1. Vacant Asteapta se simtea ca atunci cand stii ca spui adevarul si nu te crede ni meni si acte doveditoare i-ale de unde nu-s, in seara aia bleumarin de iarna bat rana si incovoiata, gasindu-se in fata unei vitrine in care, privind la reflexia lui, nu se recunostea pe sine fortandu-si t oata fiinta ce poate fi fortata sa se suprapuna cat mai repede si mai fidel cu imaginea tampa s i nedumerita din vitrina.Aparent, fiinta nu se prea sinchisea sa asculte de sine motiv pentru care scena aceasta dura in jur de 20 de minute lungi si confuze si confunzante.Ningea usor cu fulgi grei , hotarati sa termine odata calatoria de la nori la pamanat.Pietonii grabeau si ei pasul.Un cersetor isi strangea echipamentul din dotare printre care si un carton pe care scria destul de citet "miam pierdut amandoua mainile in razboi.nu pot sa ma duc la nicio munc a.nici la intins mana.va rog frumos.va multumesc".Pe nasul inrosit de frig al lui Vacant poposi u n fulg fericit ca si-a terminat misiunea iar acesta tresari ca dintr-un vis in care nu esti direct implicat in actiune ci mai degraba un simplu privitor si zambi la insul din vitrina.Era e l.Era din nou el.Hotari sa celebreze aceasta victorie a autosugestiei asupra nazurilor de fata mare ale hipotalamusului, aici stabili el ca trebuie localizata problema dupa o scurta cotrobaire prin dulapul in care erau aruncate orele de an atomie din liceu la care fusese prezent la mai putin de jumatate din acestea din care fusese beat la mai mult de jumatate din acestea, la un pahar de tarie de calitate neindoilenic proasta.Facu vreo zece pa si inspre nou stabilita destinatie cand, prin minte, ii trecu gandul sa se intoarca si sa arunce cu o ca ramida in vitrina dusmanoasa.Se razgandi si nu se mai duse la carciuma. Multa lume se intreaba, chiar si astazi, de ce a spart domnul Vacant geamul prop riei pravalii in seara aia bleumarin de iarna batrana si incovoiata "De ce a spart domnul Vacant geamul pro priei pravalii in seara aia bleumarin de iarna batrana si incovoiata?".Au incercat cativa sa vina cu fel si fel de explicatii unele mai ingenioase ca altele:cum ca ar fi vrut sa testeze rezistenta legaturilor molecul are din interiorul sticlei vitrinei, altii ba dimpotriva, din interiorul bolovan ului, sau ca a facut-o pentru asigurare, varianta care a picat destul de repede avand in vedere ca asigurarea o avea facuta la firma proprie de asigur ari ce isi avea sediul chiar in pravalia respectiva, sau pe motiv de razbunare.Daca cineva intreba totusi care s a fi fost motivul sau catre cine era indreptata razbunarea, cel ce enunanta acea sta teorie revolutionara pastra un aer misterios scotand un "e" scurt, hatanand scurt capul in spate si in fata, ridicand din umeri, inchizand ochii ca mai apoi sa ii deschida cu privirea undeva in sus, pe langa cea a curiosului, ca atunci cand, la coada de la pasapoarte, se baga un bou un fata, fara sa stea la coada, si intreaba careva "dar nu suntem cu totii egali?" catre paznicul cu varice afla t in incinta, care, vedeti dumneavoastra, stie mai multe despre egalitatile aste a decat orice matematician. Alta teorie era ca a facut-o in legitima aparare dar cine auzea explicatia asta zambea doar sa fie sigur ca in cazul in care era totusi o gluma sa nu pice de pr ost.Cativa, foarte curiosi, l-au intrebat direct pe domnul Vacant care este adev arul. -Care este adevarul, domnule Vacant? -Adevarul este, raspundea el dupa cateva minute de suspans, in care se prefacea ca isi vede in continuare de solutionarea ce nu suporta amanare a unor siruri de ganduri