dreapta pe Administrator retea pentru a activa sau dezactiva conexiuni prin r sau f ar a r
(wireless). Informatiile conexiunii permit accesul la parametrii de retea folositi n mod curent.
Figura 3.2: Conexiune prin Administratorul de retea
Dac a Administratorul de retea nu congureaz a automat conexiunile la retea puteti s a reveniti s a le congurati manual.
3.1.2 Folosirea conexiunii prin cablu
1. n meniul Sistem mergeti la Administrare si ap asati Retea. Fereastra de dialog Preferin te Retea va ap area.
37 / 338
Figura 3.3: Accesare optiuni retea
2. Efectuati clic pe butonul Deblocheaz a si introduceti parola voastr a administrativ a.
3. n pagina Conexiuni alegeti conexiunea utilizabil a. Ap asati Propriet a ti. Se va deschide fereastra de dialog Propriet a ti
eth0.
Figura 3.4: Set ari de retea
4. Debifeaz a c asuta Activeaz a modul roaming pentru a activa conexiunea. NOT
A:
Cei mai multi furnizori de servicii de Internet de band a larg a (broadband) vor utiliza protocolul Dynamic Host Control
Protocol (DHCP) pentru a v a pune la dispozitie o adres a IP. Dac a este nevoie de o adres a IP static a, atunci ea v a va dat a
38 / 338
de c atre furnizorul de servicii de Internet. Etapele urm atoare v a vor ar ata modul de congurare a conexiunii de Internet
folosind adres a IP static a.
(a) n caseta Congura tie alegeti optiunea Adres a IP static a.
(b) Introduceti adresa de IP a calculatorului n caseta Adres a IP.
(c) Introduceti masca de subretea a adresei de IP a computerului n caseta Masc a subretea NOT
A:
O masc a de retea mparte o retea de adrese IP n grupuri care faciliteaz a directionarea datelor.
(d) Scrieti adresa IP a ISP-ului n caseta Adres a gateway. NOT
A:
Un gateway este un dispozitiv ce conecteaz a un utilizator la Internet. Este oferit de c atre ISP.
Figura 3.5: Propriet ati eth0
5. Ap asati OK pentru a ncheia conguratia conexiunii prin cablu.
Acum v a puteti conecta la Internet folosind cablul.
39 / 338
Dac a furnizorul vostru de Internet folose ste protocolul DHCP (Dynamic Host Connection Protocol), atunci pur si simplu selectati
optiunea Congurare automat a (DHCP) din meniul derulant Congurare.
3.1.3 Folosirea pl acii wireless
Ubuntu detecteaz a automat suportul pentru pl aci wireless.
1. n meniul Sistem mergeti la Administrare si apoi ap asati Retea. Se va deschide fereastra de dialog Preferin te retea.
2. Dac a placa wireless din computer este a sat a, puteti folosi aceea si procedur a descris a n sectiunea Folosirea conexiunii
prin cablu pentru a v a conecta la internet.
Figura 3.7: Alegere conexiune wireless
Sau efectuati clic stnga pe Administrator retea si detectati retele f ar a r din apropiere.
Pentru a vedea lista complet a de pl aci wireless care functioneaz a sub Ubuntu accesati: https://help.ubuntu.com/community/-
WiDocs/WirelessCardsSupported.
Unele pl aci wireless nu sunt prezente pe site-ul Ubuntu din cauz a c a nu au disponibile drivere cu surs a deschis a. Astfel, aceste
pl aci nu functioneaz a automat cu Ubuntu. Dac a placa dumneavoastr a de retea wireless nu dispune de un driver cu surs a deschis a
o puteti folosi utiliznd ndiswrapper.
Folosirea Ndiswrapper cu o plac a wireless Ndiswrapper este un modul Linux ce permite Ubuntu s a foloseasc a drivere Microsoft
Windows pentru placa wireless. Unealta cu care ndiswrapper poate congurat este disponibil a folosind Instalare/Deinstalare
aplicatii . Programul de setare Drivere wireless Windows poate g asit n Sistem - Administrare.
3.1.4 Folosirea conexiunii dial-up
O conexiune dial-up folose se un modem pentru a accesa internetul. Puteti folosi unealta ScanModem pentru a identica tipul
modemului. Aceasta recunoa ste tipul de modem - e c a este Peripheral Component Interconnect (PCI) sau Universal Serial Bus
(USB).
Pentru a desc arca unealta ScanModem, accesati: https://help.ubuntu.com/community/DialupModemHowto/ScanModem.
40 / 338
1. Desc arcati, congurati si instalati driverul pentru modem. Dac a un driver cu surs a deschis a nu este disponibil, contactati-v a
vnz atorul pentru alte optiuni. NOT
A:
Pentru a desc arca driverul cu surs a deschis a, accesati: www.modemdriver.com.
2. CONFIGURAREA CONEXIUNII DIAL-UP SPRE ISP:
(a) n meniul Sistem mergeti la Administrare si ap asati Retea. Fereastra de dialog Preferin te Retea va ap area.
(b) n fereastra de dialog Preferin te retea alegeti Conexiune point to point si ap asati Propriet a ti. se va deschide
fereastra de dialog Propriet a ti pentru ppp0.
(c) n fereastra de dialog Propriet a ti pentru ppp0 bifati c asuta Activeaz a aceast a conexiune pentru a activa conexi-
unea.
(d) Scrieti informatiile furnizorului de servicii de Internet si informatiile contului dumneavoastr a obtinute de la acela si
furnizor.
Introduceti num arul de telefon n Num ar telefon si prexul n c asuta Prex pe care modemul o folose ste pentru a se
conecta la server. Scrieti numele contului dial-up n c asuta Nume utilizator si parola n c asuta Parol a. Numele de
utilizator este acela nregistrat cu ISP-ul dumneavoastr a.
(e) Specicati optiunile modemului n pagina Modem. Ap asati pagina Modem. Scrieti sau selectati portul modemului n
fereastra Modem port. Selectati tipul de apelare din c asuta Tip apelare. Puteti selecta tipurile de apel ari telefonice
ce vor folosite n c asuta Tip apelare. Tipul de apelare depinde de compania dumneavoastr a de telefonie si poate
Tonuri sau Pulsatii. Dac a nu cunoa steti tipul de apel pe care trebuie s a-l alegeti, contactati-v a compania de telefonie.
Gre sind tipul de apelare, modemul va scoate ni ste sunete cnd se va conecta la serverul ISP-ului. Puteti congura
volumul acestui zgomot selectnd volumul corespunz ator din fereastra Volum - se recomand a selectarea Oprit sau
Minim.
(f) Specicati optiunile conexiunii. Ap asati pagina Optiuni si bifati c asuta Setare rut a implicit a c atre internet prin
modem pentru a folosi modemul dial-up drept conexiunea implicit a de conectare la internet. Dac a folositi un laptop
ntr-o retea local a (LAN), debifati aceast a optiune. Selectati aceast a optiune numai dac a folositi o conexiune dial-up.
Ca parte a congur arilor de conectare ale modemului trebuie s a numiti o gazd a c atre un nod IP pentru a-l identica
drept gazd a TCP/IP. Puteti alege numele serverului ISP-ului, care va carta cu succes un nume de gazd a c atre o adres a
de IP. Pentru aceasta bifati c asuta Utilizeaz a serverele DNS ale furnizorului de internet.
n cazul n care conexiunea va c adea, modemul va ncerca automat s a se reconecteze la internet dac a este bifat a c asuta
Rencearc a dac a nu se realizeaz a conexiunea.
(g) Ap asati OK pentru a naliza congurarea dial-up.
41 / 338
Figura 3.9: Propriet ati pentru ppp0
Acum, v a puteti conecta la Internet folosind o conexiune dial-up.
3.2 Navigare Web
Not a:
Mozilla Firefox este navigatorul web implicit n Ubuntu. Este o aplicatie cu surs a public a, dezvoltat de Mozilla Corporation si o
multime de colaboratori ind n totalitate compatibil cu Ubuntu. Pentru a deschide navigatorul web Firefox, n meniul Aplicatii,
ndreptati-v a spre Internet si ap asati Navigatorul Web Firefox.
Figura 3.10: Lansare Navigator Web Firefox
Firefox include dou a facilit ati ce v a vor face experienta dumneavoastr a online mai productiv a - un sistem integrat de c autare si
plasare de semne de carte actualizabile.
42 / 338
C autare integrat a Aceast a facilitate v a permite s a c autati dup a si s a g asiti informatii. Bara de c autare vine prenc arcat a cu
motoarele de c autare Google, Yahoo!, Amazon, eBay, Answers.com si Creative Commons. Puteti introduce un termen de c autare
n bara de c autare si s a primiti r aspunsuri imediate de la motorul ales. Puteti selecta un nou motor de c autare din meniul barei de
c autare n orice moment si s a ad augati motoare de pe site-uri web preferate.
Figura 3.11: Motoare de c autare disponibile
Sugestii de c autare Pentru o mai mare u surare a actiunilor legate de c autare, unele motoare de c autare ca Google, Yahoo si
Answers.com n Firefox, sugereaz a termeni de c autare. ncepeti prin a scrie n bara de c autare si va ap area o list a de sugestii.
De exemplu, dac a scrieti rege n bara de c autare, o list a cu sugestii va completa cuvntul cheie. A sa c a n loc s a scrieti termenul
complet, puteti alege termenul necesar din list a. Acest lucru va face c autarea u soar a si rapid a.
Urm atoarea gur a arat a o list a cu sugestii atunci cnd scrieti n bara de c autare:
Figura 3.12: List a de sugestii
Semne de carte Dac a ntlniti un site web interesant de pe internet si vreti s a-l tineti pentru viitoare ntoarceri, f ar a a-l tine
minte, puneti un semn de carte. Data viitoare cnd sunteti online, doar ap asati leg atura pentru a merge la acea pagin a web. Puteti
vizualiza uxuri web ca stiri si titluri de blog n bara de unelte sau meniul semnelor de carte. Un ux web sau un ux (en.
43 / 338
feed) este o pagin a web XML ce contine o list a cu leg aturi c atre alte pagini web. Puteti vedea rapid ultimele titluri de pe siturile
dumneavoastr a preferate si apoi s a ap asati pentru a ajunge direct la capitolele de interes.
Un semn de carte n Firefox, asem an ator cu favoritele din Internet Explorer, este o facilitate folositoare ntr-un navigator.
1. Deschideti navigatorul de Internet Firefox. Din meniul Semne de carte alegeti optiunea Pune un semn la aceast a pagin a.
2. Se va deschide fereastra de dialog Semne de carte. Selectati o locatie unde s a salvati noul semn de carte si ad augati ce
etichete doriti (cuvinte cheie).
3. Ap asati butonul Gata pentru a salva semnul de carte.
Pentru a v a sorta semnele de carte si pentru a crea categorii noi sau categorii, selectati optiunea Organizeaz a semnele de carte
din meniul Semne de carte.
3.3 Care dintre urm atoarele este un acumulator de uxuri RSS?
Fluxurile de stiri v a permit s a observati cnd un site web a ad augat continut nou. Puteti avea ultimele titluri imediat ce ele sunt
publicate f ar a s a ti nevoiti s a vizitati pagina de Internet respectiv a. Aceste uxuri de stiri sunt cunoscute ca RSS sau Really
Simple Syndication.
3.3.1 Cititorul de stiri Liferea
Not a: Not a:
Liferea este un cititor de uxuri RSS on line. Este un cititor de stiri pentru mediul GTK/GNOME rapid, u sor de instalat si de
utilizat.
Puteti instala Liferea n Ubuntu folosind administratorul de pachete Synaptic urmnd procedura descris a n sectiunea Utilizarea
clientilor alternativi de E-mail.
Siturile web care ofer a uxuri RSS a seaz a simbolul RSS chiar lng a adresa URL a acestora.
Figura 3.13: Identicarea siturilor care ofer a uxuri RSS
44 / 338
Accesarea programului Liferea
Pentru a accesa Liferea, trebuie s a g asiti un site care ofer a uxuri RSS. Parcurgeti toat a lista grupurilor de stiri de pe serverul
dumneavoastr a pentru a g asi exact ceea ce v a intereseaz a.
1. Deschideti pagina web care ofer a uxuri RSS.
Figura 3.14: Deschiderea unei pagini web care ofer a uxuri RSS
2. n aceast a pagin a, c autati leg atura care ofer a uxul RSS. Efectuati clic pe aceasta pentru a salva URL-ul. Acest URL va ,
de fapt, uxul.
Figura 3.15: C autarea leg aturii uxului RSS
45 / 338
3. Deschideti Liferea. n meniul Aplicatii, de la categoria Internet efectuati clic pe Liferea Feed Reader.
Figura 3.16: Lansarea programului Liferea
4. Pentru a v a abona la un ux, efectuati clic dreapta oriunde n panoul din stnga ferestrei Liferea, mergeti la New si efectuati
clic pe New Subscription. Se va deschide fereastra de dialog New Subscription.
46 / 338
Figura 3.17: Abonarea la un ux RSS
5. n fereastra de dialog New Subscription lipiti URL-ul salvat, care este uxul propriu-zis, si efectuati clic pe OK. Veti
observa aparitia unui ux nou n fereastra Liferea.
Figura 3.18: Introducerea sursei uxului RSS
Imaginea urm atoare prezint a un ux nou n fereastra Liferea.
47 / 338
Figura 3.19: Vizionarea uxurilor noi
1. Cititorul Liferea are congurate implicit mai multe uxuri RSS.
2. Dac a nu doriti ca un capitol s a e sters dup a o anumit a perioad a de timp, puteti marca acel capitol ca ind important.
3. Puteti folosi functia de c autare pentru a c auta n capitolele desc arcate informatiile necesare.
4. Puteti folosi si un motor de c autare online pentru a g asi informatii noi.
3.4 Trimiterea si primirea mesajelor e-mail
Evolution este clientul de mail implicit al Ubuntu. Evolution combin a mesajele e-mail cu un calendar si o agend a ntr-o singur a
aplicatie foarte folositoare.
3.4.1 Utilizarea aplicatiei Evolution
Not a:
1. Din meniul Aplicatii, de la categoria Internet selectati Evolution Mail.
48 / 338
Figura 3.20: Lansarea aplicatiei Evolution
Atunci cnd lansati pentru prima dat a Evolution, este creat directorul .evolution n directorul personal al utilizatorului. n
acest director sunt salvate datele locale. Apoi se deschide un asistent pentru a v a ajuta s a congurati conturile de mail.
Alte informatii specice utilizatorului sunt p astrate n .gconf/apps/evolution.
Asistentul Asistentul de conturi Evolution v a ghideaz a prin etapele necesare pentru congurarea unui cont de mail si,
dac a este cazul, v a ajut a n importarea sierelor din alte aplicatii. Efectuati clic pe nainte.
Figura 3.21: Congurarea unui cont nou de e-mail
2. Evolution pune la dispozitie un sistem integrat pentru realizarea copiilor de sigurant a. Dac a mutati datele personale ale
aplicatiei Evolution de pe un sistem ntr-altul, folositi acest dialog. n pagina Restore from backup puteti restaura siere
49 / 338
care contin copii de sigurant a ale mesajelor e-mail, ale notitelor, ale sierelor personale si a altor tipuri de siere create n
alte versiuni ale aplicatiei Evolution.
Figura 3.22: Restaurarea copiilor de rezerv a n aplicatia Evolution
3. n pagina Identitate, introduceti numele dumneavoastr a ntreg n cmpul Nume complet si adresa de e-mail n cmpul
E-mail Address. Aici puneti adresa de mail furnizat a de ISP-ul dumneavoastr a. Contul de mail va congurat cu aceste
informatii. Efectuati clic pe nainte.
50 / 338
Figura 3.23: Congurarea identit atii unui cont de mail
NOT
A:
Puteti omite informatiile din sectiunea Informa tii op tionale. Vi se cere s a introduceti informatiile necesare n cmpurile
R aspunde la si Organzatie, doar dac a doriti s a le includeti n mesajele e-mail trimise de dumneavoastr a. n cmpul
R aspunde la puteti introduce numele dumneavoastr a, citate favorite sau orice alt a informatie, iar n cmpul Organizatie
introduceti numele institutiei la care lucrati sau al scolii la care nv atati.
4. n pagina Primire mesaje, n cmpul Tip Server selectati tipul serverului furnizorului de servicii Internet. Programul
Evolution este compatibil cu mai multe tipuri de servere, dar POP este cel mai folosit pentru primirea mesajelor e-mail.
51 / 338
Figura 3.24: Alegerea tipului de server pentru primirea mesajelor
NOT
A:
Dac a nu cunoa steti informatiile asociate serverului, contactati administratorul de sistem sau furnizorul de servicii Internet.
(a) Alegeti POP din cmpul Tip server pentru a v a conecta si desc arca mesaje prin serverul POP. Pagina Mesaje primite
va cere informatiile de congurare. NOT
A:
Pentru mai multe informatii despre tipurile de servere, apelati la: https://help.ubuntu.com/community/EmailClients.
(b) Introduceti numele serverului prin care primiti mesajele n cmpul Server si numele de utilizator n cmpul Nume
utilizator. Acesta din urm a nu este numele sub care v a autenticati la calculator, ci numele prin care v a conectati la
contul de mail pus la dispozitie de ISP-ul dumneavoastr a.
(c) n sectiunea Securitate, puteti alege Criptare sau F ar a securizare din caseta Folositi conexiune securizat a. Criptarea
face ca mesajele s a nu e citite dect de destinatarii acestora.
(d) Selectati Parola din cmpul Tip de autenticare sau efectuati clic pe Veric a tipurile suportate pentru ca Evo-
lution s a caute tipurile de autenticare suportate. Tipurile de autenticare ncruci sat a nu sunt suportate. n general,
modalitatea de autenticare la server este parola. NOT
A:
Contactati administratorul de sistem sau furnizorul de servicii Internet pentru a aa tipul de autenticare suportat a.
(e) Efectuati clic pe nainte.
52 / 338
Figura 3.25: Introducerea informatiilor despre serverul POP
5. n pagina Optiuni primire mesaje selectati urm atoarele optiuni, dac a sunt necesare:
(a) Pentru vericarea automat a a mesajelor dup a o perioad a anume de timp, marcati c asuta de validare Veric a automat
pentru mesaje noi la ecare. Introduceti durata intervalului n lista minute.
(b) n sectiunea Stocare mesaje marcati c asuta de validare Las a mesajul pe server , dac a doriti p astrarea unei copii a
mesajelor pe server.
(c) Marcati c asuta Dezactivare suport pentru toate extensiile POP3 dac a doriti s a dezactivati suportul POP3.
(d) Efectuati clic pe nainte.
53 / 338
Figura 3.26: Specicarea optiunilor de vericare pentru mesaje noi si pentru p astrarea acestora
6. n pagina Trimitere mesaje, introduceti optiunile care convin. Specicati serverul de mail pentru trimiterea n cmpul Tip
server.
(a) Sunt dou a metode prin care puteti trimite mesaje e-mail, anume SMTP si programele Send Mails. SMTP este metoda
cea mai folosit a la trimiterea de mesaje. Alegeti SMTP ca tip de server n cmpul Tip server.
(b) Specicarea conguratiei serverului pentru mesaje trimise:
54 / 338
Figura 3.27: Introducerea informatiilor despre serverul SMTP
i. Introduceti adresa serverului n cmpul Server. Aceasta este adresa serverului pentru trimiterea mesajelor,
adres a furnizat a de ISP-ul dumneavoastr a
ii. Specicati cum doriti s a v a autenticati. Dac a serverul solicit a autenticare, marcati c asuta de validare Serverul
necesit a autenticare. Vi se va cere tipul de autenticare n cmpul Tip. Puteti efectua clic pe Veric a tipurile
suportate pentru ca programul Evolution s a caute tipurile suportate.
iii. Introduceti numele contului n cmpul Nume utilizator.
iv. Dac a doriti ca Evolution s a memoreze parola dumneavoastr a, marcati c asuta de validare Memoreaz a parola.
Apoi efectuati clic pe nainte. Se va deschide pagina Management cont.
7. Evolution poate accesa mai multi furnizori de e-mail. Pentru a-i diferentia, puteti asocia ec aruia un nume. Introduceti
a sadar un nume pentru conguratia actual a n cmpul Nume. Puteti introduce orice nume doriti, ele sunt relevante numai
pentru dumneavoastr a. Efectuati apoi clic pe nainte.
55 / 338
Figura 3.28: Introducerea informatiilor contului
8. n pagina Fus orar alegeti zona de timp n care v a aati, folosind harta sau lista Selection. Efectuati clic pe nainte.
Figura 3.29: Specicarea fusului orar
9. Congurarea este ncheiat a. Efectuati clic pe Aplic a pentru a salva congur arile pe care le-ati f acut. Se va deschide
56 / 338
fereastra Evolution.
Figura 3.30: Evolution
Pentru mai multe informatii despre cum puteti folosi clientul de e-mail Evolution, apelati la: https://help.ubuntu.com/7.04/-
internet/C/email.html.
3.4.2 Folosirea clien tilor alternativi de e-mail
n afar a de Evolution, puteti folosi alti clienti pentru mesajele e-mail, cum ar Mozilla Thunderbird, Balsa si Pine. Dac a ati
folosit suita Mozilla, veti prefera s a utilizati Thunderbird, care este asem an ator. ncercati ambii clienti de mail pentru a decide
asupra unuia. Mozilla Thunderbird este o aplicatie pentru e-mail dezvoltat a de Mozilla Foundation. Este o aplicatie pentru e-mail
si grupuri de discutii liber a, multi-platform a.
Suita Mozilla este o colectie de aplicatii integrate, care include navigator web, client de e-mail si grupuri de discutii, client de
IRC, o agend a pentru contacte si un utilitar pentru realizarea paginilor web.
Aplicatia Thunderbird este disponibil a n arhiva software Universe si poate instalat a folosind administratorul de pachete Synap-
tic.
1. n meniul Sistem, mergeti la Administrare si alegeti Administratorul de pachete Synaptic. Se va deschide fereastra
Administratorul de pachete Synaptic.
57 / 338
2. n fereastra de dialog Administratorul de pachete Synaptic puteti selecta pachetul de care aveti nevoie. Panoul din
partea stng a prezint a categoriile, iar cel din dreapta prezint a pachetele. Puteti c auta un pachet folosind cmpul Caut a,
introducnd n acesta numele pachetului. Dac a nu stiti numele pachetului, alegeti categoria potrivit a din panoul din stnga
pentru a ltra pachetele. Puteti apoi marca c asuta de validare din dreptul pachetului dorit, n panoul din partea dreapt a a
ferestrei administratorului de pachete Synaptic.
Dac a doriti s a consultati pachetele instalate si cele disponibile, n Administratorul de pachete Synaptic efectuati clic pe
Dup a stare. Pentru a verica depozitul surs a al pachetului, efectuati clic pe Dup a origine. Pentru a verica dac a un
pachet este deteriorat sau dac a poate actualizat, faceti clic pe Filtre personalizate.
3. Efectuati clic pe Search. Se va deschide fereastra de dialog Caut a. Introduceti numele pachetului, Thunderbird, n cm-
pul C autare si efectuati clic pe butonul Caut a. n panoul din dreapta al ferestrei Administratorul de pachete Synaptic
va a sat pachetul Mozilla Thunderbird.
58 / 338
Figura 3.32: C autarea pachetului Thunderbird
NOT
A:
Pentru a reveni la lista categoriilor dup a ce ati c autat un program folosind butonul Caut a, efectuati clic pe butonul Sec tiuni.
4. Selectati c asuta de validare Marcheaz a pentru instalare pentru a instala pachetul.
59 / 338
Figura 3.33: Marcarea pentru instalare a pachetului Thunderbird
5. Pachetul pe care doriti s a-l instalati poate depinde de alte pachete. n acest caz sunteti noticat asupra dependintelor.
Pentru a include schimb arile necesare pentru rezolvarea dependintelor, efectuati clic pe Mark.
6. Pentru a conrma schimb arile marcate, efectuati clic pe Aplic a.
Figura 3.34: Conrmarea pachetelor de instalat
7. Se deschide fereastra de dialog Sumar invitndu-v a s a faceti o ultim a vericare nainte de a ncepe operatia selectat a.
Efectuati clic pe butonul Aplic a pentru a continua actiunea.
60 / 338
Acest ultim pas ncheie procedura de instalare a pachetului Thunderbird folosind Administratorul de pachete Synaptic.
Pentru a accesa Thunderbird, n meniul Aplicatii mergeti la Internet si apoi efectuati clic pe Mozilla Thunderbird
Mail/News.
Se va deschide fereastra Thunderbird.
Figura 3.35: Lansarea aplicatiei Mozilla Thunderbird Mail/News
61 / 338
Figura 3.36: Fereastra principal a Thunderbird
Caracteristici ale aplicatiei Thunderbird Thunderbird include unelte mbun at atite pentru a v a ajuta la gestionarea c asutei de
e-mail, la trimiterea de mesaje si la organizarea corespondentei.
Iat a cteva din facilit atile cheie ale aplicatiei Thunderbird:
V a scap a de mesajele nesolicitate (junk, spam) Dac a sunteti deranjati de mesajele spam si de mesajele publicitare care tot
sosesc n c asuta dumneavoastr a de mail, Mozilla Thunderbird v a pune la dispozitie unelte eciente pentru detectarea acestora.
Aceste unelte analizeaz a mesajele primite si identic a acele mesaje care sunt, dup a toate probabilit atile, spam. Ele pot sterse
automat sau plasate ntr-un dosar dedicat.
62 / 338
Figura 3.37: Oprirea mesajelor spam
1. n meniul Unelte efectuati clic pe Junk Mail Controls. Se va deschide fereastra Junk Mail Controls.
2. Efectuati clic pe categoria Adaptive Filter. Marcati c asuta de validare Enable adaptive junk mail detection si efectuati
clic pe OK.
Personalizarea aplicatiei Aveti la dispozitie trei moduri de dispunere a coloanelor pentru a vizualiza mesajele e-mail: Clasic,
ntins si Vertical.
Figura 3.38: Personalizarea aplicatiei
Corector ortograc inclus Pentru a verica ortograa, efectuati clic pe Spell din bara de unelte.
63 / 338
Figura 3.39: Vericare ortograc a
Securitate Thunderbird asigur a o securitate echivalent a cu cea implementat a de organizatii ale institutiilor private si guverna-
mentale. Este asigurat suport pentru mesaje e-mail S/MIME.
Extensii Extensiile sunt unelte eciente care v a permit construirea unui client de mail potrivit cerintelor dumneavoastr a.
Mozilla Thunderbird dispune de cteva facilit ati, precum c autare rapid a, agend a inteligent a si ltre pentru mesajele de e-mail.
Cititorul de stiri Mozilla Thunderbird v a permite s a v a abonati cu u surint a la grupurile de stiri favorite pentru a desc arca
titlurile si mesajele existente, dumneavoastr a avnd si posibilitatea de a lucra deconectat.
Figura 3.40: Thunderbird cititor de stiri
64 / 338
Teme La fel cu celelalte elemente componente ale sistemului de operare Ubuntu, puteti personaliza temele aplicatiei pentru
a schimba aspectul si perceptia acestui program. O tem a poate schimba pictogramele de pe bara de unelte sau tot aspectul
aplicatiei.
Suport multi-platform a Programul Thunderbird este folosit pe mai multe platforme, precum Ubuntu, Microsoft Windows,
Mac OS X si sistemele de operare bazate pe Unix.
3.5 Mesagerie instant
Nimeni nu se a steapt a ca la mesajele e-mail s a primeasc a r aspunsuri imediate, adic a r aspunsurile vin atunci cnd corespondentul
dispune de timp. Dac a aveti nevoie de promptitudine, atunci ceea ce v a trebuie este mesageria instant (IM). Folosirea mesageriei
instant pe Internet poate reduce costurile cu apelurile telefonice interurbane sau internationale atunci cnd doriti s a p astrati
contactul cu prietenii. La locul de munc a, dac a doriti un r aspuns la o ntrebare simpl a, mesageria instant faciliteaz a comunicarea
rapid a si reduce num arul de mesaje e-mail trimise si primite n ecare zi. Mesageria instant permite corespondentilor contactul
vizual prin intermediul camerelor web sau telefonia pe Internet f ar a nici un fel de costuri.
Clientul implicit pentru mesageria instant n Ubuntu este Pidgin, un client multi-platform a care suport a mai multe protocoale
pentru mesageria instantanee folosite pe scar a larg a. Folosind Pidgin, puteti comunica cu oameni care folosesc America Online
(AOL), Instant Messenger (AIM/ICQ), Gadu-Gadu, GroupWise, IRC, Jabber, MSN, Napster si Yahoo. V a permite s a listati toti
prietenii ntr-o singur a fereastr a. Acest lucru nseamn a c a puteti s a discutati cu prieteni pe AIM, cu altii pe Yahoo Messenger
si s a mai stati si pe un canal de IRC, toate n acela si timp. Pidgin suport a multe facilit ati particulare variatelor protocoale, cum
ar transferul de siere, mesaje n mod deconectat, noticare la tastare si noticare la nchiderea ferestrei MSN. Alte facilit ati
populare sunt Buddy Pounces, care v a anunt a, trimite un mesaj, red a un sunet sau ruleaz a un program atunci cnd un prieten se
deconecteaz a, intr a online sau revine din a steptare.
1. n meniul Aplicatii, de la categoria Internet efectuati clic pe Mesagerul Pidgin. Va a sat mesajul de bun venit n
fereastra Conturi.
Figura 3.41: Lansarea aplicatiei Pidgin Internet Messenger
2. Efectuati clic pe Adaug a pentru a congura un cont existent de e-mail n Pidgin. Va a sat a fereastra de dialog Conturi.
65 / 338
Figura 3.42: Ad augarea unui cont pentru mesagerie instantanee
3. n fereastra de dialog A augare cont selectati protocolul, care este acela si cu numele serverului contului de e-mail din
cmpul Protocol. Protocolul este numele serverului pe care l folositi pentru mesageria instantanee. Introduceti protocolul
folosit pentru ID-ul de mail n cmpul Nume identicare si parola corespunz atoare. Introduceti aliasul pe care l-ati ales,
sub care veti cunoscut pe retea n cmpul Alias local. Efectuati clic pe Salveaz a pentru a p astra congur arile contului.
Se va a sa fereastra Conturi.
Figura 3.43: Introducerea informatiilor de baz a ale contului
4. Puteti observa contul nou creat care are un semn de validare, indicnd c a acesta este activ, n fereastra Conturi. Efectuati
clic pe nchide.
66 / 338
Figura 3.44: A sarea conturilor ad augate
NOT
A:
Dac a doriti s a ad augati un nou cont, efectuati clic pe butonul Adaug a din fereastra Conturi si urmati din nou pa sii 1-4.
5. Efectuati clic pe pictograma Pidgin din panoul superior pentru a consulta fereastra List a de contacte a contului curent.
67 / 338
Figura 3.45: Fereastra listei de contacte
6. Pentru a utiliza Pidgin, n meniul Contacte efectuati clic pe Trimite un nou mesaj. Va a sat a fereastra Mesaj instan-
taneu nou.
68 / 338
Figura 3.46: Mesaj nou
7. Pentru a interactiona cu alti utilizatori, introduceti aliasul persoanei cu care doriti s a discutati n cmpul Nume si efectuati
clic pe OK. Se va deschide fereastra de discutii.
Figura 3.47: Introducerea numelui unui contact
8. Puteti utiliza cmpul din partea de jos a ferestrei pentru a tasta mesajele si ap asati apoi pe tasta Enter pentru a le trimite.
n acest mod puteti ncepe o conversatie.
69 / 338
Figura 3.48: Fereastra pentru discutii
Puteti schimba nf ati sarea aplicatiei Pidgin prin ad augarea unor facilit ati suplimentare, schimbarea interfetei grace si a
temelor. Pachetele necesare pentru realizarea acestor personaliz ari sunt Pidgin-guications, Pidgin-libnotify si Pidgin-
themes. Puteti instala aceste pachete utiliznd administratorul de pachete Synaptic, prin procedura prezentat a n secti-
unea Utilizarea clien tilor alternativi de e-mail.
3.6 Efectuarea convorbirilor telefonice folosind protocolul SIP
O aplicatie softphone este un program software care este utilizat pentru a efectua convorbiri telefonice prin Internet, folosind
un calculator n locul telefonului obi snuit. Furnizorul dumneavoastr a de servicii v a poate oferi convorbiri calculator-calculator
gratuit dar pentru convorbirile de tip calculator-telefon sau telefon-calculator, de regul a trebuie s a pl atiti. Trebuie s a folositi
acela si tip de protocol de comunicare si s a utilizati acela si codec audio cu persoana cu care comunicati. Codec-ul audio dene ste
modul n care se face tranzitia semnalului provenit de la voce n semnal digital. Ca exemple de aplicatii SIP (softphone) se pot
enumera Ekiga, SIP Express Router dar si multe altele.
Puteti folosi softphone cu un set de c a sti cu microfon conectat la calculator sau cu un telefon conectat la USB. Caracteristicile
softphone includ toate caracteristicile unui telefon standard, precum mut, ash, mentinere si transfer. Mai include caracteristici
si functii noi precum: prezent a, video, band a larg a audio si multe altele. Pentru a putea efectua convorbiri telefonice folosind
aplicatii de tip softphone aveti nevoie de: un calculator cu microfon si difuzoare, un set de c a sti cu microfon sau un telefon
conectat la USB, conexiune la Internet si un cont la o rm a furnizoare de servicii de telefonie prin Internet.
Skype, Google Talk si Vonage sunt furnizori de servicii de telefonie pe Internet si pentru a putea efectua convorbiri telefonice
trebuie s a instalati aplicatiile specice ec arei companii. Dar aceste servicii nu sunt interoperabile si nu puteti efectua convorbiri
ntre ele.
Congurarea aplicatiei Ekiga este descris a mai jos.
3.6.1 Utilizarea aplicatiei Ekiga
Not a:
70 / 338
Ekiga este o aplicatie de telefonie pe Internet pentru Ubuntu. Este o aplicatie gratuit a cu care puteti efectua convorbiri de tip
VoIP (voce prin Internet). Protocolul VoIP transfer a convorbirile voce prin Internet c atre orice retea bazat a pe IP. Puteti utiliza
Ekiga pentru a apela, trimite mesaje instant si puteti contactati de alti utilizatori de Ekiga.
Asistentul de congurare v a va ajuta s a congurati Ekiga. Acesta se deschide automat cnd rulati pentru prima dat a Ekiga.
1. Din meniul Aplicatii, de la categoria Internet selectati Ekiga. Se va deschide fereastra de dialog a Asistentului de
congurare. Efectuati clic pe butonul nainte.
Figura 3.49: Lansarea aplicatiei softphone Ekiga
2. n pagina Informa tii personale tastati numele ntreg n cmpul V a rog s a introduceti prenumele si numele dumneav-
oastr a. Numele pe care l veti introduce va folosit doar pentru a sare atunci cnd v a veti conecta la alte aplicatii audio
sau video. Ap asati butonul nainte.
Figura 3.50: Specicarea numelui ce va a sat
3. n pagina ekiga.net Account introduceti numele de utilizator Ekiga si parola, acestea ind datele cu care v a autenticati
n contul Ekiga pe care l aveti. Aceste informatii le puteti obtine de la serviciul gratuit SIP ekiga.net. Ap asati butonul
nainte.
71 / 338
Figura 3.51: Specicarea numelui de utilizator si a parolei n reteaua ekiga.net
NOT
A:
Dac a nu aveti un cont SIP puteti accesa leg atura Get an ekiga.net SIP account din aceast a pagin a pentru a v a crea un cont
SIP la ekiga.net.
4. n pagina Tipul conexiunii selectati tipul conexiunii de Internet, pe care o folositi pe calculatorul dumneavoastr a, din
cmpul Alege ti tipul conexiunii. Tipul de conexiune determin a cea mai bun a calitate pentru functiile pe care Ekiga le va
utiliza n timpul convorbirilor. Dac a nu cunoa steti tipul conexiunii pe care o aveti, contactati administratorul de sistem sau
furnizorul de servicii. Ap asati butonul nainte. Puteti modica si mai trziu aceste congur ari.
Figura 3.52: Selectarea tipului de conexiune
5. n pagina Tipul de translatare a adresei (NAT) ap asati butonul Detecteaz a tipul de translatare a adresei (NAT). V a
va informa despre tipul de translatare a adresei detectat si va congura Ekiga s a traverseze transparent router-ul dum-
neavoastr a. Astfel translatarea adresei (NAT) va evita toate problemele legate de adresele IP rezervate. Ap asati butonul
nainte.
72 / 338
Figura 3.53: Selectarea tipului de translatare a adresei (NAT)
NOT
A:
Pentru a aa mai multe despre translatarea adresei (NAT) consultati pagina:http://en.wikipedia.org/wiki/Network_address_translation
6. Din pagina Managerul Audio selectati managerul audio, care este un modul, n concordant a cu placa de sunet din calcula-
torul dumneavoastr a. Managerul audio este un modul care gestioneaz a dispozitivele audio pe care le aveti si este dependent
de sistemul de operare instalat n calculator. De si este recomandat s a folositi ALSA, este bine s a consultati administratorul
de sistem pentru a identica cel mai indicat manager audio pentru dispozitivele audio pe care doriti s a le folositi. Ap asati
butonul nainte.
Figura 3.54: Selectarea managerului audio
7. Ekiga are nevoie de dispozitive audio de ie sire si de intrare pentru a putea reda si nregistra sierele audio. Dispozitivele
audio de ie sire sunt necesare pentru redarea sunetului iar dispozitivele audio de intrare sunt folosite pentru nregistrarea
vocii. Astfel, n pagina Dispozitive audio selectati dispozitivele audio de ie sire si de intrare. De exemplu, c a stile sau
73 / 338
difuzoarele sunt dispozitive de ie sire iar microfonul este dispozitivul de intrare. Apoi ap asati butonul Testeaz a set arile
pentru a verica dac a dispozitivele audio functioneaz a si ap asati butonul nainte.
Figura 3.55: Selectarea dispozitivelor audio
8. n pagina Managerul video selectati managerul video, care este un modul, pe care l veti folosi pentru gestionarea dis-
pozitivelor dumneavoastr a video. Puteti selecta modulul Video4Linux pentru a gestiona camera video de tip Webcam sau
modulul AVC / DC pentru a gestiona camerele video de tip Firewire. Ap asati butonul nainte.
Figura 3.56: Selectarea managerului video
9. n pagina Dispozitive video selectati dispozitivul de intrare video din butonul V a rog alege ti dispozitivul video de intrare.
Dispozitivul video de intrare este dispozitivul gestionat de c atre managerul video si va folosit la captura video. Dac a nu
doriti s a efectuati video-conferinte sau nu aveti un dispozitiv video, puteti s ari peste acest pas.
Ap asati butonul Testeaz a set arile pentru a v a asigura c a dispozitivul dumneavoastr a video functioneaz a cu Ekiga. Ap asati
butonul nainte.
74 / 338
Figura 3.57: Selectarea dispozitivelor video
10. Acum congurarea aplicatiei Ekiga este ncheiat a. Fereastra a seaz a un sumar al congur arilor pe care le-ati f acut. Aici
puteti verica congur arile. Dac a doriti s a modicati oricare dintre aceste optiuni, navigati c atre pagina corespunz atoare
folosind butoanele napoi si nainte si efectuati modic arile dorite. Ap asati butonul Aplic a pentru a salva conguratia
aleas a.
Figura 3.58: Sumarul congur arii contului
Asistentul pentru congurare se va nchide. NOT
A:
Dup a instalarea aplicatiei Ekiga, dac a doriti, puteti modica orice congurare, puteti rula asistentul de congurare din
meniul Editeaz a de la optiunea Preferin te din fereastra principal a a aplicatiei.
Pentru mai multe informatii despre Ekiga, consultati pagina: http://www.ekiga.org.
75 / 338
Se va a sa fereastra principal a a aplicatiei Ekiga. Ekiga este aplicatia SIP implicit a n Ubuntu.
Figura 3.59: Fereastr a principal a Ekiga
PENTRU EFECTUAREA CONVORBIRILOR FOLOSIND EKIGA PROCEDA TI ASTFEL
Convorbiri calculator - calculator Folosind Ekiga puteti efectua convorbiri cu oricine care este nregistrat la un furnizor public
de servicii SIP si care folose ste software sau hardware SIP. Puteti utiliza agenda de telefon Ekiga de pe Internet pentru a
g asi adrese SIP ale altor utilizatori Ekiga. Este posibil s a efectuati convorbiri cu utilizatori care nu folosesc Ekiga dar care
sunt nregistrati la orice alt furnizor public SIP. Pentru a efectua convorbiri, tastati adresa URL a utilizatorului pe care doriti
s a-l contactati n cmpul sip: si ap asati pictograma din dreapta cmpului de introducerea textului. Cu optiunile implicite
pur si simplu tastati sip:foo pentru a contacta utilizatorul foo@ekiga.net.
Convorbiri calculator - telefon obi snuit Puteti utiliza Ekiga congurat pentru mai multi furnizori de servicii (ISP). Pentru un
astfel de serviciu trebuie s a pl atiti si veti nevoiti s a v a creati un cont la furnizorul respectiv. Dup a ce ati creat contul,
veti primi un nume de autenticare si o parol a prin po sta electronic a. Introduceti aceste informatii n fereastra de dialog
Ekiga si selectati optiunea Folose ste serviciul calculator - telefon si veti putea efectua convorbiri cu abonati telefonici
folosind Ekiga. Cu optiunile implicite pur si simplu introduceti sip:00911129535955 pentru a apela num arul de telefon
00911129535955, unde 00 este codul de aplelare international, 91 este codul de tar a, si 1129535955 este num arul de
telefon al abonatului.
Convorbiri telefon - calculator De asemenea, puteti folosi Ekiga pentru a primi apeluri de la telefoane obi snuite. Pentru aceasta
trebuie s a v a autenticati n contul Calculator - telefon si s a cump arati un num ar de telefon. Astfel, cnd persoanele v a
apeleaz a la num arul pe care l-ati achizitionat va suna Ekiga.
Pentru a aa mai multe despre efectuarea convorbirilor telefonice folosind Ekiga, consultati pagina http://www.ekiga.org/-
index.php?rub=3.
3.6.2 Skype
Skype este o aplicatie de tip softphone care poate folosit a n Ubuntu pentru efectuarea convorbirilor prin Internet. Codul
sursa al aplicatiei Skype este proprietar, dar aplicatia se poate folosi gratuit. Convorbirile dumneavoastr a se vor transmite prin
servere distribuite si nu printr-un server central. Pentru a se putea realiza acest lucru, Skype folose ste o tehnologie peer-to-peer
descentralizat a si propriul protocol (proprietar). Skype folose ste comunicatii criptate, ceea ce nseamn a c a toate comunicatiile
sunt criptate de la apelant pn a la apelat si nu pot ascultate de altcineva. Nu vom intra n alte detalii despre Skype acum.
76 / 338
Puteti conecta calculatorul la Internet folosind conexiune prin cablu, f ar a r si dial-up.
Mozilla Firefox este un navigator de Internet cu surs a public a, puternic si sigur. Este disponibil gratuit si este navigatorul de
Internet implicit n Ubuntu.
Firefox include dou a caracteristici puternice care fac s a aveti o experient a mai bun a si mai productiv a cnd navigati pe Internet:
un sistem de c autare integrat si un sistem de pagini favorite.
Liferea este un cititor de uxuri RSS, care v a ofer a caracteristici utile pentru gestionarea abonamentelor la grupurile de stiri.
Evolution este clientul implicit de mail din Ubuntu.
Mozilla Thunderbird este o aplicatie pentru e-mail realizat a de Mozilla Foundation. Este un client de email si cititor de uxuri
de stiri gratuit si multiplatform a.
Clientul de mesaje instant pentru Ubuntu este Pidgin. Poate lucra pe mai multe platforme si suport a mai multe protocoale ale
celor mai populare retele de mesaje instant.
Ekiga este aplicatia implicit a, cu surs a public a, din Ubuntu, pentru telefonie pe Internet.
Question: Care sunt principalele trei modalit ati de conectare la Internet?
Answer:
Question: Ce unealt a este folosit a pentru a identica modemul n Ubuntu?
Answer:
Question: Pentru ce aveti nevoie de un sistem de pagini favorite n Firefox?
Answer:
Question: Ce este un ux?
Answer:
Question: Potriviti urm atoarele:
1) Evolution a) Navigator Web
2) Firefox b) Client e-mail
3) Ekiga c) Mesagerie instant a
4) Pidgin d) Apeluri telefonice
Answer:
Question: Poti obtine o adres a SIP de la ______________________.
Answer:
Question: Codul surs a al programului Skype este ____________________ dar acesta este ____________________ de folosit.
Answer:
Question: Care dintre urm atoarele este un acumulator de uxuri RSS?
A. Ekiga
B. Liferea
77 / 338
C. Pan
Skype
Answer:
Question: Care dintre urm atoarele este software proprietar?
A. Skype
B. Ekiga
Liferea
D. Firefox
Answer:
Exerci tiul 1 Utilizati Liferea drept cititor de uxuri de stiri. De curnd ati ntlnit un prieten care v-a informat despre un web
site care ofer a uxuri RSS, http://www.lifehacker.com. Acum doriti s a congurati Liferea s a poat a citi ultimele stiri furnizate de
acest web site.
1. Deschideti urm atorul web site http://www.lifehacker.com. Acest sit ofer a uxuri RSS.
2. n panoul din stnga la categoria syndication, efectuati clic pe Full content (with ads). Salvati adresa URL din cmpul de
adres a a navigatorului Mozilla Firefox. Aceast a adres a URL, http://feeds.gawker.com/lifehacker/full, este adresa pentru
uxul de stiri.
3. Deschideti Liferea.
4. Efectuati clic dreapta n panoul din stnga, din meniul contextual alegeti Nou si efectuati clic pe nscriere nou a. Se va
deschide fereastra de dialog nscriere nou a.
5. n fereastra de dialog nscriere nou a introduceti adresa URL salvat a http://feeds.gawker.com/lifehacker/full si ap asati OK.
Exerci tiul 2 Doriti s a vorbiti cu prietenul dumneavoastr a care folose ste Google talk (gtalk). Congurati Pidgin s a foloseasc a
gtalk.
1. n meniul Aplicatii, mergeti la Internet si ap asati Mesagerul Pidgin.
2. n meniul Conturi, ap asati Administrare conturi. Se va a sa fereastra Conturi.
3. n fereastra Conturi, ap asati Adaug a. Se va a sa fereastra Ad augare cont.
4. n fereastra Adaug a cont alegeti xmpp din caseta Protocol, scrieti id-ul e-mail gtalk n caseta Nume utilizator, parola
contului n caseta Parol a si pseudonimul n caseta Alias local. Ap asati Salveaz a.
5. Acum sunteti conectat la serverul gtalk.
78 / 338
Capitolul 4
Utilizarea aplicatiilor OpenOfce
OBIECTIVE
n aceast a lectie veti nv ata cum s a:
S a folositi functiile de baz a n procesarea de text, utiliznd OpenOfce.org Writer.
S a folositi functiile de baz a n calculul tabelar, utiliznd OpenOfce.org Calc.
S a realizati si s a vizionati prezent ari multimedia, utiliznd OpenOfce.org Impress.
S a realizati desene, utiliznd OpenOfce.org Draw.
S a creati si s a editati formule, utiliznd OpenOfce.org Math.
4.1 Prezentarea suitei OpenOfce.org
OpenOfce.org este aplicatia pentru birou instalat a implicit n Ubuntu. Aceasta este o suit a de programe cod surs a deschis a
pentru birou, care contine toate facilit atile pe care v a a steptati s a le g asiti, n mod normal, ntr-o colectie de aplicatii pentru birou.
Nu este ns a doar o colectie de programe; a fost proiectat a ca un pachet complet pentru birou, n care toate aplicatiile p astreaz a
un aspect unitar si folosesc acelea si unelte.
Suita OpenOfce.org este disponibil a n mai mult de 30 limbi si poate rula pe mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux,
Microsoft Windows, Solaris si Mac OS X. Este compatibil a, de asemenea, cu alte suite pentru birou importante, inclusiv cu
Microsoft Ofce, ceea ce v a faciliteaz a crearea, deschiderea, salvarea si schimbul de documente cu prietenii si colegii care
folosesc formatele Microsoft Ofce.
O alt a caracteristic a important a a suitei OpenOfce.org este aceea c a toate aplicatiile salveaz a sierele n formatul OpenDoc-
ument, care este noul standard international folosit pentru documentele de birou. Acest format, bazat pe Extensible Markup
Language (XML), v a permite s a v a accesati datele cu orice software compatibil OpenDocument.
Pentru mai multe informatii despre istoria si dezvoltarea OpenOfce.org, v a rug am s a vizitati http://en.wikipedia.org/wiki/-
Openofce.org.
Suita software OpenOfce.org include urm atoarele aplicatii care v a ajut a n munca dumneavoastr a:
OpenOfce.org Writer
OpenOfce.org Calc
OpenOfce.org Impress
79 / 338
OpenOfce.org Base
OpenOfce.org Draw
OpenOfce.org Math
PENTRU A ACCESA SUITA DE APLICA TII DE BIROU OPENOFFICE.ORG PROCEDA TI ASTFEL:
n meniul Aplicatii, mergeti la Birou, apoi efectuati clic pe aplicatia OpenOfce.org pe care o doriti.
Figura 4.1: Accesarea OpenOfce.org
4.1.1 OpenOfce.org Writer
Writer este procesorul de text al suitei OpenOfce.org. Pune la dispozitia dumneavoastr a functii si unelte puternice, cu care puteti
face orice, de la redactarea unei scrisori simple pn a la crearea unei c arti ntregi, care poate contine diagrame, grac a, imagini,
tabele si un index. Pot realizate si alte lucr ari complexe, cum ar bro suri sau buletine informative multicoloan a.
4.1.2 OpenOfce.org Calc
Calc este o aplicatie pentru calcul tabelar, care contine toate uneltele de care aveti nevoie pentru a calcula, analiza, concluziona
si prezenta datele dumneavoastr a sub form a de rapoarte sau grace. Dispune de o gam a larg a de functii avansate, cum ar
introducerea de formule complexe, posibilitatea import arii datelor externe si realizarea de analize statistice.
4.1.3 OpenOfce.org Impress
Impress este un program pentru realizarea de prezent ari multimedia. Are incluse mai multe unelte, cu ajutorul c arora puteti
realiza prezent ari n grac a 2D si 3D, imagini artistice, elemente grace, efecte speciale si animatii.
80 / 338
4.1.4 OpenOfce.org Base
Base este un program prin care puteti realiza o baz a de date n care s a p astrati informatii despre contactele dumneavoastr a,
s a creati si s a modicati tabele, formulare, interog ari si rapoarte. Puteti s a accesati datele p astrate ntr-o varietate de formate
proprii bazelor de date. Aplicatia Base nu va tratat a n detaliu n acest curs. Pentru mai multe informatii, v a rug am s a accesati
www.openofce.org/product/base.html
4.1.5 OpenOfce.org Draw
Draw este un editor grac vectorial, care v a pune la dispozitie unelte pentru realizarea de prezent ari grace simple sau ilustratii
dinamice 3D si efecte speciale.
4.1.6 OpenOfce.org Math
Not a:
Puteti folosi Math pentru crearea si editarea ecuatiilor matematice, folosind o interfat a grac a sau prin introducerea direct a a
formulei ntr-un editor de ecuatii. Formulele create n aceste moduri pot inserate n alte programe OpenOfce.org, cum ar
Writer, Calc si Impress.
Folosirea unui sistem de operare nou sau, n special, folosirea unei suite noi pentru birou, nu este un lucru de care trebuie s a v a
temeti. Cu OpenOfce, cele mai multe operatii sunt foarte intuitive. Gnditi-v a la aceast a suit a, nou a pentru dumneavoastr a,
ca la mutatul ntr-o cas a nou a; toat a vesela dumneavoastr a, ustensilele de buc at arie, sunt acelea si, n dulapurile din buc at arie,
trebuie doar s a v a obi snuiti cu noul aranjament!
4.2 Utilizarea OpenOfce.org Writer
4.2.1 Facilit ati cheie ale aplicatiei OpenOfce.org Writer
Cunoa steti, cu sigurant a, multe din caracteristicile acestei aplicatii, a sa c a vom prezenta aici doar cteva.
Scriere OpenOfce.org Writer ofer a multe facilit ati care v a ajut a s a realizati documente simple sau documente complexe, care
cuprind mai multe p arti, cum ar bibliograi, tabele de referinte si indexuri. Iat a cteva din aceste facilit ati:
Spellcheck: Spellcheck - corectorul ortograc - v a permite crearea unor documente care nu contin gre seli de ortograe, prin
posibilitatea de a verica documentul n ntregime, inclusiv antetele, notele de subsol si index arile. Puteti identica un cuvnt
scris gre sit dintr-o anumit a parte a documentului, selectnd aceast a parte care v a intereseaz a, avnd posibilitatea de a alege un
cuvnt nlocuitor dintr-o list a prezentat a de aplicatie si posibilitatea de a ad auga un cuvnt nou la dictionarele utilizatorului.
Thesaurus: Thesaurus -lexiconul- v a ajut a s a mbun at atiti calitatea documentelor realizate, prin oferirea unui sinonim pentru
cuvntul selectat.
Autocorrect: Autocorrect este o functie a programului, care v a ajut a prin corectarea automat a a erorilor de tastare si de
ortograe des ntlnite. Aceast a functie v a permite si corectarea automat a a format arii unui text sau introducerea unor caractere
speciale prin recuno sterea utiliz arii unui caracter anume.
Hyphenation: Puteti folosi ndrum atorul pentru desp artirea n silabe pentru a desp arti cuvintele prea lungi, care nu ncap la
sfr situl liniei. Documentul este vericat n ntregime si v a sunt prezentate sugestii pe care le puteti accepta sau respinge.
Mail merge: Utilitarul Mail merge permite realizarea de scrisori, etichete, plicuri, faxuri si mesaje e-mail personalizate,
utiliznd sabloane si o baz a de date cu adrese.
Conceptie si structurare OpenOfce.org v a permite s a concepeti si s a structurati documentele dumneavoastr a text prin utilizarea
mai multor functii, cum ar :
81 / 338
Fereastra Style and Formatting: Fereastra Style and Formatting este una din functiile comune disponibile n pachetul
OpenOfce.org, care poate folosit a n toate aplicatiile incluse n acest pachet. Puteti folosi aceast a fereastr a pentru a re-
aliza, desemna si modica stiluri pentru paragrafe, liste, caractere individuale, cadre si pagini.
Navigator: Ofer a o schit a a documentului n ntregime si v a permite s a navigati rapid prin acesta. Mai puteti folosi Navigator
pentru a urm ari obiectele si elementele inserate deja n document si pentru a introduce elemente noi.
Indexes and Tables: V a permite s a inserati un index, un cuprins sau referinte bibliograce n documentele dumneavoastr a.
Puteti personaliza tabelele si indexurile inserate, prin denirea structurii si aspectului acestora.
Editarea de publica tii Urm atoarele facilit ati v a ajut a s a realizati documente la un nivel profesional, cum ar bro suri, invitatii si
buletine informative:
Frames: Cadrele se comport a ca un container pentru text si grac a si pot plasate oriunde ntr-un document. Puteti utiliza
aceste cadre pentru a introduce o dispunere pe mai multe coloane si pentru a obtine aspect profesional.
Graphics: V a permite s a introduceti n documentul dumneavoastr a text un obiect dintr-o galerie, dintr-un sier sau din alt a
aplicatie OpenOfce.org
Table: OpenOfce.org Writer v a permite s a creati sau s a inserati un tabel ntr-un document text.
Desenare Functia pentru desenat v a u sureaz a realizarea unor desene si elemente de gac a n documentul dumneavoastr a text.
Puteti folosi bara Drawing pentru ad augarea a tot felul de forme, linii si elemente text n documentul curent.
Trage si plaseaz a Aceast a facilitate unic a v a permite s a mutati obiectele n cadrul aceluia si document, dintr-un document
OpenOfce n altul sau s a aduceti obiecte din galerie n documentul dumneavoastr a curent.
Functia de Ajutor Este o prezentare complet a a programului Writer.
4.2.2 Realizarea operatiilor de baz a n procesarea de text
Cu OpenOfce.org Writer puteti realiza mai multe sarcini legate de procesarea de text, cum ar scrierea, editarea, formatarea,
vizualizarea si tip arirea documentelor. Procesorul de text v a permite s a folositi sabloane diferite, s a aplicati stiluri variate docu-
mentului dumneavoastr a, s a controlati aspectul paginii, s a inserati, editati si s a creati elemente grace n interiorul unui document
text. n sectiunile urm atoare vor descrise cteva din sarcinile de baz a legate procesarea de text.
Introducerea si formatarea textului OpenOfce.org Writer este folosit n principal la formatarea de text. Puteti introduce text
folosindu-v a de tastatur a, aplicnd apoi textului introdus ce format doriti, n functie de cerintele specice documentului n cauz a.
1. n meniul Aplicatii, mergeti la Birou si apoi efectuati clic pe OpenOfce.org Word Processor. Se va deschide un
document text nou.
82 / 338
Figura 4.2: Lansarea programului Writer
2. n functie de ceea ce doriti s a faceti, puteti realiza e o scrisoare, un memo, o not a sau un roman ntreg pornind de la zero
sau puteti folosi un sablon sau o form a predenit a care corespunde cerintelor dumneavoastr a.
Pentru a accesa sabloanele si formele predenite, n meniul Fi sier mergeti la New si apoi efectuati clic pe Sabloane
si documente. Ca alternativ a, puteti folosi combinatia de taste SHIFT+CTRL+N. Se va deschide fereastra de dialog
Sabloane si documente.
Figura 4.3: Accesarea functiei Sabloane si documente
3. Puteti vedea mai multe categorii de sabloane n coloana din mijlocul ferestrei de dialog a functiei Sabloane si documente.
83 / 338
Dac a doriti s a utilizati un sablon pentru realizarea unui document, faceti dublu clic pe categoria care v a intereseaz a. Vor
a sate mai multe sabloane asociate acelei categorii. Alegeti sablonul dorit si ncepeti s a lucrati pe acesta.
Puteti la fel de bine s a decideti s a lucrati pe documentul gol, deschis implicit. Pentru a continua lucrul pe acesta, ie siti
din fereastra de dialog Sabloane si documente prin executarea unui clic pe butonul Close aat coltul din dreapta-sus al
ferestrei de dialog.
Figura 4.4: Accesarea sabloanelor
4. Dup a ce ati creat documentul, puteti folosi functiile de formatare ale aplicatiei Writer pentru a schimba modul de a sare a
textului sau pentru a pune n evident a anumite zone ale documentului. Puteti utiliza urm atoarele optiuni prezente n bara
de instrumente Format pentru realizarea ctorva sarcini obi snuite legate de formatare.
Figura 4.5: Bara de unelte Format
5. Puteti folosi fereastra Style and Formatting pentru a transforma complet nf ati sarea unui document.
84 / 338
Pentru a deschide fereastra Style and Formatting, accesati meniul Format si apoi efectuati clic pe Style and Formatting.
Se va deschide fereastra Style and Formatting.
Figura 4.6: Accesarea ferestrei Style and Formatting
6. Puteti folosi aceast a fereastr a pentru a alege si modica stilul existent sau pentru a crea unul nou. Dac a efectuati clic pe
una din pictogramele de dedesubtul barei de titlu a ferestrei Style and Formatting, va a sat a o list a cu stiluri pe categorii
particulare, cum ar list a sau paragraf.
Figura 4.7: Pictogramele Style and Formatting
7. Atunci cnd deschideti fereastra Style and Formatting, este selectat a implicit pictograma Stiluri de paragraf. Toate
stilurile listate n aceast a categorie sunt a sate n fereastra Style and Formatting. Puteti ncepe s a modicati din punct de
85 / 338
vedere al stilului p arti ale documentului, prin alegerea unei anume p arti si aplicarea unui stil existent, executnd dublu clic
pe stilul dorit.
Figura 4.8: Aplicarea unui stil
8. Totu si, dac a doriti s a modicati un stil existent, puteti s a efectuati clic dreapta pe acel stil si s a selectati apoi Modify. Se
va deschide o fereastr a nou a. Puteti redeni aproape toate aspectele stilului ales, folosindu-v a de optiunile disponibile n
categoriile existente.
Modicati specicatiile stilului ales, apoi efectuati clic pe OK pentru a conrma schimb arile.
Figura 4.9: Modicarea stilului
9. Faceti dublu clic pe stilul modicat pentru a oglindi schimb arile n textul ales.
86 / 338
Figura 4.10: Aplicarea unui stil modicat
10. Puteti modica tot documentul sau p arti ale acestuia n acela si mod.
Pentru a introduce un tabel ntr-un document, pozitionati cursorul n zona din document n care doriti s a apar a tabelul si urmati
procedura descris a mai jos:
1. n meniul Tabel mergeti la Inserare si apoi efectuati clic pe Tabel. Se va deschide fereastra de dialog Insert Table.
Figura 4.11: Inserarea unui tabel
2. Puteti utiliza optiunile numeroase prezentate n fereastra de dialog pentru a deni propriet atile tabelului.
87 / 338
Figura 4.12: Denirea propriet atilor unui tabel
Pentru a introduce direct un tabel cu propriet ati implicite, efectuati clic pe pictograma Tabel de pe bara de unelte standard
si alegeti dimensiunea tabelului n meniul grac care apare. Pentru a crea tabelul, efectuati clic n celula care doriti s a e
pe ultimul rnd din ultima coloan a (celula care ncheie tabelul).
3. Deniti propriet atile tabelului si efectuati clic pe OK. Tabelul este inserat n locul desemnat din documentul dumneavoas-
tr a. Programul Writer creeaz a implicit un tabel pe toat a l atimea paginii, tabel n care toate rndurile au aceea si n altime,
iar coloanele au aceea si l atime. Pentru a dimensiona coloanele si rndurile pentru a se potrivi cu cerintele dumneavoastr a,
efectuati clic dreapta pe tabel si alegeti Tabel din meniul cu scurt aturi. Se va deschide fereastra de dialog Table Format.
Puteti folosi aceast a fereastr a pentru a deni specicatii particulare ale tabelului, cum ar alinierea, l atimea coloanelor,
modul de dispunere al textului, margini si fundal.
Deniti aceste specicatii conform preferintelor si cerintelor dumneavoastr a si apoi efectuati clic pe OK pentru a aplica
aceste congur ari.
Figura 4.13: Personalizarea formatului unui tabel
88 / 338
4. Specicatiile pe care le-ati denit vor aplicate tabelului. Pentru a aranja n celula unui tabel datele dintr-un alt tabel,
puteti crea un tabel n interiorul acelei celule. Programul Writer v a permite s a realizati un num ar nelimitat de astfel de
serii.
Pentru a crea un astfel de tabel inclus, efectuati clic n celula n care doriti s a apar a acest tabel inclus, apoi urmati procedura
prin care inserati un tabel nou. Va apare un tabel inclus n celula tabelului initial.
Figura 4.14: Crearea unui tabel n interiorul unui alt tabel
5. Puteti deni acum specicatiile tabelului inclus pn a n cele mai mici detalii, folosind fereastra de dialog Table Format
pentru ca , apoi, s a introduceti datele n tabel.
Figura 4.15: Tabelul inclus
Inserarea imaginilor OpenOfce.org permite importarea imaginilor n mai multe formate, inclusiv a celor mai ntlnite, cum ar
JPEG, PNG, BMP si GIF. Imaginile pot inserate dintr-un sier, din galeria OpenOfce.org, pot proveni de la un scaner sau
de la un program grac.
89 / 338
1. Plasati cursorul n locul din document n care doriti s a introduceti imaginea. n meniul Inserare, mergeti la Picture si
efectuati clic pe From File. Se va deshide fereastra de dialog Insert Picture.
2. Pentru a insera un sier, navigati pn a la sierul dorit si selectati-l. Pentru a previzualiza imaginea ntr-un panou, ca s a
aveti certitudinea c a ati ales imaginea dorit a, marcati c asuta de validare Preview aat a n partea de jos a ferestrei de dialog
Insert Picture. Efectuati clic pe butonul Deschide pentru a insera imaginea n documentul dumneavoastr a.
Figura 4.16: Inserarea imaginilor
3. Imaginea este inserat a ntr-un loc ales din document. Dac a imaginea inserat a nu se ncadreaz a perfect n document, va
trebui s a o redimensionati.
Pentru a redimensiona imaginea p astrndu-i proportiile, selectati imaginea, apoi ap asati si mentineti ap asat a tasta SHIFT.
Cnd selectati o imagine, apar ni ste puncte sub form a de p atrate (numite elemente de control) dealungul perimetrului
imaginii. n timp ce tineti ap asat a tasta SHIFT, efectuati clic pe un astfel de punct si trageti pentru a modica m arimea
imaginii.
90 / 338
Figura 4.17: Redimensionarea imaginilor inserate
4. Dup a ce ati redimensionat imaginea, trebuie s a repozitionati imaginea n document. Puteti aranja si alinia imaginile
utiliznd uneltele din bara Frame, care apare dedesubtul barei de unelte Standard atunci cnd selectati un element grac
pentru prima oar a.
Alternativ, puteti face clic dreapta pe imagine si alege apoi una din optiunile disponibile n meniul cu scurt aturi, precum
Arrange, Wrap sau Anchor.
Figura 4.18: Pozitionarea imaginilor inserate.
5. Dup a ce ati ales pozitia n care doriti s a apar a imaginea, veti obtine un rezultat asem an ator cu cel din captura de ecran
urm atoare.
91 / 338
Figura 4.19: Imaginea inserat a
1. n meniul Fi sier, efectuati clic pe Tip are ste. Apare fereastra de dialog Print. Puteti folosi aceast a fereastr a de dialog
pentru a specica ce imprimant a doriti s a folositi (n cazul n care aveti instalate n sistem mai multe), paginile care trebuie
tip arite si num arul de copii. Puteti face clic pe butonul Propriet a ti din fereastra de dialog Print pentru a deni propriet atile
imprimantei, precum orientarea, tava cu hrtie si dimensiunile hrtiei.
Pentru a deni optiunile imprimantei pentru documentul curent, efectuati clic pe butonul Optiuni aat n fereastra de
dialog Print.
Figura 4.20: Tip arirea documentelor
2. Fereastra de dialog Optiuni v a permite s a alegeti anumite p arti din documentul dumneavoastr a pe care s a le tip ariti.
De exemplu, pentru a economisi toner sau cerneal a, puteti alege s a nu tip ariti fundalul sau elementele grace prezente
92 / 338
n document. Puteti specica aceste detalii n sectiunea Content, prin selectarea sau deselectarea c asutelor de validare
corespunz atoare.
Similar, puteti deni optiunile imprimantei n sectiunile Pagini si Note. Dup a specicarea detaliilor, efectuati clic pe
butonul OK pentru a salva congur arile.
Figura 4.21: Denirea optiunilor imprimantei
3. Dup a toate acestea, pentru a tip ari, efectuati clic pe butonul OK din fereastra de dialog Tip are ste. NOT
A:
Schimb arile pe care le faceti n fereastra de dialog Optiuni vor folosite numai la tip arirea documentului curent si nu vor
schimba congur arile implicite ale imprimantei.
Puteti salva documentul scris n Writer n acela si mod n care salvati orice alt document. Pentru a salva un document text nou
procedati astfel:
1. n meniul Fi sier, efectuati clic pe Salveaz a ca. Se va deschide fereastra de dialog Save as.
Figura 4.22: Salvarea documentelor
2. Navigati pn a la directorul n care doriti s a salvati sierul, introduceti numele sierului si efectuati clic pe Salveaz a pentru
a salva sierul n locul dorit.
93 / 338
OpenOfce.org v a permite s a salvati documentul n mai multe formate, inclusiv n Microsoft Word, Rich Text, Star Writer
sau ca document HTML. Datorit a acestei facilit ati, puteti trimite documentul unor corespondenti care folosesc alte aplicatii
pentru birou.
Dac a doriti s a salvati documentul ca sier Word, alegeti formatul Word corespunz ator din meniul aat n partea de jos a
ferestrei de dialog. Apoi efectuati clic pe butonul Salveaz a, pentru a salva sierul ca document Word.
Figura 4.23: Salvarea documentelor n formatul Word
4.3 Utilizarea OpenOfce.org Calc
Calc este componenta pentru calcul tabelar a suitei de programe pentru birou OpenOfce.org. Gama de functii avansate pe care le
pune la dispozitie este cuprinz atoare, pentru a ajuta pe profesioni sti n realizarea sarcinilor pe care le au de ndeplinit. n acela si
timp, Calc este un program prietenos cu utilizatorul, ceea ce l face mai u sor de asimilat de ncep atori. n cele ce urmeaz a, v a
veti familiariza cu facilit atile cheie ale programului si veti nv ata s a folositi cteva functii de baz a ale calculului tabelar.
La fel cu celelalte aplicatii ale suitei OpenOfce.org, Calc v a permite s a salvati foile de calcul electronice n formatul OASIS
OpenDocument (ODF). Acest format, bazat pe XML, v a permite s a v a accesati foile de calcul de pe orice program compatibil
OpenDocument. n plus, Calc v a permite s a salvati sierele direct n formatul Portable Document Format (PDF), f ar a s a aveti
nevoie de alte programe.
4.3.1 Facilit atile cheie ale OpenOfce.org Calc
Calc este o aplicatie de birou complet a, care contine functii de analiz a avansat a, functii pentru realizarea de diagrame si functii
care v a ajut a la luarea deciziilor, adic a tot ceea ce a steptati de la o aplicatie de vrf pentru calcul tabelar. Iat a cteva facilit ati
cheie ale programului OpenOfce.org Calc:
Realizarea de calcule: OpenOfce.org Calc integreaz a mai mult de 300 functii pentru realizarea de operatii nanciare, logice,
statistice, matematice si bancare. Puteti crea astfel formule pentru a realiza calcule complexe pentru datele dumneavoastr a. n
plus, Calc v a pune la dispozitie functia de asistare, care v a ghideaz a ntr-un mod interactiv n conceperea formulelor.
O alt a facilitate continut a de OpenOfce.org Calc este reprezentat a de faptul c a permite conceperea unor formule n limbaj
natural, cum ar vnz ari - costuri.
Scenario Manager: Prin aceast a facilitate puteti introduce variabila ce ar dac a n analizele dumneavoastr a, care v a prezint a
rezultatele n functie de schimb arile pe care le faceti n orice factor al secventei de calcul. De exemplu, n cazul calcul arii unui
mprumut, puteti schimba perioada acestui mprumut pentru a vedea calculele rezultate care contin suma de rambursat sau
dobnzile datorate n noile conditii introduse de dumneavoastr a.
94 / 338
Data Pilot: V a permite compararea, combinarea si aranjarea unor volume mari de date. V a ajut a la transformarea datelor brute
din bazele de date n date catalogate, analizate si convertite n informatii care s a aib a sens. Puteti folosi Data Pilot pentru a crea
tabele interactive care permit aranjarea frecvent a, rearanjarea si recapitularea datelor, n functie de puncte de vedere diferite.
Dynamic Charts: Dup a cum sugereaz a numele, aceste diagrame se actualizeaz a automat, odat a cu schimb arile ap arute n foile
de calcul electronice.
Deschiderea si salvarea sierelor Microsoft: Calc v a permite folosirea vechilor foi de calcul realizate n Microsoft Excel
si, totodat a, salvarea sierelor n formatul Microsoft Excel sau n alte formate. Acest lucru u sureaz a distribuirea datelor altor
utilizatori care folosesc aplicatii Microsoft sau altele, similare.
4.3.2 Realizarea sarcinilor de baz a n calculul tabelar
Similar altor aplicatii pentru calcul tabelar, Calc este folosit la procesarea informatiilor numerice sau text ntr-o form a tabelar a.
Este folosit n primul rnd la gestionarea expresiilor numerice. Permite, de asemenea, sortarea si manevrarea datelor, executarea
de functii aritmetice, matematice si statistice asupra unor selectii de date si reprezentarea datelor sub form a de diagrame sau
grace. Sectiunea urm atoare descrie instructiunile pentru realizarea unor sarcini de baz a pentru calculul tabelar n Calc.
Pentru a formata tabele si celule ntr-o foaie de calcul Calc procedati astfel:
1. n meniul Aplicatii, mergeti la Birou si efectuati clic pe OpenOfce.org Spreadsheet pentru a deschide o foaie de calcul
Calc. Se va deschide o fereastr a nou a Calc.
Figura 4.24: Deschiderea programului Calc
2. Mai jos sunt descrise cteva componente de baz a ale ferestrei principale Calc:
95 / 338
Figura 4.25: Fereastra Calc
Zona de nume arat a o celul a si num arul de rnd, numite celul a de referint a, de fapt coordonatele celulei curente sau
active.
Celula activ a indic a celula selectat a, activ a.
Functia de asistare deschide fereastra de dialog a asistentului.
Butonul Sum a permite calcularea sumei numerelor aate n celulele de deasupra celulei curente.
Dac a efectuati clic pe butonul Function este inserat semnul egal n celula curent a, precum si n linia de introducere a
datelor, semnalnd c a celula este gata pentru introducerea unei formule.
Categoriile de foi din josul ferestrei indic a num arul foilor de lucru prezente n foaia de calcul curent a. Implicit, o foaie
de calcul nou a include trei foi de lucru.
3. Dup a ce ati introdus datele dumneavoastr a n foaia de calcul, le puteti aplica formate diferite, din gama bogat a n optiuni,
pus a la dispozitie de Calc. Pentru a aplica formatul dorit unei selectii de celule, n meniul Format efectuati clic pe Celule.
Se va deschide fereastra de dialog Format Cells.
Figura 4.26: Formatarea celulelor
96 / 338
4. Puteti folosi optiunile existente n ferestrele Font, Font Effects si Alignment pentru a specica caracteristici variate de
formatare pentru textul selectat. n mod asem an ator, pentru formatarea caracteristicilor numerelor, puteti alege din mai
multe formate predenite existente n categoria Numbers sau puteti deni un format nou, dup a nevoile dumneavoastr a.
Fereastra de dialog Format Cells pune la dispozitie si optiunea de ad augare de margini inteligente sau fundaluri vibrante
n foaia de calcul. V a permite selectarea culorii pentru fundal, dintr-un spectru de culori, pentru foaia de calcul, care este
n sine plictisitoare si f ar a haz.
Deniti specicatiile si efectuati clic pe butonul OK pentru a aplica efectele de formatare.
Figura 4.27: Denirea caracteristicilor format arii
5. Dup a alegerea caracteristicilor de formatare pentru celulele selectate, puteti obtine un rezultat asem an ator cu acesta.
Figura 4.28: Foaie de calcul formatat a
97 / 338
6. Calc asigur a o alt a facilitate folositoare, numit a Autoformat, care v a permite realizarea unor tabele profesionale f ar a s a
pierdeti timp pentru selectarea grupurilor de celule si desemnarea unor formate pentru acestea. Facilitatea Autoformat v a
permite aplicarea rapid a a unor formate predenite unei foi ntregi sau doar unei selectii de celule. Pentru a folosi aceast a
facilitate, mergeti n meniul Format si efectuati clic pe Autoformat.
Figura 4.29: Folosirea AutoFormat
7. Astfel, va a sat a fereastra de dialog AutoFormat. Pentru a aplica un format predenit unei selectii de celule, alegeti un
format predenit din lista Format si efectuati clic pe butonul OK pentru a aplica formatul ales selectiei de celule.
Figura 4.30: Alegerea unui format
8. Formatul pe care l-ati ales este aplicat imediat selectiei de celule, dumneavoastr a obtinnd astfel un tabel formatat n
ntregime cu un efort minim.
98 / 338
Figura 4.31: Tabele formatate
Introducerea valorilor si formulelor Formula este o functie a foilor de calcul, realizat a prin introducerea unor argumente ntr-o
celul a. Toate formulele ncep cu semnul egal si pot contine un num ar, text si, n unele cazuri, alte date, cum ar detalii de
formatare. Formulele mai pot contine operatori aritmetici, operatori logici sau functii.
Formule Descriere
=SUM(A1:A11) Calculeaz a suma celulelor A1:A11
=EFFECTIVE(5%;12)
Calculeaz a dobnda efectiv a pentru o valoare anual a de 5% cu 12 rate
lunare
=B1*B2 A seaz a rezultatul nmultirii numerelor din celulele B1 si B2
=C4-SUM(C10:C14) Calculeaz a operatia C4 minus suma dintre celulele C10 pn a la C14
Tabela 4.1: Formule Calc
Cea mai rapid a cale prin care puteti introduce o formul a este s a introduceti formula direct n celula n care doriti s a apar a rezultatul
sau n linia de introducere a datelor din bara de formule. Puteti folosi si Functia de asistare, care v a ajut a s a concepeti formule
ntr-un mod interactiv.
1. Pe foaia dumneavoastr a de calcul, alegeti o celul a n care doriti s a inserati formula. Pentru a permite functiei de asistare s a
v a ghideze n crearea si aplicarea formulei, n bara Formula, efectuati clic pe Function Wizard. Se va deschide fereastra
de dialog Function Wizard.
99 / 338
Figura 4.32: Lansarea functiei de asistare
2. Puteti consulta lista cu toate functiile n fereastra Functions. Puteti, de asemenea, alege o categorie din lista Category
pentru a a sa functiile cuprinse de o categorie anume. G asiti functia dorit a n lista Functions si efectuati clic pe aceasta
pentru a o selecta. Veti observa c a fereastra asistentului Function Wizard v a va pune la dispozitie informatii despre functia
selectat a pentru a v a ajuta n alegerea f acut a. Dup a alegerea functiei, faceti clic pe nainte pentru a continua introducerea
formulei.
Figura 4.33: Selectarea unei functii
3. Acum, trebuie s a specicati numerele asupra c arora doriti s a introduceti formula. Pentru a face acest lucru, trebuie s a
mergeti napoi la foaia de lucru.
Faceti clic pe butonul Mic sorare pentru a mic sora fereastra de dialog curent a, ca s a v a ntoarceti la foaia de lucru.
100 / 338
Figura 4.34: Mic sorarea ferestrei de dialog a functiei de asistare
4. Fereastra de dialog Functia de asistare se mic soreaz a pentru a v a permite vizualizarea foii de calcul. Pentru a selecta o
arie cu celule, tineti ap asat a tasta SHIFT si utilizati mausul pentru selectarea acelor celule care contin numerele dorite.
Dup a selectarea celulelor, puteti s a v a ntoarceti la functia de asistare dac a efectuati clic pe butonul Maximize.
Figura 4.35: Selectarea unei arii de celule
5. Celulele de referint a pentru aria de celule selectat a va a sat a automat n cmpul nume, iar formula aplicat a, completat a
cu argumente, este a sat a n cmpul Formula din partea de jos a ferestrei de dialog. Pentru a duce la bun sfr sit sarcina
introdcerii formulei, efectuati clic pe butonul OK.
101 / 338
Figura 4.36: Aplicarea formulelor
6. Solutia este a sat a n celula n care ati introdus formula.
Figura 4.37: Rezultatul nal
Inserarea diagramelor Puteti prezenta datele sub forma unor diagrame sau grace, pentru a compara vizual datele si pentru a
evidentia schimb arile n datele dumneavoastr a. Calc v a ofer a mai multe moduri n care v a puteti reprezenta datele din foile de
calcul n form a grac a.
1. Deschideti o foaie de calcul care contine date si subtitluri pe rnduri si coloane si selectati datele pe care le doriti incluse
n diagram a. Apoi, n meniul Inserare, alegeti Chart. Va apare fereastra de dilaog Chart Wizard.
102 / 338
Figura 4.38: Lansarea functiei Chart Wizard
2. Pe prima pagin a a functiei Chart wizard, puteti alege tipul de diagram a si puteti vizualiza modul n care va prezentat a
diagrama. Calc permite alegerea tipului de diagrame dintr-o gam a larg a de grace 2D si 3D. Puteti e urma restul instructi-
unilor prezentate de functia Chart Wizard, dac a efectuati clic pe butonul nainte, e puteti face clic pe ncheiere pentru a
insera diagrama n documentul dumneavoastr a.
Figura 4.39: Alegerea tipului de diagram a
3. Diagrama este inserat a n locul specicat n foaia de calcul. Puteti apoi muta si redimensiona diagrama, pentru a se potrivi
cerintelor dumneavoastr a.
103 / 338
Figura 4.40: Diagrama inserat a
Exportarea foilor de calcul ca PDF Asemenea celorlalte aplicatii OpenOfce.org, puteti exporta foile de calcul din aplicatia
Calc drept siere PDF. Cu OpenOfce.org nu aveti nevoie de alte programe de la terte p arti pentru a converti documentele
dumneavoastr a n format PDF.
1. n meniul Fi sier, efectuati clic pe Export a ca PDF. Va a sat a fereastra de dialog Export.
Figura 4.41: Exportarea foilor de calcul n format PDF
2. Cele patru categorii din aceast a fereastr a v a permite s a deniti optiuni cum ar paginile care vor incluse n PDF, tipul
104 / 338
de comprimare care va folosit si nivelul de securitate care va asociat sierului. Dup a congurarea acestor specicatii,
efectuati clic pe Export a pentru a continua.
Figura 4.42: Denirea optiunilor pentru exportarea n format PDF
3. Introduceti un nume pentru foia de calcul si navigati pn a n directorul n care doriti s a o salvati. Faceti clic pe butonul
Salveaz a pentru a exporta foaia de calcul ca sier PDF.
Figura 4.43: Salvarea n format PDF
Pentru a descoperi un Ou de Pa ste ascuns n Calc, efectuati clic n oricare celul a din foaia de calcul si tastati =
GAME("StarWars") pentru a juca un joc.
4. Foaia dumneavoastr a de calcul este acum a sat a ca un sier PDF.
105 / 338
Figura 4.44: Fi sierul PDF
4.4 Utilizarea aplicatiei OpenOfce.org Impress
Impress este o unealt a complet a de prezentare din suita OpenOfce.org. V a permite s a realizati prezent ari multimedia ecace
prin crearea de elemente grace 2D si 3D. V a permite realizarea unor efecte speciale si animatii, folosind unelte pentru desen
care au un impact deosebit.
OpenOfce.org Impress este un program asem an ator cu Microsoft PowerPoint din punct de vedere al functionalit atii. n afar a
de faptul c a permite crearea cu u surint a a sierelor PDF din sierele cu prezent ari, poate exporta prezent arile dumneavoastr a n
format ShockWave Flash (SWF). Aceast a facilitate permite rularea prezent arilor pe orice calculator care are instalat un player
ash.
4.4.1 Facilit ati cheie ale programului OpenOfce.org Impress
Iat a cteva din facilit atile numeroase ale programului Impress:
Crearea de grac a vectorial a: Impress include numeroase unelte pentru realizarea elementelor de grac a vectorial a. Puteti
exporta graca vectorial a ca imagini raster si, invers, puteti converti imaginile raster n grac a vectorial a.
Realizarea diapozitivelor: Alegeti din sabloanele predenite sau folositi uneltele pentru desenat si cele pentru realizarea dia-
gramelor pentru a nfrumuseta cu un stil personal diapozitivele dumneavoastr a.
n plus, utilizatorii Impress pot instala, optional, biblioteca Open ClipArt, care contine o selectie uria s a de imagini ce pot
folosite f ar a nici o constrngere.
Animatiile si efectele speciale v a ajut a s a condimentati diapozitivele pentru prezent arile dumneavoastr a. Puteti randa efecte
uluitoare 2D si 3D pentru textele folosite, utiliznd Fontwork, care v a permite s a creati cu u surint a imagini 3D desprinse parc a
din realitate.
Publicarea prezent arilor: Impress permite publicarea prezent arilor sub form a de comunicate, permite exportarea n format
PDF, convertirea n siere SWF si publicarea acestor prezent ari ca documente HTML. Datorit a acestor facilit ati, v a puteti accesa
prezent arile de pe o mare varietate de platforme.
Salvarea prezent arilor n alte formate: Similar altor aplicatii OpenOfce.Org, Impress salveaz a munca dumneavoastr a n
formatul international OpenDocument. Permite salvarea documentelor si n alte formate, cum ar PowerPoint.
106 / 338
4.4.2 Realizarea prezent arilor multimedia
Pentru a realiza si reda prezent ari folosind OpenOfce.org Impress procedati:
1. n meniul Aplicatii, mergeti la Birou si apoi efectuati clic pe OpenOfce.org Presentation.
Figura 4.45: Lansarea programului Impress
2. Se va deschide fereastra de dialog Presentation Wizard. Presentation wizard v a permite s a deniti structura de baz a
a prezent arii dumneavoastr a n trei pa si simpli. Puteti continua cu denirea specicatiilor, ghidati de functia de asistare
Presentation Wizard, sau puteti s a creati imediat o prezentare nou a, dac a efectuati clic pe Create.
Figura 4.46: Utilizarea functiei de asistare Presentation Wizard
Pentru a putea previzualiza formatul diapozitivelor, forma acestora si efectele de tranzitie, l asati marcat a c asuta de
validare Preview.
3. Aceast a ilustratie arat a fereastra principal a Impress care contine o prezentare goal a. Din panoul Tasks, aat n partea
dreapt a, puteti alege o form a pentru prezentarea dumneavoastr a.
107 / 338
Figura 4.47: Fereastra Impress
4. Introduceti textul dumneavoastr a n cmpurile existente pentru a crea primul diapozitiv. Pentru a face prezentarea mai
atractiv a si pentru a-i da un aspect profesional, puteti schimba fundalul, dimensiunile si culorile fonturilor din ecare
diapozitiv, sau puteti alege un sablon predenit din panoul Pagini master.
Faceti clic pe Pagini master pentru a deschide panoul Pagini master.
Figura 4.48: Deschiderea panoului Pagini master
5. n panoul Pagini master sunt disponibile mai multe sabloane. Alegeti sablonul pe care-l doriti pentru a da prezent arii dum-
neavoastr a o fat a nou a. Puteti mbun at ati si mai mult aspectul prezent arii, prin ad augarea altor elemente, cum ar obiecte,
imagini si animatii, din meniul Inserare. Ca alternativ a, puteti ad auga diapozitive noi la prezentarea dumneavoastr a.
Puteti ad auga un diapozitiv nou dac a faceti clic pe butonul Slide din meniul Standard. O alt a posibilitate este s a efectuati
clic pe Slide din meniul Inserare.
108 / 338
Figura 4.49: Alegerea unui sablon
6. Diapozitivul ad augat este formatat cu acelea si caracteristici ale primului, deoarece acesta este aspectul pe care l-ati selectat
anterior. n functie de cerintele prezent arii dumneavoastr a, puteti alege un nou format din panoul Aspect. Noul aranjament
are dou a coloane, unul pentru text, cel alalt pentru imagine. V a permite astfel s a a sati un text al aturi de o imagine asociat a,
n acela si diapozitiv. Introduceti continutul text n cadrul potrivit, apoi faceti dublu clic pe pictograma care arat a o cas a
pentru a introduce elemente grace n locul destinat acestora.
Figura 4.50: Alegerea aspectului unui diapozitiv
7. n fereastra de dialog Insert Picture, alegeti imaginea dorit a si efectuati clic pe Deschide pentru a o insera n diapozitivul
dumneavoastr a.
109 / 338
Figura 4.51: Inserarea unei imagini n diapozitiv
8. Veti observa c a imaginea inserat a este redimensionat a automat pentru a se potrivi spatiului disponibil. Mai puteti insera
o imagine prin alegerea Picture din meniul Inserare. O imagine introdus a prin aceast a metod a nu este redimensionat a
automat, dar o puteti muta si redimensiona dup a nevoi. Puteti apoi insera un diapozitiv nou n modul prezentat deja mai
sus.
De acum, sunteti gata de a reda prezentarea dumneavoastr a ca pe o succesiune de imagini. Pentru a congura optiunile de
baz a ale succesiunii de imagini, alegeti Slide Show Settings din meniul Slide Show.
Figura 4.52: Congurarea unei succesiuni de imagini
9. Fereastra de dialog Slide Show v a ajut a s a deniti congur arile de baz a pentru prezentarea diapozitivelor. n sectiunea
Range, puteti specica diapozitivele care vor incluse n prezentare si ordinea de a sare a acestora. n sectiunea Type,
puteti alege modul de a sare a diapozitivelor. n acela si mod, sectiunea Options v a permite denirea altor optiuni pentru
prezentarea dumneavoastr a.
Dup a selectarea optiunilor dorite, efectuati clic pe OK pentru ca aceste optiuni s a e aplicate.
110 / 338
Figura 4.53: Congurarea optiunilor de prezentare a diapozitivelor
10. Pentru a ncepe prezentarea diapozitivelor, selectati Slide Show din meniul Slide Show sau ap asati tasta F5.
Figura 4.54: Pornirea unei prezent ari de diapozitive
11. Prezentarea poate v azut a ca succesiune de imagini. Cnd este a sat ultimul diapozitiv, sunteti solicitat s a ie siti din
prezentare prin executarea unui clic de maus. Totu si, mai puteti ie si din prezentare n orice moment, prin ap asarea tastei
ESC.
12. Puteti tip ari prezentarea cu tot cu adnot ari, ca schit a, cu numere de pagin a, cu dat a si or a si a sa mai departe. Pentru aceasta,
alegeti Tip are ste din meniul Fi sier.
111 / 338
Figura 4.55: Tip arirea unei prezent ari
13. Puteti folosi fereastra de dialog Tip are ste pentru a deni optiunile imprimantei sau pentru acceptarea optiunilor implicite,
dup a care efectuati clic pe butonul OK pentru a ncepe tip arirea prezent arii.
Figura 4.56: Denirea optiunilor imprimantei
Pentru a realiza o prezentare cu efecte 3D si cu animatii procedati astfel:
1. Deschideti o nou a prezentare n care doriti s a folositi grac a 3D si animatii, apoi selectati un sablon potrivit din panoul
Pagini master. Puteti acum s a ad augati elemente care s a condimenteze prezentarea dumneavoastr a. ncepeti cu plasarea
titlului n primul diapozitiv.
Pentru a crea o modalitate de a sare a textului din titlu care s a atrag a atentia, puteti folosi una din uneltele numeroase
disponibile n Impress. Una dintre acestea este Fontwork, care v a ajut a la aplicarea unor efecte speciale 3D textului
dumneavoastr a. Pentru a folosi Fontwork, n bara de unelte Drawing, efectuati clic pe butonul Fontwork Gallery. Va
ap area fereastra Fontwork Gallery.