foarte importante ce il macinau de ceva vreme, adevarul este ca oamenii sunt animale destul de imprevizibile dar nu sunt destul de imprevizibile. Apoi urmau alte cateva minute de alte rezolvari ale altor probleme interne si co ntinua: -Imi aduc aminte de o patanie de-ale mele in desert.Eram cu doi amici si o cucoa na.Aeronava nostru se prabusise si, din cate se parea, eram singurii supravietui tori.Aparatul de zbor era de 3 persoane.Femeia nu stiam de unde aparuse exact da r parea de prin partile locului.Ne-a zis ca a auzit o explozie si ca a venit sa vada ce s-a intamplat.Am realizat, dupa o scurta conversatie, faptul ca lucruril e stateau exact asa cum spusese:auzise o explozie si a venit sa vada ce s-a inta mplat fara sa anunte politia, pompierii, salvarea sau cine mai raspunde la numar ul unic de urgente.Pusa de catre mine in fata acestei probleme cu totul si cu to tul straine de ea pana atunci, femeia spuse: -Asa este, aveti perfecta dreptate!Si a plecat de unde a venit lasandu-ma singur sub biciurile din ochii amicilor mei plini de ura si nebanuita energie avand in vedere circumstantele.S-au dovedit totusi oameni cu frica de dumnezeu si iertat ori caci ne-am impacat destul de repede. -Se pare ca Vacant are singura sticla de apa...observa unul dintre amici scarpin andu-si apasat barba de pe barbie. -Vaca aia nici macar atata nu s-a gandit sa aduca, completa celalalt amic privin d curioasa localnica indepartandu-se in pasi de vals. -Trebuie sa fim calculati si responsabili.In astfel de situatii critice trebuie sa ne pastram cumpatul si sa fim rationali.Trebuie sa impartim apa frateste. -Trebuie sa impartim apa in ratii, sa nu facem risipa, zise celalalt.Trebuie sa fim rationali! -Poftim? am zis eu mutandu-mi rapid privirea de la unul la celalalt.De unde pana unde?! -Cum adica?! -Pai...cum adica Trebuie sa o impartim frateste?Nu Trebuie nimic! -Cum adica!? -Pai cum adica?! -Adica ce vrei sa spui?! -Adica vreau sa spun ca apa e a mea.Sticla asta cu apa eu am cumparat-o.Am cumpa rat-o cu banii mei munciti de mine cu mainile mele si imi apartine fara doar si poate.Este proprietatea mea si nu cred ca vreunul din voi sau, de ce sa ne limit am la un grup atat de restrans, nu cred ca vreunul din lume poate pune in dubiu asta.Adica daca vreau eu si numai atunci o impart frateste! -A da?! si daca ne punem noi cu bataia pe tine ce zici?! si iti luam si apa si o impartim noi intre noi Frateste si tie iti lasam doar ambalajul, ce-o sa zici a tunci? -Atunci zic ca...,si fara sa mai zic nimic am desfacut sticla de apa si am turna t in ea cat de mult nisip a fost omeneste posibil pana ce am fost imobilizat de catre cateva lovituri de picior aplicate cu sete in zone moi si foarte dureroase . -Idiotule, o sa murim ca boii de sete datorita tie! -Din vina.. -DIn vina ta ca boii de sete o sa murim! -Pai si nu aveau dreptate? intreba reporterul nostru, nu asta este adevarul? -Adevarul e ca omul este un mare animal, raspundea Vacant cu fata schimonosita l a amintirea durerilor insuportabile suportate in acea zi, adevarul e ca omul est e un mare animal dar nu este un mare animal. Vacant avea si alte preocupari.Intr-una dintre calatoriile sale si-a pierdut por tofelul in care erau asezate in ordine desavarsita banii, actele, chitanta de la hotel, biletele de tren, o iconita, un calendar din 2023, carnetul de student s i o foaie aproape goala.Se afla intr-un bar din Bucuresti, Romania.Anul 2012.A f ost un moment dureros acela cand a descoperit lipsa portofelului mai ales ca rev elatia a avut loc imediat dupa citirea