112 / 338
Figura 4.57: Deschiderea ferestrei Fontwork Gallery
2. Alegeti stilul n care doriti s a e a sat titlul textului si efectuati clic pe OK.
Figura 4.58: Alegerea unui stil pentru Fontwork
3. n diapozitivul dumneavoastr a, stilul selectat este ar atat ca obiect ce arat a textul Fontwork. Pentru a a sa textul titlului
n locul obiectului Fontwork, efectuati dublu clic pe obiectul a sat si introduceti textul titlului n locul n care este a sat
Fontwork. Pentru a ie si din modul de editare Fontwork, efectuati clic n afara ariei selectate din obiect.
113 / 338
Figura 4.59: Editarea obiectului Fontwork
4. Puteti merge mai departe, f acnd acela si lucru pentru celelalte diapozitive, pentru a insera imagini 3D si animatii.
Figura 4.60: Text 3D
5. Puteti insera elemente grace 3D n prezentarea dumneavoastr a din bara de unelte 3D-Objects. n congurarea implicit a a
programului Drawing, aceast a bar a nu este a sat a. Pentru a a sa aceast a bar a 3D-Objects, n meniul Vizualizare mergeti
114 / 338
la Toolbars si efectuati clic pe 3D-Objects.
Figura 4.61: Inserarea elementelor grace 3D
Puteti a sa, de asemenea, bara de unelte 3D-Objects prin executarea unui clic pe s ageata mic a de la sfr situl barei de
unelte Drawing si alegerea ei din lista Visible Buttons.
6. Bara de unelte 3D-Objects
Figura 4.62: Bara de unelte 3D-Objects
7. Bara 3D-Objects
115 / 338
Figura 4.63: Inserarea unui obiect 3D
8. Puteti schimba proportiile si m arimea obiectului prin manevrarea punctelor verzi de modicare care apar n jurul obiectului.
Impress pune la dispozitie si unelte pentru aplicarea unor efecte 3D obiectelor inserate, pentru ca dumneavoastr a s a puteti
modica aspectul si perceptia obiectelor dup a dorint a. Pentru a aplica efecte 3D elementelor grace inserate, efectuati clic
dreapta pe elemente. Din meniul ap arut, faceti clic pe 3D Effects. Se va deschide fereastra de dialog 3D Effects.
Figura 4.64: Aplicarea efectelor 3D
116 / 338
9. Puteti folosi optiunile disponibile prin ap asarea butoanelor existente n aceast a fereastr a de dialog pentru a deni aspectul
si perceptia obiectului inserat. Faceti clic pe butonul Illumination pentru a regla efectul de iluminare asupra obiectului.
Puteti alege din optiunile listate pe cea potrivit a pentru randarea efectului de iluminare. Ca alternativ a, puteti trage punctul
alb n graca din josul ferestrei de dialog, dup a care l puteti mi sca pentru obtinerea efectului dorit.
10. Dup a alegerea optiunilor dorite, efectuati clic pe pictograma Assign din coltul dreapta sus pentru a aplica efectele obiectului
selectat. Efectuati clic pe butonul Close pentru a nchide fereastra de dialog 3D Effects.
Figura 4.65: Denirea efectelor 3D
11. Observati c a, prin cteva clicuri de maus, obiectele 3D cap at a o nf ati sare cu totul nou a. n acela si mod, puteti ad auga mai
multe elemente 3D si 2D la prezentarea dumneavoastr a si puteti aplica felurite efecte 3D pentru a o condimenta. Impress
v a ofer a, de asemenea, cteva functii legate de animatie, care v a ajut a s a nsuetiti prezent arile dumneavoastr a. Pentru a
a sa optiunile de animatie existente n Impress, n meniul Slide Show efectuati clic pe Custom Animation.
Va ap area panoul Custom Animations chiar la marginea ferestrei ocupate de prezentare.
Figura 4.66: Aplicarea animatiilor personalizate
117 / 338
12. Pentru a aplica un efect de animatie unui element individual, selectati acel element si faceti apoi clic pe butonul Add din
panoul Custom Animation. Se va deschide fereastra de dialog Custom Animation.
Figura 4.67: Animarea obiectelor
13. Puteti s a aplicati acum animatii diferite obiectului selectat, s a deniti intrarea si ie sirea animatiei si s a deniti un traseu
pentru mi sc arile obiectului. n mod asem an ator, puteti aplica animatii pentru celelalte elemente din diapozitive.
Dup a denirea tuturor congur arilor dorite pentru obiectul n cauz a, efectuati clic pe OK pentru aplicarea efectelor
animate.
Figura 4.68: Personalizarea efectelor de animatie
14. Animatiile specicate pot v azute n josul panoului Custom Animations. Dup a aplicare, puteti vedea rezultatul prin
prezentarea diapozitivelor. Faceti clic pe butonul Slide Show pentru a porni prezentarea.
118 / 338
Figura 4.69: Redarea unei prezent ari de diapozitive
15. Prezentarea dumneavoastr a ruleaz a ntr-o manier a spectaculoas a si nsuetit a.
Figura 4.70: Prezentarea unor diapozitive nsuetite
Exportarea unei prezent ari Dup a cum am armat mai sus, o alt a facilitate folositoare asociat a cu Impress este capacitatea
acestuia de a exporta prezent arile n mai multe formate. Ca rezultat, Impress permite exportarea prezent arilor dumneavoatr a
direct ca siere Flash (SWF).
119 / 338
1. n meniul Fi sier, efectuati clic pe Export. Se va deschide fereastra de dialog Export.
Figura 4.71: Exportarea unei prezent ari
2. Aici, trebuie s a specicati numele sierului n cmpul Name si s a navigati pn a la directorul n care doriti s a exportati
acest sier. Pentru a exporta prezentarea ca sier Flash, alegeti din lista deschis a Macromedia Flash (SWF) (.swf) si
efectuati clic pe Salveaz a. Fi sierul este exportat n locul indicat. Puteti vedea prezentarea ca pe orice sier Flash.
Figura 4.72: Exportarea unei prezent ari ca sier Flash
4.5 Utilizarea programului OpenOfce.org Draw
Not a:
120 / 338
Draw este o unealt a pentru grac a vectorial a care v a permite s a realizati desene simple si complexe, pe care le puteti exporta n
mai multe formate cunoscute pentru imagini. Draw v a permite si inserarea tabelelor, diagramelor, gracelor, formulelor si a altor
elemente create cu programele din suita OpenOfce.org.
Elementele grace realizate cu ajutorul uneltelor pentru grac a vectorial a nu se vor estompa la redimensionare.
Draw este integrat n suita OpenOfce.org, ceea ce permite transferarea cu u surint a a elementelor grace ntre componentele
acestei suite. De exemplu, dac a realizati o imagine n Draw, folosirea acesteia n Writer se reduce la simpla copiere si lipire a
imaginii. Un subset ale functiilor din Draw este disponibil n Writer si n Impress, pentru ca dumneavoastr a s a nu ti nevoiti s a
v a mutati ntre programe pentru a realiza sarcini de baz a n manevrarea imaginilor.
4.5.1 Facilit ati cheie ale OpenOfce.org Draw
Not a:
Programele pentru grac a vectorial a urmeaz a o notatie comun a pentru apelarea tuturor formelor, e acestea linii simple, drep-
tunghiuri sau forme mai complicate, precum obiectele.
Draw asigur a functii extinse, care integreaz a mai multe functii dect majoritatea programelor pentru desenat existente n suitele
pentru birou. Iat a cteva din facilit atile cheie ale programului Draw:
Realizarea de grac a vectorial a: : Puteti realiza grac a vectorial a n Draw folosind linii si curbe denite de vectori matem-
atici. Vectorii descriu linii, elipse si poligoane n functie de geometria lor.
Realizarea obiectelor 3D: : n Draw puteti realiza obiecte 3D simple, precum cuburi, sfere si cilindri si puteti modica sursa
de lumin a a obiectelor.
Grile si ghidaje: Puteti alinia obiectele din desenul dumneavoastr a, folosind grilele si ghidajele drept repere vizuale. Puteti
plasa un obiect pe o linie din gril a, pe un ghidaj sau la marginea altui obiect.
Lipirea obiectelor pentru reprezentarea rela tionar a: Puteti ata sa obiectele unul de cel alalt, folosind liniile speciale numite
conectori, pentru a ar ata relatiile dintre obiecte. Conectorii se ata seaz a de punctele de lipire de pe obiectele desenate si r amn
ata sati si la mutarea obiectului. Acest comportament este folositor atunci cnd creati lucruri precum diagrame organizatorice
sau tehnice.
A sarea dimensiunilor: Puteti folosi liniile dimensionate pentru a calcula si a sa dimensiunile liniare n diagramele tehnice,
n care, adesea, dimensiunile obiectelor trebuie specicate.
Galerie: Puteti insera si folosi imagini, animatii, sunete sau alte elemente din galeriile OpenOfce.org n desenele dumneav-
oastr a, n acela si mod n care le folositi n celelalte programe OpenOfce.org.
Formate siere grace: Puteti s a v a exportati munca n urm atoarele formate grace folosite n mod curent: BMP, GIF, JPG
si PNG.
4.5.2 Executarea operatiilor de baz a n Drawing
Not a: Not a: Not a: Not a:
1. Din meniul Aplicatii selectati categoria Grac a si apoi optiunea OpenOfce.org Drawing.
Componentele principale ale ferestrei Draw sunt prezentate n imaginea urm atoare:
121 / 338
Figura 4.73: Fereastra Draw
2. Desenele sunt realizate n aria pentru desenat, care este nconjurat a de urm atoarele bare de unelte:
Bara Meniu listeaz a principalele meniuri disponibile n Draw. Include optiuni pentru organizarea, editarea si vizualizarea
formatului desenelor dumneavoastr a.
Bara Function a seaz a pictogramele cu ajutorul c arora executati sarcini precum Open, Save, Copy, Cut si Paste.
Bara Line and Filling include unelte speciale pentru desen cu ajutorul c arora modicati aspectul unui obiect selectat,
cum ar forma liniei, culoarea si grosimea; forma si culoarea unui fundal.
Bara Drawing este cea mai important a bar a de unelte din Draw. Contine toate functiile necesare pentru desenarea de
forme geometrice variate si forme libere. Realizarea formelor de baz a n Draw solicit a folosirea extensiv a a acestei bare
de unelte. Totu si, va trebui s a editati, combinati si s a manipulati pe mai departe obiectele pentru a genera elemente
complexe.
Puteti modica num arul si pozitia uneltelor vizibile n ideea de a transforma aspectul interfetei potrivit dorintelor dum-
neavoastr a. Pentru a ad auga sau sterge o bar a de unelte din fereastra Draw:
3. n meniul Vizualizare, mergeti la Toolbars. Se va deschide lista Toolbar care a seaz a barele de unelte disponibile, ind
marcate c asutele de validare ale barelor de unelte a sate. Pentru a sterge o bar a de unelte din fereastra Draw, demarcati
c asuta de validare corespunz atoare si marcati c asuta de validare a barei de unelte pe care o doriti a sat a n fereastr a.
Pentru a crea un obiect utiliznd bara de unelte Drawing procedati astfel:
1. Faceti clic pe butonul care insereaz a un obiect anume, precum Rectangle sau Ellipse din bara de unelte Drawing, apoi
plasati cursorul mausului ntr-un punct din zona ariei pentru desenat n care doriti s a nceap a obiectul.
2. Ap asati si mentineti ap asat butonul din stnga al mausului si trageti cursorul pn a n punctul n care doriti s a se ntind a
obiectul, elibernd butonul mausului. Obiectul dorit va ap area n aria pentru desenat.
Selectarea obiectelor nainte de a face orice schimb ari asupra obiectelor, trebuie s a le selectati. Draw asigur a urm atoarele
moduri prin care puteti selecta un obiect:
Selectarea direct a: efectuati clic pe obiect pentru a-l selecta.
122 / 338
Selectarea cu ajutorul cadrelor: n bara de unelte Drawing, efectuati clic pe butonul Select si trageti cu mausul un dreptunghi
n jurul obiectului pentru a-l selecta. Aceast a optiune este folositoare n cazul select arii mai multor obiecte din aria pentru
desenat. Not a: Trebuie s a cuprindeti n ntregime obiectele n dreptunghi pentru a le selecta.
Figura 4.74: Selectarea cu ajutorul cadrelor
Selectarea obiectelor ascunse: pentru a selecta un obiect care este ascuns de altul, ap asati tasta Alt si efectuati clic pe obiectul
pe care doriti s a-l selectati Not a: Pentru a putea selecta un obiect ascuns, trebuie s a cunoa steti pozitia relativ a a acelui obiect
fat a de obiectul de deasupra acestuia.
Editarea obiectelor Dup a ce ati creat un obiect, este posibil s a doriti s a-l editati sau s a schimbati propriet atile acestuia pentru
obtinerea rezultatului a steptat. Totu si, nu veti g asi ntotdeauna exibilitatea necesar a n congur arile implicite ale programului.
De exemplu, nu puteti transforma forma unui p atrat ntr-una dreptunghiular a sau nu puteti roti p atratul n jurul axelor sale folosind
doar bara de unelte implicit a Drawing. Pentru realizarea sarcinilor de acest fel, Draw asigur a numeroase alte optiuni care pot
furniza exibilitatea necesar a, cum ar :
Toate optiunile acoperite n sectiunile urm atoare sunt aplicabile unui obiect selectat sau unui grup de obiecte selectat. Puteti
spune dac a un obiect este selectat dac a n jurul acestuia exist a un p atrat sau un cerc colorate. Aceste p atrate sau cercuri se
numesc elemente de control si formeaz a un cadru dreptunghiular sucient de mare pentru a contine obiectul.
1. Selectati obiectul din aria pentru desenat prin executarea unui clic asupra acestuia. n jurul obiectului veti observa aparitia
unui gestionar.
Figura 4.75: Selectarea unui obiect
2. Plasati cursorul mausului deasupra unui gestionar. Atunci cnd cursorul ia forma unei s ageti cu dou a capete, trageti
cursorul n directia s agetii pentru a modica m arimea obiectului. Dac a alegeti s a plasati cursorul chiar pe coltul unui
gestionar, veti redimensiona obiectul pe dou a axe n acela si timp. Dac a folositi laterala unui gestionar, obiectul va
redimensionat numai pe o singur a ax a. Conturul obiectului nou rezultat va prezentat sub forma unei linii punctate.
3. Eliberati butonul mausului n momentul n care obiectul este redimensionat a sa cum doriti. Linia punctat a dispare si apare
obiectul redimensionat.
123 / 338
Figura 4.76: Modicarea obiectelor
Aranjarea obiectelor Dac a documentul la care lucrati include multe obiecte suprapuse, editarea obiectelor individuale (vizibile
sau nu), poate o adev arat a provocare. Din fericire, Draw pune la dispozitie c ai prin care obiectele pot rearanjate f ar a a afecta
aspectul acestora.
1. n aria pentru desenat, efectuati clic dreapta pe obiectul pe care doriti s a l rearanjati, mergeti la Arrange si alegeti optiunea
potrivit a din lista Arrange.
Figura 4.77: Rearanjarea obiectelor
2. Dac a alegeti optiunea Send Backward, rezultatul este asem an ator cu ceea ce apare n imaginea al aturat a:
Figura 4.78: Obiect trimis n spate
124 / 338
Duplicarea obiectelor Adesea trebuie s a creati mai multe obiecte de acela si fel (n form a si m arime). n Draw, puteti duplica
un obiect sau realiza mai multe copii ale unui obiect. Aceste copii pot identice sau diferite ca m arime, culoare, orientare si
localizare.
1. Faceti clic pe obiectul care trebuie copiat, apoi efectuati clic pe Edit si alegeti optiunea Duplicate. Se va deschide fereastra
de dialog Duplicate.
2. Introduceti valorile dorite n fereastra de dialog Duplicate si efectuati clic pe butonul OK pentru a sarea rezultatului n
aria pentru desenat.
Figura 4.79: Duplicarea obiectelor
Gruparea si combinarea obiectelor Dup a ce creati sau editati un obiect, acest obiect poate deplasat fat a de pozitia sa initial a.
Aceast a schimbare de loc deranjeaz a pozitia relativ a a obiectului fat a de celelalte obiecte din desen. Problema este una critic a n
lucr arile n care acuratetea, referitoare la pozitionare, este important a, precum n desenele din arhitectur a. Folosind Draw, puteti
combina obiectele desenate n dou a moduri distincte, grupare si combinare.
Gruparea obiectelor Gruparea obiectelor este asem an atoare cu punerea acestora ntr-un container, n care obiectele sunt adunate
laolalt a dar ele retin, totodat a, identit atile individuale. Puteti muta grupul ca pe o singur a entitate si puteti modica toate obiectele
incluse n grup. Un grup poate desf acut oricnd, iar obiectele care fac parte din grup manipulate separat.
1. n aria Drawing, selectati toate obiectele pe care doriti s a le includeti n grup. Faceti clic dreapta pe oricare obiect selectat
si apoi alegeti optiunea Group.
2. Faceti clic pe oricare din obiectele din grup; va ap area un gestionar n jurul ntregului grup, nu doar n jurul unui singur
obiect.
Puteti acum modica grupul n ntregime, f ar a a aplica efecte obiectelor individuale. Pentru a redimensiona un grup procedati
astfel:
Plasati cursorul mausului deasupra unui gestionar. Atunci cnd cursorul ia forma unei s ageti duble, trageti cursorul pentru a
m ari sau mic sora obiectele din grup. Toate obiectele din grup vor redimensionate n mod egal.
1. Faceti dublu clic pe un obiect care apartine grupului. Puteti intra n grup pentru a lucra cu obiecte individuale.
2. Faceti clic pe obiectul pe care doriti s a-l editati; n jurul obiectului va ap area un gestionar. Astfel, puteti edita, ad auga sau
sterge obiectul selectat.
3. Pentru a restaura grupul dup a modicarea unui obiect individual, faceti dublu clic oriunde n afara cadrului de selectie.
125 / 338
Puteti grupa obiecte de toate formele si m arimile. Puteti grupa obiecte 2D, 3D sau o combinatie din cele dou a categorii. Totu si,
puteti combina doar obiecte 2D asem an atoare.
Combinarea obiectelor Combinarea obiectelor desenate este asem an atoare grup arii, cu exceptia faptului c a prin combinare se
realizeaz a o leg atur a permanent a ntre obiecte, ceea ce conduce practic la formarea unui obiect cu totul nou. Obiectele originale,
constituente, nu mai exist a ca entit ati individuale si nu mai puteti intra n grup pentru a edita obiecte individuale. Cnd combinati
obiectele, grupul va prelua propriet atile celui mai de jos obiect din aranjament.
1. Selectati mai multe obiecte 2D din aria pentru desenat. NOT
A:
Cel mai de jos obiect din imaginea urm atoare este obiectul albastru.
Figura 4.80: Combinarea obiectelor
2. Faceti clic dreapta pe oricare din obiectele din selectie si apoi efectuati clic pe optiunea Combine din list a. Cnd obiectele
se suprapun, zona de suprapunere este ori goal a, ori ocupat a, n functie de num arul de suprapuneri. Cnd num arul de
suprapuneri este par, veti obtine un spatiu gol. Pentru un num ar impar de suprapuneri, veti obtine o arie ocupat a.
Figura 4.81: Zona de suprapunere
3. Dup a ce ati combinat obiectele, le puteti selecta ca pe o entitate. Nu veti putea selecta aria goal a din obiect.
PENTRU A SEPARA OBIECTELE GRUPATE PROCEDA TI:
n aria Drawing, efectuati clic dreapta pe combinatia creat a prin procedura prezentat a anterior si alegeti din list a optiunea
Split.
Figura 4.82: Separarea obiectelor grupate
Veti observa c a obiectele recap at a atributele initiale. Totu si, propriet atile acestora sunt schimbate n functie de ultimul obiect
al aranjamentului.
126 / 338
Editarea culorilor si a texturilor Cnd realizati un desen, veti avea nevoie s a atribuiti ec arui obiect din aria pentru desenat
culoarea si textura potrivite. Puteti alege s a particularizati aria interioar a a unui obiect dac a folositi bara de unelte Line and Fill.
Termenul folosit n OpenOfce.org pentru a desemna interiorul unui obiect este aria interioar a. Aria interioar a a unui obiect
poate o culoare uniform a, un gradient sau o imagine.
Pentru a edita culoarea unui obiect procedati astfel:
1. n aria pentru desenat, selectati obiectul pe care doriti s a-l editati si efectuati clic pe butonul Area aat pe bara de unelte
Line and Fill. Se va deschide fereastra de dialog Area.
Figura 4.83: Editarea culorii unui obiect
2. Fereastra de dialog Area contine optiunea care v a permite schimbarea culorii ariei interioare a obiectului. Efectuati clic pe
categoria Colours, alegeti o culoare listat a n categoria Table si efectuati clic pe butonul OK pentru a aplica schimbarea.
127 / 338
Figura 4.84: Alegerea unei culori de umplere
3. Categoria Table listeaz a culorile standard sau culorile care sunt folosite mai des. Dac a v a trebuie o culoare sau o nuant a
care nu este prezentat a n list a, deniti-o chiar dumneavoastr a! Pentru a deni o culoare anume procedati astfel:
(a) Faceti clic pe o culoare apropiat a cerintelor dumneavoastr a si specicati componentele RGB pentru a-i modica
tonalitatea si nuanta NOT
A:
Draw v a permite s a deniti o culoare prin dou a metode. Puteti specica propriet atile culorii n proportii RGB sau n
proportii CMYK. Pentru CMYK, efectuati clic pe RGB si alegeti CMYK din optiunile prezentate.
(b) Dac a doriti s a ad augati culoarea creat a de dumneavoastr a la lista de culori disponibile, introduceti numele acesteia
n cmpul de nume, specicati proportiile RGB si efectuati clic pe Add. Lista standard din categoria Table a seaz a
culoarea nou a.
Orice culoare este denit a printr-o combinatie a celor trei culori primare, ro su, verde si albastru, de aici notatia
RGB.
(c) Faceti clic pe butonul OK pentru a aplica schimb arile.
128 / 338
Figura 4.85: Umplerea ariei interioare cu o culoare denit a de utilizator
Editarea unui gradient Un gradient este tranzitia lin a ntre dou a culori sau ntre dou a nuante ale aceleia si culori, pe care o puteti
aplica unui obiect. Pentru a edita un gradient din aria interioar a a unui obiect:
n aria pentru desenat, selectati obiectul pe care doriti s a-l editati si efectuati clic pe butonul Area aat n bara de unelte Line and
Fill. Se va deschide fereastra de dialog Area.
Efectuati clic pe categoria Gradients, alegeti un gradient din lista prezentat a si efectuati clic pe OK pentru a aplica schimb arile
obiectului ales.
Figura 4.86: Editarea unui gradient
Editarea textului Draw pune la dispozitie urm atoarele optiuni pentru a insera text n aria Drawing:
Unealta Text din bara de unelte Drawing: Puteti introduce un cadru text oriunde doriti n aria pentru desenat si puteti lucra
cu aceast a caset a text la fel cum lucrati cu orice obiect.
Apel ari asociate obiectelor: Puteti folosi aceast a optiune pentru a lega un text de un obiect. Faceti clic pe unealta Callouts
din bara de unelte Drawing.
Text suprapus peste un obiect desenat: Faceti dublu clic pe un obiect. Se va deschide o caset a text. Introduceti n aceasta
textul dorit.
Imaginea care urmeaz a v a prezint a mai multe optiuni de inserare a textului asociat unui obiect din aria pentru desenat:
Figura 4.87: Editarea textului n aria pentru desenat
Efecte Vizuale n afar a de faptul c a ofer a uneltele de baz a pentru realizarea desenelor, Draw v a pune la dispozitie functii pentru
ad augarea unor efecte grace desenelor dumneavoastr a.
129 / 338
Metamorfozare Metamorfozarea n Draw face tranzitia de la o form a la alta desennd si gurile intermediare ale transform arii.
Rezultatul este un grup nou de obiecte, care include obiectele de nceput si cele de sfr sit, precum si obiectele intermediare.
1. Creati dou a obiecte de forme diferite n aria pentru desenat si selectati-le.
Figura 4.88: Aplicarea efectelor vizuale
2. n meniul Edit, efectuati clic pe optiunea Cross-fading pentru a a sa fereastra de dialog Cross-fading.
3. n fereastra de dialog Cross-fading selectati num arul de obiecte noi a sate nainte de sfr sit. Retineti alegerea implicit a
pentru o tranzitie lin a si efectuati clic pe OK pentru a a sa rezultatul n aria pentru desenat.
Figura 4.89: Obiecte metamorfozate
Puteti modica ordinea obiectelor prin schimbarea aranjamentului acestora n aria pentru desenat.
4.6 Utilizarea OpenOfce.org Math
Math este editorul de ecuatii din suita de programe pentru birou OpenOfce.org. Contine cteva functii, operatori si asistenti de
formatare pentru a v a ajuta n crearea unor ecuatii si formule ntr-un format corect. Aceste formule pot importate pentru a
folosite n orice aplicatie OpenOfce.org.
4.6.1 Facilit ati cheie ale OpenOfce.org Math
Not a:
Cteva din facilit atile si posibilit atile aplicatiei Math sunt discutate n sectiunea urm atoare:
Crearea unei formule: Math este editorul de ecuatii din suita de programe pentru birou OpenOfce.org. Contine cteva
functii, operatori si asistenti de formatare pentru a v a ajuta n crearea unor ecuatii si formule ntr-un format corect. Aceste
formule pot importate pentru a folosite n orice aplicatie OpenOfce.org.
130 / 338
Tastarea direct a a formulei: Dac a sunteti familiarizati cu limbajul de marcare Math, puteti tasta ecuatia direct n documentul
dumneavoastr a si apelati apoi Math pentru a converti marcajul ntr-o formul a formatat a.
Crearea unei formule n fereastra de comenzi: n timp ce introduceti elemente n fereastra de comenzi, veti observa, simul-
tan, rezultatele n documentul dumneavoastr a.
Crearea simbolurilor individuale: De ce nu v a creati propriile simboluri sau de ce nu importati caractere din alte fonturi?
Puteti ad auga noile simboluri n catalogul pprincipal al Math sau le puteti ad auga ntr-un catalog creat special pentru ele.
Crearea unei formule ntr-un meniu contextual: Math u sureaz a lucrul cu meniurile contextuale, care pot a sate prin
executarea unui clic cu butonul din dreapta al mausului. Aceste meniuri contextuale contin toate comenzile pe care le puteti
g asi n fereastra Selection. Mai mult, le puteti insera n document printr-un singur clic de maus.
Math este folosit numai la scrierea unor ecuatii ntr-un format corect din punct de vedere al expresiilor matematice. Nu poate
folosit pentru calcularea acestora.
4.6.2 Crearea si editarea formulelor
Cu toate c a Math poate folosit cu toate aplicatiile suitei OpenOfce.org, este utilizat n principal ca editor de ecuatii n docu-
mentele text.
1. Plasati cursorul n documentul dumneavoastr a n zona n care doriti s a introduceti formula. n meniul Inserare, mergeti la
Object si efectuati clic pe Formula.
Figura 4.90: Lansarea programului Math
2. Astfel, veti apela Math din interiorul ferestrei Writer. Veti observa c a editorul de ecuatii se va deschide n josul ferestrei
n care v a este a sat documentul. Puteti accesa toate uneltele Math din interiorul ferestrei Writer. Un marcaj va ap area n
locul n care, al aturi de textul existent, va a sat a ecuatia dumneavoastr a.
Cea mai simpl a metod a prin care puteti introduce o ecuatie n documentul dumneavoastr a este folosirea ferestrei Selection.
n congurarea implicit a, fereastra Selection nu este a sat a. Pentru a a sa fereastra Selection, n meniul Vizualizare
efectuati clic pe Selection.
131 / 338
Figura 4.91: A sarea ferestrei Selection
3. Fereastra Selection va ap area ca bar a de unelte mobil a. Veti observa c a fereastra Selection este divizat a n dou a p arti. Cea
de sus contine categoriile de simboluri, iar cea de jos a seaz a simbolurile existente n categoria selectat a. Puteti ncepe
introducerea ecuatiei prin selectarea simbolurilor din fereastra Selection.
Pentru a insera un simbol, cum ar a/b, selectati categoria potrivit a din jum atatea de sus a ferestrei si efectuati clic pe
simbolul dorit din jum atatea de jos a ferestrei Selection.
Figura 4.92: Utilizarea ferestrei Selection
4. Veti observa c a atunci cnd alegeti un simbol din fereastra Selection, marcajul pentru simbolul respectiv apare n editorul
de ecuatii. Simultan, sunt a sate cteva cadre gri n textul principal.
Simbolurile <?> care apar n editorul de ecuatii, sunt marcajele n care trebuie s a introduceti textul sau simbolul asociat
formulei dumneavoastr a.
132 / 338
Figura 4.93: Inserarea simbolurilor
5. n functie de introducerea unui text sau a unui simbol n marcaje, cadrele gri sunt actualizate cu ecuatia dumneavoastr a
partial a. Puteti introduce restul ecuatiei n acela si mod.
6. Dup a ce ati introdus ecuatia complet a, folosind fereastra Selection, ecuatia apare ca obiect n fereastra documentului
dumneavoastr a, iar n editorul de ecuatii marcajul este a sat n ntregime. Ie siti din editorul de formule prin executarea
unui clic oriunde n documentul dumneavoastr a.
Figura 4.94: Ecuatia inserat a
7. Dup a ce ati introdus formula n document, exist a posibilitatea de a o modica. Pentru editarea unei formule, efectuati clic
dreapta o singur a dat a pe aceasta si alegeti Edit din meniul contextual.
133 / 338
Figura 4.95: Editarea unei ecuatii
8. Puteti s a introduceti simboluri noi n formul a sau s a le stergeti pe cele care nu mai sunt necesare.
Figura 4.96: Inserarea simbolurilor noi
9. De si caracterele grece sti sunt folosite pe larg n formule matematice, n special n cele geometrice, aceste caractere nu sunt
disponibile nici n fereastra Selection, nici n meniul contextual.
10. Puteti introduce caracterele grece sti prin tastarea limbajului de marcare ale acestora n editorul de ecuatii. Ca alternativ a,
puteti folosi fereastra Catalog. Pentru a a sa fereastra Catalog, mergeti n meniul Unelte si efectuati clic pe Catalog.
134 / 338
Figura 4.97: Lansarea ferestrei Catalogue
11. Va a sat a fereastra de dialog Symbols . nainte de a selecta un caracter, vericati dac a aveti selectatGreek din fereastra
Symbol. Alegeti caracterul grecesc dorit din fereastra Symbols si efectuati clic pe Inserare.
Figura 4.98: Introducerea simbolurilor grece sti
12. Caracterul este inserat n documentul dumneavoastr a, iar marcajul este a sat n editorul de ecuatii. Puteti continua intro-
ducerea formulelor n document urmnd procedura descris a mai sus. Dup a introducerea formulei complete, documentul
va ar ata cam a sa:
135 / 338
Figura 4.99: Ecuatia nal a
4.7 Aplica tii suplimentare
4.7.1 Contabilitate cu GnuCash
GnuCash este o aplicatie care v a ajut a s a urm ariti nantele personale sau pe cele ale unei mici afaceri. n loc s a scrieti pe hrtie
toate cheltuielile dumneavoastr a, puteti folosi GnuCash pentru a v a asigura c a nu ati pierdut vreo informatie la sfr situl lunii.
Toate detaliile legate de venituri si cheltuieli pot gestionate cu acest utilitar. Folosind GnuCash, puteti urm ari clientii si furni-
zorii n cazul unei mici afaceri, prin introducerea detaliilor acestora. Puteti genera, de asemenea, un raport lunar prot/pierderi
pentru afacerea dumneavoastr a.
GnuCash poate stoca si gestiona detaliile tuturor conturilor bancare pe care le detineti ntr-un singur loc. Aplicatia GnuCash este
bazat a pe sistemul intr arilor duble (genul folosit de contabilii profesioni sti, preg atiti n acest scop), pentru a genera balante si
rapoarte contabile corecte.
GnuCash este u sor de folosit si poate adaptat nevoilor dumneavoastr a.
136 / 338
Figura 4.100: Aplicatia pentru contabilitate GnuCash
Facilit a ti cheie ale aplicatiei GnuCash Folosind GnuCash este ca si cum ati scrie informatiile despre nantele personale ntr-un
registru, dar ntr-un mod mai organizat. Urm atoarele facilit ati fac ca GnuCash s a e un program foarte folositor, putenic si,
totu si, exibil:
Interfa t a u sor de utilizat: Interfata GnuCash este la fel de u sor de folosit ca si cnd ati scrie nregistr arile pe o foaie de hrtie.
Dispune si de o functie Quick-Fill, ceea ce se traduce prin aceea c a de ndat a ce introduceti cteva caractere, GnuCash scaneaz a
lista proprie si completeaz a automat nregistrarea. Dac a folositi o nregistrare regulat, nu veti nevoiti s a o tastati de ecare
dat a.
Sistemul nregistr arilor duble: Urmnd principiile contabilit atii cu nregistrare dubl a, n GnuCash, ecare tranzactie trebuie
mentionat a n dou a locuri - ca debit ntr-un cont si drept credit n altul. Acest lucru nseamn a c a diferenta dintre venituri
si cheltuieli egaleaz a suma protului si a beneciilor. Aceasta v a ajut a s a vericati dac a ati introdus corect toate detaliile
veniturilor si cheltuielilor, ceea ce nseamn a o urm arire ecient a a cheltuielilor.
Rapoarte: Puteti genera o gam a larg a de rapoarte folosind GnuCash. Utilizatorii casnici pot genera rapoarte de buget, care
le vor prezenta o situatie clar a a veniturilor si cheltuielilor dintr-o lun a. Puteti genera rapoarte pentru taxe si impozite, pentru
calcularea taxelor si impozitelor pe venituri si cheltuieli. O gam a larg a de rapoarte pentru afacerea dumneavoastr a, cum ar
rapoarte pentru clienti si pentru furnizori, pot , de asemenea, generate. Un alt raport care poate generat este cel pentru
ncas ari si pl ati, care include si foaia de balant a.
Gestionarea tranzac tiilor n mai multe valute: Nu mai trebuie s a v a faceti griji pentru tranzactiile efectuate n alte valute;
GnuCash poate gestiona automat schimburile valutare. n plus, GnuCash pune la dispozitie meniuri si ferestre contextuale n
mai multe limbi.
Fereastra Reconcile: GnuCash pune la dispozitie fereastra Reconcile, care contine balantele tuturor conturilor dumneavoastr a
Ca rezultat, nu trebuie s a vericati balantele dintr-o multime de registre. Folosind aceast a fereastr a, puteti valida cu u surint a
declaratiile bancare.
Split Transactions: Aceast a facilitate v a permite s a divizati tranzactiile n mai multe sume si categorii. De exemplu, achiz-
itionati mai multe lucruri care pot mp artite pe mai multe categorii, de la un magazin. Aici, principala tranzactie este suma
cheltuit a la cump ararea acestor bunuri, iar tranzactia divizat a este reprezentat a de nregistr arile separate pe categorii din ecranul
editorului de tranzactii divizate. Puteti reverica tranzactia principal a oricnd prin a sarea nregistr arilor pentru tranzactia di-
vizat a.
137 / 338
Suport pentru HBCI: GnuCash integreaz a suport pentru protocolul German Home Banking Computer Information (HBCI).
Caracteristica de mai sus este folositoare utilizatorilor germani care nu vor nevoiti s a introduc a manual detaliile conturilor
bancare pe care le posed a. Pot realiza online transferuri bancare, desc arca declaratii bancare si folosi debitarea direct a f ar a
probleme.
Tranzac tii programate: Utilizatorii pot programa efectuarea tranzactiilor n GnuCash dup a dorint a si pot introduce o alarm a
pentru a le reaminti de aceste tranzactii. Facilitatea nu presupune ca dumneavoastr a s a v a amintiti ce tranzactie trebuie f acut a
ntr-un anumit moment. Programul urm are ste automat tranzactiile si le efectueaz a pe cele programate la timpul stabilit. Puteti
reprograma tranzactiile, dac a este necesar.
Functia de c autare a tranzac tiilor: Fereastra de dialog Transaction Finder v a ajut a s a localizati si cea mai mic a tranzactie.
Completati cmpurile relevante din fereastra Transaction Finder si GnuCash va g asi transferul pe care l c autati. De exemplu,
s a spunem c a doriti s a identicati toate cheltuielile care trec de o anumit a sum a din aceast a lun a. GnuCash va putea identica
toate aceste tranzactii. Trebuie doar s a mentionati tranzactiile ca ind n sum a mai mare de cea introdus a n cmpul de c autare.
Un manual nou si functie de ajutor nou a: GnuCash vine cu un tutorial si un ghid de concepte noi, pentru a facilita trecerea
n revist a a principiilor contabilit atii n cazul utilizatorilor noi. Acest ghid ajut a utilizatorii n aplicarea ecient a a principiilor
si le pune la dispozitie procedura exact a pentru ecare sarcin a.
OpenOfce.org este suita de aplicatii pentru birou pe care o ntlniti n congurarea implicit a a sistemului de operare Ubuntu.
Suita de programe OpenOfce.org contine cinci aplicatii care v a ajut a s a v a ndepliniti ecient sarcinile.
Writer este componenta pentru procesare de text din suita de programe OpenOfce.org si contine toate facilit atile pe care le
poate integra un procesor de text modern, complet.
Calc este componenta pentru calcul tabelar din suita de programe pentru birou OpenOfce.org si ofer a o ntreag a gam a de
functii avansate pentru a v a ajuta n ducerea la bun sfr sit a sarcinilor complexe.
Impress este o unealt a complet a pentru realizarea de prezent ari, inclus a n suita de programe pentru birou OpenOfce.org.
Math este componenta pentru scrierea ecuatiilor matematice din suita de programe pentru birou OpenOfce.org.
GnuCash este o aplicatie extrem de folositoare pentru administrarea nantelor personale sau pe cele ale unei mici afaceri.
Question: Enumerati aplicatiile incluse n suita de programe pentru birou OpenOfce.org.
Answer:
Question: n ce format salveaz a OpenOfce.org implicit sierele?
a) SWF
b) PDF
c) ODF
Answer:
Question: Numiti componenta pentru editarea ecuatiilor matematice din suita de programe pentru birou OpenOfce.org.
Answer:
Question: Care facilitate a unui program v a ajut a s a realizati diferite sabloane personalizate pentru scrisori?
Answer:
138 / 338
Question: Ce program inclus n OpenOfce.org v a permite navigarea n interiorul unui document?
Answer:
Question: Numiti facilitatea din suita de programe OpenOfce.org care v a permite s a modicati cu totul aspectul unui document.
Answer:
Question: Aveti nevoie de programe suplimentare pentru convertirea unui document OpenOfce.org ntr-un sier PDF?
Answer:
Question: Numiti unealta din programul OpenOfce.org Calc care v a ghideaz a n crearea unei formule.
Answer:
Question: Math v a permite s a introduceti formule direct n documentul dumneavoastr a dac a sunteti familiar cu _______________?
Answer:
Question: Numiti facilitatea din aplicatia OpenOfce.org Impress care v a permite s a creati text
cu efecte 3D uimitoare.
Answer:
Question: Care facilitate din GnuCash v a ajut a s a c autati o tranzactie folosind fereastra Query?
1. Split transaction
2. Tranzactii programate
3. Transaction nder
4. Fereastra Reconcile
Answer:
Exerci tiul 1: Realizarea sarcinilor de baz a n procesarea de text folosind Writer Ca angajat ntr-o companie care se ocup a
cu decoratiunile interioare, ati primit ns arcinarea de a realiza un capitol despre decoratiunile interioare care s a e prezentat n
buletinele informative ale companiei. Sunteti ncntat de sarcina primit a, deoarece aceasta va ar ata abilit atile dumneavoastr a.
Totu si, va trebui s a preg atiti capitolul n cea mai pl acut a manier a posibil a din punct de vedere estetic. Pl anuiti s a includeti mult
text, nsotit de elemente grace si tabele, toate aliniate frumos, pentru a r aspunde sensibilit atilor angajatilor companiei.
Pentru a v a duce sarcina la bun sfr sit, trebuie s a realizati urm atoarele:
Creati si formatati un document text
Inserati tabele n document
Inserati imagini n document
Salvati documentul
1. n meniul Aplicatii, mergeti la Birou si apoi efectuati clic pe OpenOfce.org Word Processor.
2. Introduceti textul dumneavoastr a n documentul gol.
3. n meniul Format, efectuati clic pe Style and Formatting pentru a a sa fereastra Style and Formatting.
4. n meniul ferestrei Style and Formatting, efectuati clic pe o categorie de stil pentru a a sa stilurile care sunt continute n
respectiva categorie.
5. Selectati textul asupra c aruia doriti s a aplicati stiluri si formatare.
6. Faceti dublu clic pe stilul potrivit din fereastra Style and Formatting pentru a-l aplica textului selectat.
139 / 338
7. Repetati aceea si procedur a pentru a aplica stiluri si formate diferite n alte p arti ale documentului.
Ati creat si formatat documentul n concordant a cu cerintele dumneavoastr a.
1. Pozitionati cursorul n locul din document n care doriti s a inserati tabelul.
2. n meniul Tabel, mergeti la Inserati si apoi efectuati clic pe Tabel
3. Specicati propriet atile tabelului si efectuati clic pe OK.
4. Pentru a a sa fereastra de dialog Table Format, efectuati clic dreapta pe tabelul inserat si alegeti din meniul contextual
optiunea Tabel.
5. Deniti specicatiile tabelului dup a necesit atile si preferintele dumneavoastr a n fereastra de dialog Table Format si
efectuati clic pe OK pentru a aplica schimb arile.
Ati inserat cu succes tabele n documentul dumneavoastr a text. Acum puteti introduce datele necesare.
1. Pozitionati cursorul n locul din document n care doriti s a inserati imaginea.
2. n meniul Inserare, mergeti la Picture, apoi efectuati clic pe From File.
3. n meniul ferestrei de dialog Insert Picture, navigati pn a la sierul dorit, selectati sierul si apoi efectuati clic pe De-
schide.
4. Pentru a redimensiona imaginea inserat a, selectati imaginea, apoi ap asati si mentineti ap asat a tasta SHIFT.
5. Cu tasta SHIFT ap asat a, efectuati clic pe unul din elementele de control ale imaginii si trageti de maus pentru a modica
dimensiunile imaginii.
6. Pentru a aranja si alinia cum trebuie imaginea, efectuati clic dreapta pe imagine, apoi alegeti optiunile potrivite din meniul
contextual.
7. Deniti optiunile de pozitionare pentru imaginea n cauz a.
8. Imaginea este acum inserat a corect n documentul dumneavoastr a text.
1. n meniul Fi sier, efectuati clic pe Salveaz a ca.
2. n fereastra de dialog Save, navigati pn a n directorul n care doriti s a salvati documentul.
3. Introduceti numele sierului n cmpul Name.
4. Specicati tipul sierului prin selectarea acestuia din meniul contextual din partea de jos a ferestrei de dialog.
5. Faceti clic pe Salveaz a pentru a salva sierul.
Ati salvat cu succes documentul n locul dorit de dumneavoastr a.
Exerci tiul 2: Realizarea sarcinilor de baz a n calculul tabelar folosind Calc Ca director nanciar al unei companii, ati primit
sarcina de a preg ati raportul trimestrial cu situatia conturilor companiei. Ati fost mpov arat deodat a cu sarcina de a procesa un
volum masiv de date, de a analiza datele pentru a genera rapoartele necesare, de a prezenta datele n fata conducerii companiei si
de a genera rapoartele n format PDF pentru documentare sau consult ari ulterioare. Pentru a ndeplini aceast a sarcin a complex a,
trebuie s a realizati urm atoarele:
Introduceti si formatati datele ntr-o foaie de calcul electronic a
Aplicati formule si functii datelor dumneavoastr a
Prezentati datele n mod grac
Generati rapoarte n format PDF
Pentru a introduce si formata datele n foaia de calcul electronic a procedati astfel:
140 / 338
n meniul Aplicatii, mergeti la Birou si efectuati clic pe OpenOfce.org Spreadsheet pentru a deschide o foaie de calcul n
programul Calc.
Introduceti datele necesare n foaia de calcul.
Pentru a aplica formatul dorit unei arii de celule selectate, n meniul Format, efectuati clic pe Celule.
Se va deschide fereastra de dialog Format Cells. Folositi optiunile numeroase asociate categoriilor Font, Font Effects si
Alignment pentru a specica variate atribute de formatare aplicabile textului selectat.
Faceti clic pe Ok pentru a aplica efectele de formatare.
Pentru folosirea functiei Autoformat unei foi de calcul sau unei arii de celule selectate, n meniul Format efectuati clic pe
Autoformat.
Pentru a desemna un format predenit celulelor selectate, alegeti unul din lista Format si apoi efectuati clic pe OK pentru a
aplica formatul ales selectiei de celule.
Ati introdus cu succes datele n foaia de calcul si ati formatat-o dup a dorint a.
Pentru a aplica formule si functii datelor dumneavoastr a procedati astfel:
Selectati celula din foaia de calcul n care doriti s a introduceti formula.
Pentru a crea o formul a sau functie cu ajutorul asistentului Function Wizard, efectuati clic Function Wizard pe Formula
Bar.
Selectati categoria de functii dorit a din lista contextual a Category pentru a a sa functiile listate n respectiva categorie.
C autati functia de care aveti nevoie n lista Functions si efectuati clic pe aceasta pentru a o selecta.
Faceti clic pe nainte, pentru a continua procedura de introducere a unei formule.
Pentru a specica aria de celule pentru care doriti s a aplicati formula, efectuati clic pe butonul Shrink. Fereastra de dialog
FunctionWizard va minimizat a si aveti a sat a fereastra principal a a foii de calcul.
Selectati aria de celule care contin datele dorite.
Dup a alegerea celulelor, mergeti napoi la asistentul Function Wizard prin executarea unui clic pe butonul Maximize.
Pentru a termina cu introducerea formulei, efectuati clic pe OK.
Ati aplicat cu succes o formul a unei selectii de date. Solutia apare n celula n care ati introdus formula.
Pentru a v a prezenta datele n mod grac procedati astfel:
n meniul Inserare, mergeti la Chart.
Deniti aria cu datele dorite, etichetele si foaia n care va a sat a diagrama
Faceti clic pe nainte pentru a continua.
Alegeti tipul diagramei si efectuati clic pe nainte pentru a continua cu procedura introducerii diagramelor.
Specicati o variant a pentru graca selectat a faceti clic pe nainte pentru a continua
Specicati titlul principal al diagramei si titlurile si etichetele axelor. Dup a introducerea informatiilor necesare, efectuati clic
pe Create.
Este inserat a o diagram a n locul ales de dumneavoastr a pe foaia de calcul. Ati a sat cu succes datele sub forma unei diagrame.
Pentru a genera un raport n format PDF procedati astfel:
n meniul File, efectuati clic pe Export a ca PDF.
141 / 338
Introduceti un nume pentru sier n cmpul Name din fereastra de dialog Export.
Navigati pn a n directorul n care doriti s a salvati sierul.
Faceti clic pe Salveaz a pentru a continua.
Deniti optiunile dorite n fereastra de dialog PDF Options, apoi efectuati clic pe OK.
Ati exportat cu succes foaia de calcul n format PDF.
Exerci tiul 3: Realizarea prezent arilor multimedia utiliznd Impress Ca instructor ntr-o rm a de arhitectur a, vi se cere s a
dezvoltati o prezentare care s a contin a proiecte arhitectonice si planuri, prezentare care poate de folos n preg atirea noilor veniti
n rm a. Doriti ca materialul de preg atire realizat de dumneavoastr a s a demonstreze cu ecient a toate detaliile dimensiunilor
proiectelor arhitectonice, care pot include planuri ale etajelor, cote de nivel si planuri ale amplasamentului. Doriti s a nsuetiti
prezentarea dumneavoastr a, prin ad augarea unor animatii acolo unde se potrivesc. n sfr sit, doriti s a convertiti prezentarea
ntr-un sier Flash pentru a u sor de folosit pe viitor.
Pentru a v a ndeplini sarcina, va trebui s a:
Creati o prezentare care s a contin a textele si imaginile necesare
Ad augati elemente de grac a 3D si animatii n prezentare
Congurati si redati o prezentare de diapozitive
Exportati prezentarea ca sier Flash
Pentru a crea o prezentare care s a contin a textele si imaginile necesare procedati astfel:
n meniul Aplicatii, mergeti la Birou si apoi efectuati clic pe OpenOfce.org Presentation.
Se va deschide fereastra de dialog Presentation Wizard. Pentru a crea o prezentare nou a, p astrati selectiile implicite si
efectuati clic pe nainte.
Alegeti aspectul diapozitivelor si modul de prezentare a acestora si facet clic pe nainte.
Deniti efectele de tranzitie care vor aplicate diapozitivelor si apoi efectuati clic pe Create pentru a merge mai departe.
Alegeti o form a pentru diapozitivul curent din panoul Task aat n partea stng a.
Introduceti textul dorit n cadrele pentru text, obtinnd astfel primul diapozitiv, c aruia i veti alege un sablon astfel: efectuati
clic pe Pagini master pentru a deschide panoul Pagini master.
Faceti clic pe sablonul care se potrive ste dorintelor dumneavoastr a, pentru a-l aplica prezent arii.
Inserati un diapozitiv nou prin executarea unui clic pe butonul Slide din bara de unelte Standard.
Selectati un aspect pentru diapozitivul nou.
Introduceti textul dorit n cadrul pentru text prezentat.
Pentru a insera o imagine n prezentare, n meniul Inserare efectuati clic pe Picture.
n fereastra de dialog Insert Picture, alegeti imaginea dorit a si efectuati clic pe butonul Deschide pentru a o introduce n
prezentarea dumneavoastr a.
Urmati aceea si procedur a si pentru restul diapozitivelor.
Ati creat cu succes o prezentare care contine text si imagini.
Pentru a ad auga elemente grace 3D si animatii procedati astfel:
Pentru randarea efectelor speciale 3D pe un text, n bara de unelte Drawing efectuati clic pe butonul Fontwork Gallery.
Selectati stilul n care doriti s a e a sat textul si efectuati clic pe OK.
142 / 338
Faceti dublu clic pe obiectul Fontwork.
Introduceti textul dorit n locul cuvntului Fontwork care apare n obiect.
Faceti clic o singur a dat a n afara ariei de selectie a obiectului pentru a ie si din modul de editare Fontwork.
Pentru a a sa bara de unelte 3D-Objects, n meniul Vizualizare efectuati clic pe Toolbars si apoi selectati 3D-Objects.
Pentru a insera un element 3D-Object n diapozitivul curent, efectuati clic pe obiectul dorit din bara de unelte 3D-Objects.
Apoi mutati mausul n locul n care doriti s a inserati obiectul.
Cu butonul din stnga al mausului tinut ap asat, trageti mausul pentru a insera obiectul n diapozitiv.
Schimbati proportiile si dimensiunile obiectului prin actionarea asupra elementelor de control marcate prin culoarea verde.
Pentru a aplica efecte 3D gracii inserate, efectuati clic dreapta pe obiect. n meniul contextual, efectuati clic pe 3D Effects.
Deniti aspectul si perceptia obiectului inserat prin alegerea optiunilor potrivite din fereastra de dialog 3D Effects.
Dup a denirea optiunilor, efectuati clic pe pictograma Assign, aat a n partea din dreapta-sus a ferestrei de dialog 3D Effects.
Faceti clic pe butonul Close pentru a ie si din fereastra de dialog 3D Effects.
Pentru a ad auga animatii diferitelor elemente din prezentarea dumneavoastr a, n meniul Slide Show efectuati clic pe Custom
Animation.
Alegeti un element si efectuati clic pe butonul Add din panoul Custom Animation, pentru a a sa fereastra de dialog Custom
Animation.
Dup a denirea tuturor congur arilor dorite pentru acel obiect, efectuati clic pe OK pentru a aplica efectele de animatie.
Ati ad augat cu succes grac a 3D si animatii n prezentarea dumneavoastr a.
Pentru a congura si reda o prezentare de diapozitive procedati astfel:
n meniul Slide Show, selectati Slide Show Settings.
Alegeti optiunile pe care le doriti din fereastra de dialog Slide Show si efectuati clic pe OK pentru aplicarea congur arilor.
Pentru a reda prezentarea de diapozitive, selectati Slide Show din meniul Slide Show sau ap asati tasta F5.
Prezentarea dumneavoastr a va rulat a.
Pentru a exporta prezentarea ca sier Flash procedati astfel:
n meniul Fi sier, efectuati clic pe Export.
Introduceti un nume pentru sierul dumneavoastr a n cmpul de nume File si navigati pn a n directorul n care doriti s a salvati
acest sier.
Pentru a exporta prezentarea ca sier Flash, alegeti Macromedia Flash (SWF) (.swf) din lista derulant a File.
Faceti clic pe Salveaz a pentru a exporta sierul n locul dorit.
Fi sierul este exportat n locul indicat. Puteti viziona prezentarea ca pe orice sier SWF.
Exerci tiul 4: Crearea unei formule utiliznd aplicatia Math n rolul dumneavoastr a de profesor de matematic a ntr-un liceu,
trebuie s a concepeti un test matematic pe hrtie, care s a contin a ecuatii geometrice si aritmetice. Trebuie s a g asiti o cale prin care
s a introduceti ecuatiile matematice, corecte din punctul de vedere al format arii, n documentul dumneavoastr a text.
Solu tie:
Pozitionati cursorul n locul din document n care doriti s a apar a formula.
143 / 338
n meniul Inserare, mergeti la Object si efectuati clic pe Formula. n josul ferestrei documentului se va deschide fereastra
Equation editor.
Pentru a a sa fereastra Selection, n meniul Vizualizare, efectuati clic pe Selection.
ncepeti introducerea formulei prin selectarea unui simbol din fereastra Selection.
Introduceti textul necesar n marcajul care apare n editorul de ecuatii.
Urmati aceea si procedur a pentru a introduce restul ecuatiei.
Faceti clic oriunde n fereastra documentului pentru a ie si din editorul de ecuatii.
Pentru inserarea unor formule care au n componenta lor caractere grece sti, a sati fereastra Catalog, prin selectarea acesteia
din meniul Unelte.
Asigurati-v a c a este selectat a categoria Greek n fereastra contextual a Symbol.
Alegeti simbolul grecesc cerut din fereastra Symbols si efectuati clic pe Inserare.
Urmati aceea si procedur a pentru introducerea restului formulei.
144 / 338
Capitolul 5
Ubuntu si jocurile
OBIECTIVE
C autati si instalati jocuri n Ubuntu
Jucati unele din cele mai populare jocuri din Ubuntu
Congurati alte jocuri
5.1 Instala ti jocuri n Ubuntu
Not a:
La instalarea sistemului de operare Ubuntu 8.04 LTS acesta ofer a implicit 17 jocuri Ubuntu, inclusiv Aisleriot, Solitaire, Gnometris
si Mine. Suplimentar, puteti instala multe jocuri din alte arhive software suplimentare.
Activarea unei arhive software este o operatie pe care o efectuati o singur a data. Nu este necesar s a activati arhivele software de
ecare dat a nainte de a instala vreo aplicatie.
5.1.1 Instalarea unui joc dintr-o Arhiv a software
Instalare/Dezinstalare aplicatii> si Administratorul de pachete Synaptic sunt interfetele grace cu utilizatorul care v a permit
instalarea aplicatiilor din arhivele software Ubuntu. Dintre acestea Instalare/Dezinstalare aplicatii ofer a cea mai u soar a metod a
de a instala jocuri n Ubuntu.
1. Din meniul Aplicatii selectati optiunea Instalare/Dezinstalare aplicatii.
Figura 5.1: Pornirea programului Instalare/Dezinstalare
145 / 338
2. n fereastra Instalare/Dezinstalare aplicatii, din panoul din stnga selectati optiunea Jocuri pentru a se a sa o list a
cu jocurile n partea superioar a a ferestrei din dreapta si popularitatea de care se bucur a respectivele jocuri n rndul
utilizatorilor. n partea inferioar a a ferestrei din partea dreapt a se va a sa o scurt a descriere a jocului selectat.
Figura 5.2: Fereastra aplicatiei Instalare/Dezinstalare...
3. Panoul din dreapta a seaz a implicit doar aplicatii suportate de Canonical srl. Pentru a schimba lista de jocuri a sate ap asati
butonul Aplicatii suportate si selectati din meniu optiunea pe care o doriti.
Figura 5.3: Modicarea optiunilor listei aplicatiilor a sate
4. Puteti naviga prin lista de jocuri a sate sau puteti c auta un joc dup a numele s au. Pentru a initia o c autare tastati numele
numele jocului n c asuta de C autare si apoi ap asati tasta Enter. Sectiunea superioar a a panoului din dreapta va a sa
rezultatul c aut arii. Bifati c asuta din stnga jocului pentru a-l marca pentru instalare si ap asati butonul Aplic a schimb arile.
Se va deschide o fereastr a de dialog n care vi se cere conrmarea pentru a putea continua procesul de instalare.
146 / 338
Figura 5.4: C autarea unui joc
NOT
A:
Rezultatul c aut arii este dependent de modul de a sare ales la pasul anterior. Pentru o c autare mai larg a selectati optiunea
Toate aplicatiile disponibile din lista derulant a A seaz a.
Pentru a dezinstala un joc din calculatorul dumneavoastr a debifati c asuta din dreptul jocului si ap asati butonul Aplic a
schimb arile.
5. n fereastra de conrmare ap asati butonul Aplic a pentru a continua procesul de instalare sau ap asati butonul Renun t a
pentru a v a ntoarce la fereastra principal a a programului Instalare/Dezinstalare aplicatii.
6. Dup a ncheierea instal arii se va deschide o fereastr a de conrmare a instal arii si v a ofer a urm atoarele optiuni: s a lansati
jocul instalat, s a v a ntoarceti n fereastra principal a a programului Instalare/Dezinstalare aplicatii sau s a nchideti fer-
eastra de conrmare. Selectati optiunea dorit a.
147 / 338
Figura 5.6: Fereastra de dialog conrmnd instalarea
7. Pentru a lansa jocul de pe desktop alegeti numele jocului din meniul Aplicatii->Jocuri.
Figura 5.7: Lansarea unui joc
Faceti jocurile!
5.2 Cum se joac a jocurile n Ubuntu
Not a:
Jucarea unui joc n Ubuntu nu difer a de jucarea unui joc n orice alt sistem de operare pe baz a de Interfat a Grac a cu Utilizatorul
(GUI). Nu aveti nevoie de preg atire special a pentru a juca jocurile si distractia cea mare este s a le explorati singuri.
Asigurati-v a c a aveti driverele de accelerare hardware 3D pentru placa dumneavoastr a video.
5.2.1 Cum se joac a Frozen-Bubble
Not a:
n Frozen-Bubble, trebuie s a mpu scati baloane formnd grupuri de minim 3 de aceea si culoare, fortndu-le s a se sparg a. Frozen-
Bubble este o clon a a cunoscutului joc Puzzle Bobble si are 100 de nivele de joc n mod de joc cu un singur juc ator, are mod
de joc pentru doi juc atori, are coloan a sonor a si o grac a atractiv a. Puteti juca jocul cu un partener n reteaua local a (LAN) sau
148 / 338
puteti invita un juc ator s a jucati pe Internet. Frozen-Bubble nu este n lista jocurilor instalate implicit si trebuie s a-l instalati din
arhivele software Universe.
Acest joc nu are optiune de a nchide sonorul. Din aceast a cauz a, dac a jucati la locul de munc a si nu doriti s a ae si colegii,
asigurati-v a c a ati dezafectat difuzoarele nainte de a lansa jocul.
1. Din meniul Aplicatii selectati categoria Jocuri si alegeti optiunea Frozen-Bubble pentru a lansa jocul.
Figura 5.8: Pornirea jocului Frozen-Bubble
2. Fereastra de start a jocului Frozen-Bubble 2 a seaz a o list a de unde puteti selecta modul de joc, personaliza nivelele de
joc, modica rezolutia, specica tastele de joc, a sa lista cu scorurile cele mai bune.
Figura 5.9: Meniul principal al jocului Frozen-Bubble
3. Pentru a ncepe o partid a n mod de joc un singur juc ator selectati START 1P GAMe si ap asati tasta Enter pentru a
a sa meniul Porne ste joc de o persoan a. Selectati PLAY DEFAULT LEVEL SeT si ap asati tasta Enter pentru a lansa
jocul ncepnd cu primul nivel.
149 / 338
Figura 5.10: Meniul pentru joc pentru o singur a persoan a
NOT
A:
Folositi s agetile Sus-Jos pentru a naviga n meniu.
4. Scopul jocului este s a mpiedicati baloanele s a ajung a la pinguinul de lng a iglu. La pornirea jocului veti observa un
aranjament de baloane de diferite culori, un tun de baloane si un indicator de directie. Folositi s agetile Stnga-Dreapta
pentru a schimba directia indicatorului si tasta Spatiu (sau s ageat a Sus) pentru a trage cu tunul de baloane. Pentru a sparge
baloanele trebuie s a grupati cel putin trei de aceea si culoare. Dac a balonul tras love ste un altul de alt a culoare atunci se
lipe ste de acesta si se adaug a la aranjamentul initial.
Figura 5.11: Fereastra de joc
5. Salvele pe care le trageti trebuie s a se incadreze ntr-o limit a de timp de sub 7 secunde, altfel se va a sa mesajul Hurry
care va clipi de trei ori dup a care tunul va trage automat. Balonul care apare la fereastra igluului este balonul care va
nc arcat pentru urm atoarea salv a.
Figura 5.12: Mesajul de atentionare Hurry
Si pentru a nr aut atii situatia bietului pinguin, cele dou a pistoane FB-01 si FB-02 mping scndura c atre el, reducnd spatiul
pentru aranjamentul de baloane.
150 / 338
6. Dac a ati reu sit s a spargeti toate baloanele atunci ati c stigat. Puteti ap asa orice tast a pentru a trece le nivelul urm ator.
Figura 5.13: Rezultate n diferite etape ale jocului
NOT
A:
Ap asati tasta ESC pentru a v a ntoarce la fereastra anterioar a sau pentru a nchide aplicatia.
7. Dac a ie siti din joc dup a ce ati obtinut un scor bun tastati numele dumneavoastr a n fereastra care se deschide si ap asati
tasta Enter pentru a a sa lista cu cele mai bune scoruri. n list a veti vedea nivelul la care ati ajuns si ct timp v-a luat s a
realizati acest lucru. Ap asati tasta ESC pentru a reveni la meniul principal.
151 / 338
Figura 5.14: Fereastra cu scorurile cele mai bune
Dac a nu v a plac aranjamentele implicite de baloane puteti crea propriul dumneavoastr a aranjament selectnd Level editor din
meniul principal.
5.2.2 Cum se joac a PlanetPenguin Racer
PlanetPenguin Racer, cunoscut si sub numele de ppracer este un joc de curse simplu avndu-l ca erou principal pe Tux, mascota
Linux. Jocul are la baz a jocul popular Tux Racer din Linux. Scopul jocului este s a coborti o pant a de munte acoperit a cu gheat a
si z apad a ct mai repede posibil, evitnd copacii si bolovanii care v-ar ncetinii din drum.
1. Instalati pachetul planetpenguin-racer din arhivele software Universe.
2. Din meniul Applica tii selectati categoria Jocuri si alegeti optiunea Planet Penguin Racer pentru a lansa jocul.
152 / 338
Figura 5.15: Pornirea jocului PlanetPenguin Racer
3. Ap asati oricare tast a de pe tastatur a pentru a trece la fereastra urm atoare.
153 / 338
Figura 5.16: Fereastra de pornire
4. Urm atoarea fereastr a a seaz a meniul principal al jocului. Ap asati optiunile meniului pentru a lua parte la o curs a, pentru a
v a antrena pentru o curs a, pentru a congura optiunile jocului, pentru a vedea cine a participat la crearea jocului si pentru
a p ar asi jocul.
154 / 338
Figura 5.17: Participarea la un concurs de coborre
5. Puteti juca acest joc folosind tastatura calculatorului sau un joystick. Din meniul principal alegeti optiunea Conguration
si ap asati Keyboard sau Joystick pentru a vedea congur arile implicite pentru acestea. Ap asati Back pentru a v a ntoarce
la meniul principal.
Figura 5.18: Optiuni de congurare
6. Din meniul principal selectati Enter an Event, alegeti cursa de coborre si turneul la care doriti s a participati si apoi
ap asati Continue pentru a ncepe.
155 / 338
Figura 5.19: Selectarea unei curse si a unui turneu.
7. Urm atoarea fereastr a v a solicit a s a alegeti o curs a. Ca ncep ator nu aveti alt a optiune dect s a ncepeti cu cea implicit a.
Cu toate acestea cititi informatiile de la Needed to advance pentru a vedea cerintele minime pentru a v a calica n runda
urm atoare a turneului.
8. Ap asati pe Race! pentru a ncepe cursa.
Figura 5.20: Alegerea unei curse
156 / 338
9. Urm atoarea fereastr a porne ste cursa. Scopul jocului este s a-l conduc a pe Tux pn a la linia de Sosire, adunnd heringi pe
parcurs. Dac a reu siti s a ajungeti la linia de Sosire ncadrndu-v a n parametrii specicati de Cerin te pentru promovare,
veti trece n runda urm atoare; n caz contrar trebuie s a jucati runda curent a nc a o dat a. Puteti face asta de patru ori (aveti
patru vieti) n ncercarea de c stigare a turneului. Dac a nu reu siti s a ndepliniti cerintele impuse pentru a c stiga veti
pierde o viat a.
Figura 5.21: Cum se joac a PlanetPenguin Racer
Puteti c stiga doar dac a v a antrenati si dac a v a perfectionati tehnica.
5.3 Cum se joac a alte jocuri populare
n afar a de toate jocurile disponibile n Ubuntu puteti juca si jocuri create pentru Microsoft Windows. Dar pentru aceasta trebuie
s a puteti rula aplicatii Windows n Ubuntu. Unul din programele cu care puteti realiza acest lucru este Wine.
5.3.1 Instalarea emulatorului wine
1. Instalati pachetele wine si wine-dev folosind Administratorul de pachete Synaptic.
2. Congurarea aplicatiei wine poate realizat a prin intermediul programului Applications->Wine->Congure Wine.
3. Aceast a fereastr a v a va permite s a personalizati diverse optiuni pentru wine precum versiunea de Microsoft Windows ce
va simulat a, ce drivere se vor folosi, dar si set ari specice aplicatiilor. Ap asati butonul OK pentru a nchide fereastra.
Instalati pachetele wine si wine-dev folosind Administratorul de pachete Synaptic.
Wine este congurat n sistemul dumneavoastr a cu un disc C: virtual. Acum veti putea accesa orice aplicatie Microsoft Windows
din Ubuntu.
5.3.2 Cum se poate juca un joc Microsoft Windows n Ubuntu
Un executabil specic Microsoft Windows poate lansat cu Wine efectu and clic dreapta si din meniul contextual se alege
optiunea Deschide cu "Wine emulator Windows".
Dac a instalati o aplicatie Microsoft Windows cu Wine o pictogram a pentru accesul rapid poate gasit a n meniul Aplicatii-
>Diverse.
157 / 338
Puteti instala si juca multe jocuri disponibile implicit n Ubuntu si n arhivele software.
Puteti instala jocuri utiliznd aplicatiile Instaleaz a/Dezinstaleaz a aplicatii sau Administratorul de pachete Synaptic.
Puteti juca jocuri specice Microsoft Windows n Ubuntu instalnd un program care emuleaz a mediul Microsoft Windows cum
ar Wine.
Pagin a l asat a intentionat alb a.
Exerci tiul 1: Instalarea unui joc n Ubuntu La ultima ntlnire cu prietenii ati auzit multe lucruri bune despre un joc pe care
ace stia l-au jucat pe sistemul lor de operare Linux. Doriti s a jucati acela si joc, dar nu l g asiti n lista de jocuri instalate implicit
cu Ubuntu. Cum trebuie s a procedati pentru a putea juca acest joc pe calculatorul dumneavoastr a?
1. Din meniul Sistem alegeti categoria Administrare si selectati optiunea Surse software pentru a se a sa fereastra de dialog
Surse software.
2. Din fereastra de dialog Surse software bifati c asutele din dreptul optiunii main si universe. Mentineti optiunea Server
principal din dreptul categoriei Descarc a din: si debifati optiunea CDrom
3. Ap asati butonul nchide pentru a se a sa un mesaj de atentionare si apoi ap asati butonul Rencarc a pentru a actualiza lista
aplicatiilor disponibile.
4. Pentru a instala jocul selectati aplicatia Instalare/Dezinstalare... din meniul Aplicatii pentru a a sa fereastra de dialog
Instalare/Dezinstalare.
5. Selectati categoria Games din panoul din stnga ferestrei, modicati optiunea listei A seaz a n All Open Source Ap-
plications, tastati numele jocului n caseta Caut a si ap asati tasta Enter.
6. Selectati c asuta din stnga jocului pentru a-l marca pentru instalare si ap asati butonul Aplic a schimb arile.
7. n fereastra de conrmare ap asati butonul Aplic a pentru a trece la etapa urm atoare.
8. Dup a instalarea jocului se va deschide o fereastr a de conrmare a instal arii care are si optiunea de lansare a jocului instalat.
Efectuati clic dublu pe numele jocului pentru a-l lansa. Sau puteti nchide fereastra de dialog si s a lansati jocul folosind
meniul Aplicatii de pe desktop.
Exerci tiul 2: Instalarea emulatorului Wine pentru a juca jocuri specice Microsoft Windows n Ubuntu Ati navigat pe
Internet ntr-o zi si ati descoperit un joc interesant. L-ati desc arcat si totul p area n ordine pn a cnd ati realizat c a jocul nu
poate jucat dect pe platforme Microsoft Windows si nu pe sistemul dumneavoastr a. Chiar v a place acest joc, cum l jucati n
Ubuntu?
1. Instalati pachetele wine si wine-dev cu ajutorul Administratorului de pachete Synaptic.
2. Deschideti utilitarul de congurare a jocurilor cu Wine.
3. Porniti jocurile din meniul Aplicatii.
158 / 338
Capitolul 6
Personalizarea desktop-ului si a aplicatiilor
OBIECTIVE
Personalizati aspectul si ergonomia desktop-ului Ubuntu
Lucrati cu managerul de siere Nautilus
Instalati si dezinstalati aplicatii
Identicati tipurile pachetelor de siere individuale si folosirea acestora
Instalati si s a dezinstalati pachete tip Debian
Identicati categoriile de arhive de programe
Ad augati surse suplimentare
6.1 Introducere
Sistemul Ubuntu pentru birou prezint a o interfat a complet curat a si f ar a pictograme sau butoane predenite. Optiunea de person-
alizare v a permite s a ad augati pictograme corespunz atoare stilului propriu de lucru.
n aceast a lectie veti nv ata diferite moduri de congurare a sistemului Ubuntu pentru a satisface cerintele dumneavoastr a. Veti
aa, de asemenea, cum s a instalati si s a dezinstalati diferite aplicatii.
6.2 Personalizarea desktopului
Not a:
Ubuntu si derivatele sale pot personalizate din interfata grac a a utilizatorului sau din interfata liniei de comand a.
Instrumentele grace pentru personalizarea desktop-ului sunt disponibile ca optiuni n meniul Sistem. Accesati Preferin te din
meniul Sistem pentru a vedea instrumentele.
Meniul Preferinte Sistem permite utilizatorilor s a- si personalizeze aspectul propriului desktop, dar nu permite aceasta altor
utilizatori pe acela si computer. Pe de alt a parte, aplicatiile din meniul Administrare Sistem vor efectua schimb ari n computer
care vor afecta toti utilizatorii.
159 / 338
6.2.1 Modicarea fundalului
Fundalul desktop-ului este imaginea sau fondul color ce apare pe ecran.
1. Din meniul Sistem alegeti Preferin te si apoi efectuati clic pe Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin te
Aspect.
Figura 6.1: Deschiderea ferestrei de dialog Preferinte Aspect
Puteti, de asemenea, s a executati clic dreapta selectnd Modic a fundalul desktop-ului pentru a deschide fereastra
de dialog Preferin te Aspect.
2. n fereastra de dialog Preferin te Aspect selectati o imagine de fundal din cele disponibile. Fundalul ecranului se va
schimba imediat.
160 / 338
Figura 6.2: Schimbarea imaginii de fundal
Pentru a vedea numele imaginii de fundal, mi scati cursorul peste numele imaginii.
3. Efectuati clic pe butonul nchide n fereastra de dialog Preferin te Aspect pentru a valida schimbarea.
Figura 6.3: Validarea preferintei
161 / 338
Pentru a aduce si alte fundaluri al aturi de cele implicite n sistem, puteti desc arca imagini de fundal de la alte surse, ad augndu-le
listei celor disponibile, din fereastra de dialog Preferin te Aspect. Pentru aceasta:
1. Accesati pagina Web http://art.gnome.org/ si faceti clic pe butonul Fundaluri.
Figura 6.4: Accesarea sursei de imagini de fundal
2. Desc arcati imaginea aleas a. Pe timpul desc arc arii veti putea observa ce rezolutii sunt disponibile pentru aceasta. Puteti
desc arca si salva acea versiune a imaginii alese care corespunde rezolutiei ecranului computerului dumneavoastr a.
3. n meniul Sistem accesati Preferin te si executati clic la Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin te Aspect-.
4. Efectuati clic pe butonul Fond apoi clic pe butonul Adaug a. Se va deschide fereastra de dialog Adaug a fundal.
Figura 6.5: Ad augarea unei noi imagini de fundal
162 / 338
5. n fereastra de dialog Adaug a fundal selectati imaginea desc arcat a si executati clic pe butonul Deschide.
Figura 6.6: Alegerea imaginii de fundal desc arcate
Aceasta actiune adaug a imaginea ca nou a imagine de fundal.
6. Executati clic pe butonul nchide n fereastra de dialog Preferin te Aspect pentru a conrma modic arile. Acum puteti
admira noul fundal al desktopului dvs.
Figura 6.7: Imaginea de fundal ad augat a
Puteti, desigur, s a folositi o imagine dintr-o alt a surs a ca fundal al desktop-ului. Multe site-uri cunoscute colaboreaz a prin
postarea de imagini online, permitnd vizitatorilor s a le descarce si s a le foloseasc a pentru uz personal. De asemenea, multi
oameni folosesc imagini digitale proprii ca fundaluri.
163 / 338
Pentru schimbarea culorii fundalului procedati astfel:
1. Din meniul Sistem accesati Preferin te apoi clic pe Aspect pentru a deschide fereastra de dialog Preferin te Aspect.
2. Faceti clic pe butonul Fond si selectati optiunea F ar a fundal. Dac a nu ati ales nici o imagine de fundal, pe ecran veti avea
doar culoare.
Figura 6.8: Schimbarea culorii fundalului
3. Optiunea Culori pune la dispozitie trei tipuri de fundaluri: culoare uni, gradient orizontal si Gradient vertical. Selectati
culoarea de fundal dorit a si faceti clic pe butonul de culoare al aturat, din dreapta. Se va deschide fereastra de dialog Alege
o culoare.
Figura 6.9: Selectarea optiunii pentru culoare
4. Selectati o culoare sau atributele unei culori, ca nuanta si saturatia, pentru a crea culoarea dorit a. Faceti clic pe butonul
OK. Desktop-ul va reecta imediat noile set ari.
164 / 338
Figura 6.10: Stabilirea culorii
5. Clic pe nchide pentru a nchide fereastra de dialog Preferin te Aspect.
Figura 6.11: Culoarea fundalului schimbat
6.2.2 Personalizarea temei (butoane & pictograme etc.)
Tema desktop-ului dene ste aspectul vizual al butoanelor, barelor de stare, pictogramelor, panourilor, chenarelor etc. Un num ar
de teme sunt disponibile n Ubuntu.
1. n meniul Sistem alegeti Preferin te si faceti clic la Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin te Aspect.
2. De la butonul Teme, selectati tema dorit a. Desktop-ul va prelua tema automat. Pentru a continua personalizarea temei
alese, efectuati clic pe butonul Personalizare . Se va deschide fereastra de dialog Personalizarea temei.
165 / 338
Figura 6.12: Personalizarea unei teme pentru desktop
3. Selectia implicit a se a a pe bara de Controale. Set arile de pe bara de Controale denesc aspectul vizual al ferestrelor,
panourilor si butoanelor. Selectati o pozitie, la alegere, din lista butonului Controale. Veti observa schimbarea imediat a a
aspectului ferestrelor deschise. NOT
A:
Puteti personaliza urm atoarele elemente ale desktop-ului:
Fereastra: O arie rectangular a a ecranului cu un chenar si o bar a n partea superioar a. Toate aplicatiile grace pot rula in
cadrul acestei ferestre.
Panou: O bar a pe desktop de unde puteti accesa informatii privind data si ora. Puteti, de asemenea, s a deschideti aplicatii
si s a ad augati sau s a stergeti obiecte de pe panouri. Ubuntu pentru birou contine dou a panouri: cel superior - n partea de
sus a ecranului - si panoul inferior, situat la baza ecranului.
Miniaplicatie: O mic a aplicatie a c arei interfat a este situat a pe un panou.
Chenarul ferestrei: Chenarul care ncadreaz a fereastra. Fereastra are o ram a n partea superioar a care contine numele
aplicatiei si margini care permit redimensionarea ferestrei.
Pictogram a: Un simbol grac pentru aplicatii si optiuni pe panouri si ferestre.
Similar, puteti personaliza fundalul si culoarea textului unei ferestre, intr arile ferestrelor si obiectelor selectate prin modi-
carea optiunilor de la butonul Culori.
Dac a doriti s a personalizati chenarele ferestrelor si pictogramele, efectuati clic pe butoanele Chenarul ferestrei si Pic-
tograme n fereastra de dialog Alegerea temei. NOT
A:
Ubuntu ofer a optiuni n plus pentru personalizarea temelor. Puteti desc arca multe modele tematice, chenare pentru ferestre
si pictograme de pe site-ul http://art.gnome.org pe care le puteti apoi salva oriunde n computerul dvs. Pentru personalizarea
unei teme efectuati clic pe butonul Instaleaz a n fereastra de dialog Aspect-Preferin te. Se va deschide fereastra de dialog
Selectarea temei unde puteti alege una dintre temele desc arcate.
166 / 338
Figura 6.13: Selectarea Controalelor unei teme
4. Efectuati clic pe butonul nchide din fereastra de dialog Selectarea temei. Pentru a salva tema aleas a, executati clic pe
butonul Salveaz a ca... n fereastra de dialog Preferin te Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Salvarea temei ca....
Figura 6.14: Salvarea unei teme modicate
5. Dati un nume temei alese n fereastra Nume f acndu-i o scurt a descriere, dac a doriti, n fereastra Descriere. Faceti clic pe
butonul Salveaz a.
167 / 338
Figura 6.15: Denirea unei teme si descrierea acesteia
6. n fereastra de dialog Preferin te Aspect efectuati clic pe butonul nchide.
Dac a deschideti un meniu sau o fereastr a, veti observa schimb arile n aspectul acestora.
Figura 6.16: Vizionarea unei aplicatii cu tema modicat a
Puteti desc arca si alte teme compatibile de la sursele recomandate de Ubuntu. Pentru a instala acele teme procedati astfel:
1. Accesati site-ul Web(http://art.gnome.org/) si efectuati clic pe butonul Teme pentru desktop.
168 / 338
Figura 6.17: Deschiderea unei surse pentru teme
2. Desc arcati o tem a la alegere. Selectati oricare dintre teme si urmati instructiunile a sate.
3. n meniul Sistem accesati Preferin te si efectuati clic la Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin te Aspect.
4. n submeniul Teme efectuati clic pe butonul Instalare. Se va deschide fereastra de dialog Alege tema.
Figura 6.18: Instalarea unei teme noi
5. Selectati tema desc arcat a si efectuati clic pe butonul Deschide.
169 / 338
Figura 6.19: Selectarea temei desc arcate
6. Puteti instala o nou a tem a sau retine pe cea existent a. Efectuati clic pe butonul Pune o nou a tem a pentru a instala noua
tem a. Ecranul va evidentia noua tem a imediat.
Figura 6.20: Acceptarea noii teme
7. Efectuati clic pe butonul nchide din fereastra de dialog Preferin te Aspect.
Dac a veti deschide un meniu sau o fereastr a, acestea vor evidentia tema nou aleas a.
Figura 6.21: Tema Mozaic n inim a albastr a
170 / 338
6.2.3 Personalizarea economizorului de ecran
Un economizor de ecran (de multe ori animat) prezint a imagini pe ecran atunci cnd calculatorul este deschis dar nu se lucreaz a.
Pentru a reveni la starea de lucru, puteti mi sca mausul sau ap asa o tast a oarecare.
1. Din meniul Sistem alegeti Preferin te si efectuati clic pe Economizor de ecran. Se va deschide fereastra de dialog
Preferin te economizor ecran.
Figura 6.22: Deschiderea ferestrei de dialog Preferinte economizor ecran
2. Selectati un economizor de ecran din list a. l puteti pre-vizualiza n panoul din dreapta.
171 / 338
Figura 6.23: Optiuni de personalizare a economizorului de ecran
3. Butonul Regard the computer as idle after specic a durata n minute dup a care economizorul de ecran se deschide
atunci cnd nu se mai lucreaz a. Perioada de timp implicit a este 10 minute. Puteti folosi optiunile butonului pentru a stabili
perioada n care calculatorul apare ca neocupat nainte de a se lansa economizorul de ecran.
4. Pentru a preveni accesul neautorizat la calculator n absenta dumneavoastr a, puteti bloca automat accesul n momentul
lans arii economizorului de ecran. Blocarea accesului necesit a ca utilizatorul s a introduc a parola sa pentru a reactiva
ecranul. Pentru a bloca ecranul la activarea economizorului, selectati Lock screen when screensaver is active si bifati
c asuta.
5. Efectuati clic pe butonul nchide.
Economizorul de ecran ales se lanseaz a dup a perioada de timp congurat a, din momentul n care a ncetat lucrul la calculator.
6.2.4 Congurarea rezolutiei ecranului
Rezolutia ecranului determin a dimensiunile unui obiect a sat pe ecran.
1. n meniul Sistem alegeti Preferin te apoi faceti clic pe butonul Rezolutia ecranului. Se va deschide fereastra de dialog
Preferin te rezolu tie ecran.
172 / 338
Figura 6.24: Deschiderea ferestrei de dialog Preferinte rezolutie ecran
2. Rezolutia implicit a este 1280x1024. O puteti schimba de la butonul Rezolutie.
Figura 6.25: Schimbarea rezolutiei ecranului
3. Efectuati clic pe butonul Alege. Se deschide fereastra de dialog Men tine rezolu tia cerndu-v a inc a o dat a s a conrmati
noua alegere sau s a reveniti la setarea original a. Faceti clic pe butonul Men tine rezolu tia pentru conrmarea noii rezolutii
alese.
173 / 338
Figura 6.26: Fereastra de dialog Conrmarea rezolutiei
Rezolutia ecranului se va modica.
6.3 Efecte grace 3D
Ecranul unui calculator este bidimensional (2D) si pn a de curnd cele mai multe aplicatii au fost dezvoltate n format 2D.
Oricum, progresele tehnologice au stimulat cererea pentru crearea unui aspect mai mai viu, mai real, ndeosebi pentru designul
tridimensional (3D) si jocuri. Sistemul de operare trebuie s a efectueze operatiuni complexe pentru a a sa imagini 3D ntr-un
mediu 2D. n consecint a, pentru reducerea suprasolicit arii sistemului de operare si pentru cre sterea vitezei de rulare a pro-
gramelor, au fost perfectionate acceleratoare grace 3D, care folosesc procesoare integrate pl acilor grace, n loc de a consuma
p arti importante din resurse procesorului. Aproape toate pl acile grace moderne dispun de accelerator grac integrat pentru
a sare 3D.
Ubuntu poate utiliza capacit atile 3D ale pl acii grace pentru evidentierea efectelor grace. Un exemplu de efecte 3D poate
ilustrat si vizionat cu programul Compiz Fusion - cuburi glisante, ferestre plutitoare etc. Compiz Fusion este o aplicatie ndr agit a,
folosit a pentru a v a anima desktop-ul si a-l face s a apar a tridimensional.
Efectele grace sunt active implicit si pot accesate de la butonul Aspect. De aici efectele grace de ecran pot complet activate
sau dezactivate. Nivelul efectelor grace se poate alege din optiunile butoanelor Efecte normale si Efecte suplimentare.
Dac a placa grac a nu are capabilit ati 3D sau suportul 3D al pl acii nu g ase ste un driver corespunz ator pentru Linux, veti
atentionat c a Efectele de ecran nu pot activate.
6.4 Lucrul cu siere folosind Nautilus
Managerul de siere Nautilus permite un mod simplu si integrat de lucru cu sierele si aplicatiile.
6.4.1 Calit atile programului Nautilus
Managerul de siere Nautilus v a permite s a organizati sierele ntr-un dosar si s a efectuati sarcini precum:
Creati si a sati directoare si documente: creati noi siere, le organizati n dosare si le salvati.
C autati si organizati-v a sierele: mp artiti sierele pe categorii si le c autati dup a categorie.
Deschideti o anume locatie din computer: accesati reteaua local a si salvati sierele.
Inscriptionati date pe un CD sau DVD
Puteti naviga n dou a moduri:
n modul spatial: v a permite s a deschideti ecare dosar ntr-o fereastr a separat a, care astfel v a ajut a s a deschideti sierele ca
obiecte zice n diverse locatii. Puteti vedea continutul diverselor directoare simultan.
n modul navigare: puteti deschide dosare ntr-o singur a fereastr a. Un singur navigator de siere se deschide n modul
navigare, iar acesta se actualizeaz a atunci cnd efectuati clic pe un alt director din navigator.
174 / 338
6.4.2 Nautilus
1. Efectuati clic pe Locuri. Se va deschide o list a:
Directorul Acas a: Este un director personal, creat implicit pentru ecare utilizator pentru a crea si lucra cu sierele.
Acesta preia implicit numele utilizatorului.
Desktopul: Este o component a activ a care actioneaz a n spatele tuturor ferestrelor calculatorului dumneavoastr a, asig-
urnd accesul u sor si rapid la sierele salvate n acesta.
Computer: Contine toate suporturile programelor si sistemul de siere; face ca arhivarea documentelor pe un CD sau
DVD s a e o simpl a formalitate.
Creatorul de CD/DVD-uri: Acesta nglobeaz a dosarele pe care le puteti scrie pe un CD sau DVD. Puteti, de asemenea,
s a v a arhivati documentele pe un CD sau DVD.
2. Efectuati clic pe oricare dintre optiunile meniului Locuri.
Figura 6.27: Folosirea navigatorului de siere
Managerul de siere Nautilus deschide implicit sierele navigator. Dac a deschideti un director n acest mod, acesta se va
a sa n aceea si fereastr a. Bara de locatie indic a pozitia curent a a dosarului deschis n ierarhia dosarelor, iar bara de stare
indic a celelalte directoare salvate n calculatorul dumneavoastr a.
175 / 338
Figura 6.28: A sarea sierelor
Fiind n modul navigator, puteti s a v a ntoarceti la directorul original, care contine subdirectorul curent. Pentru a v a deplasa
c atre dosarul p arinte, efectuati clic pe butonul Deschide p arinte din meniul ferestrei Navigare. NOT
A:
Puteti, de asemenea, s a efectuati clic pe butonul Sus de pe bara de navigare si ap asati tasta BACKSPACE pentru a v a
deplasa c atre dosarul r ad acin a.
3. n meniul Editare efectuati clic pe Preferin te. Se va deschide fereastra de dialog Preferin te administrare siere.
176 / 338
Figura 6.29: Deschiderea ferestrei Preferinte administrare siere
4. n fereastra de dialog astfel deschis a efectuati clic pe butonul Mod de a sare. Pentru schimbarea modului de navigare n
cel spatial, dezactivati c asuta ntotdeauna deschide ti n modul navigare si efectuati clic pe butonul nchide.
177 / 338
Figura 6.30: Schimbarea modului de a sare a sierelor
5. nchideti fereastra de administrare siere si redeschideti-o. Fi sierele dumneavoastr a. se vor deschide acum n modul
spatial. Dac a deschideti un alt director, acesta va ap area ntr-o alt a fereastr a a administratorului de siere.
Figura 6.31: Conrmarea schimb arii modului de a sare a sierelor
NOT
A:
De ecare dat a cnd deschideti un anumit director n modul spatial, veti observa c a fereastra directorului va ap area n
acela si loc pe ecran si la acelea si dimensiuni ca la precedenta accesare. Din aceast a cauz a acest mod de navigare se chem a
spatial.
Pentru a v a deplasa c atre directorul r ad acin a n modul spatial, efectuati clic pe butonul Deschideti directorul r ad acin a
din meniul Fi siere. Sau, puteti ap asa tastele ALT+S ageat a sus cu acela si efect.
178 / 338
Konqueror este echivalentul navigatorului de siere Nautilus, folosit n Kubuntu - derivat al sistemului Ubuntu. Acesta este
un program multifunctional care poate folosit n acela si timp ca manager de siere, navigator de internet si vizualizator
universal. Dndu-v a posibilitatea s a navigati pe internet, acest program permite managementul de baz a al sierelor si
poate a sa diferite tipuri de siere.
6.5 Manageri de pachete
Una dintre diferentele majore dintre Ubuntu si alte sisteme de operare este aceea a modului de instalare si dezinstalare a aplicati-
ilor. La Microsoft Windows majoritatea aplicatiilor au metoda lor proprie de instalare si dezinstalare. Unele aplicatii au sistem
propriu de actualizare, dar altele nu au si de aceea nu este deloc u sor s a te asiguri c a n computerul t au totul este actualizat.
Urm arirea tuturor programelor instalate si mentinerea lor la zi depinde n mare parte de dumneavoastr a.
Ubuntu are un sistem complex de administrare a arhivelor de programe care tine sub control toate programele instalate, au-
tomatizeaz a procesul instal arii si dezinstal arii, asigurndu-v a c a ntregul sistem este actualizat cu cele mai recente mbun at atiri si
optimiz ari. Tot ce aveti de f acut este s a decideti care sunt aplicatiile pe care le doriti instalate, iar atunci folositi un Administrator
de pachete pentru a le instala.
6.5.1 Tipuri de administratori de pachete
Not a:
Ubuntu include cteva programe implicite de administrare a aplicatiilor, utilizatorul avnd posibilitatea de a alege unul n functie
de nivelul la care dore ste s a-l ating a n administrarea noilor aplicatii. n acest curs ne referim la utilitarul Instalare/Dezinstalare
aplicatii si la Administratorul de pachete Synaptic.