notei de plata adusa sub forma de proform a de catre un ospatar musculos cu moaca de om care ziua are ca hobby servirea la mese si noaptea se ocupa cu vatamarea corporala a diversilor nefericiti intarzi ati datornici. Roman episodic Cum a devenit Asteapta Sfant 2. -Si spui ca eu ...nu sunt eu! Vacant il privea cu ochii bulbucati pe Adrian care avea si el ochii bulbucati dar acesta ii avea asa din nastere. -Cel de ieri! Adrian ii zambea preoteste si vorbea pe un ton la fel de monoton c a ritmul metalic al trenului in care se gaseau in acea zi senina de octombrie. -Cel de ieri -Exact! -Si spui ca tu...nu esti tu! -Cel de ieri -Cel de ieri -Exact! -Eul meu ... -Era altcineva ieri -Si eul tau... -Era altcineva ieri.Toata lumea ieri a fost altcineva. -Si altcineva ieri fata de alaltaieri! -Exact! -Un fel de reincarnare zilnica?! -Exact! La finalul fiecarei zile, sufletul iti va parasi corpul folosit drept ga zda in ziua respectiva si se va muta intr-un altul parasit la randul sau de un a lt suflet la fel de calator.Asta inseamna reincarnare zilnica. Nu cred ca suflet ul asteapta pana mori, el se muta din individ in individ la intervale scurte pen tru ca, evident, nu are foarte multe de invatat.Adrian se opri din cuvantare pen tru a se convinge ca se facea inteles pe deplin.Vacant astepta tremurand episodu l urmator.Adrian ridica din sprancene, trase aer in piept si continua:Adam, de e xemplu, a fost o perioada nemuritor.Fiindca se plictisea enorm a cerut un semen. Odata cu aparitia Evei, Adam a devenit muritor iar sufletul sau a cunoscut intai a data curiozitatea.Defapt asta este pacatul originar.Sau, daca vrei, asta este primul pacat din istorie al omului. -Maine, sufletul meu se va instala intr-un alt om... -Exact! -Asta inseamna ca maine nu voi mai stii despre asta! -De stiut vei stii.Cand va veni vremea iti vei aminti totul. Locomotiva aparea si disparea prin fumul gros.Vancat privea lung pe fereastra ca si cum acolo, in orizont, se aflau toate lucrurile pe care le stie dar nu si le poate aminti.Mai avea mult drum.Drumul era lung iar el se afla abia la inceput. -Dar daca adevarul in cautarea caruia ma aflu este locomotiva iar eu, biet calat or voi fi mereu in urma lui, sau ei ma rog, in acest vagon banal, damnat pe vesn icie sa fie vagon. Nu va conta niciodata cat de lung va fi drumul, eu niciodata nu voi fi unul si acelasi cu adevarul ci voi cunoaste cel mult ca adevar doar ce va cea fot adevar candva. Trenul intra in tunel.Luat total prin surprindere si aflat intr-o stare de infra ngere totala, Vacant renunta la realitate descumpanit, derutat, usor plictisit s i delasator.Ritmul metalic in bezna il faceasa uite totul.Ritmul in bezna metali c il facea sa isi aminteasca totul.Intunericul din pestera astepta. Nu stia nime ni ce dar astepta.Aflati in cerc, cei 13 barbati ascultatu.Ritmul metalic in bez na.Cei 13 barbati se tineau de mana si incepura sa murmure samanic la semnul Lui .Virbratiile celor 13 barbati coborau pana in inima muntelui purtate de ecou si intuneric iar bezna se simtea deja ca un leu inconjurat de prea multe hiene.El a prinse focul.Intunericul se retrase intr-un colt din care nu putea fi vazut de c atre nimeni.El se ridica si ii privi pe rand pe cei 12 barbati care asteptau cu nerabdare vorbele Lui. -Si am visat fratii mei.Am visat vis de sus! Cei 12 barbati tresarira la auzul acestor vorbe de parca mersesera prin zapada p e urmele unei caprioare iar la capatul lor dadura peste un lup singuratic. -Am visat ca ma gaseam intr-un sarpe urias.Era mai lung ca o mie de serpi