Dac a ati deschis mai mult de un administrator de programe n acela si timp, acestea are putea s a nu functioneze. nchideti-le pe
toate si lansati doar unul.
6.6 Folosirea administratorului Instalare/Dezinstalare aplicatii
Not a:
Utilitarul Instalare/Dezinstalare este cel mai u sor de folosit si v a va permite s a instalati si s a dezinstalati multe programe cunos-
cute. Puteti c auta programul sau programele pe care doriti s a le instalati printr-o simpl a c autare dup a un cuvnt cheie ca, de
exemplu, email sau c autnd prin categoriile de programe oferite, selectnd aplicatia si alegnd Aplic a pentru a ncepe insta-
larea.
Pentru a folosi oricare dintre administratorii de pachete vi se cer drepturi administrative. A sa nct, scrieti parola de utilizator n
fereastra care v-o cere. Aceasta nseamn a aplicatiile nu pot instalate sau dezinstalate din computer f ar a stirea dumneavoastr a
( si parola).
1. Deschideti meniul Aplicatii si selectati optiunea Instalare/Dezinstalare aplicatii.
179 / 338
Figura 6.32: Deschiderea programului Instalare/Dezinstalare aplicatii
2. Fereastra de dialog a utilitarului Instalare/Dezinstalare aplicatii prezint a o list a de aplicatii. C asutele de acceptare din
fata programelor pre-instalate sunt deja bifate. NOT
A:
Multe nume de aplicatii n Ubuntu sunt chiar necunoscute, a sa c a utilizatorul poate consulta si scurte descrieri ale pro-
gramelor atunci cnd caut a.
Figura 6.33: Interfata programului Instalare/Dezinstalare aplicatii
3. Dac a cunoa steti deja numele programului pe care doriti s a-l instalati, puteti scrie acel nume n c asuta C autare. Altfel,
puteti accesa butonul categoriei corespunz atoare programului dorit in panoul din stnga, iar apoi bifati c asuta de acceptare
a programului ales n panoul din dreapta.
Pentru mai multe detalii despre un anumit program, efectuati clic pe program si consultati panoul de dedesubt.
180 / 338
Figura 6.34: C autarea unui program din Toate aplicatiile disponibile
4. Cnd v-ati hot art asupra programelor de instalat sau de dezinstalat, efectuati clic pe butonul Aplic a schimb arile.
Figura 6.35: Aplicarea modic arilor n lista de pachete
5. Vi se va cere s a conrmati alegerea. Efectuati clic pe butonul Aplic a pentru executie.
181 / 338
6. Indicatorul progresiv indic a ecare stadiu din parcursul procesului de instalare sau dezinstalare.
Figura 6.37: Instalarea programului ales din arhivele de programe
7. Dup a ce modic arile sunt aplicate succesiv, programul este instalat.
182 / 338
Figura 6.38: Conrmarea instal arii
8. Efectuati dublu clic pe program pentru a-l deschide. Dac a doriti s a instalati sau s a dezinstalati mai multe programe,
efectuati clic pe butonul Instalare/Dezinstalare aplicatii iar dac a nu efectuati clic pe butonul nchide din fereastra de
dialog O nou a aplicatie a fost instalat a. Figura ce urmeaz a ilustreaz a programul Atomix care a fost instalat prin aceast a
procedur a.
Figura 6.39: Deschiderea programului instalat - Atomix
NOT
A:
Dup a instalarea unui nou program, l puteti deschide din meniul corespunz ator categoriei acestuia.
183 / 338
6.7 Folosirea Administratorului de pachete Synaptic
Utilitarul Instalare/Dezinstalare aplicatii nu v a ajut a s a instalati si s a dezinstalati programe mai complexe, cum ar web-serverul
Apache, utilitarul de programare n limbaj PHP sau Scribe. n astfel de situatii folositi administratorul de pachete Synaptic.
Puteti instala, elimina, congura sau actualiza programe sau pachete de programe, r asfoi, sorta si c auta n lista de pachete si
programe disponibile, puteti gestiona arhive sau actualiza ntregul sistem. Puteti marca o serie de actiuni, nainte de a le executa.
Synaptic v a informeaz a despre pachetele suplimentare cerute de pachetul software pe care l-ati ales, precum si despre posibilul
conict cu alte pachete care sunt deja instalate n sistem. n plus, acesta prezint a mai multe informatii, cum ar starea pachetului,
originea si ltrele.
1. Din meniul Sistem accesati Administrare apoi selectati Administratorul de pachete Synaptic.
2. n fereastra de dialog a Administratorul de pachete Synaptic selectati programul dorit. n panoul din stnga sunt a sate
categoriile, iar pe cel din dreapta programele. Dac a nu stiti numele programului, selectati categoria din panoul din stnga
ltrnd astfel lista de programe. Cnd ati g asit programul care v a intereseaz a, bifati c asuta corespunz atoare din dreptul
pachetului din panoul din dreapta. NOT
A:
Dac a doriti s a vedeti care sunt programele instalate sau neinstalate din calculator, efectuati clic pe butonul Dup a stare.
Pentru a aa sursa depozitar a a unui program faceti clic pe butonul Origine. Dac a doriti s a vericati dac a un program este
defect sau neactualizat, efectuati clic pe butonul Filtre personalizate.
184 / 338
Figura 6.41: Fereastra administratorului de pachete Synaptic
3. Dac a stiti numele programului, efectuati clic pe butonul Caut a. Se va deschide fereastra de dialog C autare. Introduceti
numele programului n cmpul Caut a si efectuati clic pe butonul Caut a. NOT
A:
Pentru a reveni la lista categoriilor dup a ce ati c autat un program folosind butonul C autare, efectuati clic pe butonul
Sec tiuni.
Figura 6.42: C autarea unui pachet pentru instalare
4. Alegeti o actiune spre a efectuat a cu programul selectat. Puteti selecta si accepta una dintre optiunile Marcat pentru
instalare sau Marcare pentru dezinstalarepentru a instala sau a sterge un program. Dac a v a r azgnditi, selectati c asuta
Demarcheaz a.
185 / 338
Figura 6.43: Marcarea pachetului pentru instalare
5. Dac a programul ales pentru dezinstalare sau instalare depinde de alte programe, veti avertizat asupra acestor dependente.
Pentru a continua nalizarea actiunii, efectuati clic pe butonul Marcheaz a.
Figura 6.44: Conrmarea modic arilor suplimentare
6. Pentru conrmarea aplic arii modic arilor efectuati clic pe butonul Aplic a.
186 / 338
Figura 6.45: Aplicarea modic arilor de actualizare a sistemului
7. Se deschide fereastra de dialog Sumar invitndu-v a s a faceti o ultim a vericare nainte de a ncepe operatia selectat a.
Efectuati clic pe butonul Aplic a pentru a continua actiunea.
Figura 6.46: Conrmarea nal a privind instalarea programului
8. Cnd toate modic arile au fost realizate, sunteti avertizat asupra acestui lucru. Efectuati clic pe butonul nchide pentru a
nchide administratorul de pachete Synaptic.
187 / 338
Figura 6.47: Conrmarea instal arii
Acest pas nalizeaz a procedura de instalarea de programe, folosind administratorul Synaptic. Aveti posibilitatea de a
accesa programul instalat prin selectarea meniului, n functie de categoria acestuia. Figura de mai jos prezint a programul
Abiword, instalat prin acest procedeu.
Figura 6.48: Deschiderea aplicatiei instalate - Abiword
6.8 Instalarea unui pachet individual
Not a: Not a:
Metoda preferat a de instalare a programelor este folosind un administrator de pachete. Dac a ns a unele pachete sau siere nu sunt
disponibile, le puteti desc arca si instala de pe site-urile Web. Aceste siere sunt asimilate celor din administratorii de programe
pentru distributii Linux si sunt mentionate ca pachete individuale de siere. Exemple sunt pachetele de siere tip Debian - notate
ca siere .deb si sierele tar - marcate cu suxul .tar.
Puteti desc arca si sierele care nu sunt prezente n arhivele Ubuntu, ns a numai de la o surs a sigur a.
188 / 338
Pachetele de siere tip Debian: sunt siere asociate cu Ubuntu si sunt notate cu suxul .deb.
Fi sierele TAR: sunt arhive de sierele comprimate, care contin codul surs a al unui program. Acest cod surs a trebuie compilat
nainte de utilizare. La acest curs nu ne vom ocupa de instalarea programelor prin compilarea lor de la surs a.
Compilarea si instalarea de programe pornind de la codul surs a poate foarte complicat a si greu de reparat n cazul unor gre seli.
Fi sierele .tar sunt structuri simple, care ns a nu specic a ce dependente sunt necesare pentru a permite compilarea lor cu succes.
De aceea, se poate pierde mult timp si energie att pentru a determina care sunt dependentele necesare, ct si pentru compilarea
propiuzis a. Compilarea de arhive .tar n-o vom trata, prin urmare, n acest curs.
Nu se garanteaz a c a pachetul individual este compatibil cu sistemul dumneavoastr a. De asemenea, nu veti primi actualiz ari de
securitate dac a instalati un asemenea pachet. Prin urmare, acolo unde este posibil, folositi un pachet Ubuntu nativ pentru aplicatia
respectiv a folosind un administrator de programe.
6.8.1 Instalarea/Dezinstalarea pachetelor tip Debian
Pachetele Debian se instaleaz a si dezinstaleaz a utiliznd programul de instalare grac a (gdebi). gdebi va ncerca s a instaleze si
dependentele necesare, din cele disponibile n arhivele Ubuntu. Cu toate acestea, n cazul n care pachetul necesit a n continuare
dependente care nu se g asesc n Ubuntu, atunci acestea trebuie instalate manual.
Pentru a instala un pachet tip Debian, deschideti sierul .deb din dosarul n care se a a.
1. Desc arcati pachetul XVidCap xvidcap_1.1.6_i386.deb. Cum acest pachet nu se a a n arhivele Ubuntu, va trebui s a-l
desc arcati de pe urm atorul site internet: http://sourceforge.net/projects/xvidcap/.
2. Odat a desc arcat, efectuati clic dublu pe sierul .deb respectiv, iar programul de instalare gdebi va porni imediat. Se va ver-
ica dac a dependentele necesare exist a, iar dac a acestea sunt satisf acute, se va activa butonul Instaleaz a. Ap asati butonul
pentru a porni instalarea. n cazul n care dependentele nu pot rezolvate, se va a sa un mesaj de eroare, comunicndu-v a
c a nu puteti instala pachetul pn a cnd dependentele nu sunt asigurate.
3. Pentru a dezinstala pachetul, pur si simplu utilizati administratorul de programe Synaptic, dup a procedeul mentionat ante-
rior n aceast a sectiune.
6.9 Arhive software
O arhiv a software este o bibliotec a de pachete (aplicatii) disponibile pe Internet. Arhivele software Ubuntu contin zeci de mii de
pachete disponibile si libere pentru desc arcare si instalare. Aceste pachete au fost special realizate si selectate pentru Ubuntu.
6.9.1 Categorii de arhive de programe
Arhivele Ubuntu sunt mp artite n patru grupe, n functie de nivelul suportului pe care-l ofer a echipele de creatori de programe si
de gradul de compatibilitate al programului cu lozoa programelor libere.
Fereastr a Principal a
Restricted
Universe
Multiverse
Componenta Main Sursa de pachete Main contine programele gratuite si cu suport integral din partea echipei de creatori de
la Canonical. Aceste pachete corespund lozoei programelor libere si sunt disponibile chiar din momentul instal arii sistemu-
lui Ubuntu. Pentru toate pachetele cuprinse n sursa Main, actualiz arile de securitate si suport tehnic sunt disponibile gratuit.
OpenOfce.org, Abiword si serverul Apache sunt doar cteva din pachetele disponibile n aceast a surs a.
189 / 338
Componenta Restricted Sursa de pachete Restricted nglobeaz a cele mai uzuale pachetele si programe, avnd suport tehnic
din partea echipei Ubuntu, dar f ar a licent a complet gratuit a. Driverele binare, unele produse de furnizorii de pl aci video, spre
exemplu, sunt disponibile n aceast a surs a. Pachetele din categoria Restricted sunt, de asemenea, disponibile pe CD-ul de instalare
Ubuntu standard, dar ele pot u sor de ndep artat.
Componenta Universe Sursa Universe include mii de pachete de programe nesustinute ocial de Canonical. Programele sunt
disponibile sub o varietate de licente gratuit, luate de la o varietate de surse publice. Aceast a surs a este disponibil a numai prin
desc arc ari de pe Internet.
Este de a steptat ca toate programele din aceast a surs a s a functioneze perfect. Oricum, acestea nu au nici o garantie de securitate
si nici suport tehnic. Pachetele Universe sunt ntretinute de c atre comunitate.
Componenta Multiverse Sursa Multiverse contine pachete de programe sub licent a, ceea ce nseamn a c a cerintele de licentiere
a programului nu se ncadreaz a n politica de licent a liber a a sursei Main Ubuntu. Este responsabilitatea utilizatorului s a verice
dac a are dreptul s a utilizeze programul si dac a se ncadreaz a n conditiile stipulate de licent a pentru utilizatorii individuali. Nu
se asigur a asistent a sau actualiz ari de securitate. Exemple de astfel de programe sunt, printre altele, si VLC sau Adobe Flash.
Multe programe nu sunt disponibile n arhivele implicite ale Ubuntu. Aceste pachete pot instalate e de la alte arhive Ubuntu,
e de la terte surse de programe. Pentru a utiliza un program provenit de la o tert a surs a, trebuie s a-l procurati.
1. n meniul Sistem accesati Administrare, apoi selectati optiunea Surse software.
Figura 6.49: Deschiderea ferestrei de dialog Surse software
Se deschide fereastra de dialog Surse software. Sursele de programe pentru Ubuntu sunt selectate implicit.
190 / 338
Figura 6.50: Selectarea surselor necesare
NOT
A:
Puteti, de asemenea, s a accesati utilitarul Surse software utiliznd programul Instalare/Dezinstalare aplicatii sau Admin-
istratorul de pachete Synaptic pentru a ad auga arhive, folosind optiunile butonului Arhive Ubuntu.
2. Pentru a ad auga o surs a de la terti, efectuati clic pe butonul Surse de la terti iar apoi clic pe butonul Ad aug a.
Figura 6.51: Ad augarea unei surse terte de programe
3. Scrieti linia APT a depozitului de programe pe care doriti s a-l ad augati ca surs a. Pentru a accesa sursele Main Debian,
scrieti deb http://ftp.debian.orgs sarge main n c asuta linie APT. Faceti clic pe butonul Ad augati sursa. NOT
A:
Linia APT va include tipul, locatia si componentele arhivei.
191 / 338
Figura 6.52: Declararea liniei de surs a APT
4. Efectuati clic pe butonul nchide pentru a salva modic arile. Noua surs a specicat a n linia APT se adaug a n caseta cu
surse de programe de la terti.
Figura 6.53: Caseta de dialog Surse software indic a ad augarea noii surse
5. Pentru c a ati ad augat o nou a surs a, vi se va cere s a actualizati informatiile despre programele disponibile. Faceti aceasta
printr-un clic pe Renc arcare.
192 / 338
Figura 6.54: Renc arcarea informatiilor despre programele disponibile
6. Indicatorul arat a progresiv starea programului aat n curs de instalare sau de dezinstalare.
Puteti s a v a autenticati desc arc arile de la butonul Autenticare din caseta de dialog Surse software. Cnd nu v a
autenticati programele desc arcate, computerul poate s a indice mai jos o eroare, dup a ce a desc arcat informatiile despre un
anumit program. Aceast a eroare poate ignorat a. Pentru a autentica procesul de desc arcare, trebuie s a importati un cod
cheie GPG, care este diferit pentru ecare depozit. Faceti clic pe nchide n caseta de dialog care indic a eroarea. Acest
pas va naliza procesul de ad augare a noii arhive si actualizarea informatiilor despre pachete.
Figura 6.55: Eroare de cheie public a
6.10 Ad augarea op tiunilor pentru alt a limb a
Ubuntu ofer a optiuni ce permit activarea mai multor congur ari de limb a pentru spatiul dumneavoastr a de lucru.
193 / 338
Suportul pentru alte limbi poate instalat de la butonul Asistent a limb a, care se g ase ste n meniul Sistem-Administrare. n
functie de limb a, metoda de introducere si aranjamentul tastaturii pot necesita s a e schimbate corespunz ator. Metoda SCIM
Metod a inteligent a de intr ari comune este procedeul utilizat n Ubuntu pentru a comuta ntre diferite metode de introducere a
caracterelor complexe, prezente n multe dintre limbile non-latine. Ap asarea simultan a a tastelor ctrl spatiu este cea mai scurt a
cale de comutare ntre diferite metode de introducere.
GNOME este mediul desktop implicit pentru Ubuntu. Aveti posibilitatea s a utilizati optiunea Preferin te din meniul Sistem
pentru a personaliza aspectul desktopului specic Ubuntu.
Puteti gestiona sistemul de siere folosind navigatorul de siere Nautilus. Utilizati modul spatial pentru a deschide ecare
dosar ntr-o fereastr a separat a si pentru a vizualiza simultan continutul diverselor dosare. Utilizati Nautilus n modul navigare
pentru de a deschide dosare ntr-o singur a fereastr a.
Instalare/Dezinstalare aplicatii este cel mai simplu instrument pentru instalarea sau dezinstalarea pachetelor.
Puteti utiliza Administratorul de pachete Synaptic pentru a instala sau a dezinstala n mod avansat programe ce nu pot
instalate utiliznd Instalare/Dezinstalare aplicatii.
Pentru a instala un pachet care nu este disponibil n arhivele Ubuntu, puteti s a-l desc arcati si s a-l instalati de pe un site Web.
Acele siere sunt asociate managerelor de pachete specice unei distributii Linux si sunt denumite siere pachet.
Fi sierele Tar sunt arhive comprimate care contin codul surs a al unui program. Aveti posibilitatea s a utilizati instrumente
avansate din linia de comand a pentru a instala sau a dezinstala sierul Tar.
Question: Care este mediul desktop implicit pentru Ubuntu?
Answer:
Question: Care este site-ul Web de unde se pot desc arca imagini de fundal si teme Ubuntu suplimentare?
Answer:
Question: Mentionati trei caracteristici oarecare ale administratorului de siere Nautilus.
Answer:
Question: Care este managerul de siere pentru mediul KDE?
Answer:
Question: Ce este un administrator de pachete?
Answer:
Question: Evidentiati diferentele dintre un administrator de programe grac si si unul n linie de comand a. Furnizati exemple
pentru ecare.
Answer:
Question: Programul care nu este licentiat conform politicii de licentiere Ubuntu main este din categoria _______________.
Answer:
194 / 338
Exerci tiul 1 Ati instalat Ubuntu 7.10 pe computerul personal. Vreti s a vizualizati siere pdf, s a folositi un program de calcul
tabelar pentru a v a face un program de lucru zilnic si s a v a arhivati sierele. Instalati urm atoarele programe:
a) xpdf
b) gnumeric
1. n meniul Applica tii selectati optiunea Instalare/Dezinstalare. Se deschide caseta de dialog Instalare/Dezinstalare
aplicatii.
2. In caseta C autare, scrieti xpdf.
3. Bifati caseta de validare din dreptul xpdf.
4. Efectuati clic pe butonul Aplic a modicarea.
5. Efectuati clic pe butonul Aplic a pentru a executa schimbarea.
6. n caseta de dialog O nou a aplicatie a fost instalat a efectuati clic pe butonul nchide.
1. n meniul Sistem accesati Administrare, apoi selectati Administratorul de pachete Synaptic. Se deschide fereastra
aplicatiei Administratorul Synaptic.
2. Efectuati clic pe butonul Caut a pentru a g asi si selecta caseta de validare a aplicatiei gnumeric.
3. Bifati n caseta de validare Marcheaz a pentru instalare. Se deschide o caset a de dialog care a seaz a dependentele
acestui pachet de alte pachete.
4. Pentru a continua modic arile necesare, efectuati clic pe butonul Marcare.
5. Pentru a conrma instalarea pachetelor marcate, efectuati clic pe Aplic a. Se va deschide caseta de dialog Sumar
atentionndu-v a s a faceti o vericare nal a, nainte de a efectua modic arile marcate.
6. Efectuati clic pe butonul Aplic a, pentru a executa modic arile.
7. Cnd toate programele marcate au fost instalate, veti n stiintati c a schimb arile au fost aplicate. Faceti clic pe butonul
nchide.
195 / 338
Capitolul 7
Prelucrarea ecient a si manipularea imaginilor
si fotograilor
OBIECTIVE
A sati si editati imaginile
Scanati si s a trimiteti imagini
7.1 Prezentarea aplicatiilor grace
Aplicatiile grace sunt parte integrant a din Ubuntu. Ele v a permit s a v a organizati colectia de fotograi, s a creati si s a editati
fotograi si imagini, s a scanati si s a trimiteti obiecte si multe altele.
n aceast a lectie veti nv ata despre diferite aplicatii grace disponibile n Ubuntu si pe care si cnd s a le folositi. Aceste aplicatii
grace sunt disponibile odat a cu instalarea sistemului de operare sau le puteti instala din arhivele software (bibliotecile amintite
n lectiile anterioare).
Aplicatii disponibile implicit odat a cu instalarea sistemului de operare Ubuntu Aplicatiile urm atoare sunt incluse n pachetul
implicit de programe al sistemului de operare Ubuntu:
GIMP editor de imagini: Este un editor de imagini folosit pentru crearea si editarea avansat a a imaginilor avnd acces la
functii precum modicarea contrastului, a culorilor si a texturii unei imagini.
F-Spot Foto Manager: Este o aplicatie folosit a pentru ordonarea si gestionarea fotograilor. F-Spot v a permite s a etichetati,
s a organizati pe categorii si s a sortati fotograile.
XSane scaner imagini: Un scaner de imagini care v a permite, de asemenea, s a fotocopiati documentele si s a le trimiteti prin
fax sau e-mail.
Aplicatii disponibile n arhivele software Suplimentar fat a de aplicatiile implicite puteti c auta n arhivele software si puteti
instala aplicatiile dorite folosind Administratorul de pachete Synaptic sau direct din Interfata n linie de comand a (CLI).
Aceasta este o list a cu o parte din aplicatiile pentru grac a g asite n arhivele software Ubuntu:
Agave: Este un program cu care creati o schem a de culori. Dup a ce ati ales o culoare, Agave v a sugereaz a culorile cu care s-ar
armoniza, e culori complementare e nuante ale culorii de baz a alese. Puteti, de asemenea, s a trageti si s a plasati o culoare
dintr-o alt a aplicatie cum ar GIMP. Fie c a lucrati la designul unei pagini web, e c a ilustrati o revist a sau c a v a decorati
casa, acest program v a permite s a alegeti cromatica adecvat a. Pentru a aa mai multe informatii despre Agave vizitati pagina
ocial a a proiectului http://home.gna.org/colorscheme/.
196 / 338
Blender: O suit a de grac a 3D din categoria programelor cu sursa public a. Cu aceast a aplicatie puteti crea modele 3D si
animatii, s a ad augati efecte de post-productie sau o puteti folosi ca editor de grac a pentru a deni comportament interactiv
f ar a a folosi vreun limbaj de programare. Blender are o interfat a grac a cu utilizatorul distinct a, care este implementat a n
ntregime n Open GL si este creat a pentru vitez a. n Blender este posibil a conectarea cu limbajul Python pentru scripturi si
prin caracteristicile de import/export se poate lucra cu alte formate populare 3D cum ar 3D Studio. Blender poate furniza
imagini statice, animatii, modele pentru jocuri sau motoare pentru acestea si continut interactiv sub forma unor executabile
de sine st at atoare sau ca modul web. Pentru mai multe informatii despre Blender consultati pagina ocial a a proiectului
http://www.blender.org/.
Dia: Este un editor pentru diagrame similar programului Microsoft Visio. Dia are capacitatea s a produc a grac a precis a si la
un nivel profesional. Puteti desena diagrame cu elemente relationale si s a le exportati n diferite formate precum EPS, SVG,
XFIG, WMF si PNG. Puteti tip arii diagrame care se intind pe mai multe pagini. Pentru mai multe informatii despre Dia
consultati pagina ocial a a proiectului http://live.gnome.org/Dia.
Gcolor2: Este un program simplu pentru alegerea si copierea culorilor care u sureaz a selectarea rapid a a culorilor. Aveti
posibilitatea sa salvati culori noi sau s a stergeti culori existente. Pentru mai multe informatii despre Gcolor2 consultati pagina
ocial a a proiectului http://gcolor2.sourceforge.net/.
GNU paint: Este un program cu o interfat a prietenoas a pentru desen n GNOME. Programul ofer a unelte u sor de folosit cu
care puteti efectua diferite operatii de prelucrare a imaginilor. Pentru mai multe informatii despre GNU paint consultati pagina
ocial a a proiectului http://gpaint.sourceforge.net/.
Puteti instala si alte programe furnizate de terti precum Picasa, un software gratuit oferit de Google, care este compatibil cu
Ubuntu.
Picasa v a permite s a localizati si s a organizati toate fotograile din calculatorul dumneavoastr a, s a editati si s a ad augati efecte
fotograilor, s a le partajati pe e-mail si s a le tip ariti si s a le publicati pe Internet. Puteti desc arca Picasa de pe urm atoarea pagin a
de Internet http://picasa.google.com/linux/download.html.
n continuare vom evidentia caracteristicile ctorva din aceste aplicatii pentru grac a precum si cum pot folosite.
7.2 Vizionarea si gestionarea fotograilor utiliznd F-Spot
F-Spot este o aplicatie pentru gestionarea fotograilor personale. Puteti importa si viziona fotograile stocate pe discul x din
calculatorul dumneavoastr a, pe camere foto digitale sau chiar pe iPod. Puteti ata sa etichete fotograilor si s a le organizati pe
categorii, s a inscriptionati un album foto pe CD, s a exportati fotograile pe Internet si s a le partajati, s a executati operatii de baz a
asupra fotograilor precum corectii de culoare si editare. F-Spot suport a 16 tipuri de siere incluznd JPEG, GIF, TIFF si RAW.
Urm atoarea schit a arat a elementele principale ale interfetei F-Spot:
197 / 338
Figura 7.1: Fereastra principal a F-Spot
7.2.1 Importarea fotograilor n F-Spot
Dup a importarea fotograilor le puteti organiza pe categorii si le puteti eticheta n mod asem an ator cum ati scrie o list a de titluri
pentru un program de redare audio.
Pentru a importa n F-Spot fotograile stocate pe discul x din calculatorul vostru procedati astfel:
1. Din meniul Aplicatii de la categoria Grac a selectati aplicatia F-Spot Photo Manager. Aceasta duce la deschiderea
ferestrei principale a programului F-Spot.
2. Ap asati butonul Import din bara de unelte. Aceast a actiune duce la deschiderea ferestrei de dialog Import.
Figura 7.2: Importarea fotograilor
NOT
A:
198 / 338
De asemenea, puteti deschide fereastra de dialog Import din meniul File ap asnd optiunea Import.
3. n c asuta Import Source optiunea Select Folder este selectat a implicit. Retineti aceast a optiune, navigati n directorul
care contine fotograi si ap asati butonul Open.
Figura 7.3: Selectarea optiunii Import surs a fotograi
Figura 7.4: A sarea directorului care contine fotograi
4. Ap asati butonul Import din fereastra de dialog Import.
199 / 338
Figura 7.5: Importarea fotograilor
Fotograile sunt listate ca miniaturi n fereastra principal a F-Spot. De notat c a butonul care indic a data este pozitionat la
data la care fotograile au fost salvate pe discul x al calculatorului vostru.
Figura 7.6: Navigarea n directorul cu fotograi
NOT
A:
Fotograile listate n fereastra principal a a lui F-Spot nu sunt asociate niciunei categorii si niciunei etichete de baz a.
Pentru a importa n F-Spot fotograi dintr-o camer a digital a procedati astfel:
1. Ap asati butonul Import din bara de unelte. Aceast a actiune duce la deschiderea ferestrei de dialog Import.
200 / 338
2. Ap asati butonul din dreptul optiunii Import Source. Conectati camera la calculator. F-Spot detecteaz a camera si a seaz a
modelul si tipul camerei n c asuta Import Source.
Figura 7.7: Selectarea optiunii Import surs a fotograi
3. Selectati camera ca surs a pentru fotograi. Se va deschide fereastra de dialog Select Photos to Copy From Camera, care
listeaz a toate fotograile din camera foto. Selectati fotograile pe care doriti s a le importati si ap asati butonul Copy.
Figura 7.8: Selectarea fotograilor de importat
4. F-Spot va copia fotograile n locatia specicat a si le va a sa n panoul din partea dreapt a a ferestrei principale a lui
F-Spot.
7.2.2 Vizionarea fotograilor
Dup a ce au fost importate, puteti vedea toate fotograile ca miniaturi n panoul din dreapta al ferestrei principale a lui F-Spot.
Puteti a sa fotograile individual n F-Spot dac a:
Efectuati clic dublu ecare miniatur a pentru a vedea fotograa la dimensiunea real a
201 / 338
Selectati o miniatur a si ap asati butonul Fullscreen din bara de unelte
Imaginea este deschis a pe tot ecranul.
Figura 7.9: Navigarea n directorul cu fotograi
Figura 7.10: A sarea fotograilor n mod de lucru pe tot ecranul
Ap asati butonul Exit fullscreen pentru a v a intoarce la fereastra principal a a programului F-Spot.
202 / 338
7.2.3 Organizarea colec tiei de fotograi
Implicit F-Spot organizeaz a fotograile pe baza datelor la care au fost salvate n calculator. Puteti a sa fotograile stocate la o
anumit a dat a dac a efectuati clic pe anul corespunz ator de pe scala de timp sau prin glisarea butonului de-a lungul scalei de timp.
De exemplu, dac a presupunem c a aveti 100 de fotograi n panoul din dreapta, dintre care 50 au fost salvate n 2004 iar 50 n
2007. Pentru a a sa fotograile din anul 2004 pozitionati butonul glisant n dreptul inscriptiei 2004 de pe scala de timp.
Pentru a organiza fotograile n alt fel, le puteti ata sa cte o etichet a si le puteti ncadra n diferite categorii. Apoi puteti a sa
fotograile dup a categoriile din care fac parte.
Unele categorii sunt deja predenite si sunt vizibile n panoul din partea stng a a ferestrei principale F-Spot. Puteti grupa
fotograile voastre n aceste categorii.
Pentru a ad auga o etichet a unei fotograi procedati astfel:
n fereastra principal a a lui F-Spot efectuati clic dreapta pe o fotograe, din meniul contextual alegeti categoria Attach a Tag
si selectati eticheta pe care doriti s a o asociati fotograei. Eticheta va a sat a sub fotograe.
Figura 7.11: Etichetarea unei imagini
203 / 338
Figura 7.12: A sarea fotograilor etichetate
Imaginea etichetat a va a sat a acum n categoria cu numele etichetei.
7.2.4 nl aturarea efectului Ochi ro sii
La unele camere foto apropierea dintre blit si lentilele obiectivului face ca lumina blitului s a se reecte de pe retina subiectului
fotograat, prin lentile, l asnd o urm a de ochi ro su pe imagine. n ceea ce prive ste pata ochi ro su, dimensiunea sa depinde
de cantitatea de lumin a reectat a. Aplicatia gThumb poate folosit a pentru a nl atura acest efect nedorit de pe imagine.
Figura 7.13: Imagine cu efect de ochi ro su
1. n fereastra F-spot Photo Manager efectuati clic pe miniatura imaginii care are ochi ro su. Ap asati butonul Editare din
bara de unelte de navigare. Folositi mausul pentru a selecta suprafata de pe imagine pe care doriti s a o corectati. Puteti
m ari cu lupa zona respectiv a folosind butonul glisant din partea inferioar a a zonei de lucru.
204 / 338
Figura 7.14: nl aturarea efectului Ochi ro sii
2. Actionati pictograma Redeye Removal de sub imagine. F-spot va corecta automat imaginea. NOT
A:
De asemenea imaginea editat a va nlocui imaginea stocat a n calculatorul dumneavoastr a. Asigurati-v a c a ati f acut o copie
de sigurant a nainte de a edita imaginea.
7.3 GIMP
GNU Image Manipulation Programme (GIMP) este aplicatia implicit a pentru grac a n Ubuntu si este sub licenta GNU General
Public License (GNU GPL). Este o aplicatie pentru manipularea imaginilor, este multiplatform a, este de tip surs a deschis a si
este disponibil n mai multe limbi. Puteti folosi GIMP pentru a retu sa fotograi, pentru crearea si compunerea imaginilor, pentru
redimensionare, decupare, pentru manipularea culorilor si pentru conversia imaginilor dintr-un format n altul.
GIMP are un num ar mare de caracteristici utile precum:
O suit a complet a de unelte, printre care peneluri, creioane si un aerograf
Unelte de selectie precum selectie rectangular a, eliptic a, liber a, fuzzy si bezier
Unelte pentru transformare precum rotire, scalare, t aiere si r asturnare
Gestionarea memoriei pe sectoare n a sa fel nct dimensiunea imaginii este limitat a doar de spatiul de pe disc.
Nivele multiple de anulare/repetare a operatiilor, limitate doar de spatiul disponibil pe disc
Capacitatea de a folosi scripturi avansate
Straturi si canale pentru desene complexe
E santionarea la nivel de fractiune de punct de a sare pe ecran disponibil a pentru toate uneltele permite minimizarea distorsiu-
nilor cnd sunt reprezentate imagini de nalt a rezolutie n rezolutie mic a sau cnd se l argesc imaginile
Suport complet pentru canal alfa pentru simularea transparentei n imagini
Suport pentru multe formate de imagini precum GIF, JPEG, PNG, XPM, TIFF, TGA, MPEG, PS, PDF, PCX si BMP
1. Din meniul Aplicatii, de la categoria Grac a ap asati optiunea GIMP Image Editor. Prima fereastr a care apare este
fereastra Sfatul zilei de la GIMP. Ap asati butonul nchide din fereastra Sfatul zilei de la GIMP. Dup a aceasta se va
deschide fereastra principal a a aplicatiei GIMP.
205 / 338
Figura 7.15: Fereastra de dialog Sfatul zilei de la GIMP
Mascota GIMP este coiotul pe nume Wilber. Acesta v a va oferi sfaturi utile n timp ce folositi aplicatia. Dac a nu doriti s a
vedeti aceste sfaturi, deselectati c asuta din dreptul optiunii Arat a sfaturi si la urm atoarea pornire GIMP.
2. Pentru a deschide o imagine pentru a o edita, din meniul Fi sier ap asati optiunea Deschide si selectati imaginea pe care
doriti s a o modicati.
Figura 7.16: Deschiderea unei imagini pentru editare
3. Imaginea selectat a se va deschide n fereastra de editare Imagine.
206 / 338
Figura 7.17: Editare imagine
Acum puteti modica imaginea folosind uneltele disponibile n fereastra principal a a aplicatiei GIMP.
Puteti trage o culoare din cutia de unelte sau din paleta de culori si s a o plasati pe imagine. Aceast a actiune va duce la
acoperirea imaginii sau selectiei cu culoarea aleas a.
7.4 S a nv at am s a desen am cu Inskape
Inskape v a ajut a s a desenati ilustratii pentru web, s a realizati grac a pentru telefoane mobile, s a efectuati desene simple, car-
icaturi, s a realizati opere de art a complexe, s a realizati gurile pentru capitolele unei c arti sau s a efectuati grace la locul de
munc a.
Inskape este este un utilitar avansat pentru grac a similar programelor Ilustrator, CorelDraw sau Xara X. Este o aplicatie multi-
platform a si este disponibil gratuit pentru sistemele de operare Linux, Microsoft Windows, Solaris si Mac OS X.
l puteti folosi pentru a roti, a redimensiona, a nclina, a reduce la scar a, a colora si a desena liber obiecte cu un grad ridicat de
precizie. Aveti la dispozitie, de asemenea, unelte pentru gradienti si transparent a.
Inskape nu face parte din aplicatiile pentru grac a implicite din Ubuntu, dar puteti instala pachetul din arhivele software.
7.4.1 Instalarea aplicatiei Inkscape
Not a:
Exist a dou a moduri n care puteti instala programul Inskape. Puteti instala aplicatia din arhivele software folosind e Adminis-
tratorul de pachete Synaptic e interfata linie de comand a
Calculatorul dumneavoastr a trebuie s a e conectat la internat n timp ce instalati aplicatii din arhivele software.
1. Din meniul Sistem, de la categoria Administrare selectati optiunea Administratorul de pachete Synaptic. Se va de-
schide fereastra principal a a aplicatiei Administratorul de pachete Synaptic.
207 / 338
2. n fereastra principal a Administratorul de pachete Synaptic panoul din stnga a seaz a categoriile de aplicatii si panoul
din dreapta a seaz a programele din categoria selectat a. Ap asati butonul Caut a. Se va deschide fereastra de dialog
C autare. Tastati Inkscape n c asuta de dialog C autare si apoi ap asati butonul Caut a. NOT
A:
Pentru a vedea pachetele instalate si pachetele neinstalate ap asati butonul Dup a stare. Pentru a a sa pachetele dup a locul
lor de origine ap asati butonul Origine. Ap asati butonul Filtre personalizate pentru a determina dac a un pachet este
deteriorat sau dac a este actualizabil. Pentru a v a ntoarce la lista categoriilor dup a ce ati c autat pachete, ap asati butonul
Sec tiuni.
Figura 7.19: C autarea aplicatiei Inkscape
3. Rezultatele c aut arii sunt a sate n panoul din dreapta a aplicatiei Administratorul de pachete Synaptic. Efectuati clic
208 / 338
dreapta pe Inkscape si apoi bifati c asuta Marcheaz a pentru instalare.
Figura 7.20: Marcarea aplicatiei Inskape pentru instalare
4. Ap asati butonul Aplic a din bara de unelte pentru a ncepe procesul de instalare. Se va deschide fereastra de dialog Sumar
care v a va cere s a conrmati instalarea.
5. Dup a ce instalarea s-a ncheiat ap asati butonul nchide din fereastra de dialog Modic ari aplicate.
209 / 338
Figura 7.22: Conrmarea instal arii pachetelor
Pentru a lansa Inskape, din meniul Aplicatii de la categoria Grac a selectati optiunea Inkscape Vector Illustrator.
7.4.2 Crearea imaginilor n grac a vectorial a folosind Inskape
Not a:
Pagin a: Aceast a zon a v a permite s a specicati diferite valori pentru forma nal a a paginii. De exemplu puteti specica dimensi-
unile paginii pentru a o putea tip ari pe hrtie n format A4. Pagina este ajustat a conform optiunilor iar proportiile desenului sunt
ajustate n concordant a cu proportiile paginii.
Bara de meniuri: Aceast a bar a de unelte ofer a meniuri precum Fi sier, salvare si zoom. Puteti efectua toate operatiile din Inskape
folosind optiunile a sate n meniurile din bara de meniuri.
Bara de comenzi: Aceast a bar a de unelte ofer a acces rapid la toate operatiile importante din Bara de meniuri.
Bara de unelte de desenat: Aceast a bar a de unelte ofer a optiuni pentru efectuarea operatiilor de desenare. Puteti crea forme de
baz a precum un dreptunghi, un p atrat sau o elips a.
Bara de unelte Controale: Aceast a bar a de unelte ofer a optiuni specice unei unelte selectate din Bara de unelte de desen. De
exemplu, dac a selectati unealta poligon din bara de unelte de desen, atunci bara de unelte de Control a seaz a optiunile pentru
congurarea colturilor poligonului.
Bar a de stare: Aceast a bar a de unelte indic a starea obiectelor precum dimensiunile si straturile. De exemplu, atunci cnd treceti
mausul peste fereastr a, bara de stare indic a pozitia cursorului relativ a la fereastr a.
Aplicatia pentru desen vectorial folose ste notatia standard pentru a se referi formele, precum linii simple, dreptunghiuri si forme
complicate, ca obiecte.
Crearea si salvarea obiectelor Crearea unui obiect n Inskape presupune utilizarea extensiv a a barei de unelte de desen. Cu
toate acestea, optiunile din aceast a bar a de unelte v a ajut a s a creati forme de baz a. Pentru a crea obiecte complexe veti nevoiti
s a mai editati, s a combinati si s a manipulati aceste forme.
1. Efectuati clic pe butonul obiect asociat cu forma pe care doriti s a o desenati. Pozitionati cursorul oriunde n pagin a unde
doriti s a ncepeti s a desenati obiectul.
2. Trageti cursorul pentru a stabili dimensiunea dorit a a obiectului. Obiectul va a sat pe pagin a.
210 / 338
Figura 7.23: Desenarea unui obiect
Uneltele din Bara de control a seaz a optiuni pentru crearea obiectului. De exemplu, dac a ati creat un dreptunghi, bara de
unelte ofer a optiunea de a specica n altimea si l atimea dreptunghiului.
3. Dup a crearea formei efectuati clic pe butonul Save de pe bara de comenzi. Se va deschide fereastra de dialog Select le to
Save to. Tastati numele sierului n c asuta pentru text Name, specicati locatia n care doriti s a salvati sierul si efectuati
clic pe butonul Save.
211 / 338
Figura 7.24: Salvarea unui obiect
NOT
A:
Inskape va salva imaginile ca grac a vectorial a. Puteti redimensiona o imagine vectorial a f ar a s a i alterati rezolutia.
7.5 Utilizarea scanerului
Scanarea unui obiect n Ubuntu este simpl a. Dac a aveti un scaner USB, conectati-l direct la calculator. Majoritatea dispozitivelor
plug-and-play sunt compatibile cu Ubuntu, dar dac a cu toate acestea, calculatorul nu poate detecta scanerul veti nevoiti s a
vericati dac a este compatibil cu Ubuntu.
7.5.1 Vericarea compatibilit atii scanerului
Puteti s a vericati compatibilitatea scanerului dumneavoastr a cu Ubuntu n dou a moduri:
Vizitati acest site web pentru a vedea lista cu scanerele si driverele compatibile cu Ubuntu: https://wiki.ubuntu.com/HardwareSupportComponentsScanners
Vericati starea scanerului dumneavoastr a la urm atorul site web: http://www.sane-project.org/sane-backends.html. Acest site
enumer a driverele distribuite cu pachetul sane-backends-1.0.18 precum si dispozitivele hardware si aplicatiile software supor-
tate.
7.5.2 Scanarea unei imagini
Puteti scana o imagine e utiliznd interfata scanerului e folosind aplicatia pentru scanare XSane, care este disponibil a n
Ubuntu.
1. Din meniul Aplicatii de la categoria Grac a selectati optiunea XSane Image Scanner. XSane va c auta automat dup a un
scaner conectat la calculator. Dup a ce calculatorul detecteaz a scanerul se va deschide fereastra de dialog Optiuni XSane.
212 / 338
2. Fereastra de dialog Optiuni XSane ofer a optiuni pentru modicarea congur arilor implicite ale datelor de ie sire ale
scanerului. Puteti specica num arul de copii ce trebuie scanate, numele sierului de ie sire, tipul sierului de ie sire si
optiunile de culoare si contrast. Dup a ce ati specicat propriet atile sierului de ie sire, plasati obiectul n scaner si efectuati
clic pe butonul Scan pentru a ncepe scanarea obiectului.
Figura 7.25: Utilizarea aplicatiei Xsane
3. Dup a ce obiectul a fost scanat se va deschide o fereastr a care a seaz a obiectul.
Figura 7.26: A sarea obiectului scanat
NOT
A:
nainte de a ncepe operatia de scanare vericati compatibilitatea scanerului dumneavoastr a cu Ubuntu. Uneori Ubuntu
detecteaz a scanerul din punct de vedere hardware dar nu poate scana din lipsa driverului.
4. Continuati s a scanati si alte imagini sau nchideti fereastra de dialog Optiuni XSane pentru a nchide aplicatia.
213 / 338
n aceast a lectie ati nv atat cum s a:
A sati si organizati colectia dumneavoastr a de fotograi cu ajutorul aplicatiilor implicite din Ubuntu:
F-Spot Photo Manager v a permite s a importati fotograi, s a v a organizati fotograile folosind etichete, s a creati CD-uri cu
fotograi, s a a sati fotograile sub forma unei prezent ari de diapozitive si s a creati albume din fotograile pe care le detineti
pentru a le publica pe Internet.
Utilizati GIMP pentru operatii avansate de manipulare si creare de imagini.
Creati grac a n format SVG folosind editorul de grac a vectorial a Inskape.
Scanati imaginile dumneavoastr a si s a le salvati n diferite formate folosind aplicatia XSane Image Scanner.
Question: Care dintre aplicatiile implicite pentru grac a ofer a optiunea de a a sa doar o categorie de imagini dintr-o colectie
aleatoare de imagini stocate? (Alegeti dou a).
a) Inkscape
b) F-Spot
d) Xsane
d) GIMP
Answer:
Question: Care aplicatie implicit a de grac a din Ubuntu v a permite s a partajati colectii de fotograi pe Internet?
Answer:
Question: Este nevoie de aplicatii suplimentare pentru a putea importa imagini dintr-o camer a foto digital a?
Answer:
Exerci tiul 1: Crearea unui album web folosind gThumb Doar ce v-ati ntors din vacanta petrecut a cu prietenii. Ati decis s a
scrieti despre aceast a experient a pe blogul dumneavoastr a si doriti s a publicati si cteva fotograi din c al atorie. Dar, publicarea
fotograilor pe Internet una cte una nseamn a un efort mare si mult timp. Doriti s a g asiti o metod a mai convenabil a pentru a
face acest lucru.
1. Deschideti F-Spot Photo Manager. Se va a sa fereastra principal a a aplicatiei.
2. Din bara de navigare, selectati Import. Navigati n directorul care contine fotograi si apoi ap asati butonul Deschide.
Spatiul de lucru va a sa toate imaginile disponibile n acel director.
3. Selectati imaginile pe care doriti s a le includeti n albumul de pe Internet.
4. Efectuati clic pe Copy pentru a importa fotograile selectate. F-Spot va a sa fotograile n fereastra de pre-vizualizare.
5. n fereastra de pre-vizualizare puteti folosi mausul pentru a selecta fotograile dorite sau puteti folosi optiunea Selecteaz a
tot din meniul Editare pentru a selecta toate fotograile.
6. n meniul Photo menu, selectati Export to si apoi selectati Web Gallery.
7. Veti nevoiti s a introduceti numele galeriei, adresa URL si informatiile de autenticare ale paginii de Internet care doriti
s a g azduiasc a fotograile. Dup a aceea F-Spot va trimite albumul selectat pe situl web respectiv.
214 / 338
Capitolul 8
Redarea melodiilor si videoclipurilor
OBIECTIVE
Redati, modicati si organizati melodiile si videoclipurile.
8.1 Restric tii legale
Ubuntu este perfect capabil s a redea muzic a, lme si DVD-uri disponibile n formate libere si nerestrictionate. Folosirea unor
formate multimedia este restrictionat a de licente si patente software n unele jurisdictii. Ubuntu nu ofer a suport pentru aceste
formate implicit. Este posibil a activarea red arii acestora n Ubuntu n concordant a cu patentele si restrictiile dreptului de autor
care guverneaz a folosirea acestor formate proprietare.
Licenta formatului sierului este diferit a de licenta continutului acestuia. De exemplu, continutul unui clip video poate licentiat
sub o licenta Creative Commons si distribuit sub forma unui sier MPEG. Cu toate c a materialul video poate distribuit liber,
formatul sierului este proprietar si n unele jurisdictii poate necesar a licentierea unui program pentru redarea acestuia.
Pentru a ntelege problemele legale asociate cu folosirea formatelor proprietare, trebuie nti nteleas a diferenta dintre formatele
libere si cele nchise sau proprietare.
8.2 Redarea melodiilor
Ubuntu contine implicit Rhythmbox Music Player pentru a reda si organiza melodii. Cu o interfat a asem an atoare cu iTunes, este
un program liber, adaptat mediului desktop GNOME. Folosind Rhythmbox puteti reda siere audio, asculta posturi de radio de
pe internet, copia muzic a de pe CD-uri audio si v a puteti organiza sierele audio. Rhythmbox ofer a suport pentru o gam a larg a
de formate audio si contine variate functii care fac redarea muzicii simpl a si pl acut a.
8.2.1 Redarea muzicii cu ajutorul Rhythmbox
1. n meniul Aplicatii, selectati Muzic a si lme si apoi efectuati clic pe Rhythmbox Music Player. Se va a sa un ecran de
bun venit.
215 / 338
Figura 8.1: Lansarea Rhythmbox
2. Se va deschide fereastra principal a a programului Rhythmbox Music Player. Acum v a puteti organiza muzica preferat a
folosind acest program.
Figura 8.2: Rhythmbox Music Player
3. Pentru a asculta muzic a cu Rhythmbox trebuie s a ncepeti din panoul lateral, prin a alege locul din care va a sat a muzica.
Initial sursa Bibliotec a va aleas a la prima pornire a Rhythmbox.
216 / 338
Biblioteca este principala locatie cu muzic a din Rhythmbox. Puteti importa toate melodiile dumneavoastr a n biblioteca
Rhythmbox si le puteti asculta imediat. De asemenea puteti utiliza muzica din bibliotec a pentru a crea liste de redare
personalizate sau puteti alege ordinea n care melodiile vor redate prin intermediul functiei Coad a redare. Pentru a
importa melodii una cte una, efectuati clic dreapta pe Music si alegeti Import a sier. Va a sat a fereastra de dialog
Import File into Library.
Figura 8.3: Importul melodiilor
4. n fereastra de dialog Import File into Library, alegeti directorul din care doriti s a importati sierele. Alegeti sierele
dorite si efectuati clic pe Open.
217 / 338
Figura 8.4: Alegerea sierelor ce vor ad augate n bibliotec a
n timp ce import a melodiile din colectia dumneavoastr a de muzic a, Rhythmbox folose ste informatiile ata sate sierelor cu
muzic a. n acest mod Rhythmbox poate cataloga sierele dup a gen muzical, artist, album, denumire si pozitia melodiei
n album.
5. Fi sierele audio alese sunt importate n bibliotec a si a sate n fereastra Rhythmbox. Veti observa c a fereastra Rhythmbox
este divizat a n mai multe panouri. Fiecare panou a seaz a detalii diferite despre melodii. Pentru a asculta muzic a din
bibliotec a puteti folosi panourile Artist, Album si Track pentru a alege melodiile pe care doriti s a le ascultati si apoi
puteti folosi butoanele de control de redare pentru a ncepe auditia. Efectuati clic pe butonul Redare pentru a ncepe
redarea melodiei alese.
218 / 338
Figura 8.5: Fereastra Rhythmbox
6. La ap asarea butonului Redare f ar a a alege o melodie anume, Rhythmbox va reda prima melodie din lista care este a sat a
n acel moment. Puteti folosi butonul Shufe pentru a asculta melodii la ntmplare. De asemenea, puteti crea o list a de
redare executnd clic-dreapta pe o melodie si alegnd Adaug a n lista de redare. Pentru a opri temporar sau permanent
redarea ap asati butonul Redare din nou.
219 / 338
Figura 8.6: Crearea unei liste de redare nou a
7. Rhythmbox ofer a multe functii suplimentare care v a pot utile prin intermediul modulelor. Unele dintre acestea nu sunt
pornite implicit. Pentru a accesa aceste module, n meniul Editare, efectuati clic pe Module. Se va deschide fereastra
Congureaz a module.
220 / 338
Figura 8.7: Accesarea modulelor
8. Puteti vedea toate modulele disponibile n partea din stnga a casetei de dialog Congureaz a module. Alegnd un modul,
vor a sate detalii despre acesta n partea din dreapta a ferestrei.
9. n functie de dorintele si preferintele dumneavoastr a, puteti activa aceste module pentru a obtine functii noi n Rhythmbox.
De exemplu, activnd modulul Magnatune Store puteti asculta mostre sau desc arca melodii ca n iTunes. Activnd
modulul Visualizare veti vedea pe ecran on animatie n timp real modelat a dup a melodia pe care o ascultati. Analog, dac a
doriti s a vedeti versurile melodiei pe care o ascultati, activati Song Lyrics bifnd c asuta corespunz atoare, apoi efectuati
clic pe butonul nchide pentru a p ar asi fereastra de dialog Congureaz a module.
221 / 338
Figura 8.8: Activarea modulelor
10. V a veti ntoarce la fereastra Rhythmbox. Pentru a vedea versurile melodiilor, n meniul Vizualizare, efectuati clic pe
Versuri melodie.
222 / 338
Figura 8.9: A sarea versurilor melodiei
11. Rhythmbox va c auta versurile melodiei pe care o ascultati pe internet pentru dumneavoastr a. Acum puteti fredona n timp
ce ascultati cntecul dumneavoastr a favorit.
Figura 8.10: Versurile a sate
12. Asem an ator, dac a doriti s a vedeti animatii n timp ce ascultati o melodie efectuati clic pe butonul Visualizare.
223 / 338
Figura 8.11: Activarea vizualiz arilor
13. Puteti vedea animatii n timpul red arii unei melodii.
Figura 8.12: A sarea de animatii
224 / 338
14. De asemenea, Rhythmbox v a permite s a ascultati muzic a dintr-o varietate de locuri, precum posturi de radio de pe internet
sau podcast-uri.
Pentru a asculta un podcast efectuati clic dreapta pe optiunea Podcasturi din Bibliotec a si alegeti Flux podcast nou.
Figura 8.13: Ad augarea unui ux cu podcast-uri nou
NOT
A:
Podcasturile sunt emisiuni audio transmise prin internet la care v a puteti abona. Abonndu-v a la un podcast puteti desc arca
ecare episod nou al podcast-ului.
15. Introduceti adresa podcast-ului n fereastra Flux podcast nou, apoi efectuati clic pe Adaug a.
Figura 8.14: Introducerea adresei podcastului
16. Rhythmbox caut a automat ultimele episoade ale podcasturilor si le descarc a automat pentru dumneavoastr a. Pentru a
asculta un podcast, alegeti episodul a c arui redare o doriti si efectuati clic pe butonul Redare.
225 / 338
Figura 8.15: Redarea unui podcast
17. Rhythmbox v a permite s a ascultati posturi de radio de pe tot cuprinsul lumii cu ajutorul internetului. Pentru a asculta
posturi de radio de pe internet efectuati clic pe Radio n panoul Bibliotec a.
226 / 338
Figura 8.16: Ascultarea posturilor de radio de pe internet
18. Initial biblioteca Radio contine cteva posturi de radio, orientate pe genuri diferite de muzic a. Efectuati clic dublu pe
postul radio dorit pentru a-l asculta.
227 / 338
Figura 8.17: Redarea unei statii de radio de pe internet
19. Puteti ad auga un post de radio nou n lista existent a f acnd clic pe butonul Post nou de Radio prin Internet... si intro-
ducnd adresa acestuia n fereastra Sta tie Radio Internet nou a. Efectuati clic pe Adaug a pentru a ad auga statia radio n
list a.
228 / 338
Figura 8.18: Ad augarea unui post de radio nou
20. Puteti ad auga mult mai multe posturi de radio de pe internet n acela si mod si v a puteti asculta postul preferat cu doar un
clic de maus.
8.3 Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio
Not a:
Sound Juicer este aplicatia implicit a n Ubuntu pentru a asculta si a extrage melodiile de pe CD-uri audio. Este un program de
redare si extragere a melodiilor de pe CD-uri audio u sor de folosit si care necesit a interventii minime din partea utilizatorului.
Folosind Sound Juicer puteti asculta melodiile direct de pe CD sau le puteti extrage si converti n siere audio. Sound Juicer v a
permite s a extrageti siere n urm atoarele formate audio:
Ogg Vorbis: Ogg Vorbis este o alternativ a liber a, nepatentat a si cu cod surs a public la formatul proprietar MP3. Asemenea
acestui format, Ogg Vorbis exclude din nregistrare sunetele care nu pot auzite n mod normal de urechea uman a. Un sier
Ogg Vorbis are de obicei o zecime din dimensiunea unui sier WAV cu acela si continut.
FLAC: denumirea FLAC este un acronim pentru Free Lossless Audio Codec, denumire care se traduce prin codecul audio
gratuit f ar a pierderi de calitate. Este un format audio nepatentat si cu cod surs a public. Spre deosebire de MP3 si Ogg Vorbis,
FLAC este un format audio care p astreaz a toat a informatia audio. Un sier FLAC are de obicei jum atate din dimensiunea unui
sier WAV cu acela si continut.
WAV: WAV este o prescurtare a Waveform Audio Format, adic a format de und a audio. Este un format f ar a compresie
folosit de obicei pentru secvente scurte de sunet si nregistr ari vocale.
Pentru a aa mai multe despre formatele audio Ogg Vorbis si FLAC vizitati urm atoarele pagini web:
229 / 338
http://www.vorbis.com/faq/
http://ac.sourceforge.net/
8.3.1 Redarea CD-urilor audio
1. Introduceti un CD audio n unitatea pentru CD-uri a calculatorului dumenavoastr a. Sound Juicer va porni automat. Pentru
a porni Sound Juicer manual, n meniul Aplicatii mergeti la Muzic a si lme si efectuati clic pe Extragere CD Sound
Juicer.
Figura 8.19: Pornirea Sound Juicer
2. Se va a sa fereastra principal a a Sound Juicer. Cnd Sound Juicer g ase ste un CD l examineaz a si ncearc a s a caute pe
internet informatii despre continutul acestuia. Dac a aveti o conexiune la internet, Sound Juicer va a sa artistul, titlul si
datele despre melodii g asite n baza de date MusicBrainz.org.
Pentru a asculta melodiile n ordinea n care sunt pe CD efectuati clic pe butonul Play. NOT
A:
MusicBrainz.org este o baz a de date de pe Internet ntretinut a de comunitate. Aceasta contine informatii despre mai mult
de 360 de mii de albume.
230 / 338
Figura 8.20: Redarea unui CD audio
Veti observa c a Sound Juicer a a sat informatiile g asite la MusicBrainz.org despre melodiile de pe CD. n partea de sus a
ferestrei Sound Juicer puteti vedea informatiile de baz a despre CD, precum titlul, artistul, genul si durata total a. Partea de
jos a ferestrei contine lista cu melodii, ecare avnd titlul complet, artistul si durata.
3. Pentru a asculta doar melodiile dorite alegeti-le bifnd c asutele corespunz atoare si apoi efectuati clic pe butonul Play.
Figura 8.21: Alegerea de piste cu melodii
4. Acum v a puteti bucura de melodiile preferate.
231 / 338
Figura 8.22: Redarea melodiilor alese
8.3.2 Extragerea melodiilor de pe CD-uri audio
Dac a doriti s a puteti asculta muzica preferat a f ar a s a e nevoie s a introduceti CD-ul n unitate de ecare dat a puteti extrage
melodiile de pe CD n siere p astrate pe calculatorul dumneavoastr a.
1. Introduceti CD-ul audio si efectuati clic pe butonul Extract. Dac a doriti s a modicati calitatea, formatul sau locul unde
vor p astrate sierele extrase n meniul Editare selectati optiunea Preferin te. Va a sat a fereastra de dialog Preferin te.
Figura 8.23: Alegerea preferintelor pentru siere audio
232 / 338
2. Puteti folosi fereastra de dialog Preferin te pentru a deni un num ar de optiuni, precum modul n care sierele vor plasate
n dosare, care va numele acestora sau dac a CD-ul va scos la nalul extractiei.
n partea de jos a ferestrei de dialog Preferin te puteti alege formatul sierelor care vor salvate pe calculatorul dume-
navoastr a. n functie de cerintele dumneavoastr a alegeti oricare format din cele a sate n lista de selectie Formate de
ie sire.
De asemenea, puteti extrage muzica de pe CD n formatul proprietar MP3. Instructiuni pentru a face acest lucru se
g asesc n documentatia de asistent a a Sound Juicer. n meniul Ajutor selectati Con tinut, apoi navigati pn a la capitolul
Preferences.
Figura 8.24: Alegerea formatului sierului audio
3. Fiecare dintre formatele audio are un prol personalizabil. n functie de tipul muzicii si de modul n care va ascultat a,
se poate s a e nevoie de modicarea acestor prole. Efectuati clic pe butonul Editeaz a prolele..., apoi alegeti prolul pe
care doriti s a l modicati si efectuati clic pe butonul Editare pentru a-l modica n functie de nevoile dumneavoastr a.
233 / 338
Figura 8.25: Modicarea prolului audio
4. Este a sat a fereastra de dialog Editeaz a prolele pentru prolul audio ales. Puteti modica prolul audio dup a dorintele
dumneavoastr a, apoi efectuati clic pe butonul nchide pentru a nchide fereastra.
Figura 8.26: Personalizarea prolului audio
5. Puteti folosi fereastra de dialog Preferin te si pentru a deni locul n care sierele audio vor stocate n calculatorul
dumneavoastr a. Implicit Sound Juicer stocheaz a sierele audio n dosarul Home. Pentru a salvate ntr-o alt a locatie
alegeti un dosar din lista de selectie Directorul Music si apoi efectuati clic pe butonul nchide pentru a p ar asi fereastra de
dialog Preferin te.
234 / 338
Figura 8.27: Alegerea locatiei sierelor audio
6. Dup a stabilirea preferintelor dumneavoastr a puteti proceda la a extrage toate melodiile de pe CD efectund clic pe butonul
Extrage. Dac a doriti s a excludeti unele dintre acestea debifati c asutele corespunz atoare lor.
n functie de performantele calculatorului dumneavoastr a procesul de extragere poate dura mult timp. Puteti vedea progre-
sul extractiei n partea din stnga jos a ferestrei Sound Juicer.
Figura 8.28: Extragerea pistelor cu melodii
7. Sound Juicer v a n stiinteaz a dup a terminarea procesului. Ap asati butonul Deschide pentru a vedea melodiile copiate pe
235 / 338
discul x.
Figura 8.29: A sarea melodiilor copiate
8. Melodiile de pe CD sunt acum copiate sub forma unor siere audio pe discul x al calculatorului dumneavoastr a. Le puteti
asculta f acnd dublu-clic pe ele.
Figura 8.30: Melodiile copiate
8.4 Crearea de CD-uri audio
Pe lng a copierea melodiilor de pe CD-uri audio pe discul x, Ubuntu este capabil si s a copieze siere audio de pe calculator pe
un CD. Serpentine este utilitarul de creare a CD-urilor audio care este inclus n Ubuntu implicit. Este o aplicatie u sor de utilizat
dar foarte puternic a.
1. Lansati Brasero astfel: din meniul Aplicatii alegeti categoria Muzic a si lme si selectati optiunea Brasero scriere discuri.
Se va a sa fereastra aplicatiei Brasero.
236 / 338
Figura 8.31: Lansarea Rhythmbox
2. Se va a sa fereastra Brasero. Actionati butonul Proiect audio. Veti nevoiti s a navigati n directorul care contine
sierele audio pe care doriti s a le ad augati pe CD-ul audio.
Figura 8.32: Crearea unui nou proiect audio
237 / 338
Figura 8.33: Fereastra Proiect audio nou
3. Acum trebuie s a alegeti sierele ce vor copiate pe CD-ul din unitate. Pentru a le alege efectuati clic pe butonul Adaug a.
Va deschis a o fereastr a de navigare. n aceasta navigati pn a la dosarul dorit si ap asati Deschide pentru a-i a sat
continutul.
Figura 8.34: Selectarea sierelor audio ce vor copiate
4. Fi sierele selectate apar acum n fereastra proiectului. De asemenea, n partea inferioar a a ferestrei proiectului, veti putea
vedea estimarea spatiului ocupat pe disc. Pe baza acestei informatii puteti decide dac a mai puteti ad auga siere sau trebuie
s a mai stergeti din cele deja ad augate proiectului. Dup a ce ati ncheiat ad augare sierelor la proiect actionati butonul Scrie
pentru a porni procesul de inscriptionare a pieselor din calculator pe CD.
238 / 338
Figura 8.35: Scrierea sierelor audio pe CD
5. Fereastra de congurare a procesului de inscriptionare a discului v a permite s a modicati propriet atile proiectului. Astfel
n categoria Optiuni puteti bifa optiunea Las a discul deschis pentru a putea ad auga mai trziu si alte siere. Pentru a
porni procesul de inscriptionare ap asati butonul Scrie.
Figura 8.36: Conrmarea scrierii CD-ului
6. Serpentine va ncepe s a scrie pe disc sierele audio. Puteti vedea progresul procesului de scriere n fereastra de dialog
Writing Audio Disc. Durata necesar a scrierii variaz a n functie de dimensiunea sierelor ce vor scrise pe CD. La
nalizarea procesului veti avea un CD nou continnd muzica dumneavoastr a favorit a.
239 / 338
Figura 8.37: Crearea unui CD audio
8.5 Redarea formatelor multimedia proprietare
Not a:
Din cauza restrictiilor legale asociate utiliz arii formatelor proprietare, Ubuntu nu ofer a suport implicit pentru astfel de formate.
Dac a doriti s a redati astfel de formate veti avea nevoie de codecuri multimedia suplimentare. Un codec multimedia este un
program de dimensiuni mici care permite vizionarea videoclipurilor sau reproducerea sierelor audio cu un anume format. De si
Ubuntu contine implicit multe codecuri, poate nevoie de instalarea unor codecuri suplimentare ntruct exist a multe formate
multimedia si nu este posibil s a e inclus suport pentru toate.
Redarea sierelor multimedia n Ubuntu este gestionat a de platforma GStreamer. GStreamer nu contine propriu zis codecuri mul-
timedia, ci se sprijin a pe codecuri mpachetate sub forma unor module ce sunt utilizate pentru a efectua redarea sau nregistrarea
propriu-zis a. Ni ste module tipice sunt:
gstreamer0.10-plugins-ugly
gstreamer0.10-plugins-ugly-multiverse
gstreamer0.10-plugins-bad
gstreamer0.10-plugins-bad-multiverse
gstreamer0.10-ffmpeg
Pentru a aa mai multe despre pachetele GStreamer si modulele continute n acestea puteti vizita urm atoarea adres a web:
http://gstreamer.freedesktop.org/documentation/plugins.html.
Alte aplicatii, precum VLC, MPlayer si Xine, nu folosesc platforma GStreamer.
Puteti folosi Administratorul de pachete Synaptic sau Interfata n linie de comand a (CLI) pentru a instala aceste codecuri multi-
media disponibile n arhive.
240 / 338
Codecurile pot instalate direct din Player-ul pentru lme. Cnd acesta recunoa ste un format pe care nu-l poate reda, veric a
dac a un modul GStreamer este disponibil. Dac a g ase ste unul l puteti instala n mod direct, f ar a a nevoie s a urmati solutia
complicat a prezentat a n continuare.
1. Din meniul Sistem accesati Administrare , apoi faceti clic pe Administratorul de pachete Synaptic. Se va deschide
fereastra Administratorul de pachete Synaptic .
2. Arhivele Multiverse si Restricted nu sunt activate n Ubuntu implicit. Pentru a instala codecurile multimedia suplimentare
trebuie mai nti s a activati aceste arhive. n meniul Set ari efectuati clic pe Arhive. Va a sat a fereastra de dialog Surse
software.
241 / 338
Figura 8.39: Deschiderea ferestrei de dialog Surse de programe
3. Pentru a activa arhivele Multiverse si Restricted, marcati cea de-a treia si a patra c asut a de pe pagina Programe Ubuntu,
apoi efectuati clic pe nchide pentru a nchide fereastra de dialog.
Figura 8.40: Activarea arhivelor software
4. Se poate s a apar a o noticare a faptului c a informatiile despre arhive s-au modicat. Ap asati nchide pentru a nchide
acest mesaj.
242 / 338
Figura 8.41: Noticarea cu informatii despre arhivele software
5. n fereastra principal a a Administratorului de pachete Synaptic va nevoie s a efectuati clic pe butonul Rencarc a pentru
ca schimb arile f acute de dumneavoastr a s a e aplicate.
Figura 8.42: Aplicarea modic arilor
6. Ap asnd butonul Rencarc a sistemul va verica arhivele pentru a g asi pachetele software noi, ndep artate sau actualizate.
243 / 338
Figura 8.43: A sarea informatiilor despre pachetul software
7. Dup a ad augarea arhivelor Multiverse si Restricted ca surse de software Ubuntu puteti desc arca si instala codecuri multime-
dia suplimentare. Pentru a instala un pachet software, acesta trebuie mai nti g asit n lista din Administratorul de pachete
Synaptic. Puteti c auta un pachet software anume manual sau puteti executa o c autare automat a folosind unealta de c autare
din Synaptic. Pentru a initia o c autare ap asati butonul Caut a.
Figura 8.44: Initierea c aut arii dup a programe
8. Introduceti n cmpul Caut a numele pachetului software pe care l doriti, apoi efectuati clic pe butonul Caut a pentru a
ncepe c autarea.
244 / 338
Figura 8.45: C autarea unui pachet software
9. Rezultatele c aut arii vor a sate n partea dreapt a a ferestrei Synaptic. Faceti clic-dreapta pe numele pachetului ce trebuie
instalat si alegeti Marcheaz a pentru instalare.
Figura 8.46: Marcarea pachetelor software pentru instalare
10. Puteti marca mai multe pachete pentru a instalate n acela si mod. Cnd toate pachetele necesare au fost marcate ap asati
butonul Aplic a pentru a initia desc arcarea acestora. Se va a sa fereastra de dialog Sumar.
245 / 338
Figura 8.47: Initierea desc arc arii pachetului software
11. Caseta de dialog Sumar v a permite s a revedeti pachetele marcate pentru instalare. Pentru a continua ap asati butonul
Aplic a.
Figura 8.48: Acceptarea instal arii pachetului software
12. Dup a ce toate pachetele software sunt desc arcate si instalate va a sat a fereastra de dialog Modic arile au fost aplicate.
Faceti clic pe butonul Close pentru a p ar asi aceast a fereastr a.
246 / 338
Figura 8.49: Atentionarea cu aplicarea modic arilor
13. C asutele corespunz atoare pachetelor instalate si-au schimbat culoarea n verde, indicnd c a programele au fost instalate
cu succes. Puteti repeta aceast a procedur a pentru a instala toate codecurile multimedia necesare pentru redarea formatelor
multimedia proprietare.
Figura 8.50: Aplicatiile instalate cu succes
8.6 Folosirea unui iPod
iPod este un dispozitiv multimedia popular, creat si comercializat de Apple. Puteti asculta muzic a n formatele MP3 si AAC
(Advanced Audio Coding - codare audio avansat a) si puteti stoca pn a la zece mii de melodii pe el. iPod-ul nu suport a formate
multimedia libere.
8.6.1 Redarea muzicii folosind un iPod
1. Conectati iPod-ul la unul din porturile USB ale calculatorului. Ubuntu l va deschide automat si va plasa o pictogram a pe
suprafata de lucru. n acela si timp va pornit automat Rhythmbox, care va a sa continutul iPod-ului. Puteti vedea toate
247 / 338
melodiile nc arcate pe iPod n partea din dreapta jos a ferestrei Rhythmbox. Pentru a asculta o melodie de pe iPod alegeti-o
din list a si ap asati butonul Redare.
Figura 8.51: Conectarea unui iPod
2. Rhythmbox va ncepe redarea acelei melodii. Dac a formatul melodiei nu este suportat de Rhythmbox nu veti putea asculta
melodia si va a sat un mesaj de eroare. n acest caz va trebui s a urmati procedura descris a n subcapitolul trecut pentru
a desc arca toate codecurile necesare din arhivele Ubuntu.
248 / 338
Figura 8.52: Redarea muzicii de pe un iPod
3. Ubuntu v a permite de asemenea s a transferati siere audio de pe iPod pe calculator si invers. Totu si, acest lucru nu este
posibil folosind Rhythmbox. Va trebui s a instalati programul gtkpod pentru a putea transfera siere ntre calculator si
iPod. Puteti desc arca cu u surint a acest program din arhiva Universe folosind Administratorul de pachete Synaptic.
Pentru a lansa gtkpod, dup a instalarea sa mergeti la meniul Aplicatii, Sunet si video si faceti clic pe gtkpod. Se va
deschide fereastra gtkpod.
249 / 338
Figura 8.53: Lansarea gtkpod
4. n fereastra gtkpod se poate vedea toat a muzica stocat a pe iPod. Puteti observa c a n interfata gtkpod muzica a fost deja
sortat a dup a artist, album si gen muzical. Aceast a sortare v a permite s a r asfoiti rapid colectia dumneavoastr a de muzic a.
Fi sierele de pe iPod pot administrate prin intermediul interfetei gtkpod n mai multe moduri. Puteti crea si modica liste
de redare sau puteti aduce volumul uneia sau a mai multor melodii la un nivel de referint a. De asemenea o puteti utiliza
pentru a transfera siere de pe iPod pe calculatorul dumenavoastr a. Pentru a transfera siere de pe calculator pe iPod faceti
clic pe Adaug a siere. Va a sat a fereastra de dialog Adaug a siere la numele dispozitivului.
250 / 338
Figura 8.54: Folosirea gtkpod pentru a transfera siere pe un iPod
5. n fereastra de dialog Adaug a siere la numele dispozitivului, navigati p an a la dosarul din care doriti s a ad augati
siere pe iPod. n functie de preferintele dumneavoastr a puteti ad auga cte un sier sau un ntreg dosar. Alegeti melodiile
pe care doriti s a le ad augati si faceti clic pe Open.
Figura 8.55: Alegerea sierelor ce vor transferate
251 / 338
6. Gtkpod va ncepe s a copieze sierele pe iPod. Cnd acest proces va complet va ap area pentru o perioad a scurt a de timp
mesajul Fi siere ad augate cu succes la baza ferestrei gtkpod. Puteti vedea sierele ad augate recent n panoul de jos al
ferestrei gtkpod.
Puteti repeta pa sii mentionati anterior pentru a ad auga mai multe siere din diferite dosare. Dup a ce ati ad augat toate
sierele dorite pe iPod, faceti clic pe butonul Salveaz a pentru a transfera si salva sierele.
Figura 8.56: Aducerea la zi a continutului unui iPod
7. Cnd ati terminat transferul sierelor c atre iPod si doriti s a l deconectati, nchideti fereastra Rhythmbox. Apoi efectuati
clic dreapta pe pictograma iPod de pe spatiul de lucru si alegeti Ejectare volum. Acum puteti deconecta iPod-ul de la
calculator n sigurant a.
8.7 Crearea si modicarea sierelor audio
Ubuntu contine unelte variate pentru a v a da posibilitatea s a v a creati muzic a si siere audio proprii. Unealta implicit a pentru
crearea sierelor audio n Ubuntu este programul de nregistrare sunet GNOME. Asem an ator, puteti modica siere audio
folosind Audacity.
8.7.1 Crearea sierelor audio
Ubuntu contine programe pentru crearea de siere audio folosind un dispozitiv de intrare precum un microfon. Unealta de
nregistrare sunet GNOME este aplicatia implicit a pentru crearea sierelor audio n Ubuntu.
1. n meniul Aplicatii, alegeti Sunet si video si selectati optiunea Audacity.
252 / 338
Figura 8.57: Lansarea programului de nregistrare sunet
2. Programul de nregistrare sunet v a permite s a nregistrati si s a redati siere audio .ac, .ogg, si .wav. Pentru a ncepe o
nregistrare trebuie s a alegeti din lista de selectie Record from input un dispozitiv de intrare precum un microfon, o linie
telefonic a sau o intrare de linie audio. Puteti alege calitatea nregistr arii din lista de selectie Record as.
Figura 8.58: Alegerea dispozitivului de intrare
3. nainte de a ncepe o nregistrare e recomandabil s a congurati volumul audio pentru a avea un sunet de calitate. Pentru a
accesa controlul volumului, n meniul Fi sier faceti clic pe Deschide control volum.
253 / 338
Figura 8.59: Accesarea panoului de control pentru volumul sonor
4. Folositi butoanele glisante pentru a stabili volumul audio corespunz ator dispozitivelor de intrare si de ie sire. Pentru a avea
un control mai mare asupra preferintelor, selectati optiunea Preferinte din meniul Editare. Se va deschide fereastra de
dialog Preferin te control volum.
Figura 8.60: A sarea optiunilor de volum sonor
5. Caseta de dialog Volume Control Preferences v a permite un control mai mare asupra congur arilor de sunet prin bifarea
sau debifarea variatelor optiuni. Faceti clic pe butonul nchide pentru a nchide aceast a fereastr a.
254 / 338
Figura 8.61: Personalizarea optiunilor de sunet
Din fereastra Sound Recorder puteti ncepe nregistrarea ap asnd butonul nregistreaz a.
Figura 8.62: nregistrarea de sunet
6. Dup a terminarea nregistr arii, puteti asculta sierul audio creat ap asnd butonul Red a. Indicatorul de progres va glisa pe
bara de durat a pe m asur a ce sierul este redat. Puteti vedea durata nregistr arii n minute si secunde sub cmpul Informa tii
sier.
255 / 338
Figura 8.63: Redarea sierului nregistrat
8.7.2 Modicarea sierelor audio
Puteti folosi Audacity pentru a modica siere audio. Totu si, Audacity nu este inclus n instalarea implicit a Ubuntu, dar este
o aplicatie cu cod surs a public ce poate instalat a din arhiva Universe a Ubuntu. Astfel, va trebui s a folositi utilitarul pentru
Instalare/Dezinstalare aplicatii sau Administratorul de pachete Synaptic.
1. n meniul Aplicatii, alegeti Sunet si video si selectati optiunea Audacity.
256 / 338
Figura 8.64: Lansarea Audacity
2. La prima pornire a Audacity vi se va cere s a alegeti limbajul folosit de interfata Audacity. n afar a de englez a Audacity
contine suport lingvistic pentru arab a, bulgar a, catalan a, ceh a, danez a, nlandez a si multe alte limbi. Alegeti limba pe care
o doriti din lista de selectie Choose Language for Audacity to use si efectuati clic pe OK.
Figura 8.65: Alegerea limbii folosite n Audacity
3. Se va a sa Fereastra principal a a Audacity. Puteti folosi variatele unelte si optiuni disponibile n aceast a fereastr a pentru a
257 / 338
reda, asculta si modica siere audio.
Figura 8.66: Fereastra Audacity
4. Acum puteti modica un sier audio existent n Audacity. Pentru a face acest lucru trebui mai nti s a importati sierul
audio n Audacity. Pentru a importa un sier audio, mergeti n meniul Fi sier, Import si faceti clic pe Audio. Se va
deschide fereastra de dialog Select one or more audio les.
258 / 338
Figura 8.67: Importul sierelor audio n Audacity
5. Alegeti sierul audio pe care doriti s a l modicati si ap asati butonul Deschide pentru a deschide acest sier cu Audacity.
Figura 8.68: Alegerea sierelor ce vor ad augate n bibliotec a
259 / 338
6. Fi sierul audio se va nc arca n fereastra Audacity. El este reprezentat de barele albastre din partea de jos a ferestrei Audacity.
Acum puteti efectua o gam a larg a de modic ari. Puteti ndep arta o parte nedorit a a sierului, insera pauze ntr-un anumite
puncte, puteti aplica variate efecte audio pe diferite sectiuni ale sierului sau l puteti exporta pe acesta ntr-un sier cu un
format complet diferit.
n plus, Audacity permite redarea sierului audio. Efectuati clic pe butonul Red a pentru a-l asculta.
Figura 8.69: Redarea sierului importat
7. Audacity va ncepe redarea sierului audio. Puteti folosi diversele unelte disponibile n Audacity pentru a modica sierul
audio:
Unealta de m arire: Dac a observati c a sierul este prea lung si nu puteti alege cu precizie secventa pe care doriti s a o
modicati, puteti folosi unealta de m arire. Aceasta v a va permite s a m ariti o anume zon a a sierului.
Unealta de modicare a amplitudinii (envelop): v a permite s a modicati volumul audio a unor portiuni din sierul audio.
Unealta de modicare temporal a (time shift): v a permite s a mutati ntregul sier audio n functie de durat a; este util a
cnd lucrati cu mai multe siere simultan.
Unealta de selectie: v a permite s a marcati portiuni ale sierului audio pe care doriti s a le modicati.
Pentru a modica o portiune a sierului audio, faceti clic Unealta de selectie pentru a o activa.
260 / 338
Figura 8.70: Activarea uneltei de selectie
8. Alegeti zona pe care doriti s a o modicati tr agnd cursorul pe deasupra ei n timp ce tineti ap asat butonul clic stnga al
mausului. Zona selectat a va c ap ata o culoare gri nchis.
261 / 338
Figura 8.71: Alegerea portiunii audio ce trebuie modicat a
9. Acum puteti t aia aceast a zon a dac a doriti s a o ndep artati sau i puteti aplica diverse efecte audio. Meniul Efect contine
toate efectele audio digitale ce pot aplicate sierului. Printre acestea se a a:
Amplic a - m are ste sau mic soreaz a volumul audio f ar a a altera calitatea sunetului.
BassBoost - Cre ste volumul unei anume frecvente audio.
Ecou - V a permite s a ad augati un ecou specicnd perioada de ntrziere a sunetului.
Fade in - cre ste treptat volumul de la 0 pn a la valoarea curent a
Fade out - descre ste de la valoarea curent a a volumului pn a la 0
Invert - ntoarce portiunea audio invers
Scoate zgomotul - v a permite s a ndep artati zgomotul de fond
Inverseaz a - v a permite s a redati selectia n sens invers.
Pentru a cre ste volumul portiunii selectate alegeti Amplic a din meniul Efect. Se va deschide fereastra Amplic a.
262 / 338
Figura 8.72: Aplicarea de efecte sonore
10. n fereastra Amplify puteti folosi bara glisant a pentru a cre ste sau a sc adea valoarea amplic arii. Ap asati OK pentru a
aplica efectul portiunii audio alese.
Figura 8.73: Cre sterea volumului clipului audio
11. Observati c a barele albastre din zona selectat a s-au schimbat. Puteti asculta portiunea audio modicat a ap asnd butonul
263 / 338
Red a.
Figura 8.74: Vericarea efectelor modic arii
12. Dup a ce ati terminat de aplicat toate efectele puteti salva sierul modicat. Din cauz a c a formatul audio folosit de Audacity
nu este suportat de multe aplicatii trebuie s a exportati sierul ntr-un format audio mai intens utilizat, precum Ogg Vorbis
sau MP3.
Pentru a salva sierul ntr-un format diferit, efectuati clic pe Export.
Figura 8.75: Exportul unui sier audio
13. n fereastra de dialog Export, alegeti dosarul n care doriti s a salvati sierul. Apoi alegeti formatul dorit din lista de selectie
si efectuati clic pe Salveaz a pentru a exporta sierul n formatul specicat.
264 / 338
Figura 8.76: Exportul sub forma unui sier MP3
14. Audacity va ncepe s a exporte sierul n formatul specicat. Durata de timp necesar a acestui proces variaz a n functie de
dimensiunea sierului audio.
265 / 338
Figura 8.77: Bara care indic a progresul procesului de export
Fi sierul audio este exportat n locatia specicat a. Acum puteti nchide Audacity, iar sierul exportat poate ascultat cnd
doriti.
8.8 Redarea DVD-urilor
Not a:
Implicit, Ubuntu este capabil s a redea DVD-urile video al c aror continut nu este protejat. Marea majoritate a DVD-urilor com-
erciale sunt protejate prin utilizarea sistemului de criptare a continutului (CSS - Content Scrambling System), care ncearc a s a
limiteze num arul programelor care pot reda un DVD. Din cauza restrictiilor legale n privinta formatului criptat ct si a implic arii
Ubuntu n folosirea formatelor multimedia libere, pachetele software necesare red arii DVD-urilor video criptate nu sunt instalate
implicit n Ubuntu. Puteti instala aceste pachete software pentru redarea DVD-urilor video criptate din arhivele software Ubuntu.
Este posibil ca utilizarea acestor programe pentru a viziona sau copia DVD-uri s a nu e permis a de lege n unele t ari. V a rug am
s a v a claricati situatia legal a nainte de a continua.
De asemenea puteti desc arca urm atoarele aplicatii suplimentare ce sunt capabile de a reda unele formate implicit:
Mplayer Movie Player
VLC media player
Xine
Totem-xine
Player-ul pentru lme implicit n Ubuntu, Totem-GStreamer, poate reda un DVD cnd acesta este introdus n unitate, dar nu
poate nlesni accesul la meniul DVD-ului. Alte programe libere precum VLC, MPlayer sau Xine fac accesul la meniul DVD-ului
posibil.
266 / 338
8.8.1 Redarea DVD-urilor n Totem Movie Player
Dup a instalarea tuturor pachetelor software necesare din variatele arhive software Ubuntu puteti reda DVD-uri video cu ajutorul
Player-ului pentru lme Totem.
1. Introduceti DVD-ul n unitatea DVD a calculatorului dumneavoastr a. Totem va porni automat si va ncepe redarea DVD-
ului.
Figura 8.78: Redarea unui DVD n Totem
2. Pentru a viziona DVD-ul pe tot ecranul efectuati clic pe optiunea Pe tot ecranul din meniul View sau ap asati tasta F.
Figura 8.79: Activarea vizion arii pe tot ecranul
3. Pentru a renunta la vizionarea pe tot ecranul si a v a intoarce la fereastra Totem ap asati tasta ESC.
267 / 338
Figura 8.80: Vizionarea pe tot ecranul
4. Totemv a permite s a congurati modul n care vizionati DVD-ul n functie de preferintele dumneavoastr a. Pentru a modica
optiunile mergeti n meniul Edit si faceti clic pe Preferences.
Figura 8.81: A sarea congur arii Totem
268 / 338
5. Puteti folosi fereastra de dialog Preferences pentru a modica diferite particularit ati ale imagini, precum str alucirea, cu-
lorile, nuantele sau saturatia culorilor. Dup a alegerea preferintelor efectuati clic pe nchide pentru a p ar asi fereastra de
dialog.
Figura 8.82: Personalizarea optiunilor de a sare pe ecran
6. n timpul vizion arii unui DVD puteti folosi functiile din meniul Go pentru a naviga prin continutul acestuia. Pentru a trece
la urm atorul cadru, n meniul Go, efectuati clic pe Deruleaz a nainte.
Figura 8.83: Navigarea prin continutul unui DVD
269 / 338
7. Redarea va trece la urm atorul cadru al DVD-ului. Dac a nu doriti s a mai vedeti bara lateral a n timpul red arii DVD-ului
faceti clic pe bunotnul Sidebar.
Figura 8.84: Ascunderea barei laterale
Figura 8.85: Redarea unui DVD
8. Astfel bara lateral a va ascuns a si veti putea vedea DVD-ul la o dimensiune mai mare si, simultan, veti avea toate
controalele red arii n fat a.
270 / 338
8.8.2 Crearea de copii de siguran t a pentru DVD-uri
Not a:
Dac a aveti o colectie de DVD-uri vechi sau rare se poate s a doriti crearea unor copii de sigurant a pe calculator. Se poate s a
doriti extragerea unor anume secvente de pe un DVD pentru a le viziona mai trziu. Pentru a face asta puteti folosi o serie de
aplicatii pentru crearea copiilor de sigurant a sau extragerea continutului DVD-urilor. De si aceste aplicatii nu sunt incluse implicit
n Ubuntu, le puteti desc arca si instala din arhivele software Ubuntu. Unele aplicatii de acest tip sunt:
Thoggen
K9copy
dvd::rip
HandBrake
Crearea copiilor de siguran ta a DVD-urilor cu ajutorul Thoggen Thoggen este un utilitar de creare a copiilor de sigurant a
pentru Linux, bazat pe GStreamer si Gtk+. Aceast a aplicatie este proiectat a pentru a u sor de utilizat. n loc de a expune
complexitatea procesului de extragere a continutului unui DVD, tendint a prezent a n multe alte aplicatii de acest tip, Thoggen
ncearc a s a simplice procesul pentru utilizatorii obi snuiti oferind optiuni implicite echilibrate.
Thoggen include cteva functii cheie:
Este u sor de utilizat si are o interfat a simpl a
Suport a previzualizarea DVD-ului, redimensionarea si t aierea imaginii
V a permite s a alegeti limba pistei audio
Creeaz a siere n format Ogg/Theora
Poate coda sierele dintr-un dosar n care a fost copiat un DVD
Este bazat pe platforma multimedia GStreamer, ceea ce simplic a procesul de ad augare a codec-urilor sau a formatelor de
siere n viitor.
Thoggen este nc a un program nenalizat, dar nu exist a probleme majore. Este de preferat s a vericati lista cu problemele
cunoscute la adresa web http://thoggen.net/download/.
Pentru a putea face copii de sigurant a DVD-urilor dumneavoastr a cu ajutorul Thoggen este necesar s a l instalati. Puteti g asi
aceast a aplicatie n arhiva Universe si o puteti instala pe calculatorul dumneavoastr a prin intermediul Administratorului de pa-
chete Synaptic.
271 / 338
Figura 8.86: Instalarea Thoggen
1. n meniul Aplicatii, alegeti Sunet si video si selectati optiunea Thoggen DVD Ripper.
272 / 338
Figura 8.87: Lansarea Thoggen
2. Se va a sa fereastra Thoggen. Primul pas necesar pentru a ncepe crearea copiei este s a alegeti pistele de pe DVD pe care
doriti s a le salvati. Bifati c asutele respective, apoi efectuati clic pe butonul OK pentru a continua.
273 / 338
Figura 8.88: Alegerea pistelor ce trebuie salvate
3. n urm atorul pas al procesului de copiere trebuie s a congurati ni ste optiuni n functie de cerintele dumneavoastr a. Puteti
alege dimensiunea imaginii din lista de selectie corespunz atoare sau puteti deni dac a doriti s a p astrati doar o parte a
imaginii ap asnd butonul Congure Cropping. Dac a nu doriti s a modicati aceste set ari puteti continua procesul de
salvare a copiei de sigurant a ap asnd butonul OK.
274 / 338
Figura 8.89: Schimbarea congur arilor implicite
4. Procesul de creare a copiei de sigurant a va ncepe imediat. Puteti vedea att progresul pistei actuale ct si progresul
procesului complet n sectiunea Progress a ferestrei Thoggen. Copierea unui DVD dureaz a destul de mult timp. Cu toate
acestea, copia nal a este destul de bun a calitativ.
275 / 338
Figura 8.90: Crearea unei copii de sigurant a a unui DVD
8.9 Redarea sierelor multimedia de pe internet
Ubuntu contine unelte pentru a reda n direct videoclipuri si muzic a de pe internet. Puteti asculta melodii si vedea clipuri video
direct n navigatorul web, dar pentru a putea face acest lucru poate nevoie de instalarea unor programe speciale. Abilitatea de
a reda siere multimedia de pe internet depinde de modul n care furnizorul de servicii le-a f acut disponibile.