legati unul de celalalt.Mai incapator decat cel mai mare cort si mai inalt.Eram inlaut rul lui dar puteam sa vad cu ochii prin carnea lui afara si vedeam campul cum al earga pe langa mine de parca vantul il tragea dupa el.Si sarpele scotea fum pe n ari si avea glas, un glas de fiare salbatice infometate si pierdute de haita.Si inlauntrul lui era lumina cum e si aici.Si acolo era cu mine un om.Dar nu era un om ca toti oamenii, era un om straniu.Ii vedeam ochii,urechile, mainile, pieptu l dar nu ii puteam vedea picioarele si gura.In locul lor erau aripi de vultur si aripile si le misca si atunci il puteam auzi.Si asa mi-a spus: -Muntii zambesc doar atunci cand pasarile se preschimba in pasari si mai libere. DOar atunci cand brazii se preschimba in brazi si mai verzi.Doar atunci cand izv orul se preschimba in izvor si mai curgator.Doar atunci cand omul se preschimba in om si mai bun.Cerul asteapta pe toata lumea.Pamantul asteapta pe toata lumea. Fulgerele asteapta si ele cateodata.Omul ce asteapta?Dileme si harababuri?Avioan e si pescarusi tavaliti prin plaje vesnic muritoare?Dimpotriva, robotii vor doba ndi libertatea iar fiecare dintre noi va plange peste tastatura ca la un film bu n cu final prost.Unii oamenii trebuie sa invete altii trebuie sa invete.Cineva i nsa nu isi face treaba cum trebuie.Cineva e mereu nemultumit de muzica din incin ta, de mancarea de pe masa sau de propriai nemultumire.Fragmente de idee pe ocol ite catre un unul singur si mai singur si mai inalt si mai propice.Escaladand o groapa ramanem cu pantalonii in vine si dupaia tot noi...Fulgii care vin de depa rte vin desi poate nu ii asteapta nimeni neaparat pe ei.Poate asteptam un poet m ai tinerel sau un mincinos ceva mai neconvingator.De exmplu:ce cautam noi doi in tr-un sarpe? -Apoi aripile i se facura niste sulite de argint care impungeau prin sarpe inspr e afara unde vedeam ca noaptea ajunsese si ea. Cei 12 barbati nu indrazneau sa isi ia privirile din ochii Lui.Ochii lor erau ai Lui si ei nu mai vedeau prin ochii lor ci vedeau prin ochii lui ce nu mai vazur a vreodata cu ochii lor.Ochii lor erau niste pene pe un soimul ce erau ochii Lui si zburau impreuna spre munti care nu aratau cu nici un munte vazut de ei pana atunci, spre munti acoperiti cu brazi inalti cat muntii, incendiati in flacari r eci si cu radacini cu degete opozabile ce ieseau de sub zapada tinand stranse ca tre soare viscere de om si animale de prada.Vedeau lupi si pui de om intr-o vale trasi in teapa si o femeie care plangea si vomita sange cu puroi peste morminte le unor soldati morti de tineri doborati de boli noi si necrutatoare si lente.Si femeia ridica privirea catre uliu si atunci uliul in picaj intra direct in ochi i ei iar ochii uliului erau ochii femeii acum iar uliul nu mai vedea acum prin o chii lui ci vedea prin ochii ei ce nu mai vazuse vreodata cu ochii lui.Ochii lui erau niste gene tarate pe obrajii zbarciti ai femeii de lacrimi grele, pamantii , de dor de duca si de moarte vesnica.Erau impreuna pe un camp nisipos plin de b uruieni uscati si serpi si cerul era ca un ficat bolnav si soarele tumoarea.Si e rau singuri si voiau sa nu mai vina nimeni si nimic.Femeia mergea desculta print re serpii care o muscau cu sete de glezne, de pulpa, de maini si de obraji dar e a mergea mai departe doar pentru ca stia ca daca se intoarce insemna acelasi luc ru.Vantul biciuia.Ajunse la o poteca.Privind la ea ca la un esafod scuipa o fleg ma de sange cu puroi impotriva vantului si isi realua calatoria absurda.Dupa un timp, ajunse la o cruce de drum.Pe ea era