8.9.1 Vizionarea videoclipurilor n navigatorul web
Not a:
Puteti viziona multe din videoclipurile de pe internet direct din navigatorul web. De exemplu, puteti viziona videoclipuri de pe
Google Video sau YouTube direct n fereastra Firefox f ar a a instala vreun program sau modul special. Urm atoarea captur a de
ecran arat a fereastra Firefox n timp ce este redat un videoclip n aceasta:
276 / 338
Figura 8.91: Vizionarea unui videoclip n navigatorul web
Cu toate acestea, n functie de formatul clipului video pe care doriti s a l vizionati, se poate s a e necesar s a desc arcati alte
module pentru navigatorul web. Unele dintre modulele disponibile pentru navigatorul implicit, Firefox, sunt:
Modulul Totem Xine: Instalati pachetul totem-xine-refox-plugin din arhiva software "Universe".
Modulul Totem GStreamer: Instalati pachetul totem-gstreamer-refox-plugin din arhiva software "Universe".
Modulul MPlayer: Instalati pachetul mozilla-mplayer din arhivele software Universe.
Modulul Flash: Instalati pachetul ashplugin-nonfree din arhiva software "Multiverse".
Procesul instal arii unui modul depinde de platforma folosit a. Dac a folositi Totem-GStreamer, player-ul pentru lme implicit
n Ubuntu, este necesar s a instalati pachetul software totem-gstreamer-refox-plugin. Cu toate acestea, pentru a putea viziona
videoclipuri transmise sub form a de ux n navigatorul web este nevoie s a instalati codec-ul Microsoft Windows si apoi s a
instalati modulul Totem.
Puteti chiar instala un player multimedia aditional, precum RealPlayer 10, pentru a viziona uxuri video n format Realmedia.
Cnd ati instalat toate codec-urile si modulele mentionate mai sus, puteti vedea siere RealMedia chiar si n Player-ul pentru
lme Totem. Totu si, puteti instala RealPlayer pe calculatorul dumneavoastr a si pentru c a acesta este capabil de redarea sierelor
RealMedia la o calitate putin mai mare dect alte playere.
Real Player, program dezvoltat de Real Networks, suport a un num ar de codecuri audio si video precum realaudio, realvideo 10,
mp3, ogg vorbis, theora, h264 si aac. RealPlayer pentru Linux este disponibil n arhiva comercial a Canonical si poate desc arcat
gratuit de pe situl web RealPlayer.
RealPlayer este un program proprietar si nu este suportat de comunitatea Ubuntu.
Instalarea RealPlayer Dup a cum a fost mentionat mai sus, RealPlayer pentru Linux este disponibil n arhiva comercial a Canon-
ical. Ubuntu nu include aceast a arhiv a implicit. A sadar va nevoie s a ad augati arhiva comercial a a Canonical sistemului
dumneavoastr a. Odat a ce ati ad augat aceast a arhiv a puteti c auta si instala pachetul RealPlayer cu ajutorul Administratorului de
pachete Synaptic.
1. Acum puteti porni RealPlayer din meniul Aplicatii. Pentru a accesa RealPlayer, n meniul Aplicatii mergeti la Sunet si
video si faceti clic pe RealPlayer 10,
277 / 338
Figura 8.92: Pornirea RealPlayer
2. Fereastra RealPlayer Setup Assistant va a sat a pentru a v a ghida n congurarea RealPlayer. Faceti clic pe Forward
pentru a porni procesul de congurare.
278 / 338
Figura 8.93: Initierea procesului de congurare RealPlayer
3. Dup a citirea notelor despre versiunea curent a RealPlayer 10, faceti clic pe Forward din nou pentru a continua.
Figura 8.94: Notele despre versiunea RealPlayer
4. nainte de a instala RealPlayer pe calculatorul dumneavoastr a este nevoie s a cititi si s a acceptati licenta pentru a continua
congurarea. Ap asati Accept.
279 / 338
Figura 8.95: Acceptarea licentei
5. Ati ajuns la ultimul ecran al Asistentului de congurare RealPlayer. Alegeti congurarea preferat a si ap asati OK pentru a
o accepta.
Figura 8.96: ncheierea procesului de congurare
6. Fereastra RealPlayer va a sat a, indicnd c a procesul de congurare s-a incheiat cu succes. Acum puteti viziona uxuri
video de pe internet n RealPlayer.
280 / 338
Figura 8.97: Fereastra RealPlayer
7. Pentru a viziona un clip ales de dumneavoastr a, porniti Firefox si copiati adresa paginii care contine videoclipul n Re-
alPlayer.
8. Pe pagina web, faceti clic pe leg atura c atre videoclipul ales.
Figura 8.98: Alegerea leg aturii c atre videoclip
9. Veti ntrebat dac a doriti s a deschideti clipul n RealPlayer sau s a l salvati pe calculatorul dumneavoastr a. Pentru a vedea
clipul sub forma unui ux video de pe internet acceptati alegerea implicit a ap asnd butonul OK.
281 / 338
Figura 8.99: Vizionarea videoclipului ca ux de pe internet
10. Fereastra de dialog Downloads a seaz a progresul desc arc arill. Dup a ce sierul este desc arcat ntr-un director temporar va
ncepe redarea videoclipului n fereastra RealPlayer.
Figura 8.100: Vizionarea videoclipurilor de pe internet n RealPlayer
11. Puteti ad auga leg atura n lista dumneavoastr a de Favorite pentru a putea revedea videoclipul f ar a a nevoie s a l c autati
din nou pe internet. Pentru a salva videoclipul ca Favorit, n meniul Favorites faceti clic pe Add to Favorite.
282 / 338
Figura 8.101: Salvarea unui videoclip ca favorit
12. Videoclipul este acum salvat n lista de favorite. Pe viitor, puteti revedea acest clip video n RealPlayer alegnd link-ul din
meniul Favorites. Puteti s a redati un videoclip direct n RealPlayer specicnd adresa acestuia. Pentru a face acest lucru,
n meniul File, faceti clic pe Open Location.
Figura 8.102: Vizionarea unui videoclip direct n RealPlayer
13. Scrieti adresa sau calea spre videoclip n fereastra de dialog Open Location si faceti clic pe OK pentru a ncepe redarea
uxului video.
283 / 338
Figura 8.103: Alegerea sierului video
8.10 Modicarea videoclipurilor
Pe lng a vizionarea videoclipurilor si lmelor, Ubuntu contine unelte pentru modicarea videoclipurilor. Uneltele disponibile n
Ubuntu includ:
Kino: editor video avansat, Kino copiaz a imagini de pe camera video n format Raw DV si AVI. V a permite s a nc arcati mai
multe clipuri video, s a le t aiati sau s a le lipiti si s a salvati o list a a modic arilor n formatele SMIL si XML.
Stopmotion: Stopmotion este o aplicatie liber a pentru crearea lmelor de animatie din imagini statice. Puteti crea astfel de lme
din imagini importate de pe o camer a foto sau de pe discul dur, puteti ad auga efecte sonore si puteti exporta animatia n diferite
formate video precum mpeg si avi.
Subtitle Editor: Subtitle Editor este o unealt a GTK+2 folosit a la editarea subtitr arilor pentru lme si clipuri video. l puteti
folosi pentru a crea subtitr ari noi, modica, corecta sau rana subtitr ari existente. Acest program v a arat a si forma de und a a
sunetului, nlesnind sincronizarea subtitr arilor cu vorbirea.
Pitivi Video Editor: Pitivi Video Editor este un editor neliniar ce v a permite s a modicati cu u surint a proiecte audio si video.
Folosind Pitivi puteti captura sunet si video, mixa, redimensiona, t aia si aplica efecte surselor audio si video. De asemenea
permite salvarea n orice format suportat de platforma GStreamer.
8.10.1 Modicarea clipurilor video folosind editorul Pitivi
Editorul video Pitivi nu e inclus n Ubuntu implicit, ci este inclus n arhiva Universe a Ubuntu. Puteti instala Pitivi folosind
Administratorul de pachete Synaptic.
1. n meniul Aplicatii, mergeti la Muzic a si lme si apoi faceti clic pe Pitivi Video Editor.Se va deschide fereastra Pitivi vo
10.3.
284 / 338
2. Fereastra principal a a Pitivi este mp artit a ntr-un num ar de panouri. Puteti folosi butoanele de pe bara de activit ati pentru
a executa actiuni precum deschiderea, importarea, ad augarea, vizionarea si salvarea clipurilor video. Pentru a modica un
clip video, ncepeti prin a-l importa n editorul video Pitivi, f acnd clic pe butonul Import Clips.
Figura 8.104: Interfata Pitivi
3. n fereastra de dialog Import a clip, navigati pn a la dosarul video de unde s a l importati clipuri si alegeti unul sau mai
multe clipuri video pe care doriti s a le modicati, apoi faceti clic pe butonul Add pentru a le importa n fereastra Pitivi.
285 / 338
Figura 8.105: Importul clipurilor video n Pitivi
4. Clipul video ales este acum importat n editorul video Pitivi. Puteti face dublu-clic pe un clip video pentru a-l viziona n
panoul din dreapta. Ap asati butonul Stop din bara de control pentru a opri redarea clipului.
286 / 338
Figura 8.106: Vizualizarea videoclipului importat
5. Pentru a modica clipul video importat este nevoie s a l duceti n panoul de jos si s a l ad augati la linia temporal a, apoi s a
ap asati Project Settings din meniul File. Astfel va deschis a fereastra de dialog Projects Settings.
287 / 338
Figura 8.107: A sarea casetei de dialog Optiunile proiectului
6. n fereastra de dialog Projects Settings puteti modica diferite propriet ati ale clipului ales prin denirea specicatiilor
n functie de dorintele dumneavoastr a. n sectiunea Video Output puteti alege n altimea, l atimea si num arul de cadre pe
secund a ale clipului audio. Asem an ator puteti alege propriet atile pistei audio din sectiunea Audio Output. Ap asati OK
dup a ce ati stabilit preferintele dumneavoastr a.
288 / 338
Figura 8.108: Alegerea optiunilor de modicare
7. n fereastra Pitivi, pentru a aplica preferintele pe clipul video ales faceti clic pe butonul Render project. Va a sat a
fereastra de dialog Render project. n aceast a fereastr a de dialog puteti ap asa butonu Modify pentru a altera din nou
propriet atile clipului video. Dac a nu doriti acest lucru faceti clic pe Choose le pentru a alege sierul n care va salvat
clipul video modicat.
289 / 338
Figura 8.109: Alegerea sierului destinatie
8. Se va deschide fereastra de dialog Choose le to render to. Folositi-o pentru a alege un nume pentru sier si locaul n
care acesta va salvat. Cnd ati terminat faceti clic pe OK pentru a nchide fereastra de dialog Choose le to render to.
290 / 338
Figura 8.110: Alegerea sierului n care va salvat clipul video
9. Numele sierului nou creat va ap area pe butonul Output le. Initiati salvarea clipului video ap asnd butonul Record.
Figura 8.111: Editarea sierului video
10. Editorul video Pitivi a nceput salvarea clipului nou bazndu-se pe preferintele dumneavoastr a. Bara de progres va indica
starea procesului de salvare. Odat a nalizat acest proces, ap asati butonul de nchidere din coltul dreapta-sus al ferestrei de
dialog Render project pentru a o p ar asi.
291 / 338
Figura 8.112: Indicatorul de progres al salv arii clipului
11. Clipul nou editat este acum salvat n locatia specicat a.
Figura 8.113: Clipul video editat
n aceast a lectie ati nv atat c a:
Utilizarea si distribuirea programelor este controlat a de legi si regulamente unice ec arei t ari.
Cnd utilizati sau distribuiti formate media proprietare trebuie s a cunoa steti patentele sau drepturile de copiere ale formatului
utilizat.
Puteti folosi Rhythmbox pentru a reda si organiza melodii, a asculta posturi de radio de pe internet si a copia muzic a de pe
CD-uri audio.
292 / 338
Folosind Sound Juicer puteti asculta melodiile direct de pe CD sau le puteti extrage si converti n siere audio. Suplimentar,
programul implicit pentru inscriptionarea discurilor CD si DVD, Brasero, poate folosit pentru crearea de discuri audio sau a
discurilor CD/DVD de date.
Redarea formatelor multimedia proprietare n Ubuntu poate activat a prin instalarea codecurilor multimedia suplimentare din
arhivele software.
Ubuntu ofer a unelte de redare a muzicii de pe un iPod prin intermediul gtkpod.
Programul de nregistrare sunet al mediului GNOME poate utilizat pentru a crea siere audio n diferite formate.
Audacity v a permite s a nregistrati si s a modicati siere audio.
Redarea DVD-urilor n Player-ul de lme Totem poate activat a prin instalarea pachetelor software necesare.
Thoggen este un utilitar de creare a copiilor de sigurant a a DVD-urilor pentru Linux care poate folosit n Ubuntu pentru
salvarea continutului DVD-urilor.
Ubuntu contine unelte ce permit ascultarea muzicii si vizionarea clipurilor direct din navigatorul dumneavoastr a web sau ntr-un
player media precum RealPlayer.
Editorul video Pitivi poate folosit pentru a reda si a modica videoclipuri.
Question: Enumerati principalele avantaje ale unei licente software libere.
Answer:
Question: Nu impune restrictii n utilizarea softului
Totem
Rhythmbox
Audacity
gtkpod
Answer:
Question: Ce sunt podcast-urile?
Answer:
Question: Care aplicatie este disponibil a implicit n Ubuntu pentru a reda si a extrage melodiile de pe CD-uri audio?
Xine
RealPlayer
Brasero scriere discuri
Sound Juicer
Answer:
Question: n ce formate v a permite Sound Juicer s a extrageti sierele audio?
Answer:
Question: De unde a a Sound Juicer artistul, titlul si datele melodiilor de pe un CD audio?
Answer:
293 / 338
Question: Care este numele aplicatiei de inscriptionare a CD-urilor audio implicit a din Ubuntu?
Answer:
Question: De ce este nevoie de instalarea codecurilor multimedia suplimentare n Ubuntu?
Answer:
Question: Puteti desc arca si instala codecuri multimedia folosind ____________________.
Answer:
Exerci tiul 1: Redarea muzicii n Rhythmbox Ati instalat recent Ubuntu si doriti s a ascultati sau s a organizati ni ste melodii, s a
ascultati podcast-uri sau radio de pe internet. Enumerati pa sii pe care ar trebui s a-i urmati.
1. n meniul Aplicatii, mergeti la Muzic a si lme si apoi faceti clic pe Rhythmbox Music Player.
2. Pentru a importa siere audio individuale, faceti clic-dreapta pe Music si alegeti Import a sier.
3. n fereastra de dialog Import a sier n bibliotec a, navigati pn a la dosarul din care vreti s a importati siere.
4. Alegeti sierele pe care doriti s a le importati si faceti clic pe Deschide.
5. Alegeti melodiile pe care doriti s a le ascultati si faceti clic pe butonul Redare pentru a ncepe redarea melodiei alese.
6. Pentru a asculta un podcast efectuati clic dreapta pe optiunea Podcasturi din Bibliotec a si alegeti Flux podcast nou.
7. Introduceti adresa web a podcast-ului n fereastra Flux podcast nou si faceti clic pe Adaug a.
8. Pentru a asculta un episod al unui podcast alegeti-l si faceti clic pe butonul Redare.
9. Pentru a asculta radio de pe internet faceti clic pe Radio n panoul Bibliotec a.
10. Faceti dublu-clic pe postul de radio pe care doriti s a l ascultati.
11. Pentru a ad auga o statie radio nou a la lista existent a faceti clic pe Post nou de Radio prin Internet si introduceti adresa
noului post de radio n fereastra Post nou de Radio prin Internet.
12. Faceti clic pe butonul Adaug a pentru a o ad auga n list a.
13. Puteti ad auga mult mai multe posturi de radio de pe internet n acela si mod si v a puteti asculta postul preferat cu doar un
clic de maus.
Exerci tiul 2: Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio Aveti o colectie extins a de CD-uri audio si doriti s a le
ascultati n Ubuntu, s a vedeti detalii despre melodii si s a le extrageti pe calculatorul dumneavoastr a ntr-un format compatibil
pentru a putea s a le ascultati mai trziu. Enumerati pa sii necesari pentru a putea face tot ceea ce doriti.
1. Introduceti un CD audio n unitatea CD a calculatorului dumneavoastr a. Va porni automat programul pentru redarea si
extragerea melodiilor de pe CD-uri audio Sound Juicer.
2. Retineti c a Sound Juicer a c autat informatii despre melodiile de pe CD n baza de date MusicBrainz.org.
3. Pentru a asculta melodii, alegeti-le pe cele pe care doriti s a le audiati bifnd c asutele corespunz atoare lor.
4. Faceti clic pe butonul Play pentru a asculta melodiile.
1. Introduceti un CD audio n unitatea CD a calculatorului dumneavoastr a.
2. Deschideti meniul Aplicatii si faceti clic pe butonul Preferin te.
3. n fereastra de dialog Preferin te faceti clic pe lista de selectie Format ie sire.
294 / 338
4. Alegeti formatul dorit din lista de selectie Output Format.
5. Alegeti dosarul n care doriti s a e plasate sierele extrase din lista de selectie Directorul Music.
6. Efectuati clic pe Inchide pentru a nchide fereastra Preferin te.
7. n fereastra Sound Juicer alegeti melodiile dorite bifnd c asutele corespunz atoare lor.
8. Ap asati butonul Extract pentru a ncepe copierea sierelor.
9. Sound Juicer v a n stiinteaz a dup a terminarea procesului. Ap asati butonul Deschide pentru a vedea melodiile copiate pe
discul x.
10. Melodiile de pe CD sunt acum copiate sub forma unor siere audio pe discul x al calculatorului dumneavoastr a. Le puteti
asculta f acnd dublu-clic pe ele.
Exerci tiul 3: Crearea CD-urilor audio Tocmai ati descoperit un sit web de unde puteti desc arca gratuit sute de melodii. Nu
doriti ca aceste melodii s a ocupe mult spatiu pe discul x al calculatorului dumneavoastr a. A sadar, doriti s a copiati aceste siere
pe CD-uri audio. pentru a le putea asculta pe viitor f ar a a nevoie de spatiu pe discul dur.
1. Introduceti un CD gol (inscriptibil) n unitatea CD a calculatorului dumneavoastr a.
2. Faceti clic pe butonul Make Audio CD din fereastra de dialog Choose Disc Type. Astfel va lansat creatorul de CD-uri
audio Serpentine.
3. Actionati butonul Proiect audio
4. Navigati n directorul dorit care contine sierele pe care doriti s a le ad augati pentru a-i a sa continutul.
5. Alegeti sierele audio care doriti s a e copiate si faceti clic pe Adaug a sau pur si simplu trageti numele ec arui sier n
zona sierelor din partea dreapt a a ferestrei proiectului.
6. Dup a ce v-ati asigurat c a ati ales toate sierele pe care le doriti copiate pe CD, faceti clic pe butonul Scrie pe disc pentru
a initia scrierea sierelor pe CD.
7. Se va a sa fereastra de dialog pentru congurarea inscription arii discului. Actionati butonul Scrie pentru a continua.
8. Brasero va ncepe s a scrie sierele audio pe discul media.
Exerci tiul 4: Redarea formatelor multimedia proprietare Aveti o colectie extins a de muzic a n format MP3 stocat a pe cal-
culatorul dumneavoastr a si doriti s a ascultati aceste melodii pe Ubuntu. Enumerati pa sii necesari pentru a instala codecurile
multimedia necesare.
2. Arhivele Multiverse si Restricted nu sunt activate implicit n Ubuntu. Pentru a le activa mergeti n meniul Set ari si faceti
clic pe Arhive. Fereastra de dialog Surse software se va deschide.
3. Pentru a activa arhivele Multiverse si Restricted, marcati cea de-a treia si a patra c asut a de pe pagina Programe Ubuntu,
apoi efectuati clic pe nchide pentru a nchide fereastra de dialog.
4. Se poate s a apar a o noticare a faptului c a informatiile despre arhive s-au modicat. Ap asati nchide pentru a nchide
acest mesaj.
5. n fereastra principal a a Administratorului de pachete Synaptic va nevoie s a efectuati clic pe butonul Rencarc a pentru
ca schimb arile f acute de dumneavoastr a s a e aplicate.
6. Ap asnd butonul Rencarc a sistemul va verica arhivele pentru a g asi pachetele software noi, ndep artate sau actualizate.
7. Pentru a instala un pachet software trebuie mai nti s a l g asiti n fereastra Administratorului de pachete Synaptic.
8. Pentru a initia o c autare a unui pachet anume, faceti clic pe Caut a.
295 / 338
9. Introduceti n cmpul Caut a numele pachetului software pe care l doriti, apoi efectuati clic pe butonul Caut a pentru a
ncepe c autarea.
10. Faceti clic-dreapta pe pachetul software pe care doriti s a l instalati si alegeti Marcheaz a pentru instalare.
11. Dup a ce ati marcat toate pachetele necesare, faceti clic pe Aplic a pentru a initia desc arcarea pachetelor software. Se va
a sa fereastra Sumar.
12. Pentru a continua instalarea, faceti clic pe butonul Aplic a din fereastra de dialog Sumar.
13. Dup a desc arcarea si instalarea tuturor pachetelor software marcate, fereastra Modic arile au fost aplicate va a sat a.
Faceti clic pe nchide pentru a p ar asi fereastra de dialog Modic arile au fost aplicate.
14. C asuta din dreptul programelor recent instalate a devenit verde, indicnd c a programul a fost instalat cu succes.
Exerci tiul 5: Redarea DVD-urilor Un prieten v-a d aruit un pachet de DVD-uri cu lmele dumneavoastr a preferate. Acum
doriti s a vizionati unul din DVD-uri n Ubuntu si s a v a bucurati de lmele preferate.
1. Instalati urm atoarele pachete software din arhivele Universe si Multiverse, folosind Administratorul de pachete Synaptic.
gxine
libdvdcss2
libdvdnav4
libdvdplay0
libdvdvread3
2. Instalati pachetul software Ubuntu Restricted Extras din arhiva Ubuntu.
3. Introduceti DVD-ul n unitatea DVD a calculatorului dumneavoastr a. Player-ul pentru lme Totem va porni automat si
DVD-ul va redat.
4. Pentru a viziona DVD-ul pe tot ecranul, n meniul View faceti clic pe Fullscreen. Alternativ, puteti ap asa tasta F.
5. Acum puteti vedea DVD-ul pe tot ecranul. n orice moment puteti ap asa tasta ESC pentru a reveni la fereastra Totem.
6. Pentru a v a alege optiunile preferate, n meniul Editare faceti clic pe Preferin te.
7. Dup a alegerea optiunilor preferate, faceti clic pe butonul nchide pentru a p ar asi fereastra de dialog.
8. Pentru a trece la urm atorul cadru, n meniul Go, faceti clic pe Deruleaz a nainte.
9. Bara lateral a nu este util a cnd vizionati DVD-uri, faceti clic pe butonul Sidebar.
10. Aceast a actiune ascunde bara lateral a astfel nct puteti viziona DVD-ul la dimensiuni mai mare si, n acela si timp, puteti
avea toate butoanele de redare la ndemn a.
296 / 338
Capitolul 9
Ubuntu - ajutor si suport
OBIECTIVE
Cum s a c autati asistent a tehnic a pentru Ubuntu din diverse surse precum documentatia din sistem, documentatia de pe internet,
suportul comercial, suportul comunit atii, Launchpad si The Fridge.
9.1 Introducere
Ajutorul si suportul pentru Ubuntu sunt accesibile rapid din mai multe surse, a sa c a nu trebuie s a intrati n panic a atunci cnd
ntmpinati o problem a. n principal puteti folosi dou a c ai pentru a avea acces la suport:
Prima cale este: Gratuit, oferit de comunitate si se compune din ajutor oferit de documentatia din sistem si cea de pe internet,
listele de discutii pe e-mail, forumurile, canalele IRC si Launchpad.
A doua cale este: Suportul contra cost, servicii comerciale oferite de c atre rma Canonical ns a si sau prin partenerii s ai.
297 / 338
Figura 9.1: Accesarea documentatiei din sistem
9.2 Documentatia din sistem
Prima resurs a pe care trebuie s a o explorati mai nti este documentatia oferit a de sistem si care este accesibil a f ar a conexiune la
internet. Echipa Ubuntu pentru documentatie mentine si actualizeaz a documentatia pentru ecare versiune lansat a. Documentatia
este serioas a si demn a de ncredere si este disponibil a n diferite limbi.
Documentatia Ubuntu prezent a n sistem este scris a ca un ajutor organizat pe capitole care include si r aspunsuri la cele mai
frecvente ntreb ari. Documentatia este accesibil a din meniul Sistem de la optiunea Ajutor si suport. Urm atoarea captur a de
ecran v a va ar ata pagina de start a documentatiei pentru ajutor si suport prezent a n sistem.
298 / 338
Figura 9.2: Documentatia din sistem
Nou n Ubuntu? Aceast a sectiune v a introduce n lumea minunat a Ubuntu si include un ghid u sor de folosit dac a ati migrat de la
Microsoft Windows la Ubuntu. De asemenea n aceast a sectiune, ghidul de ajutor v a va ar ata cum s a folositi desktopul, care este
rolul administratorului si ncearc a s a v a formeze aptitudinile de baz a pentru utilizarea calculatorului. Este o resurs a deosebit a
pentru orice ncep ator.
Unele aplicatii ofer a, de asemenea, acces la sistemul de ajutor prin optiunea Ajutor din meniul aplicatiei sau prin actionarea tastei
functionale F1.
Una din caracteristicile cele mai importante ale sistemului de ajutor este posibilitatea de a c auta n documentatie solutia prob-
lemelor pe care le aveti. Pur si simplu tastati termenul pe care l c autati si sistemul va c auta toate documentele si ghidurile n care
se face referire la acel termen.
9.3 Documentatia online
Not a:
Documentatia Ubuntu de pe Internet este disponibil a la adresa https://help.ubuntu.com. Pe acest site sunt disponibile dou a tipuri
de documentatii: cea ocial a si cea oferit a de comunitate.
Documentatia ocial a este documentatia care este inclus a implicit n Ubuntu si este accesibil a imediat, local din mediul dum-
neavoastr a desktop Ubuntu. De asemenea, o puteti accesa si de pe Internet de la adresa mentionat a mai sus.
Captura de ecran urm atoare prezint a pagina principal a de internet pentru documentatia Ubuntu:
299 / 338
Figura 9.3: Documentatia online
Documentatia este clasicat a n functie de numele versiunii Ubuntu c areia se adreseaz a, precum Ubuntu 8.04 LTS, 7.10 si 6.06
LTS.
Pentru a accesa local documentatia ocial a, direct din mediul desktop Ubuntu, f ar a s a ti conectati la Internet, din meniul Sistem
selectati optiunea Ajutor si suport.
Informatiile prezente n documentatia ocial a vor suciente pentru a v a ghida n rezolvarea majorit atii problemelor pe care le
puteti ntlni. Cu toate acestea, dac a nu puteti s a g asiti un r aspuns la ntreb arile dumneavoastr a, puteti c auta r aspunsul n cea
de a doua categorie de documentatie prezent a pe aceast a pagin a web. Aceasta este o documentatie creat a de c atre comunitate,
f ar a a supus a procesului de control al calit atii din partea Echipei de documentatie Ubuntu. Accesati aceast a documentatie prin
intermediul paginii cu numele Community Docs. Documentatia furnizat a de c atre comunitate este stocat a ntr-o enciclopedie
Wiki, lucru ce face posibil a modicarea rapid a a documentatiei. Chiar dac a documentatia oferit a de comunitate acoper a mai
multe capitole si trateaz a unele subiecte mai n profunzime dect documentatia ocial a, totu si acesteia i lipse ste asigurarea
controlului de calitate si de ntretinere, iar aceste motive fac din aceast a optiune o alternativ a mai putin demn a de ncredere.
Documentatia ntretinut a de comunitate reprezint a o colectie larg a de documente realizate de c atre comunitate, si n principal,
acoper a urm atoarele subiecte:
Migrarea din alte sisteme de operare precum Microsoft Windows si Red Hat
Congur ari post-instalare si o gam a divers a de alte sarcini precum:
ntretinerea Calculatorului
Conectarea si congurarea dispozitivelor hardware
Urm atoarea captur a de ecran a seaz a informatiile disponibile n documentatia oferit a de comunitate:
300 / 338
Figura 9.4: Documentatia oferit a de comunitate
Documentatia oferit a de comunitate este, de asemenea, clasicat a n mai multe categorii. Puteti selecta categoria dorit a de la
indexul de pagin a din dreapta paginii. De asemenea puteti folosi cmpul Search din coltul din dreapta-sus al paginii pentru a
c auta o anumit a informatie n special n cadrul documentatiei oferite de comunitate. Fiti atenti c a selectarea optiunii Titles va
restrictiona c autarea termenului dumneavoastr a doar la titlurile paginilor. Dac a operatia de c autare dup a titluri nu a produs nici
un rezultat, atunci o c autare complet a cu optiunea Text selectat a, poate g asi pagina dorit a.
De asemenea, mai puteti g asi informatii folositoare n pagina CommonQuestions. Accesati pagina CommonQuestions selec-
tnd leg atura Common Questions de pe pagina cu documentatia oferit a de comunitate.
Urm atoarea captur a de ecran a seaz a pagina CommonQuestions de pe situl web Ubuntu:
Figura 9.5: Pagina ntreb arilor frecvente
301 / 338
Ajutor suplimentar puteti obtine sub forma prezent arilor video Ubuntu. Puteti selecta leg atura Ubuntu Screencasts de pe pagina
Community Documentation pentru a accesa o serie de clipuri video despre instalarea si folosirea sistemului de operare Ubuntu.
Fiecare prezentare video este conceput a n scopul educ arii noilor utilizatori de Ubuntu. Fiecare prezentare video este disponibil a
n trei dimensiuni: mare, medie si mic a si n dou a formate OGG si Flash.
Urm atoarea gur a este o captur a de ecran care surprinde o prezentare video care trateaz a instalarea aplicatiilor:
Figura 9.6: Pagina prezent arilor video
Aceste prezent ari video sunt disponibile sub licenta Creative Commons Attributions-Share Alike 3.0. Aveti libertatea s a le
modicati, partajati, vinde sau distribui atta timp ct sunt atribuie de facto lui Ubuntu.
9.4 Suport oferit de comunitate
Marea si n continu a cre stere comunitate Ubuntu ofer a, de asemenea, o serie de optiuni de ajutor gratuit pentru mediul dumneav-
oastr a desktop Ubuntu. n afar a de documentatie, comunitatea Ubuntu mai ofer a ajutor si suport prin:
Liste de discutii pe e-mail
Forumuri pe Internet
Canale IRC
Echipe locale
Echipa Wiki Ubuntu
9.4.1 Liste de e-mail
Pentru a g asi ajutor n leg atur a cu o problem a, tot ceea ce trebuie s a faceti este s a trimiteti ntrebarea printr-un e-mail pe o list a
de discutii din domeniul de interes si veti primi un r aspuns rapid din partea echipei.
Veti nevoiti s a v a abonati mai nti la listele de discutii pe mail vizitnd situl web Ubuntu Mailing Lists de la adresa https://lists.ubuntu.com/-
. Pagina Listelor de discutii va a sa toate listele de discutii pe mail publice, la care v a puteti abona, precum si subiectele pe care
le puteti aborda pe ecare.
Urm atoarea captur a de ecran a seaz a pagina Listelor de discutii pe mail:
302 / 338
Figura 9.7: Pagina listelor de discutii
Pentru a solicita ajutor pentru Ubuntu desktop ar trebui s a accesati pagina Community Support si s a selectati lista de discutii
ubuntu-users. Aceast a actiune v a va trimite la o pagin a precum aceasta:
Figura 9.8: Pagina de abonare la lista de discutii pe mail Ubuntu-users
Trebuie s a furnizati adresa dumneavoastr a de e-mail, numele si o parol a n c asutele indicate si apoi s a ap asati butonul Subscribe.
Cnd v a abonati la o list a de discutii, vi se va trimite un e-mail de conrmare pentru a verica dac a adresa furnizat a este a
dumneavoastr a. Pentru a activa lista de discutii la care v-ati abonat, n primul rnd trebuie s a cititi mail-ul primit si apoi s a urmati
leg atura din mail-ul de conrmare.
303 / 338
Figura 9.9: Mail de conrmare
Efectund clic pe leg atur a veti trimi si la pagina Conrm subscription request, unde puteti detaliile personale ale cererii de
abonare si abonati-v a la lista de discutii de e-mail ap asnd butonul Subscribe to list ubuntu-users.
Figura 9.10: Pagina de conrmare a cererii de abonare
La sfr sit veti primi un mesaj de conrmare n care se spune c a vi s-a conrmat cererea de abonare la lista de discutii selectat a.
304 / 338
Figura 9.11: Pagina de conrmare a abon arii
Imediat dup a aceea veti primi un mesaj de bun venit care contine adresa de mail a listei de discutii selectate si veti putea s a
trimiteti mesaje n cadrul acestei liste. nainte de a trimite prima ntrebare, este bine s a cititi putin arhiva deoarece subiectul care
v a intereseaz a este posibil s a se mai discutat. Arhiva v a va ajuta s a v a formati o idee despre volumul discutiilor de pe list a si
s a-i simtiti pe cei care sunt activi pe list a.
Este posibil s a ti inundati de multe r aspunsuri la ntrebarea pe care ati pus-o. Nivelul de mesaje primite poate controlat prin
ajustarea preferintelor dumneavoastr a din UserCP (Panoul de control al utilizatorului). Puteti folosi acest panou pentru a v a
personaliza prolul si preferintele.
Arhiva listelor de discutii este o resurs a excelent a de informatii, pentru c a exist a deja destule ntreb ari c arora li s-a r aspuns.
Arhiva poate privit a ca o memorie a experientei listei de discutii.
9.4.2 Forumuri pe Internet
Not a:
Forumurile web sunt, adesea, o alternativ a imediat a si u soar a la listele de discutii pentru c a puteti primi ajutor la diferite probleme
f ar a a nevoiti s a v a abonati la o list a de discutii cu trac intens de mail. Acestea sunt u sor de folosit ntr-un navigator de Internet
si sunt o metod a ideal a s a ntlniti alti utilizatori Ubuntu si dezvoltatori.
Urm atoarea captur a de ecran v a prezint a pagina principal a a sitului web Ubuntu forums:
305 / 338
Figura 9.12: Forumuri pe Internet
Pentru a vizita forumul Ubuntu forums accesati adresa http://ubuntuforums.org/ sau adresa http://www.ubuntu.com/community/-
forums.
Forumurile Ubuntu sunt n ntregime mentinute si moderate de voluntari si sunt disponibile n multe limbi precum Chinez a,
Olandez a, German a, Finlandez a, Romn a,...
Urm atoarea captur a de ecran v a prezint a pagina principal a a forumului Ubuntu n limba Francez a:
Figura 9.13: Forumul Ubuntu n limba Francez a
Trebuie s a v a nregistrati pe forum pentru a putea s a publicati mesaje si s a obtineti ajutor. Pentru a face acest lucru efectuati clic
pe leg atura nregistrare a sat a n pagina principal a a forumului si aceasta v a va trimite c atre o pagin a precum aceasta:
306 / 338
Figura 9.14: Pagina regulilor forumului Ubuntu
Urmati instructiunile de pe aceast a pagin a si pe cele din paginile urm atoare pentru a v a nregistra pe forumul Ubuntu. Veti primi
o conrmare n care sunteti anuntat c a nregistrarea pe forum s-a ncheiat.
Acum v a puteti autentica cu numele si parola si s a ncepeti s a utilizati forumul pentru publicarea mesajelor si pentru c autarea
celor deja existente. Mesajele publicate pe forum sunt mp artite pe categorii pe baza subiectului pe care l trateaz a. Pentru a
primi r aspuns la o anumit a ntrebare este bine s a c autati mesaje anterioare cu subiect asem an ator. Fiecare categorie contine re
de discutii cu toate mesajele care s-au publicat n acea categorie.
O metod a alternativ a de a c auta informatiile necesare o reprezint a utilizarea optiunii de C autare din pagina principal a a forumu-
lui. Puteti tasta ntrebarea dumneavoastr a n caseta de dialog C autare pentru a porni procesul de c autare. Este mai mult ca sigur
c a veti g asi informatiile dorite n mesajele publicate.
Cu toate acestea, dac a nu g asiti informatiile c autate n ntreb arile care au fost deja puse, puteti ncepe o nou a discutie pe forumul
web. Si dup a toate probabilit atile, dup a un timp veti asaltat de r aspunsuri din partea membrilor zelo si ai comunit atii, oferindu-
v a asistent a.
9.4.3 Canale IRC
Not a:
Canalele IRC sunt o form a de comunicare n timp real pe Internet, care permite utilizatorilor s a ia leg atura unii cu altii rapid.
Canalele IRC sunt disponibile n reteaua freenode, irc.freenode.net. Cel mai bun canal pentru a interactiona cu alti utilizatori
Ubuntu este #ubuntu. Sunt disponibile si alte canale specializate precum #kubuntu, #edubuntu si #xubuntu. Suplimentar exist a si
canale dedicate discutiilor despre dezvoltare, despre erorile de programare, despre documentatie, accesibilitate pentru persoanele
cu dizabilit ati si canale dedicate echipelor locale.
Pentru a vedea o list a a canalelor si clientilor IRC consultati https://help.ubuntu.com/community/InternetRelayChat.
Puteti s a v a conectati n mai multe moduri la un canal IRC si unul dintre acestea este folosind mesagerul Pidgin. Conectarea
folosind Pidgin a fost predat a n Lectia a treia.
1. Deschideti meniul Contacte pentru a vedea optiunile disponibile si efectuati clic pe Adaug a un chat. Prin aceast a actiune
se va a sa fereastra de dialog Adaug a un chat.
307 / 338
Figura 9.15: Meniul Contacte
2. Pentru a interactiona cu utilizatorii de Ubuntu tastati #ubuntu n cmpul de introducere text Chat. Apoi ap asati butonul
Adaug a. Acest lucru va duce la ad augarea canalului #ubuntu n Lista de contacte.
Figura 9.16: Fereastra de dialog Adaug a un chat
3. Retineti c a #ubuntu este ad augat la List a de contacte drept cont IRC. Efectuati clic dublu pe numele acesta de cont pentru
a putea intra n camera de discutii a utilizatorilor de Ubuntu.
Figura 9.17: List a de contacte
4. Acum ati intrat n canalul IRC destinat utilizatorilor Ubuntu. Puteti folosi caseta din partea inferioar a a ferestrei pentru a
tasta mesajele dumneavoastr a, dup a care ap asati tasta Enter pentru a le trimite.
308 / 338
Figura 9.18: Canalul IRC pentru utilizatorii de Ubuntu
9.4.4 Echipe locale
Not a:
Echipele Ubuntu LoCo (prescurtare de la locale) sunt o resurs a vital a n asigurarea suportului tehnic localizat. Datorit a succe-
sului incredibil repurtat de Ubuntu n lume, proiectul LoCo ajut a grupurile de fani si de entuzia sti Ubuntu s a lucreze mpreun a,
folosind specicul local, pentru a ajuta la munca de sustinere, promovare, dezvoltare si la mbun at atirea sistemului de operare
Ubuntu. Puteti accesa echipa local a dorit a de la adresa: http://www.ubuntu.com/support/community/locallanguage.
Urm atoarea captur a de ecran a seaz a o list a cu limbile n care puteti solicita ajutor si suport pentru Ubuntu:
Figura 9.19: Pagina Echipe locale
Pentru a primi asistent a si suport tehnic pentru Ubuntu n limba dumneavoastr a selectati limba dorit a din lista Non-English
Support.
309 / 338
Figura 9.20: Pagina Non-English Support
Dac a doriti s a nintati o echip a local a sau s a v a al aturati uneia existente accesati adresa: https://wiki.ubuntu.com/LoCoTeams.
Pentru a vedea lista cu echipele locale vizitati adresa: https://wiki.ubuntu.com/LoCoTeamList.
9.4.5 Echipa Wiki Ubuntu
Not a:
Echipa Ubuntu Wiki este un site web central care se comport a ca un centru de informatii utile despre Ubuntu si proiectele din
cadrul Ubuntu si contine mai mult de 6.000 de documente si pagini care sunt actualizate continuu de c atre membrii comunit atii
Ubuntu. Echipa Ubuntu Wiki poate accesat a la https://wiki.ubuntu.com/.
Urm atoarea captur a de ecran nf ati seaz a pagina Echipei Ubuntu Wiki:
Figura 9.21: Echipa Wiki Ubuntu
310 / 338
Ca utilizator Ubuntu puteti, de asemenea, s a contribuiti la continutul enciclopediei wiki si puteti edita oricare din paginile g azduite
de acest site. Cu toate acestea, trebuie s a aveti n vedere (s a respectati) codul de conduit a Ubuntu atunci cnd editati continutul
oric arei pagini wiki.
De si enciclopedia wiki Ubuntu este disponibil a doar n Englez a, sunt disponibile multe alte enciclopedii asem an atoare g azduite
de c atre echipele locale. De exemplu adresa enciclopediei wiki n limba Francez a este aceasta http://wiki.ubuntu-fr.org. Puteti
g asi si alte echipe locale dac a vizitati pagina de la adresa https://wiki.ubuntu.com/LoCoTeamList.
Pentru a aa mai multe informatii despre modul de editare a paginilor wiki Ubuntu consultati https://wiki.ubuntu.com/HelpOnEditing.
9.5 Launchpad
Launchpad este o suit a web de colaborare care ajut a oamenii s a dezvolte direct sau s a colaboreze la dezvoltarea aplicatiilor gra-
tuite si cu surs a public a. Acest sistem a fost dezvoltat de Canonical, Ubuntu ind cel mai popular proiect g azduit de Launchpad.
Puteti folosi Shipit cu datele de identicare de pe Launchpad pentru a comanda CD-uri Ubuntu, puteti raporta erori de progra-
mare, s a ajutati la traducerea proiectului Ubuntu, s.a.m.d.. Acest capitol va trata sectiunea de Asistent a tehnic a din Launchpad,
urm arirea erorilor de programare si Shipit (comandarea CD-urilor cu Ubuntu).
Puteti vizita Launchpad la adresa https://launchpad.net. Urm atoarea captur a de ecran a seaz a pagina principal a a sitului Launch-
pad:
Figura 9.22: Pagina Launchpad
Informatiile stocate n Launchpad pot accesate anonim. Pentru a trimite informatii c atre Launchpad, mai nti trebuie s a creati
un cont pe Launchpad. Pentru a crea un cont pe Launchpad puteti accesa leg atura Register din coltul din dreapta-sus a paginii
principale si puteti completa datele cerute n sectiunea Not registered yet?. Ap asati butonul Register pentru a termina procesul
de nregistrare.
311 / 338
Figura 9.23: Pagina de nregistrare
Dup a ce v-ati nregistrat, puteti s a v a autenticati si s a v a ntoarceti la pagina principal a pentru a c auta informatiile dorite. Puteti
face acest lucru e punnd o ntrebare nou a, e c autnd informatiile necesare n r aspunsurile deja existente.
9.5.1 R aspunsurile de natur a tehnic a n Launchpad
Pentru a c auta un r aspuns n cele deja existente ap asati pictograma Answers din dreapta. Actiunea aceasta va duce la a sarea
paginii Questions and answers. Pentru a obtine informatii despre un proiect n particular, precum Ubuntu, puteti selecta numele
proiectului din lista Most active projects. Se va a sa pagina Question for Ubuntu de pe Launchpad.
Este bine de stiut
Multe aplicatii Ubuntu ofer a optiunea Prime ste ajutor online n meniul lor Ajutor. Aceast a optiune poate folosit a ca modal-
itate de acces rapid a sectiunii R aspunsuri de natur a tehnic a de pe Launchpad.
312 / 338
Figura 9.24: Pagina ntreb ari si r aspunsuri
n aceast a pagin a sunt listate toate r aspunsurile specice proiectului Ubuntu, organizate n diferite categorii. Puteti tasta ntrebarea
dumneavoastr a n cmpul Search pentru a c auta un r aspuns printre ntreb arile care exist a deja. Alternativ, puteti ap asa butonul
Ask a question pentru a a sa pagina Ask a question.
Figura 9.25: Pagina ntreb ari pentru proiectul Ubuntu
Puteti pune o ntrebare selectnd limba preferat a si tastnd sumarul ntreb arii n cmpul Summary. Actionnd butonul Continue
se va a sa o list a cu ntreb arile care pot similare cu ntrebarea pus a de dumneavoastr a.
313 / 338
Figura 9.26: Pagina n care puteti pune ntrebarea
Dac a tot nu g asiti r aspunsul dorit, continuati cu tastarea descrierii problemei n cmpul Description. Apoi puteti ap asa butonul
Add pentru a ad auga ntrebarea dumneavoastr a n baza de date de pe Launchpad.
Figura 9.27: Pagina de ntreb ari
Cnd ntrebarea pus a a primit r aspuns, veti primi un e-mail de noticare, n care sunteti anuntat c a s-a r aspuns la ntrebarea pus a
de dumneavoastr a.