rastignita o vaca argentiniana.Pe burt a avea o stampila.Femeia se apropie sa vada mai bine ce scria pe burta vacii.Con stata ca scria "expirat".Vaca mugea dand de inteles din tonul sau ca se gaseste in dureri teribile.Femeia se uita in ochii vacii dar ochii ei nu erau acum ai va cii.Ochii ei nu vedeau ce vedeu ochii vacii.Ochii ei nu vazura nimic din ce nu m ai vazusera vreodata ochii ei si incepu din nou sa planga impletindu-si jalea cu durerea vacii.Privind mai atent la capul vitei observa ca aceasta avea un singu r corn.In locul celuilalt corn era o Cheie.Deschise usa si intra in incapere.Aic i Vacant parea ca il astepta de mult caci pe jos se gaseau sute de sticle de dif erite bauturi si sute de pachete de tigari motolite si mucuri de tigara ingalben ite. -E timpul pentru somn, spuse Vacant si pleca mecanic spre o alta incapere.Se int oarse cu un platou cu peste si il puse pe masa.Poftiti!sunteti cu siguranta info metat! -Nu imi este foame, zise El privind la pestele viu de pe platou apoi la ochii lu i Vacant. Vacant privea si el in ochii Lui.Vacant se aseza la masa si adormi langa somn.Pe un perete era scris cu scrum "somnul vesnic nu e somn!".Pe un alt perete scria "fumatul interzis". -Si spui ca eu ...nu sunt eu! Adrian il privea cu ochii bulbucati pe Vacant care nu avea si el ochii bulbucati din nastere. -Cel de ieri! Vacant ii zambea preoteste si vorbea pe un ton la fel de monoton c a ritmul metalic al trenului in care se gaseau in acea zi senina de octombrie. -Cel de ieri -Exact! -Si spui ca tu...nu esti tu! -Cel de ieri -Cel de ieri -Exact! -Eul meu ... -Era altcineva ieri -Si eul tau... -Era altcineva ieri.Toata lumea ieri a fost altcineva. -Si altcineva ieri fata de alaltaieri! -Exact! -Un fel de reincarnare zilnica?! -Exact! La finalul fiecarei zile, sufletul iti va parasi corpul folosit drept ga zda in ziua respectiva si se va muta intr-un altul parasit la randul sau de un a lt suflet la fel de calator.Asta inseamna reincarnare zilnica. Nu cred ca suflet ul asteapta pana mori, el se muta din individ in individ la intervale scurte pen tru ca, evident, nu are foarte multe de invatat.Vacant se opri din cuvantare pen tru a se convinge ca se facea inteles pe deplin.Adrian astepta tremurand episodu l urmator.Vacant ridica din sprancene, trase aer in piept si continua:Adam, de e xemplu, a fost o perioada nemuritor.Fiindca se plictisea enorm a cerut un semen. Odata cu aparitia Evei, Adam a devenit muritor iar sufletul sau a cunoscut intai a data curiozitatea.Defapt asta este pacatul originar.Sau, daca vrei, asta este primul pacat din istorie al omului. -Maine, sufletul meu se va instala intr-un alt om... -Exact! -Asta inseamna ca maine nu voi mai stii despre asta! -De stiut vei stii.Cand va veni vremea iti vei aminti totul. Locomotiva aparea si disparea prin fumul gros.Adrian privea lung pe fereastra ca si cum acolo, in orizont, se aflau toate lucrurile pe care le stie dar nu si le poate aminti.Mai avea mult drum.Drumul era lung iar el se afla abia la inceput. -Dar daca adevarul in cautarea caruia ma aflu este locomotiva iar eu, biet calat or voi fi mereu in urma lui, sau ei ma rog, in acest vagon banal, damnat pe vesn icie sa fie vagon .Nu va conta niciodata cat de lung va fi drumul, eu niciodata nu voi fi unul si acelasi cu adevarul ci voi cunoaste cel mult ca adevar doar ce va cea fot adevar candva. -Daca drumul este suficient de lung acesta se va curba si intr-un final veti aju nge din urma...locomotiva.Toate la timpul lor. -Poftim?! Ce-ai spus?! -Doriti cafeaua cu sau fara zahar?