9.5.2 Platforma Malone de pe Launchpad de urm arire a erorilor
Not a:
Malone este o unealt a specic a web, de colaborare, pentru urm arirea erorilor de programare, disponibil a n Launchpad. V a
asigur a o locatie n care s a puteti raporta erorile pe care le ntlniti n Ubuntu si n aplicatiile folosite de acesta. De asemenea, v a
permite s a urm ariti evolutia erorilor pn a la eliminarea lor.
314 / 338
Dac a descoperiti orice problem a n Ubuntu si aplicatiile conexe, puteti s a o raportati pe Launchpad ap asnd pictograma Bugs de
pe pagina principal a. Se va a sa pagina Bug tracking de pe situl Launchpad.
Pagina Bug tracking a seaz a toate erorile raportate recent precum si erorile remediate n ultima perioad a. nainte de a raporta o
nou a eroare de programare pe Launchpad, trebuie s a c autati n baza de date a erorilor deja raportate, ca s a v a asigurati c a eroarea
pe care doriti s a o raporatati nu este deja n baza de date.
Figura 9.28: Pagina de urm arire a erorilor
Puteti raporta o eroare de programare nou a pe pagina Report a bug, care poate a sat a ap asnd butonul Report a bug de pe
pagina Bug tracking.
Introduceti o scurt a descriere a erorii n cmpul Summary si apoi ap asati butonul Continue pentru a raporta eroarea.
Figura 9.29: Pagina de raportare a erorilor
Cnd ap asati butonul Continue, programul de urm arire a erorilor a seaz a o list a care contine erori similare, raportate anterior pe
Launchpad. Dac a eroarea pe care doriti s a o raportati nu este pe list a nseamn a c a aceasta este o eroare nou a si o puteti raporta
315 / 338
ap asnd butonul No, Id like to report a new bug din partea inferioar a a paginii. Prin aceast a actiune se va deschide o nou a
sectiune n partea inferioar a a paginii.
Figura 9.30: C autarea erorilor raportate
Vi se vor cere alte informatii detaliate despre eroare, precum etapele de parcurs pentru a reproduce eroarea si informatii despre
versiune. Dup a furnizarea informatiilor cerute puteti, n sfr sit, s a trimiteti raportul ap asnd butonul Submit Bug Report.
Vizitati Malone la adresa https://launchpad.net/malone.
9.5.3 Shipit
Not a:
Shipit este o aplicatie pe care o puteti folosi pentru a cere furnizarea de CD-uri Ubuntu. De si Ubuntu poate desc arcat gratuit de
pe internet, puteti, de asemenea, s a comandati gratuit si s a vi se livreze CD-uri Ubuntu. Aceast a posibilitate este util a atunci cnd
aveti o conexiune lent a de Internet, pentru c a desc arcarea sistemului de operare poate de durat a. Primirea obiectelor comandate
poate dura pn a la 10 s apt amni.
Urm atoarea captur a de ecran nf ati seaz a pagina web Shipit:
Figura 9.31: Pagina Shipit
316 / 338
Vizitati pagina Shipit la adresa http://Shipit.ubuntu.com.
9.6 Pagina The Fridge
Not a:
The Fridge este un centru de informare pentru comunitatea Ubuntu, al aturnd stiri, marketing bazat pe experienta proprie de
utilizare a sistemului de operare, promovare, colabor ari ntre echipe si continut original deosebit. Ca n frigiderul familiei, acesta
este locul n care familia Ubuntu poate expune cele mai bune lucr ari ca s a poat a v azute de toat a lumea, al aturi de glume,
anunturi, invitatii, stiri si fotograi.
Vizitati The Fridge la adresa http://fridge.ubuntu.com/.
Urm atoarea captur a de ecran nf ati seaz a pagina principal a The Fridge:
Figura 9.32: Pagina The Fridge
9.7 Asisten t a tehnic a pl atit a
Canonical asigur a asistent a tehnic a profesional a contra cost n ntreaga lume. Puteti cump ara acest serviciu contactnd echipa
Global Support Services pe situl Ubuntu la adresa http://www.ubuntu.com/support/paid. Servicii de asistent a tehnic a pl atite pot
achizitionate, de asemenea, prin reteaua de companii si parteneri a c arei list a o puteti consulta pe pagina Canonical Marketplace.
9.7.1 Servicii profesionale de asistent a tehnic a cu plat a de la Canonical
Serviciul Canonical Global Support Services este conceput s a asigure asistent a tehnic a clientilor, oricnd ace stia o solicit a.
Echipa Global Support Services utilizez a experienta sa vast a si cuno stintele pentru a identica problemele pe care clientii
le pot ntlni la instalarea si ntretinerea noilor platforme si aplicatii. De la birouri pentru intreprinderi mici pn a la sisteme
complexe, echipa Global Support Services este ntotdeauna preg atit a s a v a ajute s a exploatati la maxim sistemul de operare
Ubuntu.
Este asigurat suport pentru desktop, servere, servere pentru statii de lucru si retele. Urm atoarea captur a de ecran ne arat a diferite
tipuri de asistent a tehnic a oferit a:
317 / 338
Figura 9.33: Pagina cu diferite tipuri de asistent a tehnic a cu plat a
Pentru a achizitiona servicii de asistent a tehnic a efectuati clic pe leg atura contact us din partea inferioar a a paginii Canonical
Global Support Services. Veti trimi si la pagina About us. Puteti completa formularul prezentat n aceast a pagin a pentru a
aa mai multe informatii despre seviciul Canonical Global Support Services. Alternativ, puteti ap asa butonul Purchase Support
din panoul Navigation din dreapta. Dac a sunteti angajatul unei companii, cereti detalii despre optiunile de asistent a de la
departamentul dumneavoastr a tehnic, pentru c a aceste optiuni pot diferi de la companie la companie.
Figura 9.34: Pagina Despre noi
Dup a ce ati cump arat serviciul de asistent a, veti primi un e-mail de conrmare care contine num arul de identicare al serviciului
achizitionat. Veti primi chiar si un apel telefonic de bun venit.
318 / 338
9.7.2 Pagina Canonical Marketplace
Not a: Not a:
n pagina Canonical Marketplace sunt a sate un num ar de companii si parteneri din diferite locuri din lume care asigur a suport
local pentru sisteme desktop si servere care ruleaz a Ubuntu.
Urm atoarea captur a de ecran a seaz a pagina Marketplace de pe situl Ubuntu:
Figura 9.35: Pagina Canonical Marketplace
Pentru a g asi asistent a tehnic a pe plan local consultati pagina http://www.ubuntu.com/support/commercial/marketplace.
Selectati regiunea dumneavoastr a din lista prezentat a si veti trimi si la lista furnizorilor locali de servicii de asistent a. Urm a-
toarea captur a de ecran a seaz a lista cu toti furnizorii de servicii de asistent a local a care exist a n Africa:
Figura 9.36: Pagina cu furnizorii de servicii de asistent a tehnic a local a
319 / 338
Dac a intreprinderea dumneavoastr a ofer a servicii legate de Ubuntu, atunci si dumneavoastr a puteti listati pe pagina Canonical
Marketplace ca furnizor local de servicii. Pentru a face asta ap asati leg atura send us your information din partea inferioar a a
paginii Marketplace.
n aceast a lectie ati nv atat despre:
Diversele surse unde puteti g asi asistent a pentru Ubuntu, deopotriv a liber a si contra-cost - documentatia sistemului si online,
suport cu plat a, asistent a din partea comunit atii Ubuntu, Launchpad si The Fridge.
Documentatia sistemului si cea online pune la dispozitie sursa primar a de ajutor si contine att documentatia ocial a, ct si pe
cea a comunit atii.
Comunitatea Ubuntu ofer a, de asemenea, o asistent a esential a prin intermediul listelor de mail, forumurilor Web, canalelor
IRC, echipelor de localizare si al Ubuntu Team Wiki.
Puteti utiliza Launchpad pentru a efectua activit ati, cum ar c autarea de informatii legate de Ubuntu, urm arirea bug-urilor
sistemului si pentru a comanda CD-uri cu Ubuntu.
The Fridge este un canal de informatii pentru comunitatea Ubuntu, care ofer a laolalt a stiri, planuri de marketing, puncte de
vedere, colaborare n echip a si un continut de o nalt a originalitate.
Canonical ofer a suport tehnic profesional pe ntreg cuprinsul globului, pe care-l puteti achizitiona contactnd echipa Global
Support Services.
Servicii de asistent a tehnic a profesional a puteti obtine, de asemenea, prin companiile si partenerii Canonical indicati n Canon-
ical Marketplace.
Question: Denumiti sursele principale de ajutor si suport tehnic pentru Ubuntu.
Answer:
Question: Cte feluri de documentatii se g asesc pe site-urile documentare ale Ubuntu?
Answer:
Question: Care sunt posibilit atile de obtinere a asistentei tehnice comerciale pentru Ubuntu?
Answer:
Question: Care sunt celelalte canale prin care comunitatea Ubuntu si extinde sprijinul si asistenta tehnic a?
Answer:
Question: Ce sunt canalele IRC?
Answer:
Question: Ce fel de asistent a si suport tehnic ofer a Echipele locale utilizatorilor sistemului Ubuntu?
Answer:
Question: Ce este Launchpad?
Answer:
Question: Cum se nume ste utilitarul pentru urm arirea erorilor de programare, pe care l g asiti n Launchpad?
Answer:
320 / 338
Capitolul 10
Partitionarea si pornirea
Not a:
Partitionarea si pornirea este o sectiune suplimentar a si nu o parte integrant a a cursului Ubuntu desktop. Multi dintre utilizatori,
n special cei ce lucreaz a la companii, care au administratori de sistem ce se ocup a de calculatoarele lor, s-ar putea s a trateze
aceast a sectiune cu dezinteres. Utilizatorii de acas a ns a, ca si cei doritori s a avanseze n folosirea Ubuntu o pot g asi extrem de
util a.
OBIECTIVE
Care sunt avantajele partition arii
Cum se creeaz a partitiile
Cum se congureaz a optiunile de pornire
10.1 Ce este partitionarea
Not a: Not a:
Simple analogii Simplicnd lucrurile, un disc x nou se aseam an a cu temelia unei case - mai e nevoie de c ativa stlpi si pereti,
nainte de ncepe s a-ti aduci si s a-ti aranjezi lucrurile n auntru (bun aoar a mobilierul). Partitia este primul nivel al constructiei
pe un disc x. Odat a ce discul este logic structurat n partitii, se poate asimila unei case cu camere modulare. Fiecare partitie
(camer a) are o anumit a dimensiune, care ns a poate modicat a mai trziu, sau chiar mutat a, numai c a asta ar putea s a cauzeze
unele neajunsuri cu obiectele mutate pentru a elibera spatiu. Odat a ce o partitie (camer a) este creat a, aceasta poate formatat a
folosind un sistem de siere la alegere. Dup a ce v-ati ales si sistemul de siere pe care-l veti folosi, atunci puteti ncepe popularea
partitiei cu date sub forma sierelor si dosarelor (mobilierul).
A sadar, o partitie este alocarea logic a a unei buc ati mari din spatiul ntregului disc. n functie de cum este congurat un sistem
la momentul instal arii, pot exista una sau mai multe partitii pe un disc. n unele cazuri, este posibil chiar s a modicati pozitia,
dimensiunile si num arul de partitii, dar acest lucru este considerat de regul a treaba expertilor.
Multi utilizatori Microsoft Windows vor avea chiar o singur a si mare partitie - cunoscut a de regul a ca unitatea C: , de si este tot
att de comun si pentru utilizatorii de Microsoft Windows s a aib a mai multe partitii denumite cu literele succesive ale alfabetului
(D:, E: si a sa mai departe).
n mod similar, la Ubuntu se poate instala sistemul pe o singur a partitie de pe disc, sau datele si aplicatiile sistemului pot
r aspndite pe mai multe partitii.
321 / 338
Figura 10.1: Partitionarea
Exist a argumente valide pentru ambele scenarii. Avnd pe o singur a partitie toate aplicatiile, bibliotecile si datele, aceasta
nseamn a c a avem un sistem simplu de gestionat. Acest lucru mai ofer a si exibilitate n instalarea aplicatiilor sau n ad augarea
datelor, folosindu-se un spatiu comun.
Dac a acceptati toate congur arile implicite n momentul instal arii Ubuntu, veti obtine un sistem compus din dou a partitii logice
de pe disc. O partitie va contine toate sierele, iar cealalt a este cunoscut a ca partitie swap , ce poate considerat a o extensie a
memoriei calculatorului.
Alternativ, puteti crea mai multe partitii de diferite dimensiuni n care puteti plasa diferite tipuri de aplicatii, biblioteci si date.
Aceast a variant a de lucru este adesea utilizat a cnd Ubuntu urmeaz a a folosit de mai multi utilizatori sau pentru Ubuntu-server,
cazuri n care datele utilizatorului sunt p astrate separat de programele sistemului, sierele de administrare si de congurare.
Un beneciu semnicativ al acestei situatii poate marcat atunci cnd apare o problem a n sistem iar dimensiunile sierelor
de administrare ncep s a creasc a. n acest scenariu, prin comasarea sierelor de administrare (ntr-o singur a partitie) nu se va
consuma tot spatiul disponibil pe disc, deoarece acestea se vor limita la propria lor partitie (mic a) pe discul zic.
Indiferent ce schem a de partitionare a fost aleas a, acesta nu este b atut a-n cuie. Este posibil s a folositi un program utilitar
specializat pentru a redimensiona partitii (sub rezerva c a aveti sucient spatiu liber n ecare partitie), ns a aceasta este o tem a
destul de avansat a.
Cu toate c a este posibil a schimbarea schemei de partitionare a discului dup a ce sistemul a fost instalat, este important s a v a faceti
copii de sigurant a nainte de a efectua vreo modicare asupra partitiilor.
Despre sistemul de siere Partitionarea unui disc este doar nceputul. Odat a ce discul a fost mp artit logic, acele partitii trebuie
s a e formatate, astfel nct sistemul de operare s a poat a aranja sierele pe disc ntr-un mod structurat. Sunt multe si diferite
tipuri de sisteme de siere, ecare cu avantajele lui. La Microsoft Windows cele dou a sisteme de siere principale sunt FAT (File
Allocation Table) si NTFS (New Technology File System). La Ubuntu exist a multe optiuni, incluznd aici ext2, ext3, ReiserFS,
XFS dar si multe altele. Programul de instalare al Ubuntu alege ext3 n mod implicit, dar, desigur, este posibil s a prevalati
optiunea implicit a.
ext3 este un sistem de siere cu jurnalizare, de uz general. Acesta rezolv a bine cele mai multe dintre sarcini, de si uneori in
locul lui este preferat XFS, pentru c a pe sistemele utilizate ca centre media d a rezultate mai bune n manipularea unor siere
foarte mari - cum sunt sierele pentru muzic a si video.
Puncte de montare Punctul de montare este un loc n ierarhia de directoare a discului din care se poate accesa sistemul de siere.
Nu g asiti nici un echivalent real al acestuia la Microsoft Windows. La Microsoft Windows partitiile C:, D: si a sa mai departe,
sunt toate tratate ca entit ati separate, a sa nct sistemul de operare, aplicatiile si datele sunt adesea prezentate unui utilizator ca
ind de pe unitatea C: sau ntr-un dosar de pe unitatea D: .
Montat este termenul utilizat cnd se face referire la faptul c a un sistem de siere este disponibil si poate accesat. CD-urile
si DVD-urile sunt de obicei montate automat atunci cnd sunt introduse n unitate. Acela si lucru este valabil si pentru dispozitive
USB conectate, cum sunt stick-urile de memorie sau discurile xe.
322 / 338
n Ubuntu, sierele si directoarele se g asesc ntr-o partitie, a sa cum sunt si la Microsoft Windows. Cu toate acestea, acea partitie
nu este rereferit a direct de c atre utilizator. Utilizatorul ar spune de obicei c a sierele sunt n directorul meu acas a (cnd se face
referire la /home/ < nume utilizator>), sau n directorul r ad acin a (cnd se face referire la /) f ar a a preciza ns a pe care partitie
de pe disc se a a acestea.
n majoritatea instal arilor standard ale sistemului Ubuntu veti g asi o singur a partitie n care se a a toate sierele si dosarele. Cu
toate acestea, dac a utilizatorul va ata sa un dispozitiv USB extern conectat ca stick de memorie sau un disc x USB, Ubuntu va
monta partitia (partitiile) acelor noi unit ati n punct(e) de montare corespunz atoare n arborele de directoare. De exemplu, un
dispozitiv USB stick de memorie sau disc x vor ap area de obicei n /media/disc (cu exceptia cazului n care unitatea are partitiile
denumite de utilizator, caz n care acestea vor ap area n /media/<nume partitie> )
Alte consideratii Cum am mentionat anterior, redimensionarea partitiilor nu este o sarcin a facil a. n cele mai multe cazuri,
aceasta necesit a ca toate partitiile implicate s a e de-montate, aceasta nsemnnd s a nu e n uz. De obicei, n vederea redimen-
sion arii unei partitii calculatorul va trebui pornit cu un sistem de operare avnd un sistem de siere independent - cum ar un
Live CD. Trebuit cnt arit cu ntelepciune, naintea partition arii un disc, n ceea ce prive ste la num arul si dimensiunile partitiilor
ce urmeaz a a create, pentru a preveni mai trziu o redimensionare nedorit a.
M asur a de precau tie:
S-ar putea s a dep a siti spatiul alocat pe hard disc pentru partitia dumneavoastr a. Acas a din cauza sub-diviziunilor
de m arime x a ale unit atii hard. Aceast a situatie poate ap area chiar dac a celelalte partitii au destul spatiu liber. O
partitionare bun a si rational a cere s a anticipati ct spatiu aveti nevoie pentru ecare partitie.
Pentru utilizatorii noi, utilizatorii casnici si alti utilizatori individuali, cea mai u soar a si mai convenabil a rezolvare ar crearea
unei singure partitii r ad acin a (/) cu o partitie de swap. Cu toate acestea, pentru sisteme multi-utilizator sau calculatoare cu discuri
xe de mare capacitate, este ideal s a aveti directoarele /home, /tmp, /usr si /var pe partitii separate de partitia r ad acin a (/).
nainte de a ncepe partitionarea discului x, ar trebui s a luati n considerare urm atoarele:
Directorul r ad acin a: numit totodat a si directorul / , ocup a pozitia cea mai nalt a n arborele ierarhic al directoarelor. Cnd
creati partitia r ad acin a, trebuie s a v a asigurati c a acesta contine sierele /etc, /bin, /sbin, /lib si /dev, altfel nu veti putea porni
sistemul. Aveti nevoie, de asemenea, s a v a asigurati c a partitiei r ad acin a i-ati alocat sucient spatiu pe disc - cel putin 150-250
MB.
Directorul /home: contine toate sierele si datele personale ale utilizatorului. Pe un sistem multi-utilizator, ecare utilizator va
stoca datele cu caracter personal ntr-un sub-director din acest director. n acest fel, dimensiunea directorului /home va depinde
de num arul de utilizatori care folosesc sistemul si care si p astreaz a datele n acest director. n mod ideal, spatiul pe care l veti
aloca acestei partitii trebuie ales n functie planurile dumneavoastr a. n general, circa 100 MB spatiu pe disc poate alocat
pentru ecare utilizator. Oricum, ar trebui s a rezervati mult mai mult spatiu, dac a v a gnditi s a salvati volume mari de siere
multi-media n directorul dumneavoastr a Acas a.
Este bun a practica de a avea directorul /Acas a pe o partitie separat a, deoarece aceasta v a permite transferul lui direct de la o
distributie la alta.
Directorul /var: acest director contine date variabile, cum ar rubrici de stiri, e-mail-uri, site-uri Web, baze de date si pachetele
cache ale sistemului. Dimensiunea acestui director depinde, de asemenea, de gradul de folosire a sistemului. Cel mai
probabil, m arimea directorului ar putea dictat a de gradul n care dumneavoastr a. gestionati si utilizati pachetele Ubuntu.
Dac a intentionati s a instalati toate pachetele pe care le ofer a Ubuntu, va trebui s a alocati pentru acest director /var un spatiu de
2 - 3 GB. Dac a ns a doriti s a economisiti spatiu pe hard disc si nu v a propuneti actualiz ari majore ale pachetelor, atunci puteti
s a limitati spatiul de disc pentru directorul /var la cel putin 30 - 40 MB.
Directorul /tmp: acesta contine date temporare create de programe. Cteva aplicatii, inclusiv programe de arhivare, utilitarele
Authoring pentru CD/DVD, precum si programe multi-media folosesc si ele acest director pentru a stoca temporar siere de
imagini. Trebuie s a planicati rezervarea unui spatiu pentru acest director, n functie de ct de mult credeti c a veti folosi aceste
aplicatii.
323 / 338
Directorul /usr: contine toate programele de utilizator ( siere binare), documentatia si biblioteci specice lor. Acest director
tinde s a utilizeze maxim de spatiu pe discul x. Prin urmare, va trebui s a alocati pentru acest director cel putin 500 MB spatiu
pe disc. Dar, veti avea nevoie s a m ariti acest spatiu n functie de num arul si tipurile de pachete pe care aveti de gnd s a le
instalati. Pe baza planic arilor dumneavoastr a si a spatiului disponibil pe disc, puteti aloca ntre 1,5 si 6 GB pentru acest
director.
Partitia /usr este denumit a uneori Resursele de Sistem ale Utilizatorului si nu Utilizator, cum s-a intentionat initial.
10.2 Crearea unei partitii
A sa cum am mentionat anterior, partitiile multiple sunt foarte utile mai ales n cazurile n care o partitie este stricat a, pentru c a
aveti posibilitatea s a nc arcati sistemul GNU/Linux, pentru a-l repara, f ar a s a e nevoie s a-l reinstalati. Pentru a face acest lucru,
este nevoie de o partitie r ad acin a. Aceast a partitie ar trebui s a contin a componentele esentiale ale sistemului.
Unitatea de disc x pe care o formatati nu trebuie s a contin a nici un fel de date. Dac a deja ati formatat-o iar acesta
contine date, s ariti peste stadiul partition arii si treceti la pasul urm ator - montarea.
Dac a unitatea de disc x pe care doriti s a o formatati este goal a si neformatat a, puteti utiliza oricare dintre urm atoarele unelte de
partitionare:
Editorul de partitii (GParted): GParted este util pentru crearea spatiului pentru noi sisteme de operare, re-organizarea spatiului
pe disc, copierea datelor de pe discul x si oglindirea unei partitii cu o alta (disc imagine).
Linie de comand a: Linia de comand a este mai rapid a si mai puternic a dect GParted. Cnd navigati prin sistemul de siere,
puteti folosi linia de comand a pentru a s ari de la un director la altul ntr-o fractiune de secund a. Dac a stiti si v a este familiar
lucrul cu interfata liniei de comand a, folositi programul Terminal.
Dac a doriti s a creati o partitie folosind GParted, trebuie mai nti s a instalati programul folosind Instalare/Dezinstalare aplica tii
sau Administratorul de pachete Synaptic .
10.2.1 Instalarea utilitarului GParted folosind Administratorul de pachete Synaptic
324 / 338
Figura 10.2: Accesarea Administratorului de pachete Synaptic
2. Cnd se deschide pentru prima dat a fereastra principal a a aplicatiei Administratorul de pachete Synaptic , se a seaz a o
list a cu toate pachetele de programe disponibile n arhivele software Ubuntu. Panoul din stnga listeaz a diferitele categorii
de programe. Puteti s a selectati o anumit a categorie pentru a vedea disponibilul de programe cuprinse n aceast a categorie.
Alternativ, puteti utiliza butonul Caut a al aplicatiei Administratorul de pachete Synaptic pentru a localiza un anumit
program din list a.
Faceti clic pe butonul Caut a pentru a c auta pachetul pe care doriti s a-l instalati. Se va deschide fereastra de dialog
C autare.
De la butonul Caut a n cmpul casetei de dialog Caut a scrieti numele pachetului Parition editor si faceti clic pe butonul
Caut a. Pachetul GParted este acum a sat n subfereastra din dreapta a aplicatiei Administratorul de pachete Synaptic .
Faceti clic dreapta pe numele pachetului pentru a alege o actiune pe care doriti s a o efectuati asupra lui. Veti observa c a
aveti optiuni variate pentru actiunile pe care doriti s a le efectuati asupra pachetului selectat. Dac a pachetul selectat nu este
instalat, l puteti marca pentru instalare. Dac a pachetul selectat este deja marcat pentru instalare, puteti s a-l deselectati,
pentru a-l dezinstala. n mod similar, n cazul n care pachetul este deja instalat, puteti s a selectati Actualizare pentru a-l
actualiza sau Marcheaz a pentru dezinstalare sau Marcare pentru dezinstalare complet a pentru a dezinstala pachetul
din calculator.
Pentru a instala un pachet, selectati Marcare pentru instalare n caseta de validare.
Editorul de partitii GParted este acum selectat pentru instalare. Pentru continuarea instal arii faceti clic pe butonul Aplic a.
Va ap area caseta de dialog Sumar.
Caseta de dialog Sumar v a va solicita s a efectuati o vericare nal a, nainte de punerea n aplicare a actiunii marcate.
Faceti clic pe butonul Aplic a pentru a valida modic arile marcate. Se va deschide fereastra Desc arcarea pachetului de
siere .
A steptati ca toate sierele necesare s a se descarce. Dup a ce toate sierele necesare pachetului s-au desc arcat, apare caseta
de dialog Modic ari aplicate .
Caseta de dialog Modic ari aplicate v a conrm a c a toate modic arile solicitate au realizate. Faceti clic pe nchide
pentru a nchide caseta de dialog.
325 / 338
Figura 10.3: Administratorul de pachete Synaptic
3. De la butonul Caut a n cmpul casetei de dialog Caut a scrieti numele pachetului Parition editor si faceti clic pe butonul
Caut a. Pachetul GParted este acum a sat n subfereastra din dreapta a aplicatiei Administratorul de pachete Synaptic .
Figura 10.4: C autarea unui pachet n Synaptic
4. Faceti clic dreapta pe numele pachetului pentru a alege o actiune pe care doriti s a o efectuati asupra lui. Veti observa c a
aveti optiuni variate pentru actiunile pe care doriti s a le efectuati asupra pachetului selectat. Dac a pachetul selectat nu este
instalat, l puteti marca pentru instalare. Dac a pachetul selectat este deja marcat pentru instalare, puteti s a-l deselectati,
pentru a-l dezinstala. n mod similar, n cazul n care pachetul este deja instalat, puteti s a selectati Actualizare pentru a-l
actualiza sau Marcheaz a pentru dezinstalare sau Marcare pentru dezinstalare complet a pentru a dezinstala pachetul
din calculator.
Pentru a instala un pachet, selectati Marcare pentru instalare n caseta de validare.
326 / 338
Figura 10.5: Marcarea unui pachet pentru instalare
5. Editorul de partitii GParted este acum selectat pentru instalare. Pentru continuarea instal arii faceti clic pe butonul Aplic a.
Va ap area caseta de dialog Sumar.
Figura 10.6: Fereastra de dialog Sumar
6. Caseta de dialog Sumar v a va solicita s a efectuati o vericare nal a, nainte de punerea n aplicare a actiunii marcate.
Faceti clic pe butonul Aplic a pentru a valida modic arile marcate. Se va deschide fereastra Desc arcarea pachetului de
siere .
327 / 338
Figura 10.7: Fereastra de dialog Aplicarea modic arilor
7. A steptati ca toate sierele necesare s a se descarce. Dup a ce toate sierele necesare pachetului s-au desc arcat, apare caseta
de dialog Modic ari aplicate .
Figura 10.8: Fereastra de dialog Modic ari aplicate
8. Caseta de dialog Modic ari aplicate v a conrm a c a toate modic arile solicitate au realizate. Faceti clic pe nchide
pentru a nchide caseta de dialog.
Figura 10.9: Administratorul de pachete Synaptic dup a instalare
9. Editorul de partitii a fost instalat n calculatorul dumneavoastr a. Acum puteti partitiona discul x.
328 / 338
Figura 10.10: Deschiderea editorului de partitii.
10.2.2 Partitionarea folosind Gparted
1. Din meniul Sistem din categoria Administrare selectati optiunea Editor de parti tii. Se va deschide fereastra principal a
a aplicatiei Editorul de parti tii GParted.
GParted este, de asemenea, disponibil pe CD-ul cu care ati instalat sistemul de operare, dac a ati utilizat versiunea Live
CD.
329 / 338
Figura 10.11: Fereastra principal a a programului GParted
2. n coltul din dreapta-sus a ferestrei utilitarului GParted se a a o caset a derulant a. Din acea caset a aveti posibilitatea
s a selectati discul x pe care doriti s a-l partitionati prin selectarea numelui logic al discului notat mai devreme. Fereastra
editorului de partitii GParted se va remprosp ata si va a sa grac unitatea aleas a.
Dac a partitiile existente pe disc nu au fost nc a utilizate, un fond alb va umple bara grac a de reprezentare a discului. Dac a
ns a partitiile existente contin unele date, spatiul ocupat va reprezentat printr-un spatiu de culoare galben deschis.
Puteti e s a redimensionati o partitie existent a sau s a creati una nou a n spatiul nealocat de pe discul x. nainte de
redimensionarea unei partitii existente, trebuie s a v a asigurati c a ati demontat-o, f acnd clic dreapta pe partitie si selectnd
Demontare . Retineti c a nu puteti redimensiona o partitie mic sornd-o peste zona de culoare galben a, care marcheaz a
zona ocupat a cu date.
Pentru a crea o nou a partitie n spatiul de disc nealocat, faceti clic dreapta pe acea zon a si selectati Nou n meniul de
acces rapid. Va ap area caseta de dialog Creare parti tie nou a .
Fereastra de dialog Creare parti tie nou a v a permite s a deniti caracteristicile noii partitii. In afar a de denirea dimen-
siunii partitiei noi, puteti de asemenea s a alegeti tipul partitiei, dac a s a e primar a sau logic a. n plus, puteti chiar alege
sistemul de siere ce va folosit pe partitia nou a. n mod implicit, Ubuntu folose ste partitii ext3. Oricum, dac a doriti ca
noua unitate s a poat a citit a att de Microsoft Windows, ct si n Ubuntu, f ar a a instala nimic n plus, puteti s a o formatati
ca Fat 32.
330 / 338
Figura 10.12: Crearea unei partitii noi
3. Puteti e s a redimensionati o partitie existent a sau s a creati una nou a n spatiul nealocat de pe discul x. nainte de
redimensionarea unei partitii existente, trebuie s a v a asigurati c a ati demontat-o, f acnd clic dreapta pe partitie si selectnd
Demontare . Retineti c a nu puteti redimensiona o partitie mic sornd-o peste zona de culoare galben a, care marcheaz a
zona ocupat a cu date.
Pentru a crea o nou a partitie n spatiul de disc nealocat, faceti clic dreapta pe acea zon a si selectati Nou n meniul de
acces rapid. Va ap area caseta de dialog Creare parti tie nou a .
Figura 10.13: Fereastra de dialog Crearea unei partitii noi
4. Fereastra de dialog Creare parti tie nou a v a permite s a deniti caracteristicile noii partitii. In afar a de denirea dimen-
siunii partitiei noi, puteti de asemenea s a alegeti tipul partitiei, dac a s a e primar a sau logic a. n plus, puteti chiar alege
sistemul de siere ce va folosit pe partitia nou a. n mod implicit, Ubuntu folose ste de partitii ext3. Cu toate acestea, dac a
doriti ca noua unitate s a poat a citit a att de Microsoft Windows, ct si n Ubuntu, f ar a a instala nimic n plus, puteti s a o
formatati ca Fat 32 sau ca NTFS. NOT
A:
Dac a doriti s a creati o partitie pe un disc x nou, selectati Partitie primar a. Un disc x SCSI sau S-ATA poate avea
maximum 4 partitii primare si 11 partitiile logice, n timp ce un disc x IDE poate avea pn a la 63 partitii n total. Partitia
primar a folosit a ca baz a de partitii logice este numit a partitie extins a. Spre deosebire de partitiile primare, partitiile logice
trebuie s a e continue: blocurile acestei partitii urmeaz a unul dup a altul, f ar a nici o pauz a.
331 / 338
Figura 10.14: Caseta de conrmare
5. n cmpul optional Dimensiune nou a (MiB) stabiliti dimensiunea dorit a a partitiei, utiliznd s ageata de navigare n sus
sau n jos. De asemenea, puteti deni dimensiunea prin glisarea s agetilor cursor negre ale barei albe de sus, care reprezint a
partitia.
6. Alegeti ca partitia s a e Primar a, Extins a sau Logic a din lista derulant a Creati ca.
7. Apoi, alegeti sistemul de siere din lista derulant a Sistem de Fi siere .
8. Faceti clic pe butonul Adaug a pentru a naliza partitia. Bara grac a de culoare alb a se va actualiza a snd noua partitie
de pe disc.
9. n aceast a faz a puteti crea mai multe partitii, urmnd procedura mentionat a anterior si apoi f acnd clic pe butonul Aplic a
pentru a le ad auga pe discul x. Va ap area caseta de dialog Aplicarea operatiilor pe disc.
Figura 10.15: Caseta Aplicarea operatiunilor n a steptare
10. Caseta de dialog Aplicarea operatiilor pe disc v a recomand a s a creati o copie de sigurant a a datelor, nainte de efectuarea
modic arilor si v a cere o conrmare nal a nainte de scrierea modic arilor pe disc. Faceti clic pe butonul Aplic a pentru
partitionarea si formatarea discului x n conformitate cu optiunile alese de dumneavoastr a.
332 / 338
Figura 10.16: Editorul GParted mpreun a cu partitia nou a
11. Sistemul ncepe s a aplice modic arile pe disc. Durata operatiei depinde de m arimea noii partitii. Puteti face clic pe butonul
Detalii pentru a a sa mai multe informatii despre locul si modul n care sunt efectuate modic arile, n timp ce operatia se
deruleaz a.
Figura 10.17: Stergerea unei partitii
12. Cnd primiti mesajul c a toate operatiile desemnate au fost nalizate cu succes, puteti nchide fereastra f ar a probleme,
f acnd clic pe butonul nchide. Oricum, dac a ceva a fost gre sit iar procesul nu s-a nalizat cu succes, puteti salva starea
operatiei pentru o reluare viitoare, f acnd clic pe butonul Salvare detalii.
13. Partitia nou creat a este acum vizibil a n fereastra editorului de partitii GParted . De asemenea, veti observa c a sistemul
dumneavoastr a monteaz a automat partitia nou creat a.
Montarea se refer a la procesul de ata sare a unei partitii noi sau a unei unit atii deta sabile la un director existent, pentru a o
face accesibil a. Directorul la care noua partitie este ata sat a se nume ste punct de montare. Dup a ce partitia este montat a,
puteti accesa sierele pe care le contine prin accesarea punctului de montare al acelei partitii. Mai demult, distributiile
333 / 338
Linux nu permiteau auto-montarea de noi partitii sau discuri. ns a, ncepnd cu Ubuntu 7.04, puteti accesa cu u surint a
noile partitii pentru c a acestea se auto-monteaz a. Cnd creati o nou a partitie, aceasta si deschide o fereastr a separat a iar
pe ecran va ap area reprezentat a printr-o pictogram a de disc.
Figura 10.18: Fereastra de dialog Preferinte -> Unit ati si medii amovibile
14. Cnd nu mai doriti s a accesati la noile partitii, puteti s a le demontati printr-un clic dreapta pe pictograma de pe ecran a
partitiei Disc si selectarea optiunii Demontare volum din meniul contextual.
Figura 10.19: Fi sierul RC.local
10.3 Op tiuni la nc arcarea sistemului
Pornirea este un proces prin care sistemul de operare este nc arcat n memoria principal a a computerului sau memoria cu acces
aleator (RAM). Procesul de nc arcare ncepe cnd porniti calculatorul. Pe parcursul acestui proces, BIOS-ul preia controlul
334 / 338
calculatorului dumneavoastr a si decide unde s a caute programele n calculator si n ce ordine. Optiunile de congurare ale
BIOS-ului calculatorului dumneavoastr a vor determina dac a naintea pornirii procesului de nc arcare se veric a discul x sau
unitatea de dischet a, unit atile pentru CD, DVD sau memoria ash. Dac a aveti mai multe sisteme de operare instalate pe computer,
conguratia BIOS-ului va determina care sistem de operare va nc arcat primul la pornire.
Numai dup a ce toate sierele de sistem au fost nc arcate n memoria principal a, sistemului de operare i este predat controlul
asupra calculatorului. Sistemul de operare execut a comenzile de initializare, iar apoi a steapt a comenzile primei interaction ari cu
utilizatorul.
Oricum, ca utilizator cu drept de administrare, puteti s a schimbati conguratia de start a calculatorului pentru a stabili ordinea de
nc arcare , s a modicati sistemul de operare implicit sau s a faceti ca sistemul s a execute automat o comand a la pornire.
O cale de vericare sau modicare a congur arilor BIOS-ului este repornirea calculatorului si ap asarea unei taste pentru a accesa
functia de congurare nainte de a ncepe nc arcarea sistemului de operare. n general, puteti face acest lucru ap asnd una dintre
tastele F1, F2, ESC sau DELETE. Odat a ce s-a deschis fereastra de congurare a BIOS-ului, puteti face schimb arile dorite,
urmnd instructiunile de utilizare a sate. Oricum, trebuie s a ti foarte precauti atunci cnd efectuati o modicare n congur arile
BIOS-ului, pentru c a o optiune gre sit a poate face ca sistemul s a nu mai porneasc a normal.
De asemenea, puteti efectua acele modic ari de congurare utiliznd o linie de comand a din terminalul calculatorului.
10.3.1 Rularea automat a a unei comenzi la pornirea sistemului
Uneori, poate veti dori s a ad augati o comand a la procesul de start al calculatorului, astfel nct acesta s a execute acea comand a
de ecare dat a cnd porne ste.
1. n terminal, tastati urm atoarea comand a pentru a deschide sierul rc.local:
$ sudo nano
/etc/rc.local
Figura 10.20: Fereastra principal a a aplicatiei Terminal
Fi sierul rc.local contine un script care este executat dup a toate celelalte scripturi de pornire. Dac a doriti ca unele aplicatii
s a porneasc a n mod automat n procesului de start, aveti posibilitatea de a introduce propriile dumneavoastr a scripturi de
pornire n acest sier.
2. Fi sierul rc.local se deschide n fereastra aplicatiei Terminal. Scrieti naintea liniei exit 0 comanda care doriti s a ruleze la
pornirea sistemului.
$ date >
/home/oem/newbackup
335 / 338
Figura 10.21: Efectuarea congur arilor n sierul rc.local
3. Dup a ce ati introdus comanda dorit a pentru a executat a la pornire, ap asati CTRL+X pentru a salva si nchide sierul.
Figura 10.22: Accesarea utilitarului pentru congurarea serviciilor
4. Cnd reporniti sistemul, sierul rc.local va executat. Dac a doriti s a se a seze rezultatul comenzii de mai sus, tastati
urm atoarea comand a n Terminal:
$ cat newbackup
Imaginea urm atoare prezint a rezultatul comenzii de mai sus:
336 / 338
10.3.2 Schimbarea sistemului de operare care porne ste implicit
Cnd sunt mai multe sisteme de operare instalate pe un calculator, este vorba despre o conguratie multi-boot. n mod obi snuit,
sistemul de operare nc arcat de calculator este cel a sat n capul listei din sierul de congurare. Pentru a alege care sistem de
operare s a se ncarce atunci cnd porniti computerul, editati sierul de congurare GRUB.
1. Faceti o copie de sigurant a a sierului de congurare si deschideti-l ntr-un editor de text, astfel:
$ sudo cp /boot/grub/menu.lst /boot/grub/menu.lst_backup
$ gksu gedit /boot/grub/menu.lst
2. Pentru a modica ordinea de nc arcare implicit a, g asiti linia care contine:
... default 0 ...
nlocuiti aceast a linie cu linia urm atoarea:
default X
nlocuiti X cu un num ar n functie de ordinea n care doriti ca sistemele de operare s a apar a n sierul de congurare.
Trebuie s a ncepeti cu cifra 0. De exemplu, dac a doriti ca sistemul de operare implicit s a e primul din list a, nlocuiti X cu
0; dac a doriti ca sistemul de operare implicit s a e cel de pe pozitia a doua n list a, nlocuiti X cu 1.
3. Alegeti s a salvati si salvati conguratia ca implicit a, pentru ca la repornire s a se ncarce ultimul sistem de operare ales.
10.3.3 Congurarea Serviciilor care s a porneasc a la nc arcarea sistemului
Cnd Ubuntu porne ste, sunt lansate mai multe programe care v a sunt folositoare. Unele servicii sunt indispensabile pentru ca
Ubuntu s a functioneze corect pe calculatorul dumneavoastr a. Altele sunt utilitare de care probabil nu veti avea niciodat a nevoie,
sau chiar nu le doriti (de exemplu, ntpdate, care coreleaz a ora calculatorului dumneavoastr a. cu un server de timp) sau unele
pentru care nu aveti un periferic care s a le foloseasc a (de exemplu, programul HP de imprimare si scanare, care nu v a este de nici
un folos, dac a nu folositi un dispozitiv HP).
De si asemenea programe sunt inofensive, ele m aresc timpul de pornire a computerului. Prin dezactivarea unora dintre ele, ati
putea obtine un timp de pornire mai mic.
A se citi informatiile despre utilitarul respectiv nainte de a-l dezactiva, pentru c a dezactivarea unora pot face ca sistemul
dumneavoastr a s a nu mai porneasc a sau s a nu mai functioneze corespunz ator.
Pentru congurarea programelor care ruleaz a la nc arcarea sistemului, trebuie s a aveti privilegii administrative. Apoi, parcurgeti
urm atorii pa si:
1. Din meniul Sistem alegeti Administrare, apoi faceti clic pe Servicii.
2. Introduceti parola. Se va deschide fereastra Set ari servicii.
3. Selectati utilitarul care doriti s a e activat la pornire prin selectarea sau deselectarea casetelor respective, apoi faceti clic
pe butonul nchide.
337 / 338
Figura 10.23: Fereastra de congurare a serviciilor de pornire
n aceast a lectie ati nv atat c a:
Partitionarea discului dumneavoastr a x este similar a cu mp artirea unei case n camere desp artite de pereti.
Puteti instala Ubuntu pe o singur a sau mai multe partitii sau unit ati deta sabile.
naintea partition arii discului x, trebuie s a v a asigurati c a nu exist a date pe acea unitate. n cazul n care discul x pe care
urmeaz a s a creati o partitie contine date pe care doriti s a le p astrati, este mai sigur s a creati o copie de sigurant a a acelor date
nainte de a continua.
Puteti crea o partitie folosind deopotriv a editorul de partitii sau interfata liniei de comand a.
Este posibil s a schimbati conguratia de pornire redenind att ordinea de pornire a sistemelor instalate, prin schimbarea
sistemul de operare implicit la pornire, sau denind programe care s a se deschid a automat la pornire.
Pentru a determina un set de programe s a se lanseze o dat a cu pornirea sistemului, este nevoie s a includeti comenzile de start
corespunz atoare n sierul /etc/rc.local, astfel nct calculatorul s a le execute automat la ecare pornire.
Puteti schimba sistemul de operare care se ncarc a implicit la pornire, modicnd sierul de congurare.
Trebuie s a cititi documentatia unui program sau utilitar nainte de a-l dezactiva, pentru c a dezactivarea unor servicii pot face
ca sistemul dumneavoastr a s a nu mai porneasc a sau s a functioneze defectuos.
Question: Care sunt avantajele partition arii?
Answer:
Question: De ce este nevoie s a folositi comanda sudo?
Answer:
Question: Care dintre aceste sisteme de siere sunt folosite implicit n Ubuntu?
338 / 338
Fat 32
NTFS
Ext3
Answer:
Question: Dac a doriti ca o aplicatie a sistemului s a se lanseze automat, la pornire, unde i-ati putea stabili comanda?
Answer:
Question: Este posibil s a dezactivati toate aplicatiile de start? De ce?
Answer:
Exerci tiul 1 Ca fost utilizator de Microsoft Windows, ati vrea s a aveti un calculator cu dubl a optiune de pornire si s a creati o
partitie separat a de pe care s a lansati Microsoft Windows. Pentru a obtine aceasta, trebuie s a creati o partitie primar a de 5 GB si
s a o formatati cu un sistem de siere compatibil cu Microsoft Windows.
1. Din meniul Sistem alegeti Administrare si faceti clic pe Editor de parti tii.
2. n caseta de a sare a unit atilor de stocare, selectati discul x dorit prin alegerea denumirii sale logice. Fereastra se va
remprosp ata si va a sa o reprezentare a unit atii alese.
3. Faceti clic dreapta pe bara cu fond alb si apoi clic pe Nou pentru crearea unei partitii noi. Va ap area fereastra de dialog
Creati noua parti tie, n care deniti caracteristicile noi partitii.
4. n fereastra de dialog Noua dimensiune, selectati m arimea noii partitii.
5. n caseta Creaz a ca, selectati Parti tie primar a.
6. Acum alegeti sistemul de siere. Optati pentru ntfs.
7. Faceti clic pe butonul Adaug a pentru a calibra partitia. Gracul de reprezentare se actualizeaz a marcnd o nou a partitie
pe disc.
8. Dac a sunteti sigur de caracteristicile noii partitii, faceti clic pe Aplic a. Discul va partitionat si formatat.

Cursul Linux Ubuntu Desktop

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul Linux Ubuntu Desktop

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul Ubuntu desktop

S-ar putea să vă placă și